Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ZLATE

    Uploaded by

    Daria Androne
    36 views43 pages
    Tratat de pedagogie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Tratat de pedagogie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    36 views43 pages

    ZLATE

    Uploaded by

    Daria Androne
    Tratat de pedagogie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 43
    Capitolul lil METODA $1 METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE Obiectul psihologiei, oricare ar fi el, o daté stabilit, urmeazd a fi cercetat si investigat fn vederea cunoasterii. In acest scop, cercetétorul porneste de 12 0 concepyie teoretics sau fsi elaboreaza una proprie, face apel la o serie de instrumente 51 mijloace cu ajutoral Arora releva natura, conginuul, structure, originea fenomenclor cercetate. Cu alte cuvinte, el trebuie si dispuna atét de 0 conceptie metodologici definits, clard, coerent’, cat si de metode specifice gi flexibile de cercetare. fn acest capitol vom trata céteva probleme mai semnificative legate de metod& si metodologie in psihologie. 1, Premise teoretice ale metodelor psihologiei 1.1. Conceptul de ,,metodi” Ftimologia termenului de meroddt trimite la grecescul methodos, care inseamn& cate, drum. Putem afirma de aceea c& metoda este drumal sau calea pe care pomeste cercetdtorul in demersurile sale. in acelasi timp, ea este instrumentul fotosit in vederea recoltirii datelor si a verificarii lor. Concept! de metod poate fi definitintr-o maniera analiticl sau intr-una sintetic’. .Metoda este tocmai acea imbinare si organizare de concepie, modele, ipoteze, strategi, instrumente si tehnici de lucru care dau corporalitate ‘unui proiect metodologic. Ea este operatorul care mijloceste trecerea, ridicarea treptati de la problema de cercetare, enuntati in plan teorette, la reconstructia ei ~ observational’ experimental, actional - in vederea corectirii, optimizarii, potentiri, restructurarit ‘unui sector sau altul al practicii sociale” (Golu, 1989, pp. 153-154), Definita, formulaté parc in spiritul postulatelor iui W. Bridgman (.adevarata definire a unui concept nu se face in termeni de proprietayi, ci in termeni de operat efective"), surprinde, dupi ‘opinis noastra, esenja conceptului de metoda. {ntr-adevar, metoda este operatorul (nstrumentul), care ,face” ceva (da corporalitate, mijoceste), evident, nu in got, cl eu © anumitt finalitate (corectare, optimizare, potenjare etc.). in Dictionnaire fondamental de la psychologie gisim urmitoarea formulare : ,.Metoda este ansambiul demersurilor desfégurate de un cercetator pentru a descoperi si vetifica cunostinjele sau de un practician pentru a rezolva 0 problema coneretl pornind de 1a cunostintele existente” (Le Ny, 1997, p. 769). Aceastt definitie nu vrea s& spun c& existd dowd categorii de indivizi, unii care descoperd cunogtinjele gi ali care le aplict. Ea aratd c& un individ us INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE care luereaza intr-un domeniu al psihologiei nu utilizeazs aceleasi demersuri de gindire si nici aceleasi tehnici edind stabileste cunostingele gi cAnd le aplic&. Aceast& definitie ‘opereaza totusi distinctia intre metodele dc descoperire si cele de aplicare a cunostinfelor. Oarecum in acelasi fel definea metéda si Marc Richelle, in 1991: ,Metoda este aansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptate tn conducerea unei cercetiri sau {ntr-o activitate practic&" (Richelle, 1999, p. 495). fn ovea ce ne priveste, preferim 0 formulare mai concisa: ,Metoda defineste calea, itinerarai, structura de ordine sau programul dupe care se regleazi actiunite practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop”. Definitia noastré, in afara clementclor comune pe care le cuprind si celelaite, precizeazi mai bine natura actiunilor sau 2 demersurilor cercetitorului, acestea putdnd fi atat intelectuale, c&t si practice. 