BIBLIOGRAFIE, [1] Andreescu T., Andrica, D. O introducere in studiud ecuafiilor diofatiene, Editura Gil, 2002 [2] Panaitopol, L., Gica, Al, O introducere in aritmetica si teoria mumerefor, Editura Universitit din Bucuresti, 2001 [3] Chiorean, M., Chiorean, M.C., Lobont, Gh., Chiorean, M., Achim, C., Matematica aplicatéedisciplina optionalé, Fditura Trickle, Cluj-Napoca .2001 [4] Diaconu.L.Sisteme ce mumerayie, Editura Studium,Cluj-Napoca,1996 [5] Martici C., 600 de probleme . Editura Gil, Zaki, 2001 [6] Cucurezeanu, 1, Probleme ce avitmetict si teoria numeretor, Editura ‘Telmici, Bucuresti. 976 [7] Flirabor, C., Savulesan, D. Chesca. Ie Tiftea, An Tiliea, Ex. Matematica = clasele V-VIII, olimpiade judejene, interjuelefene si nagionale, Editura Scorpion 7, Bucuresti, 196 [8] Andrica, D., Bogdan, I, Jecan, E:, Valean, D.. Probleme calitative in matematica de gimnaziv Fditura Gil, Zaki, 1998 [9] Crisan, D., Mittea, O., Horja, P.. Culegere de probleme V-VIII — aritmetica si algebré, Editura Porus, Bucuresti,1991 [10] Patrasan, I., Popovici, D. Rotaru, L, Taku, N, Olimpiadele coljene ce matematic’, 1990-1998, clasele V-VINL, Editura Gil, Zaliu, 1999 (111 Telinoiu, T., Culegere ck exerciti si probleme ce evitmetica, clasele IV-VUI, Ediura Porto-Franco, Galati, 1991 [12] Cobal, T.. ¥a.place matematica?, Probleme pentru ciclul gimnecial, Editura Moldova, Iasi 1991 [13] Guran, E., Matematicd recrecaivd, Editura Junimea, lasi, 1995 [14] Singer, M., Ghica, I, Drugan, Gh., Culegere de probleme pentru clasaa-V-a , Editura SigmaPrimex, Bucuresti 1999 [15] ***(colectiv), Schneider, V. (coord.), 525 probleme date la olimpiadele de ‘matemaricé: 1990-1998, clasele IN-VUL, ( Arges, Brasov, Bucuresti, Caras-Severin, Dambovita, Doli, Talomita, Mehedingi, Prahova, Tekoman, Valeca), Editura Vakeriu, Criiova 1998 [16] Ghiciu, G., Ghiciu, N., Matematica exercitit si probleme cu rezolvivi, clasa Va Editura Rotech Pro, Bucuresti, 1999 [17] Basarab, C., Basarab, M., Dricea, D., Niculescu, L. Patrascu, I. Sterbeti, C. Tala, Ne Tutescu, L., Probleme ce matematic’ pentru ginnaziu, vel. J, Editura Cardinal, Craiova, 2000 [18] Blga, AL, Pop, O.. Buth, G., Pop, R. Matematicd-meiliar la manualele de ‘matematicd de clasa aaa, Editura Gil, Zak, 2000 [19] ***(colectiv), Olimpiadele de matematia’, 1990-1998, gimnaziu, clasele 1V-V, Editura Gil, Zaku, 1999 [20] Savulescu .D, Marinovici, T., Cojocan, 0. Matematici-olimpiade biciuane, gimnazitt 1988-1997, Editura Paralela 45, Pitesti.1 997 [21] ***(colectiv), Scaala Valceand - alimpiade si concursuri vilcene de matematic’, gimnaziucliceu, 1990-1999, Editura Paralela 45, Pitesti, 1999, 99[22] Peligrad, S.. Simion, S., Zaharia, D., Zahara, M., Aritmetici(partea Isi partecta Ia), Editura Paralela 45, 2001 [23] ***(colectiv), Andrica, D. Berinde, V. (coonl,), Concursul interjudejean de ‘marematica,Gr. C. Moisil”, edivile I-XV(1986-2000), Editura CUB PRESS 22, Baia Mare, 2001 [24] ***(colectiv), Brinzei, D. (coon), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VIll, 1999, Fitura Paralcla 45,Pitesti, 1999 [25] **(cokctiv), Brinzei, D. (cool), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VIHL, 2000, Fditura Parakela 45,Pitesti.2000 [26] ***(colectiv), Brinzei, D. (coor), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VI1L, 2001. Fditura Parakela 45, Pitesti, 2001 [27] Andreescu, T., Gelea, R, Mathematical Obmpiad Chalenges, Birkhéiuser, Boston-Basel-Berlin, 2000 [28] Andreesou, T., Feng,Z., Mathematical Obmpiads 1998-1999, Problems and Solutions From Around the World, Mathematical Asociations of America.2000 [29] Andreescu, T., Kedlaya, K., Mathematical Contests 1996-1997, Olympiad Problems cand Solutions From around the World the American Mathematics Competitions, 1998 [30] Reka, S., 2000 feladar az elemi matematika Kocébol, Typotex. Kiadd, Budapest, 2000. [32] Gauss. C., Fr., Cercetér’ aritmetice, Editura Amarcond, Timisoara, 1999 [33] Busneag, D., Maftei, I, Teme pentru cerawile si concurswile de matematic’ ale elevilor, Editura Scrisul Rominese, Craiova, 1983, 100CLASAaV-a 1, Multimea numerelor naturale (Lucia Tepure, 1.1-1.7, Gh, Lobont 1.8) 1.1. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica ‘Metoda figurativs Metoda false’ ipoteze Metoda compara ‘Metoda drumului invers (metoda retrograd) Probleme de migcare Probleme de perspicacitate 12. Sinwi Sume 13, Teorema impair cu est 14, Poterea.cu exponent natural a unui numer natural 14.1. Affarea ultimed/penultimei cifie a unei expresii numerice cu poteri, a ‘unui produs, 1.42, _Calcutul sumei puterilor consecutive ale unui numsir natural 1.5. Pitre perfecte. Cuburi perfecte 146, Sisteme denumeratie 17. Criptaitm 18. Principiul lui Diticlet 2. Multimi (Lucia Tepure) 241, Operatii cumultimi 22. Determinarea elementelor unei multimi in condi date 3, Divizibititatea in multimea numerelor naturale (GhLobont) 3.1. Crterii de divizibilitate cu (4:25.8:7511513:27:37) 3.2. Numa si suma divizorilor unui numa natural. Numir perfect 333. Cel mai mare divizor comun (cmandc.) 