Seria C, ,Din Inmea larga, i Werana de, atase, 4 4 2D. Cai i 18 alten marion de C. soca, sia Me Reena fDi 1g Giure anette Sones Sf Honiley Nisin P ea ita de Nita nine fp Gama Tramiel te tov Pop corpiony, to, Hon 22d, Moldorentsti de pe Nise Se Ap. C, Gules Seri D. Stiimts aplieatae, No Phaze suai de Shor, 2 Mutoral Wietel le ig. Case = inate 2 Surin tine i aga Wy WONES verte oan Ps CIFRELE 1 Gant St enue 2 Nitta tnelsuneiteerthce de SiC. Jonson A apirut: 1. SIMIONESCU ORASE DIN ROMANIA Volunt ey 62 sustea — 80 Je Proful Let 4.—,CUNOSTINTE FOLOSITOARE” Seria 4, ,Stiinga. pentra tof fu 1 Cm ora onl pointy ce Simone MPa Vine onal pty do. Sinineen 5 alle nxurale def, Sinianee { aiiinte de 74. Batra $ heey ingrteren, lblnsea. de Dr. Cabdnsem & haze vuiie 9 ticle se C. 7 Gherghia Vata mlroblle de Dr. 1. Georgi E ernlele de 7. 4. Bocas. 5; Wats plantlor de", Shniono rovtr Pastons de Cota Seale Talon fh fi de 77, ate Porunbell Menngel de 1 Sadovenn Planeta Marte deo Pose Date Omer Elsie de Geral Se, Ponte Cam vetem de Dr. 1. Glaven Raat X. de tt, Cian vo, Omul dela Gucntont de 1 Sinton ae Protesorce de 1. Zeh Pugeralg)tlensal de C, 6. Bradefeame Aabulasle gavonae o£. Hervane Bactoilefolositoare de 1. Pop: Cénpean Belen! care Qleteovle) de. Sinner Din intoienlslstilttil de Sil C, Toneeu. Morent at Yams de C. Negof Reauatisn sl atoroseloona de Dr, A. Clhaneew ‘Oumonl do inflated de-dporo Dy Cade Howe! Tord de Jun, 8. Ganen Mea dof Marfan Chuperie 21. Pop Cimcon Gite de @. A, laetrocs ‘SERIN A, — GUNDSTINTE FOLOSITOARE = Me. 82 STINTA PENTRU TOT! jBS oben, ones* CIFRELE? 424% GEORGE-MICHAIL G. LAZARESCU MOTTO: Citra gternaek PLATON. PREFATA. Intr'un amurg senin din iarna trecuti am fn- ceput sit scrit cele cuprinse in accasti. carte Sub teama ca nu cumva si lucrarea aceasta si abi soarta roditorului spie de gray din para bola iui Christ, care a fost sufocat de nolan ‘multimel de burtieni nevolnice. SI feama mea porneste dela faptul ci Iumea oastr® postbellici ¢ inai deritaare de serieri spomnografice si ticdloase; scrieri cari se asor- feazd cu fondu sufletesc al multora din nas fragiatil Meonstlenfi si josnici de dup rizboi In vitrnile si chioscurile de ziare, scrierile ee pot aduce cesace ne fipseste ‘az), sunt stfocate de o inulfime de serieri cari ny last sufletului deeat otrava si cari pe fiece zi isi fac ‘bras aparitia in dispreful si cinda celor do- Flori de Bine si Frumos, Sorbim din cupe otravite ! Lt Trebue. si rispindim serierile cari ne inbo- rifese mintea si ne adue sentimente nobile in sufletele noastre atat de sdrincinate in arma Curentelor vainice ale viet 7 Aen daeare a fost pubis pe set te Zirl Stlnfler 1 Caloritor No. 42-16, andl NIK ez wy ra | aked LRH,‘ 34 Viata 1! Supusti tutte dout curente: binele i raul (pe cari Te cunoastem prin fasts viegu- jre,) face pe flecare si slujeascl unuia sat tla. Primnl se bazeazi pe adevir, dragoste si sinceritate s1 de aceea nu place decat la foarte putin’, pe ead doiniia Raulul se intinde ca 0 Floga sisi cauta victime prin masele tineretult. E datoria oricul si impiedice riiwl in calea sa de acaparare, Ce oameni vom fi noi cei de maine dack ne rdruptim sine formim sufletul din lectura serierilor pornografice sl unde voim sf aj- gem dacti in loc si ne cultivam sufletul si mit- fea, manjim zidurile cu expresile cele mal trl- viale, cari arat4 sufletul murdar si josnic al acelora cari se dedait Ia astiel de fapte. Natura a dat vulturului privire agent sia in- © zestrat pe leit cu puterea gi ragetul de care so ‘nfioara desertul; las inyeresc a dat flomelei sqlobii; = darnit vestminte atragdtoare man- drulul pain si darnied din fire a Impodobit fie ve vietate cu un dar eat de mic. ‘Omi, cel facut dup ehipal si asem’narea ceresc, a durult ielepeiunea si ar- iculatia gralului; dow podoabe ce ait facut din ol vere al naturel Din infelepciune porneste ideia pe caro, spre bund infelegere, simtim nevoia de ao tinpar- * ths! sf semenilor nostri. La aceasta contribue al doilea dar. acela al graiului, ici impirtasi- req dello 0 facem, prin grai. Pri. grai un om transmite g@ndunle Jui unul alt om care se afl in acelas timp $i in ace- a 8 ndulut prin ral mu se poate face decat in unitate de timp SI €¢ loc. in cautza_ aceasta, in siflctele vechilor oa- aneni Sa saislult 0 mabnire adéneX cand au ant c& au in fata tor dot dusmani erunti, dis- fan(a si timpul. Astiel, omnil primitiv nm avea Ia_indemani ‘ici uty mijloe de