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologici Interpretate global, metodele diferd intre ele prin: gradul de generalitate (uncle sunt generale, comune pentru mai multe stinje, flind numite de aceea chiar ,marile metode”, allele sunt proprii, specifice doar pentru o singuri siiingk; de exemplu, observatia, cexperimentul sunt intnite ia mai toate stintele, evident, intro forma adaptata, pe cénd tehnicile proiective sunt specifice psihologiei); gradul lor de , purtate” (unele aparsin fn exclusivitate anumitor domenii distincte ale cunoasteri, altele apar la intersectia diverselor stiinge ; existi, dup cum se stie, metode alc psihologiei, metode ale fizicii, dar gi metode psihofizice) , gradul lor de adecvare in raport cu fenomenul investigat (uncle acoperd o arie mai larga, fiind utiizate in studiul mai multor fenomene, pe cénd altele igi gisesc aplicabilitate numai in cercetarea anumitor fenomene; metodele de determinate a pragurilor senzoriale, pentru a lua un exemplu Ia intimplare, cu grew ar putca fi extinse in studiul altor fenomene psiice decat senzatile). Criterule de diferen- tere intre ele 2 metodelor de investigayie sunt, fara indoiald, mult mai numeroase. Nu asupra lor dorim sa insistim. Pentru noi important este, pe de o parte, st sugerim exis- tonta acestor diferenteri, iar pe de atk parte, s& incitim la cdutarca si descoperirea lor. Cind ne referim in mod expres la metodele psihologiei, considerim cf trei demersuri ar trebui parcurse. Primul demers, cel enumerativ, este, fri indoialé cel mai simplu, dar mu lipsit de importanta. Intr-o enumerare aleatorie, metadele psihologiet sunt: metoda introspectiei : rmetoda psitanalitick; metoda observatiet; metoda experimentului ; metoda convorbirii: metoda anchetei psihologice (pe bazi de chestionar si pe baz de interviu); metoda biografica ; metoda analizei produselor activitatit;, metodele psihometrice (in principal testele psihologice) ; metoda modelirii, metoda simularii; metode siatistico-matematice etc, Aceasti simpli enumerare atrage atentia asupra multitudinii $i varietaii metodelor psihologiei. Posibitittile optionate side selecje aflate Ia indemana unor psihotogi sunt ‘alt mai numeroase decat in alte stiinge. Spre deosebire de stinjele naturii, de exemplu, jn care cercetitorul are de ales de cele mai multe ori intre dou, trei metode (cu preciidere Intre observare si experimentare, modelare gi simulare), psihoiogia dispune dc o paleti extrem de extinsi de mijloace investigative. Pornind de la simpla enumerare 1a metodelor psiologiei, putem usor anticipa si alte dou’ particularitati ale acestora: plurivatenga tor (faptul c& nu furnizea74 informati de acelasi tip, stereotipe, ci informatii diverse si multilatcrale despre fenomencle investigate) si complementaritatea lor (se METODA $I METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE. a7 intregesc unele pe altele, igi corijeazd reciproc limitele). Aceste ultime caracteristici ale metodelor psihologiei vor reiesi mai bine in evident& dup ce le vom parcurge analitic Deocamdati, ele apar ca virtuale caracteristici Demersul clasificator ridiea, in principal, problema criteriului de ordonare, Or, din acest punct de vedere, trebuie specificat ca exist o varietate impresionantd a criteriilor teste de cunostinge ; teste de nivel intelectual , teste de aptitudini ; teste de inteligent). {n figura 3.9 prezentimn cfteva exemple de itemi din testele de performantt INTRODUCERE IN PSIHOLOGLE ‘Alege intr caie cnc! ‘in probiera propusé: Dy ewepena [7] cteoe Figur notata cu ltere pe aceae care s0 potveste logic “esto pentru» oO oA oA of of ‘Rada are 12 ani, de trai or mai mult docdtfatele su. Cai ani va avea Radu cand vat numal de doua or malin véret dec ratele su? BO ee 9D ed ag ‘Alege cuvantul potrit pant rezolvarea rationementlu: FRATELE ESTE PENTRU SORA CA $i NEPOTUL PENTRU... mama] tat} matups7] —unchi CO} nepoata Care cine cele cine! gu so aseamand oa! ma put cu celeate 4? A Z° VON E Fig. 3.9. Exemple de itemi din testele de performania Cele mai complexe sunt testele de personalitate, care {gi propun s& investigheze resorturile profunde ale individului, trisicurile lui invizibile, deseori mascate, necu- oseute sau neacceptate de subiect (vezi M. Rosca, 1972). Aplicazea lor necesité luarea lunor masuri speciale (cerinta adresatt subiectului de a cumplini bine pentru a se refer! 