3.4. Cel mai mic multipta comun (c.mm.ms.) 35. Divizibiitatea unei expresii cu un numa 34, Deteminanea a doxét numere naturale cind se cunese cmamd.evemmmas sirespectiy sumaprodusal lor 3.7. Exerciti si probleme propuse. Soluti 4, Numere rafionalk povitive (Lucia Tepure) 4.1. Detemninarea unei acti folosind divizibilitatea in multimea numerelor raturale 42. Fractiiraductible ¥ fractiiineductibile 43, Caleulul unor sumeOBIECTIVE DE REFERINTA $I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE 1, Cunoasterea si infelegerea conceptelor; a terminologiei si a procedurilor de calcul Obiective de refering La sférsin clasei a V-aelevul va fi capabil: 1.1. si utilizeze rationamente baat pe logica neformalizata si si opereze cut smultimi 1.2. si foloseascdi metode specifice in. rezolvarea unor tipuri de probleme 13. si foloseasca diferite metode pentru rezolyarea unor ecunti si si utilizeze cccuatii in rezolvarea unor probleme. 1.4, si utilizeze notiuni elementare de divizibilitate a numerelor naturale Exemple de activitiqi de invigare Pe parcursul claseé a V-a se recomandit urmétoarele actvitai: - numérul de banci. = |} numanuldeclevi | -/—$}-_—H} 2bi3 numinuldeclevi = FL} +] 3b3b-12 Se constat ci b-12=3, deci b-15. in clas sunt 15 binci si 15-23-33 elevi (sau 3154-33). R1.1.1.3. Doi elevi aveau de rezolvat un anumit numair de probleme. Cand ‘unul din ei mai avea de rezolvat 3 probleme ca si termine, a rezolvat de 3 ori mai multe probleme decit celalalt care mai avea de rezolvat 15 probleme. Cate probleme avea de rezolvat fiecare elev? Solutie. Cei doi clevi nu au rezolvat acelasi numar de probleme, Fie aoesteat K4 reprezint numarul de probleme rezolvate de cel deal doilea elev H—t—1+— reprezint numarul de probleme rezolvate de primul elev 12‘Numirul total de probleme poate fi reprezentat in doug modu: 5 —+—H bP Numarul de probleme rezolvat de al doilea elev se poate afla (15-3):26 probleme ‘Numarul total de probleme ce trebuie rezolvate este 156-21 probleme R1.1.1.4. Cinci baiefi aveau, fiecare, acelasi numa de mere. Dupi ce fiecare a mancat cfte 12 mere, le-au rimas, hoolalti,atitea mere edite a avut fiecare din ei la ‘nceput. Cate mere a avut fiecare? Solutie. — reprezinti numarul de mere ce i avea fiecare bai FFiccare baiat mandnex 12 mere, in total 60 mere se manne’. si Je-au rmas impreund atitea mere cite au avut 60:4=15 reprezinta numarul de mere Pe care [av cae inceput ach numa 3 layin, se sea 3 dina doika. se impart al trika la 3 sise ‘nmulteste al patrukea cu 3, se obfin numere egale. Rezolvare, a!3-b-3-c3=U3, abcd fiind cele 4 numere AR b He abe 160-48 63 6, b=12, 27,3 R11.1,6, Tatil are cu 5 ani mai putin decdt mama si fiul la un loc, Peste 7 ani, fiul va avea a treia parte din vista mamei si to{i trei vor avea impreuna 108 ani, Ce ‘vsti are fiecare in prezent? Rezolvare. Se poate afla suma varstelor celor trei in prezent: 108-3-7-87 Se poate afla vdnstatatilui in prezent, 13t 4 mf pH ‘Tata are in prezent (87-5):2=41 ani. Peste 7 ani, tata va avea 48 ani, iar mama si fiul la un loc vor avea 108=48-60 ani. fo oF4 ] 760. m 60:415 ani va avea fiul peste 7 ani, iar mama va avea 45 ani peste 7 ani. in prezent fiul are 8 ani, iar mama are 38 ani. R1.I.1.7. Cristina si Alina sunt colege de banc. Cristina ii spune Alinei: "Die ‘mi doud creioane colorate de la tine ca si am de dou ori mai multe decit ai tu." Alina ioe Cristinei: "Da-mi tu dowd creioane colorate de la tine, ca si am si cu céte au tu." Cite creioane are fiecare fetitg”? Rezolvare. A c AQ C2 Diferenta dintre C+2 si A-2 este de 8, deci A-2=8 = A=10, Alina are 10 creioane, Cristina are 14 creioane. 1.1.2. Metoda falsei ipoteze Metoda falsei ipoteze sau a presupunerii este mai putin cunoscuti ekvilor, Caracterul_neobisnuit al acestei metode, prin gradul sporit de abstractizare, face aplicarea ei aparent dificil, Rezolvarea problemelor prin metoda ipotezelor pregiteste Pentru infelegerea multor teme de algcbri sau geometric, Este 0 initier in demonstrarea mai tarziu a teoremelor prin metoda reducerii la absurd. Metoda false ipoteze const in a face o ipoteza (presupunere) oarecare (desi de obicei se pleaci de la ipoteza "toate de un fel") nu in ideea de a "nimeri" rispunsul, ci pentru a vedea din nepotrivirea cu enunful ce modificari trebuie si facem asupra ei, Metoda se numeste "a falsei ipoteze" pentru c& avem banuiala c& nu este ipotezi conforma adevarului. Problemele care se pot rezolva prin metoda falsei ipoteze sunt de dou’ tipuri: a) probleme care se rezolva printo ipotezi; b) probleme care se rezolvai prin dou sau ‘mai multe ipotez2. 