ci erc1Th Reg TMOLU DB SUPLARE b OxIGEULUT ik CONVERT IZ OARELE cy OXIGENe 1. Seopul gi peizotpiul Iuortrii. Lucrarea urniireste faniliariseres stulentilor ob reglares perenetrilor de tasi a recinulul de suflare @ oxigenului in conver- Hasoerele ou oxigen. Principial luoririt const tn stabilires velo- siicr optine pantmu presiune 94 cistarj> de suflere in funotie de pierdertle metslice prin stropt 2. Gonpiderstit gererele privind mersul lucrerii. Reguitatele obtinute in convertizoare cu oxiger depind in sare nzsurs de constructia lancet 61 Ce paranetrid suflerii oxigemi- lui, Distanta de le care ce sufli, debit, presiane, forme jetului. Bistanta h, dintre jute) ¢1 suprefats padi se fixeas’ in functle de caracterioticile ‘Patoo-chimice ale bali aevalice gi 2eu- ret, de praporyia si stares fierulut vehi, de presiunes oxigerulul, de devitul acestuis 91 de adfncines Dadi metslioe, co oregteres Ol “rela trebuie sf creasct'presiunes. S La desire din sjutaj, oxigenul s¢ dilatS adiapetic. Dise metrul jetului de oxigen s¢ admite egal ow ai ejutajului 4, respec- tiv ce adnite ou vitens v, de le ieoire dim ajuftal se nextine cons- tanth, pe aistanta(t + SF. bups aceea jetul ce 1Srgegte ce Ur oon ou unghtul de deschidere . La periferis jetulni, exigenul se aneste- eX, prin turbulenj#, ou sazele din etmonfere inconjurtteare, dar pe seojiunee lui presiunes variant: (figel)e Caracteristicile jetuini de oxigen se sobimbA cu cregteres ddstantel x de 1a inceputul Largirit, jetulut. Jetul de oxigen pitrinte prin mgurt, isbeste supregata bEdi metalice of produce in abeast® depresture *e adincines (2). Viteza jetului de oxigen scade treptat pint ce la fund depresivnli ja distanja h de la ajutaj in eentrul jetului devi© «Pig.2. Cautitates ee Fig.l. Convertizor.— “etropi = f(eeeit, mr.ae oririedi instalatie de synciu pe model, is fupdul depresiumii se stabilegte echilitrul intre pre- tices Ginamies @ jetulul 64 presiunes statick s bait metalice, deci se poate sorte + ety 8 Tate @) in relegiile (1) ef (2) se optine = 7 2 4 ee cb ) z «2 BE a RE, Toate » wetone ee ares a cregte cind scade h gi deck oregte ¥, mErand sh 5, ou omre se suflb cxizenul, Corelarea parametrilor », rateyei de inpact. Aotfel, suflind cu p, + cu cebit 4. mere (pink Im lo ie*)nin.t) oh i c,én) veloares @ este sare, fetul de -+,-+ 8‘gonoentres pi ou vitert sare suprafete biid, fn care se for epresiune adine® 94 Ingust. # atordtt impactulnt, jetul este {ntors violent eu vites’, ) olneticl mare gi pein freomre di magtere 1s migoSri ve in bata cetalioN, antrenensi partioule metalise care se ‘fy stmostere gonvertixoruluf gi caé Tn baie metalich een Ls tn efare convertizorulul (piertert 1s 90¢)~ _ Mirini hs (de exeaplu 18 1,5 a) gi afegorind p, (7-10 at) a C4 tu3/min.t) valoarea Gente nic, depressunes) prodush ) lared. gi pujin adinc® (aiaaetrul ef tinde spre dinmetral Beit), sim este slabs ¢i oxigenul este trecut mai mult in sgurt, sl contiimt Z(Pe) oregte ou oregteres dintanyed bys In conclusie actiunea necanich & jetului de oxigen deter- teres HLL (deplactiri, ourenti, stropiri) fn functie de va- A By. (Gimnetzul 4, deol sectiunes orificiului ajutajului, nie. trebuie ins remsrost of jetul de oxigen surge ou determinate ce conprickrs gi dtlaturt periodice, deci pre- pulesyid si eurrafete