asl putea impartisi idetle unul alt om ce vietula ta depirtari mari de el s{ nici generatillor vitoare. De asemenea trebue Si adaug ch eran primitiv era foarte trac in formne, si expresil si nic} de cum primele,timbi ‘vorbite pe global eresiru nu eran atita de bo- ate ca limbile moderne cgri au o adevirati comoard de mia. Limbile moderne prin evolutie aw ajuns 1a perfectie clcl se sile nature non fecit. sattum, ‘Un excinpht despre siracia eraiului primitiv si poate vedea din faptul cli idelle care exprimau © atime, verhele, nu aveau decat 0 singurdt formnd, prezentul, De accia cfd actiuuica era Ja timpul trecut se exprima prin prezent sl cel ce vorbea anita cu mana Sore spate, adic spre trecut, iar cand sflumea era ta vitor el ardta cu mana inainte, aici spre vittor. Grain se putea perfectiona eu timpal ins sereitatea cea mare exist 1 aflarea unul mij- Joo de a transite idelle, nu numai in unitate de timp si de loc el si calor din epartare ca si color de mai tirzin, An clutat sti inving’ piediea si an invins-o. Cu ajutorul unor semne fiieute de ei si Imprimate ne un obiect oare- care el isl vor putea spune gandul dupa dorintt generatilor viltoare, ca si celor din deplirtare si astiel in local mahnirel se eulbareste buca- pentruct inventia acestor semne este cel mai important factor al. civilizatie.4 % Semmolor acestora I sa dat numele geveral decallaber servese insults, Cercind eX la popoarae din anttate vom Efe seme de tere caractre le mal Mare dec ait, isles Exiten, vi sere eve Iie ere eel esa eee rene aaa Se ger Cava el desert Seacen lor nul sence stan eroedlg) tra fart prea di care cara 3a formal ath Scere ml noarg raf st fn sls sf eet a dnana XX ae soe poplars emoted Ban la 1821. cid faneezal Chango desl caractreleexipene ev ajforl ancl Server arent mt se cuvasin serene ihn newts mod cu alora bel porsane care La serve enum Vade mecum, engeait Raviljon desc caracterse cunltorne Asgorchatde forme,‘ce datenzt eam de prin sesoldl Vises Anant eel erative care eumrinde eurespor- dn rege Hanrabi noseat in Dbl ub numele Amirel *) (contimporan ca Abracham), Reet amuses a fest proc In HB ete eek (ite eles anal Rarpong of Hemet: rabi King of Babylon). Semnele Eziptenilor si Senior aveau cusurl ef rau pres com Dien at alge Fonclen, popor de necustor. au clutat si exprime fiecare sunet printr’un feo seecat el cau eet ae gee vs Girl ecan it Meret dit ana fac alla feu tones eo a ytinas do model mal oy opoataor hat Jn. privinta_originii alfabetului ne pomeneste si Cornelius Tacitus *) in analele sale. Tee de Sic, RAE icone rome. Newt a oc a Mee art ane Wa ‘ile, Roma imperial dela Tiberius pink la matricidul Nero. m > El spune ci Eeiptenti sunt cei dint&l cari au reprezentat gandurile prin desenutl si eX aces- tia pretindeatt cf ei au inventat si literile (sem- nnele fonetico, adic% acelea cari reprezinta nu- ‘mai simetele) pe cari Feuicfenit le-au dus in Grecia de unde apo! le-au Iuat si Roman, Cone timporanil Jul Tacit credeau ci alfabetul fatin este imprumutat dela Etrusci. In privinta, adop- tirel alfabetului in Grecia sant mal multe Te- sgende. Unli spun ci Cadmus a invatat pe Grect Si serie, iar altil sustin cit atenianul Cecrops, Ta asedial Troe ar fi niscocit 16 Tere sic poi poetitl Simonide (mort. 469, in. Cir.) ar fl ‘adiorat alfabetulul s| ltenle no dup ce mal Tnainte se addovaser’ ¥. © 9. La inceput alfabetul Roman nu avea decat 16 lifere ca si cel Grecese ins cu timpul s'aur mal adiogat sl altele Astfel in timpul impratalul Claudius so ad- gd incl trellitere carl se viid pe multe din mo- rpumentele Romel antice. Una din aceste Iitere este digamma eolie (4) adiex un F raisturmat. care se intrebuinteaz’i in cuvintul divus in Io- cul Ini V fn fli urmittor dédus. A’ doua se mi nia antisiemaD jar a trela tinea locul une, tere din alfabetul grec. Toate aceste trel n'a fost intrebuintate dectt sib domnia_tiranulai Claudius, spol au fost inlgturate din cauza sreutitil 1a seri, ‘Am Vzut cum s’a ajuns la un alfabet care desi difera foarte mult dela un popor Ja altul tofisi are acelas punct de nlecare. Grecll aveau alfabetol lor special. Asirienii sl incl citeva ponoare asiatice se serveau de caractere cunelforme si mal térziu ia cursul is- toriei intainim Jo Vikingt alte caractere niamite runice imprumutate dela Celfi care la randul Tor Te Iwasers dela Romant. Tn giua de a7], popoarele civilizate se. ser- ‘vese in deosebi de caracterele latine si mai pu