4Remarei. Probkmele examinate ca si cele propuse pot fi rezolvate si prin alte metode, atit aritmetic cit si algebric, in unele cari mai eficiente decat metoda presupunerii Probleme de primul tip (cu 0 ipot R1.1.2.1. O echipii de munciteri a instalat o rejea de apii montand 180 fevi, unele lungi de 8 m, altele de 6 m. Stiind ca sau instalat in total 1240 m de teava, alla cite fevi de fiecare lungime s-au folosit. Solutie, Primul mod. Presupunem ci toate fevile erau de 8 m. Atunci, fevile utilizate ar avea 8180-140 m. in realitate au fost 1240 m, cu 1440=1240= 200m ‘mai putin. Diferenfa provine din faptul ci au fost folosite si tevi de 6 m. inlocuind o {eavdi de 8 m cu una de 6 m se pierd 86 = 2m si pentru a anihila surplusul de 200 m ‘trebuie inlocuite 200:2=100 fevi de 8 m cu tevi de. m. Prin umare au fost folosite 100 evi de6 msi 180—100=80}evi de 8m. Varificare: 6-100 +8:80-600+640=1240 m. ‘Al doika mod. Se presupane ci au fost utilizate numai tevi de 6 m. Se formuleaz un rajionament asemindtor celui anterior, numai ci de data accasta reaultatul este cu 160 m mai mic decat cel din enunt, De aoea trebutie inlocuite 160:2=80 fevi de 6 m cu fevi de 8m. Observafie. Daci metoda de rezplvare a fost infeleasi elevii nu trebuie si explice rajionamentul in scris, ci doar si scrie rezolvarea conform planului logic cu observatiile corespunziitoare, Primul mod. Presupunem cdi au fost folosite numai fevi de 8 m. 1) Care este suma lungimilor fevilor conform presupunerii? 8180-140, 2) Care este diferenta dintre lungimea obfinuti si cea real? 1440 m-1240m=200m 3) Care este diferenta dintre o feava de 8 m si una de 6 m?_ 2m 4) Cite tevi de 6 m au fost instalate? ~200:2=100 tevi 5) Cite fevi de 8m au fost utilizate? 180-1080 evi RL122, O excursic cost 3108, lone] a achitat costul excursiei folosind bancnote de 5$ si de 208, in total 23 bancnote, Cite bancnote de fiecare fel a folosit Ionel? Solutie, Presupunem ci a plitit numai bancnote de 58. 1) Catar fi costatexcursia, conform presupunerii? 234 2) Cate este diferenta dintre costul obfinut si cel real? 3108- 155$= 1958 3) Care este diferenta dintre valorike bancnotelor?. 208 - 58=15$ 4) Cite bancnote de 208. avut Ionet? 195:15=13 banenote 5) Cte bancnote de 5$a avut Ionel?_ 23-13=10 bancnote Verificare: 5+10#20-13=50+260=3108 1158 15R1.1.2.3. La un concurs se dau 30 de probleme. Pentru fiecare rispuns corect se acondi 5 puncte, iar pentru fiecare rispuns gresit se scad 3 puncte, Céte réspunsuri corecte a dat un elev care a obtinut 118 puncte? Solutie. Presupunem ci elevul a rispuns corect la toate intrebatile, 1) Cate puncte ar fi obtinut, conform presupunerii? 30-5=150 puncte 2) Care este diferenta dintre punctajul obtinut si cel real? 150-118=32 puncte 3)Care este plusul de puncte acordat pentru o problema gresi 345-8 puncte 4) Care este numanul de probleme gresite?_ 32:84 probleme 5) Care este numirul de probleme corecte? 30-4=26 probleme Verificare: 26-5-4-3=130-12=1 18 puncte R11.24, O persoand se angajea’ la o lucrare: pentru fiecare zi lucrata primeste 208, iar pentru fiecare zi absentatit va plati cdte 40S. Dupe 30 zile a constatat ci nu a castigat nimic, dar nici nu este dator. Céte zile a lucrat persoana? Solute. Presupunem ci persoana a lucrat 30 zike. 1) Ce sum ar fi cAstigat conform presupunerii? 30-20-6008 2) Care este diferenta cistigati? 600-0=6008 3) Care este plusul acondat pentru 0 zi nelucrat? 20/4060 4) Cate zile nu a lucrat? 600:6010 zile 5) Cite zile a lucrat? 30-1020 zile Verificare: 20-20-10-40=400-400-0., R1.1.2.5. Un autoturism pleaci din localitatea A. spre localitatea B si se deplaseazi cu viteza constant de 30 knvh. Ajungand in B, se intoare, fii si opreasc’, deplasinduese de aceasta dati cu viteza de 20 knw si ajunge in A dupa S ore de la pkecare (din A), Sa se afle distanta dintre cele dou’ localititi, Solutie. Presupunem ci distanta de la A la B ar fi 120 km, Drumul de la A kB este parcurs in 120:304 ore. La inapoiere drumul este parcurs in 120:20-6 ore. ‘Timpul total ar fi 4 ore + 6 ore = 10 ore. in total, timpul este 5 ore, de 2 ori mai mic. Daca timpul este de 2 ori mai mic, atunci si distanta real va fi de 2 ori mai mica, deci 120;2=60 km, Verificare: 60:30+-60:20-2+355 ore. Probleme de al doilea tip (cu mai multe ipoteze) R1.1.2.6, Dac’ in fiecare bane’ se ascazzi cdte 5 persoane, atunci 10 persoane nu au locuri, iar daci se aseazii cite 6 persoane in fiecare banc’, atunci rimén 5 binci libere. Cate biinci si cate persoane sunt? Solutie, Ipoteza I: Presupunem ca sunt 30 de banci. Cte 5 persoane in fiecare banc’. Fara loc... ‘Sau: 6 persoane in fiecare bancé... .6430-5)=150 persoane In cele dou situapii se constat’ 0 diferenti de 10 persoane, ceca ce aratl cl presupunerea facut nu corespunde situatiei din problem. 16Ipoteza a Il-a: Fie 32 numarul bincilor. Cite 5 persoane in fiecare ban Fara loca, 32160 persoane 0 Total 170 persoane ‘Sau: 6 persoane in fiecare banca. .6(32-5)-162 persoane ‘Acum diferenta este de 8 persoane, adic’ ati de prima ipotezi, diferenta sa micsorat cu 2 persoane, la 0 crestere a numdnului bancilor cu 2, Pentru a ajunge fa situatia din problema e nevoie de ined 8 bnci, cite una pentru fiecare persoand, Prin ‘umare numarul bancilor este 30+10=40. Atunci Cte 5 persoane in fiecare banc’. Fara loc... Deci sunt 40 de bainci si210 persoane, Varificare: 6(40-5)-6:35=210 persone, R1.1.2.7. Intro magavie se alla o cantitate de griu si un numar de saci, S-a caleulat cd daca in fiecare sac svar pune cite 75 kg grau, atunci ar rimane 450 ke gréu, jar daca in fiecare sac s-ar pune cite 80 kg de grdu ar mai rimane 10 saci. Ce cantitate de griu si citi saci sunt? Solutie, Ipoteza I: Presupunem ca sunt 100 de saci, 75kg in fiecare sac. Raman. .75+100=7500 kg, Sau: 80 kg in fiecare sa 04 100-10}=7200 ka Intre cele dous situatii se constata o diferent de 7950-7200=750 kg, ceca ce nu corespunde situatici problemei, Ipoteza a Ila: Presupunem ca sunt 110 saci. . 