4a insusirile dominante din conduita tui ceringa de afi sincer fn réspunsurile formulat asigurarea earacterului confidengial al rAspunsului etc ). Cat priveste interpretarea lor, luneori aceasta este ait de dificil, incdttrebuie si se apeleze ia ajutorul computerului, Oricét de abilitat ar fi cerceeatoru! prin cunostinfele sale psihologice gi oricat de inzestrat ar fi el cu diverse grile de prelucrare, in interpretarea rezultatelor igi spune cuvntul ‘ropria sa subiectivitate (cet putin in unele tipuri de teste). Dintre testele de personalitate, Nispandite gi ugor de aplicat sunt chestionarele sau inventarele de personalitate, Acestea contin un sir de intrebari la care tebuie si se rdspunda prin DA sau NU (de exemplu: Ai deseori dorinja de a simi emofi puternice” ; De obicei esti uepasitor? ; Te temi de {intuneric’? ete.) sau intrebari ce cuprind mai multe rispunsuri, subiectul optind doar Pentru unul dintre ele (de pildi: Imi place si asist la meciuri: a. da; b. céteodatd ; ©, mu; Prefer camenii: a. rezervati; b. intre rezervati st soviabili; c. sociabil si usor adaprabili; Daci ag vedea doi copii ai vecinilor gata i se batt: a. filas st se descurce intre ei; b, mn stiu ce a5 face; c. i-a§ potoli). Chestionarele de personalitate pot fi bifactoriale ‘sau multifactoriale. J.H. Eysenck, aplicdnd un chestionar ce conjinea $7 de intrebiti, 4 ajuns {a stabilirea tipurilor de personalitete extravertite gi introvertite, Woodworth si Metheus, pe baza unui chestionar eu 76 de intreb&ri, au determinat 8 tendinje pslhonevrotice ale personalitiii (hiperemotivitate, impulsivitare, instabilitae etc). R.B. Cattell, cu un chestionar de 187 intrebiti, a stabilit 16 factori de personalitate, de —9— METODA $1 METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE 143 ‘unde si numele chestionarului stu: PF 16 (pentru informasii suplimentare despre ‘chestionarele si inventarele de personalitate, vezi Minuleseu, 1996). ‘© altd categorie de teste de personalitate o reprezinti cele de completare sau de descripfie. Ele presupun formularea unor inceputuri de fraze ce vizeaza interescle, aspirafille, convingerile, conceptiile subiectului, care sunt mai apoi terminate de subject. Cele mai mari bucurii le am atunci De exemplu: Cel mai mult imi dorese si ‘cand ...; Calitiile pe care le apreciez cel mai mult la alt sunt... . © forms interesanti tate ,Testul celor 20 de propoziti’” propus de M.. Kuhn gi T.S. McPartland (1954). ‘Testll consti in completarea a 20 de proporitii care tncep cu formularea «Eu suat ..." Louis Zurcher (1972), aplicdnd acest test, a obtinut patru tipuri de propoziil: propoziti de tip A (contin caracteriziri generale si particulare de ordinfizic); propoziti de tip B (Go refert la caracteristcile stabaalul social al sbiectuli); propozitil de tip C (eupriné particulartiie de ordinpsibic ale subiectului); propozti de tip D (includ idensficasi Complexe de tip fiiosofic), Dominatia unora dint aceste propoziti fn totalul celorlale frail prezenta unor tendinfe psihocofhpdrtamentale ale subiectului. O probli oarecum asemAndtoare am propus §i noi, proba CSE - Cine sunt Eu? (vezi Ziate, 1989). ‘im sfarsit, 0 ultima categorie de teste de personalitate 0 reprezintl testele proiective, care surprind dinamiea psibict a une} persoane, cu elementele ei constitutive si ou relatiile dintre ele. in testele proiective nu exist rspunsuri prestabilite (bune sau mai puyin bune), valoarea lor find dati de capscitatea de proiectie a subject i de cea de JInaliz8, decoditicare §i interpretare a psitologului, Didier Anziew, care s-a ocupat cu testele proiectve sia soris mult despre ele, considera c& acestea au 0 mai redusi rigoare pehometticd in standardzare, etalonare, a si in edtimarea sensbiitiil, Fidei §f Piuisititl, De aceea, unil autori evitk deseori termenul de teste proiecive, inlocuindu-\ Gu cel de merode sax tehnici proiective (vezi Anzieu, 1997), Cele mai cunoscute unt Testul Rorschach sau testul petelor de cerneala (propus de psihiatrul elvetian H. Rorschach in 1921), TAT-ul sau Testul Aperceptiv Tematic, propus de H.A. Murray in 1938, Testul de frustrajie Rosenzweig (1948). Primul cere subiectului ca pornind de la stimuli vagi, nestructurayi (vezi fig. 3.10), s& spunk ce crede c& reprezint planga respectiva e re ~ ws Fig. 3.10, Exemplu