de contact Gintre bete pi origen, decd 4a bil gi viterele reacjifler, ceea ce este greu de prins eeiiie parengtrilor sufltrii sau ale resotjiilor. dan relatie (3) resultt of aeigurind un amumit debic de nou un ajutaj ou mai sulte orifioii avind diametre mai mici, serena & oxte mai mict gi pentru a aves eceenst oes cu un singur orificiu oentral ce poate shri Y, deci depitul de ‘eu stit mai mult, ou oft mumfirol de oritioli este mai mare. e stoi rerblt® svantajele lance’ ou mai multe orifioit. = = partoterea bELM ecte mai puternics gi oa urmare se in “ersific® reactitie ds oxidare, deoi snade durata pericatel de ‘puflare « oxigenului g1 durata yarjel + * = evergia cinetiot a jeturilor de oxigen determin’ 0 mis- “oare pai eatiefestosre 0 gaselor in convertizor, conjimut mai mare Ge 00, gi mers mai fierbinte, férh supreinctisiri locale, ¢ste cect msi bine utilizet® oMidura care resulth din erderes oxiéulul CO, “Snolt ge poate folcei ou 2-3 # mai mult fier vecht (eau poste fi Hitt greutetes inotrekturlt wetalioe) gi varul se disolvi mai epee + = reduce stropires, deck plerderile 1a oag gi cs 11 gura convertizcrulnd 91 ecte pecesar& mai pujint Huno® (52% pentru Snsepirtarea lipiturilor + a ee- oreste rendsmentul tn ofel lichid (sooaterea) gi produc— tie specific. Aceste avantaje cepigeso ou mult desavantajele aejutajulut ou m4 multe orificd4 gi smume, uzure mai puterniod a eliptugelii le rivelal euprafejei de contact dimtre bets metalick gi zguri gi ces- gupre seesteia gi durabilitete mailmioS 2 ajutajului, Se produce o sgitare mai puternick » DHS metalice si 0 emestecare intens% ou zgura (deol reacjii de oxidare mai interse) ook se wtilizess’ lexce ou ajutaj comtinat, care asiguré un jet cen tral vertical gi jeturi sarginale fnolinste. * Sufleres exial centrali este indiost# cind se cere ofl fierbimte 1s evacuare, sufleres excentrich este iniicath pantru ono- gendeares ceaperaturii ofelului, pentru degosare gi indepirteres moi avanset™ 6 Bunpensiilor din ogel. Uin cele presentate remultS ok repartitia oxigenului fntre baie metalic! 54 sguri, decd procesele fizico-shimice din converti- sorul 4.0. depind puternio de regimul suflirii cxigenului, Stabilires acestora trebuie oi se fach prin vorieres pars— netrilor p, gi h, oorespunettor necesithilor oare difer’ in cureul elebortrit. In lucrare se va analiza influenja‘regimulu! de suflare, $1 tipulud de lance asupre adinoimi1 depreciunii gf pleréerilor prin stropi. Exporinentirile ce fac pe un model, bais metalics 1 zgure fiind reprezentate de dow& lichide nemiscibile (api 51 ulei). 3s Mod de luoru. tiohidele remisoibile se introduc In convertizor (figel) a chrui lence se racoriessi la un tub de ser comprinat. Se folocesc ‘trei tipuri de lino 91 amume : (A) - cu un singur orificiu (central), (B) - orifioli marginale, (c) = ou orifioiu central ei orificts nerzinale, Se sutli de la diferite distante 31 ou prect=ni tar stropit recltati ee colectese’ prin intermediul colectorului inelar gontat in dnterioru] convertincrului. De azemenea ou o $1jM gredatt ce oi= sours adfnoimes anprentei. Datele objinute ve treo {n tabelu2 1. SUEY acres eneeeerns sme swnwnemene tens eens eee eanannessccersessresneeeemenst T1p ldetante de cuflare iresiunes ¢ Tance = Setropa 20 30 fo 50 252) 253 91,% 1,5 «©