15-10-8250 ke 450 ke. ‘Total 8700 ke £800(110-10}-8000kg Intre cele dou situatii se constata o diferent de 8700-8000=700 ke, adic fata de prima ipoteza diferenta sa micsorat cu 50 kg, Deoarece la fiecare erestere cu 10 saci reusim 0 micyorare a diferenfei cu 50 kg, atunci pentru fiecare crestere a numarului de saci cu 1, diferenta se micyorcazii cu Skg. Pentru a acoperi diferenta de 750 kg, avem nevoie de 750:5=150 saci, Prin ummare numarul sacilor trebuie si fie 100+150=250 saci Atunci, cantitatea de gr este 75-250+450=19200 sau 80+(250-50) = 19200. Deci sunt 250 saci si 19200 kg gréiu, RI.1.2,8, Elevii unei clase au de plantat pom, Daca figcare elev ar planta cite un pom, atunei s-ar planta cu 25 pomi mai putin decdt era planificat, iar daca fiecare elev ar planta céte 2 pom, atunei 4 elevi nu ar avea pomi de plantat. Citi elevi erau in clasi si citi pomi aveau de plantat? 17Solutie. Ipoteza I: Presupunem ca sunt 20 de elevi. Ficcare planteazzi cite un pom vnmmenne20%1=20 porn pani i. (20-4)2=32 pomi Intre cele dou situati se constati o diferent’ de 45-32=13 pomi, coca ae nu corespunde probleme, Ipoteza a Il-a: Presupunem ca sunt 30 de levi. Ficcare planteazi cite un pom. Total 55 pomi Sau: se planteaz cite 2 pom (30-4}2=52 pomi Intre cele doua situatii se constata o diferent de 55-523 pomi, adica fat de prima ipotezi diferenta s-a micgorat cu 10 pomi. Deoarece la fiecare crestere cu 10 levi reusim 0 micgorare a diferentei cu 10 pomi, atunci pentru fiecare crestere a rnumirului de elevi cu 1, diferenta se micsoreaza cu pom, Pentru a acoperi diferenta, de 13 pomi avem nevoie de 13 ekvi, Prin umare numarul elevilor este 20+13=33 elevi. Atunci, numirul pomilor este 33-1+25-S8 pomi sau (33—4)-2=29-2= 58 pomi, Deci sunt 33 elevi si aveau de plantat 58 pomi, 1.13, Metoda comparatied (metoda reduceri la acelasi termen de comparatie) Problemele care se remlvii folosind accastti metodi se caracterizeazat prin faptul c& se dau dou méirimi (care sunt comparate "in acelasi mod") si legiitura care existd inte ele, Aceste marimi sunt caracterizate prin cite dowd valori fiecare si de ficcare data se cunoaste legatura dintre ele, Metoda consti in a face ca una din cele do iS aba aoveasivaloare si astfel problema devine mai simpla, avand 0 singuri necunoscuti, Din accasti cauzi se numeste "aducerea la acelasi termen de comparatie". Remarca. Metoda comparatiei sta la baza rezolvirii sistemelor de doud ecuatii cu doug necunoscute prin metoda reducerii, ‘Model. Un faran a primit pentru 2 giste si 3 rate 1225000 lei, Alta data vnzand, la acelasi pref, a primit pentru 3 gaste si 5 rate 1950000 lei. Care este pretul nei giste? Care este pretul unei rate? ‘Solutie. Pentru 2 gaste si 3 rate a primit 1225000 lei si pentru 3 gaste si 5 rate a primit 1950000 lei, Presupunem ci prima dati ar ff vandut de 3 ori mai multe gaste si de 3 ori mai multe rate, deci ar fi incasat o sum de 3 ori mai mare: si presupungm ci a doua oari ar fi vandut de 2 ori mai multe gaste si de 2 ori mai multe rate, deci ar fi Incasat o sumii de 2 oFi mai mare, AV Pentru 6 gaste si9 rate ar fi incasat 3675000 lei si 18pentru 6 gaste si 10 rate ar fi incasat 3900000 lei, de unde 1 raféia vandut-o eu 3900000-3675000=225000 lei. Pentru 3 rate a primit 3.225000 ki=675000 lei. Pentru 2 gaste a primit 1225000-675000-550000 lei, de unde 1 gisci a vandut- ‘0 un 550000:2-275000 lei. Raspuns: | rat’ a vanduteo cu 225000 lei 1 gsca a vandut-o cu 275000 lei, Observatii, Problema se putea rezolva si prin neducerea celei de a doua matimi: Presupunem ci prima data ar fi vandut de 5 ori mai multe géste si de 5 ori mai ‘multe rate, deci ar fi incasat o suma de 5 ori mai mare; si presupunem ca a doua oar ar fi vandut de 3 ori mai multe giste si de 3 ori mai multe rate, deci ar fi incasat o suma de 3 ori mai mare, Avem: Pentru 10 gaste si 15 rate ar fi incasat 6125000 kei sisi pentru 9 giste si 15 rate ar fi incasat 5850000 lei de unde 1 gsc’ a vaindut-o cu 6125000-5850000-275000 lei. Pentru 2 gaste a primit 2-275000-550000 ki, iar pentru 3 rate a primit 1225000-550000=675000 lei, de unde 1 rata a vénduteo cu 675000:3=225000 lei. Probleme rezolvate R1.1.3.1.7 bile mari si3 bile mici cintarese 44 grame, iar 5 bile mari si 8 bile mici cintiiresc 49 grame. Cat cfntireste o bild mare? Cat cantireste o bili mi Solutie. Presupunem ed in prima situatie numiirul bilelor ereste de 5 ori, deci si masa lor-va reste tot de 5 