de plansit din testul Rorschach us INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE Cel de-al doilea, pornind de Ia o imagine (vezi fig. 3.11), cere subiectalui si ‘construiasca o povestire de aproximativ 300 de cuvinte in care sa precizeze. ce s-a incamplat in imaginea respectiva ; care sunt gandutile, sentimentele personajelor? ; ce 4 anume a determinat situatia respectiva? ; care va fi deznodimintul ei? Fig. 3.11. Exemple de plange din testul TAT Mai recent, Eric Loonis a propus 0 nous variants, nedefinitivata, numitt TAST (test aperceptiv sistemic tematic), pentru abordarea relatiilor interpersonale, care valorificd luerdrle unor autori ca D. Anzieu, R. Caes, A. Rufiot,fiind bazatf pe un model pstho- sistemic familial rezultat din transpozigia conceptelor psihologiei proiective individuale inpsihologia grupurilor sau familial (vezi Le Journal des psychologues, 101, 1992), Cel de-al treilea test modeleazA diferite situagii in care oamenii sunt frustrati (vezi fig. 3.12) tn et Potente conan) ‘so ‘tout ees ‘Siorcrat pale feablas nso ane Soa a G Aa Fig. 3.12 Exemple de planse din testul de frustratie Rosenzweig a9 METODA $1 METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE 145 Aveste teste se numese proiective dcoarece subiectul, in incercarea sa de a structura imaginea, de a-i da un sens, de a elabora o povestite, igi proiecteazi, igi exteriorizeazi propriile trisituri de personalitate, modul stu de a fi si de a gandi, dorinjele cele mai ascunse. Desi testele projective sunt cele mai dificile, mai ales in partea lor de i pretare, ele riman cele mai semnificative si mai eficiente instrumente de sondare a Personalititii, chiar dacd, asa cum constaté un autor, adeseori s-a ficut abuz de ele, mai ales in psitopatologie (vezi Anzieu, 1997). Testele, in general, au o mare utiitate in psihotogie. Ele sunt folosite ca instrumente de cercetare in vederea psihodiagnozei. De exemplu, Nicolae Mitrofan (1997) le giseste aplicabilitatea in testarea psibologica a copilului mic. Pavel Muresan (1987) le integra in universul cromatic al omautui, preferinta pentru culoare fiind ,oglinda universului nostra interior”. Testele pot servi insi si ca mijloc de autocunoastere si autoevaluare. fn ultimul timp au aparut o multiudine de Iuerati dedicate prezentarii diferitelor teste menite ai ajuts pe oameni si se cunoasex mai bine (vezi Neculau, 1997, 1998; Aradavosicei si Popescu, 1998, 1999; et). Testul este considerat uneori o metodé experimentald sau o vatietate de experiment. {n realitate, testul i experimental se diferentiazX att prin scopul pe cate il au, ct i prin tehnicile utilizate Dac pornim chiar de la definitia lor, vom constata cA experimental tinde spre stabilizarea unor relajii de tip cauzal, pentru a ajunge Ia formularea unor isi psihologice, ia timp ce testul presupune masurarea obiectiva si standardizatt a unui ‘esantion de comportament, Alexandru Rosca adaug& la aceasta diferentiere $i o alta, aritind ci testul nu implica manipularea activa a unei variabile independente, Chiat acd in cazul lui sé vorbeste de existenta unei variabile independente, accasta este ‘onexperimentald, neputind fi varialS de cercetator. Aplicand un test de memorie, vom afla cate cuvinte retine un copil de 6 ani gi cate retine unul de 7 ani. Varsta, ca variabila independents, este dati $1 nicidecum variat’ de cercetitor. In test, variabila independent zu constituie alteeva dec criteriul de selectie a subiectilor. Desi intre test si experiment exist diferenge semnificative, ele pot trece unul in altul, De exemplu, unele teste de ‘memorie sunt folosite ca situaii sau stimuli in cercetarea experimental, pentru & se studia modul de memorare a cuvintelor izolate, a frazelor, a versurilor etc. La réndul ei, Oo situatie experimentala, dacd este standardizatf, se transforma in test. Timpul de reactie studiat in laborator fn functie de o serie de particularitaji ale stimulilor (intensitate, similaritate ete.) poate fi aplicat st ca proba de sclectie a goferilor sau aviatorlor (vezi Rosca, 1978, pp. 32-33) Desi oferai mari posibititii in diagnoza nivelului de deavoltare a insusizilor psihice, testele au gi suficiente limite, datorate mai ales