ori, in a down situatie numznul bilelor ereste de 7 ori, deci si masa va cteste tot de 7 ori. Aver: 35 bile mari si 15 bile mii cintaneau 220 grame si 35 bile mari si 56 bile mici cintanesc 343 grame, de unde 56-15-41 bile mici cantaresc 343-220-123 grame, deci o bili mic cAntareste 123:41-3 grame. ‘Atunci 3 bile mici cintiresc 9 grame, iar 7 bile mari cintarese 44—-9= 35 ‘grame, de unde o bili mare cdntireste 35:7-5 grame. Vatiti 33-3504 55+83=25+24-49, R1.13.2. Suma dinte dublul unui numar si tiplul unui alt numa este 370, Daca suma dintre primul numar multiplicat de 5 oti si al doilea numar multiplicat de 7 ori este 875, si se afle numerele. Solutie. Notim cu a si b cele dowd numer, Avem in prima situatie 2a+3b=370 si in a doua situatie Sa++7/=875, Presupunem c& in prima situatie numerele ar ereste de 5 ori, iar in a doua situatie numerele ar creste de 2 ori, atunci sumek ar aeste de 5 ori, respectiv de 2 of, Avem 10a+15b=1850 si 10a+145=1750, deci al doilea numir = 18501750, adicd 5=100; atunci 35=300, iar 2a=70, deci a=35. Numerele sunt 35 gi 100. 19R1.13.3. Un caiet, 3 creioane si 5 reviste costii 64000 lei, iar 5 caiete, 4 crvioane si3 reviste cost 56000 kei. a) Cat cost, la un loc, un caiet, un creion sio revist? +b) Caitcost la un loc, 1 crvion si 2 reviste? ©) Cat cost fiecare obiect, daca pretul unei reviste intreve cu 1000 lei pretul unui creion multiplicat de 5 ori? Solutie. 1 caiet, 3 creioane, 5 reviste cost 64000 lei si S caiete, 4 creicane, 3 reviste cost 56000 lei. a) Presupunem ci in situatia a doua se mareste de 2 ori numarul de caiete, de crvioane, de reviste, deci si suma semareste de 2 ori; avem, 10 caiete, 8 crvioane, 6 reviste vor costa 112000 lei. Stim 1 caiet, 3 creioane, 5 reviste costii 64000 lei, deci impreuni 11 caiete, 11 creioane, 11 reviste costi 176000 lei, de unde 1 caiet, 1 creion, 1 revistii cost: Jmpreund 176000:11=16000 ki. 'b) Presupunem ca in prima situatie se mareste de 5 ori numanul de caicte, de creioane, de reviste, deci si suma se maireste de 5 ori; avem, S caiete, 15 reioane, 25 reviste cost 320000 lei Stim 5 caiete, 4 creioane, 3 reviste cost’ 56000 lei, deci pentru 11 creioane si 22 reviste se va pliti 320000-56000=264000 lei, de unde 1 creion si 2 reviste costi ‘impeeund 264000:1 1=24000 kei ©) Se rezoivai prin metoda figurat KH reprezinta pre(ul unui creion 10 H—+—_+—_1+_+_+_1 reprezintit pretul unci reviste Se stie i un creion si 2 reviste cost impreunii 24000 lei, deci un creion cost (24000-2000):11=2000 lei, Costu unui creion este 2000 lei, costul unei reviste este 11000 lei, iar costul unui caiet 16000—-(2000 +1 1000) = 3000 lei. 1.1.4, Metoda mersului invers (retrogradi) Metoda mersului invers (retrogradi) este folositii in probleme in care elementul necunoscut apare in faza de inceput a sirului de calcule; operatile se efectucazat in sens invers actiunii probleme, Accasti metoda consti in faptul c& enunful unei probleme trebuie ummatrit de kx sfaryit spre inceput. Analizénd operatile facute in probes si ek pe care le facem noi in rezolvarea problemei, constatéim ci de fiecare data, pentru fiecare etapa, facem operatia inversi celei ficute in problem’. Deci, nu numai mersul este invers, ci si operatiile pe care le facem pentru rezolvare sunt operatiile inverse celor din probkmi. Verificarea (proba) se face aplicdind asupra reaultatului obtinut operatile indicate in problema. ‘Model 1) Sa se determine valoarea lui x di 10#10:{[10+10-e-10)]:10-10}=11. Solutie, Pentru fiecare etapa facem operatia inversi cele cute in problema: 2) impairtorl [10+ 044-10): 10-1010:1 (deimpargitcdt) 3) Deseaizutul [1010-10) :10=10 10 (seiztor' diferent) 204) Deimpartitul 10+1044%-10)-20-10 (cat » imparfitor) 5) Un termen al sumei se afld prin diferenta dintre suma si termenul cunoscut 10-€¢-10}=200-10. 6) Un factor al produsului se afla imparyind produsul la factorul cunoscut x= 10=190:10. 7) Descizutul este suma dintre scizitor si diferent x=10+19, deci x=29. Verificarea se face aplicind reautatului obfinut operatile ce sunt indicate in exercitiu: 29-10-19; 19410=190; 190+10-200; 200:10-20; 20-10-10; 10:10=1; 10+1=11. Reaultatul obfinut este corect 2) MA géindese la un numir pe care il adun cu 27; rezultatul il impart la 4 si-l adun apoi cu 6. Suma astfel obtinutd o impart la 7 si din rezultat scad 7, Daca obtin 1, Ja ce numar mam gindit? ‘Aceasta problema difera de problema de mai sus pentru ca elevul trebuie sti scrie singur sinil de operat ce se efectueazi. Solufie. Notez cu x numirul necunoscut. inlocuind in enuntul problemei se bine: (27:4 +6] 7-7-1. Efectudind pentru fiecare etapa operatia inversi celei fiicute in problema se obfine: [Ge+27)4+-6 (H2TAHRBT, (+27)4=566, 327-504, 3-20-27, 3-173. Probleme rezolvate R1.1.4,1, Pe o banchiza plutese mai multi pinguini, Parisesc banchiza prima até pinguinii imperiali, o treime din toti pingui i 8 pinguini. Apoi pleaca jumétate din cei ramasi, inca 5, dou treimi din cei rimasi si ined 2 si rian pe banchizit7 pinguini. Cati pinguini imperiali au fost? Solufie. Din numaul total N de pinguini pleact a treia parte gi ined 8 si rimane restul R, de pinguini. Apoi pleaci jumatate din R; si ined 5 pinguini si rimzine restul Ro. Din acest rest R; mai pleack dowi treimi si incd 2 pinguini si rimdne restul Rs de pinguini, adica 7 pinguini, ‘Aven (742)3-27, coca oe reprezintl valoarea lui Ry 2745)-2=64, ceea ce reprezint& valoarea lui Ry; (64*8)2-3=108 reprezinti numarul total de pinguini. 108:3=36 reprezint’ numérul pinguinilor imperiali. Ne putem ajuta de o figura, prin care si reprezentim numirul total de pinguini si resturile: 8 sa tot |] Ro 4 R be Rm Hy R1,1.42. O persoand are o sum’, Dupl ce dublewi aceasti sum cheltuieste 1558, Dubleaz apoi suma rimasi si mai cheltuieste 2008, Dupai ce dubleai noul rest 2si cheltuicste inca 2508 constatl ct nau mai ramas 50S. Care este suma initial pe care aavuto aceesti pasoana? Solutie, Suma totala S se dubleaza, se cheltuieste 1558 din ea si se obtine Ris R, se dubleaz gi din el se cheltuieste 2008 si se obfine Re; Rose dubleaa si din el se chetuieste 2508 gi rimane Rs coca ce reprezinta 50S. ‘Aven 504250"300, coca ce reprezinti dublul Mui Ro, deci R150: 150+200=350 reprezinti dublul lui Rj, deci Ry=175; 175+155=330 reprezintai dublul ssamei, deci suma intial a fost 1658. Ne putem ajuta de 0 figu, prin care si reprezentam suma inifala i sumele ramave de fiocare data s /—— 2g H+ #8 R 2R, -} 200. ae as, Rs 304 R1.143. Dinteun magazin se vinde marfaastfel: prima dati. o treime din cantitate si inci 80 ke. a doua cari dow treimi din rest mai putin 60 kg sia treia oar dw’ treimi in rest 51 inci 60 kg, Sa se afle ce canttate a fost initial si et sea vindut Zilnic, daca in magazin nu a mai rimas mari Solutie, Din canttatca total C se vince prima dati o treime si inca 80 kg si a rimas cantitatea Ry; apoi, din Ry se vinde dou teimi mai putin 60 kg sia rimas Ris apoi, din Rese vinde dou treimi si ined 60 ke si armas Ry; Ri=0. ‘Avem (060)3=180, coca ce reprezinta Ro, deci R=180, (180—60)-3=360, coca ce reprevinti R\, deci R360, (360+80)2-3-660 ceva ce reprezint cantitatea inital. Ne putem ajuta de o figuri, prin care si reprezentim cantitatea inifiaki si cantitiilerimase de fccare dati: rr R 60 R ro R=O R1.1.44. Un biciclist parcurge un drum in trei etape: in prima etapa parcurge © paitrime din drum plus 5 km; in a doua etapa parcurze o septime din restul drumului si inci 10 km, iar in etapa a treia parcurge patru cincimi din noul rest si ined 10 km, ‘Adlai ungimea drumului Solutie, Observaim cd 10 km reprezinti o cincime din lungimea etapei a teia, Deci, in etapa a treia biciclistul a parcurs 10-5 =S0 km, Adunéind 50 km cu 10 km, objinem 60 km, ceca ce reprezinti sase septimi din distanta care a rimas de parcurs dupa prima zi, Deoareoe 0 septime din aceasta distant reprezinta 10 km, rezulta c 2distanta rémasi dupa prima etapa este 70 km. Deci, dupa prima etapa au mai rimas de parcurs 70 km. 7Okm + 5 km=75 km, ceca ce reprezzinta trei patrimi din lungimea drumului, Prin umare lungimea drumului este 75:3-4=100 km, Rationamentul anterior poate fi expus folosind intrebari: 1) Ce parte din drum reprezinti 10 km? o cincime 2)Ce distant’ a parcurs biciclistl in etapa a treia? 10 km + 5=50 km 3)Ce distant ia ramas de parcurs biciclistului dupa ce a parcurs o septime din ct i-a mai rimas dupa prima etapa? 50 km+ 10 km=60 km 4) Ce parte din distanta ramasa de parcurs dupa prima etapa reprezinta 60 km? 6 septimi 5) Cat reprezinti o septime? 60:6=10 km_ 6) Ce distant ia mai rimas de parcurs biciclistului dupa prima etapa? 10 km + km =7-10km=0 km. 7) Ce distant reprezinta tei patrimi din Jungimea drumului? 70 km-+5km=75km 8) Ce distanti reprezint o patrime? 75:3-25 km 9) Care este lungimea drumului? 425=100 km Raspuns: 100 km, 1.15. Probleme de Problemele de migcare se clasificd in: 1) probleme de migcare in acelagi sens (numite probleme de urmirire) 2) probleme de miscare in sensuri contrare. Legea miscirii uniforme, exprimati prin d =v+7 (distanta-vitezatimp, vitez-distantactimp, v=d 21, timpul=distanta:viteza, ¢ =d/1v ), este esentiala in rezolvarea tuturor probkmelor cirora ke zicem "de miscare uniform’. Model, Dou automobile pleaca simultan si in acelagi sens din localitiile A si Baflate la distanta d. Automobilul din A are viteza ¥, , iar automobilul din B are viteza Vax Yj >V». Dupi cit timp cel din A il ajunge pe cel din B? Solutie. Putem ilustra astf A a B $e v y: ¥, >> pentru ci numai astfel automobilul din A poate sa il ajungat pe cel din B, Deci, automobilul din A il uniteste pe cel din B, de care il desparte distanta d. Pentru a alla dupa cat timp il ajunge sau dupdi ct timp recupereavzi distanta c ar trebui si aflim mai inti cu cit se apropie intro unitate de timp sau ait recupereaza, din distanta into unitate de timp. Presupunind c& vitezele sunt exprimate in knvh (prin viteza infelegem distanta parcursi de automobil int-o unitate de timp) si distanta din kilometr, formulam intrebarea: Cu cit se apropie