modului lor de concepere, de aplicare gi de valorificare a rezultatelor. Alexandru Rogca (1963) arati c& testele iau in considerare rezultatul, dar nu si felul in care se ajunge la objinerea lui. Annie Anastasi (1969), facand © analiza’ mai subtlt a cauzelor care au condus chiar la o revolta ,antitest”, considera ‘of acestea sunt : confuziile si ambiguititle Gontinute de test ; ignorarea de citre autorul testului a deosebitilor de nivel cultural al subiecil itatea clasificarilor ; imposi- Dilitatea psthologului de a formuta un prognostic pornind numai de la rezuttaele testulu. Un exemplu tipic care atestd importanja determindrii socio-culturale a testului a fost dat de S.L. Pressey (1933). El relateazi cazul unui psinolog care aplica scara metrici Binet - Simon, adaptatt realtitilor americane, pe un copil de 12 ani dintr-0 regione 46 INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE muntoasi din Kentucky, unde scolile erau extrem de rare, Psihologul adreseazt Uinitoarea intrebare: »Presupunind c& ai zece cent si ii cumperi bomboane de yase, ht anti mai rimén ?”, Ja care copilulrispunde: N-am avutniciodatd zece cent gi chins dact i-as avea nu i-ap cheltui pe bomboane. Mama stie sa le prepare singurd™ ‘Arunei psihologul schimbi emunqul problemei; ,Dacé duci cele 2ece vaci ale tatdlui tf ta pfscut fase se rlticese, cu cite vaci te Intorci seas”, RAspunsul prompt al fopilului a fost: »Noi navem nici o vack, dar dac& am avea si ag pierde gase, n-as mai . Nepierzindu-si curajul, psihologul reformuleaz’ intre- barca: .Dact into gcoald sunt zece clevi si sase lipsese pentru e& s-au imbolnavit de Dojar e€sigcolari mai rman tn clas?" $i iat rlspunsul primit: ,Nici un, pentra of cellalfi s-ar teme s& nu ia si ei pojar”. Pentru a spori utlitatea gi eficienja testelor tm general este necesard respectarea urmitoarelor recomanditi: crearea unor teste in concordant& cu specificul socio-cultural al populatiei pe care acestea urmeaza a fi aplicate; adaptarea celor deja elaborate ta ‘Pecificul culturilor pe care se vor aplica ; uilizarea nu doar a unui singur test, ei s mor baterit de teste; corelarea rezultatelor obyinate prin aplicarea testelor cu rezultatele cbtinute prin aplicarea ator metode de cercetare; coroborarea rezultaelot de ls teste ca ezultatele obtinute fn activitatea practices. Pornind de la considerental cf multi vreme psthometria a fost atasath domeniulul Partoular al psihofiics $i mai ales al testelor, mai recent se militeazd pentra lirgirea Sferel acestei nojiuni (vezi Dickes er al., 1994). Se propune o viziune de ansarble 8 problemelor de masurare intilnite tn psihologia stiinjificl, incepind cu definirea conceprelor, continuind cu elaborarea observatilor, constructia testelor, redactaree Chestionarului si termindnd cu analiza datclor.O asemenea extensic este absolut necesart, deoarece multd vreme cei care au misurat personalitatea, imeligenta sau atitudinile au proceéat, spun autori cu itoni, dar gi exagerdnd, ea Di Jourdain, celebrul persona) al {ui Molidre, .ffcdnd prozk fBrd si ste”, adicd fird st se inirebe asupra a ceca ce fae 2.9. Metoda modelarii $i simularii Fat Teativ noul sia aparut ca urmare a dezvoltri cibernetici ia inteligenei artficiale, Inpsihotogie, modelarea se realizeaza in dou’ planuri : in plan operafional-paradigmaric 51 In plan obiectual. fa primul eaz se face apel la diverse prineipii, reguli, criterii de ordin logic gi statistico-matematic, in vederea structuricii demersurilor cognitive sau 2 ‘modalititilor experimentale de abordare pe viu a unor funchii psihice. Cénd am analizat ‘etoda experimentului am prezeniat efteva asemenea modele modelul experimental ‘smplu, bazat pe o singuri variabilt independents; modelal experimental-complex- Ginainic, caracterizat prin mai multe variable independente etc. Aceste mode para. Gigmatice impun cercetarii empirice anomite resticii sau exigenfe, eare, dact mu aunt rspectate, vor conduce la vicierea rezultatului obsinut, fn cel de-al doilea caz - planul obiectual -, sunt create 3i cercetate modele de tip homomorfic (analogic) ale difevitelor componente apartinind sisemului psihic. Se folosesc, astel, modele macherd (substitu

    You might also like