automobilul din A de cel din B intr-0 or? 23Raspunsul este: cu (v;-v,) km. Dac intr-o ori automobilul din A. recupereaz (v, —V2) km din distanfa d, atunci intreaga distant d care le desparte 0 va. recupera intmeun numir de ore egal cu numirul care indicd de edte ori v, -V, se cuprinde in a, adica d=(v, -v,), 1=d2(v,-V3). Rezolvarea unei probleme de migcare (si nu numa) parcurge umitoarele etape importante: 1) cunoasterea enuntului problemei 2) infelegerea enuntului problemei 3)analizarea si schematizarea probleme 4) rezolvarea propriu-zisi a probleme 5) verificarea solutiei objinute. Probleme rezolvate RL.L.S.1. Niste turiti pomesc de la o cabaryi la ora 8 dimineata si meg cu viteza de 6 kmv/h, La ora 12 in aceeasi zi se trimite dupa ei un curier cu o telegram, Curierul se deplaseavai cu viteza de 14 knv/h. Dupii cat timp si la ce distant de caban’ ‘ya ajunge curierul grupul de turisti? Solutie, Din enunt reaulti ci problema dati este de miscare in acelagi sens (0 problema de umarire, curierul ummaireste un grup de turisti). ‘Trebuie si stabilim in ce moment ineepe umnarirea si la ce distant de cabana se alla grupul de turisti in momentul plecivii curierului, Planul logic si operatile corespunzzitoare: 1) Cattimp merge grupul de turisti pana la plecarea curierului? 12h-8h=4h 2) Ce distant parcurge grupul de turisti pana la momentul plecdtii curierului? 64-24 km (am aplicat d=v-1) 3) Aflam cu cat se apropie curierul de turiti in fiecare ori, 14km —6 km=8km (adic, 4, - 3) 4) Dupacite ore se intilnese turisti cu curierul? 248-3. Dupai3 ae. 5) Lace distanta de cabana are loc intalninea? 143=42 km (sau 6-7=42 km, dooarece turistii merg timpul de 4h+3h =7h siau viteza6 km/h) Raspuns: Curierul ajunge grupul de turisti dupa 3 ore la 42 km de caband, Remared. In cazul mobilelor care se deplaseazai pe aceeasi dteotie si in acelagi sens (se urmnarese) viteza de apropiere a unuia fai de celilat este egal cu diferenta vitezelor celor douwi mobile. R1.1.5.2. Un ogar umiireste o vulpe care are 60 de sirituri inaintea lui. Peste cfte sivturi va ajunge ogarul vulpea, stiind c’, pe cand ogarul face 6 sirituri, vulpea face 9, dar ci 3 sirituri de-a ogarului fac cit 7 de-ale vulpit? 24Solutia 1. Problema poate fi rezplvatd folosind formula ¢ =d -(v,-v,). unde d este distanta dintre umatit si umatitor, v, este viteza umétitonului, v2 este viteza urmiitului, ¢este intervalul de timp in care umatitorul il ajunge pe Notez. si Z; lungimea siriturii ogarului, respectiv Iungimea siiturii vulpii. Atuunci v, = 9/,, iar yj =6/,=6:3+7/, = 14, iar diferenta de viteza vv =5/>. Timpul neoesar pentru ca ogarul si ajungi vulpea este 1=601, :(5L; ‘Solutia 2. in timp ce ogarul face 6 sivituri 2 sirituri de ogar. ‘Transformam datele pentru a le putea compara: in timp ce ogarul face 6 siritur 6 sarituri de ogar Comparind reaultatele constatim c& in timp ce ogarul fave 6 sirituri, vulpea face 9 Sirituri, dar cele 6 sirituri ale ogarului fac cit 14 sirituri ale vulpii, Dupa fiecare 6 Sirituri ogarul se apropie de vulpe cu 5 sirituri, De cate ori trebuie si faca garul cite 6 sirituri pentru a acoperi distanta de 60 de siituri (de vulpe)? Evident de 60:5-12 ori. (Cate sirituri face oganul pani ajunge vulpea? 126-72 sirituri. RL.1.5.3. Un ogar urmireste o vulpe care are 60 de sirituri inaintea lui. Poate oganul si ajungi vulpea, stiind ca, in timp ce ogarul face 6 sirituri, vulpea face 9, dar a5 sitituri ale ogarului fac ct 7 ale vulpii? Solutie. Notez /,,, lingimea siriturii ogarului, respactiv lungimea siiturii vulpii, v,,V,_ viteza ogarului, respectiv viteza vulpii sid distanta dintre ogar si vulpe, Aven d=00h, v2=9h, v1 =6h=6:5-7l=8Als. Deoarece vy, c. Efectuind calculele abe —cha=(100a+10+c)=(100c+10b-+a) vom obtine abe—cha = (a—c) =10(a-c)=(a— 0) = (a= = (ae) = (@=c=1910=a+0) : cifta sutelor este a—c—1, ciffa zecilor este 9 si ciffa unitifilor este 10-a+c. Adundind diferenta obtinuta cu ristumatul sau se obtine 100 a-c-1)+90+10-a+c+10010—a+e)+90+a-c-1 =100a=100c=100 +100 = a+ +1000=100a + 100¢+90+-a-c=1= oricare ar fi cifrele numarului ales. 1.2. Siruri, Sume © important doosebiti o au in clasa a V-a problemele de numirare a termenilor unui sir, de determinare a fomei generale sau a regulii de formare a termenilor unui sir, de aflare a sumei primilor n termeni dintr-un sir, de determinare a termenului de pe locul 7 dintr-un sir. Prima problema ce se! Find dat sirul 4,,04554. ‘Sa se completeze cu inca trei temeni urmatoarele siruri: 1) 14, 15, 16.. 2)8, 10,1 3) 13,1 4)5,8, 5), 1, 1.2.3.5, 80 6)0, 1, 1,248 16. 7) 152.6, 24, 120 8) 13,7, 9) 61, 52, 63, Solutie, 1) Numereke din primul sir sunt consecutive. Sinul se completeazii cu 17,18 19. 2) Numerele din al doilea sir sunt pare consecutive. Sirul se completeazsicu 14, tens 3) Numerele din al treilea sir sunt impare consecutive. Sirul se completeazii cu 19, 21, 23. 4) Numerele din al patrulea sir se formeazii dupa regula @,, =, +3. nN” (a,=5, a, =5+3=8, a,=8+3=11), Sinul se compkteazii cu 14, 17, 20. 5) Numerele din al cincilea sir se formeazi dup’ regula: a 4p, dy=A, 45, A=, +4y, A, = 4, +a,3 in general d, = Ay Hd. neN, n> 2. Sirul se completeaza cu 13, 21, 34. d= 1, 296) Numerele din al saselea sir se fommeaz dupa regula: a, =0. 3 =, 4 day Ay =A, bss Us =, Ay +0; bys Ag =A, dy +s bay + as; in general a, = 4) + dy +a out G5 N> 2. Sirul se completeardi cu 32, 64, 128, 7) Numerele din sirul al saptelea se formearai dupa regul 5 dy =2-1, a,=3-241, a,=4:3-241, a, = 5-43-2415 gencral 4, =n(1=1(n=2)..3-2+1, N21. Acesta se noteazi cu tsi se numeste factorial, Sinul se completeazai cu 61, 71, 81, adicd 654-321, 7654321, 87-65-4321, adicd 720, 5040, 40320. Observatie. Regula de formare mai poate fi serist si astfel: ay =1, a, =2-a, 4, =3-€,, 4, =4-d,, d, =5-d,;in general a, ="-a, 4, N22. 8) Numerele din sirul al optulea se formeazi dupa regula a, =u(2'=1), a, =u(2’-1), u(2*=1), a,=u(2*=1); in general a,=u(2"-1), adica ultima cif a numarului 2” -1. Ultimele ciffe ale puterilor 2°,2°,2” sunt 2, 4, 8 deci sirul se completeaza cu 1, 3, 7. 9) Numerele din al noualea sir sunt ristumatele numerelor 4°, sinul se completeazi cu 94, 46, 18. #0 alti problem care se poate pune este numararea elementelor dintr-un sir. ‘Sa se determine numarul de numere naturale din umitoaree giruriz a) 15, 16, nn 30 1B) 2.4, Gran 54 ©)4, 7, 10... 76 Sinul b) contine termeni de forma 2-1, 2:2, 23.0 227, deci confine 27 temneni sau (542)21-27. Sinul c) are termeni de forma 3-11, 32+, 33+, +2541, deci contine 25 termani sau (764)3+1=25, Sinul d) are termeni de forma 54042, 51+2, $2+2euey 5e15+2, devi contine 16 termeni sau (77-2)5+1=16, In exerci apar foarte multe sume finite de numere naturale, De agsea vom, prezenta citeva moduri de calcul a unor sume finite. Un mod ingenios de a aplica proprietitile adundtii a fost descoperit de un copil. ‘Acest copil care a devenit unul dintre marii matematicieni ai lumii, se numea Karl Friedrich Gauss (177-1855). ‘Vom folosi provedeul lui Gauss pentru a aduna numere consecutive: Sa se determine suma primelor 7: numere naturale, Solujie. Fie S=14+243+..4@-Din si S=n+(n-l+.4241. Adunéind membru cu membru se obtine 2-S=(n+1)-n sau $=n(n+l):2. 30Procedoul se bazeazii pe tehnica lui Gauss de a aduna primul numa cu ultimul, al doilea cu penultimul etc., sumele obfinute find egale, ‘Remaredi, Formula dedusi mai sus este foarte util in exeritii. Formula se poate aplica imediat pentru calculul sumei primelor 10, 100, 1000 snumere naturale: 1423+. 010112255 14243 +.4e+100=10010122=5050 14243 +.4c+1000=1000-10001:2=500500 Probleme rezolvate R121, Fe sirul de numere naturale: 1,5, 9, 13s. a) Completafi sirul cu inca trei temeni, +b) Gasiti al 155-lea, al 378-lea, al 2003-lea numa, ) Justificati care dintre umnitoarele numere fac parte din sir: 497, 531, 794, 1073. Precizati locul in sir, dace cal. 4) Calculati suma primilor 20 temmeni. ‘Solutie. a) Urmitorii 3 termeni sunt 13+4=17, 17+4=21,2144=25. ) Termenii din sirau forma a, =4-(n-1)+1, nN 0+1, 4141, ), Al 13Selea termen este 4+154+1=617, Al 378+lea termen este 4377+ AL2003+lea termen este 4:2002+1=8008, ©) 497-4124 +1 = 497 face pane din sir este al 125elea termen. 531=4-132+3 = 531 nu face parte din sir. 794=1-198+2 => 794 nu fave parte din sir, 1073-4-268+1 => 1073 face parte din sir, este al 269-lea termen, ) Primi 20 de termeni sunt 40-1, 4-11, 4.2 41941, Dect S-1519%.01 77 $1 S77 T8%.c41. Adundind membru eu membru 25-78-20, deci S=78-10=780. O alta metodi de calcul a sumei Seste: SAO 1)GLHIH42+1)eH(41941= 402A 54D ct H19)¢ 204 A(L 42 oc 19)120= =4-19-20:2+20-760+20-780. R122. Fie sirul de numere naturale 1,23, 4:5.6, 7-8.910,... ise determine al 7-lea si al 100-lea temen al sinului, Solutie. Se observ ci termenul q,, este produs den numere naturale consecutive, Trebuie si deducem forma ultimului factor in funetie de looul al rea din sit. Ultimul numa din a, verifica relatia n(+1):2. Ultimul numar din al 7-lea termen va fi78:2, adic& 28; deci al 7-Kea temen va fi produs a 7 numere consecutive, ultimul fiind 28 Al 7-lea termen va fi 22-23-24-25-26-27-28 Ultimul numar din al 100+lea termen va fi 100-101:2=5050. ‘Termenul al 100-lea va fi produsul a 100 numere consecutive dintre care ultimul este 5050. Al 100-ea termen este 4951-49524 5050, 31R123. Fie numarul 4=1234567891011121314...20022003. a) Aflati cate cifre are numanul A. ) Care este a2000-a cif a numarului 4? Solutie, a) Sunt 9 numere de 0 ciftd, 99-10+1=90 numere de 2 cifie, 999 1001-900 numere de3 cifie si 2003-1000'-1=1004 numere de 4 ciffe. in total sunt 9+90-219003 + 1004-46908 cific. ) Pentru satierca numerelor de o cfr 2 ciffe se folosesc 189 cifie, Raman 2000-189=1811 cifte pentru a sorie numere de 3 ciffe. Dar, 1811-36032, rem cia 2000-a cifit este a 2-a cif a celui deal 604-Kea numa natural de 3 cifie, a 2 ciftsia 1ui 703, deci 0. RIA, Fie A =9+-99+ 999 + +-999.u99 . Cite cre de 1 are A? nt le Solutie, Se poate scrie 4=(0=1)+000=1-+(000-1)+ (1000-1) sm A=10+100+1000+.. ~+190,09 ~ 1.2003 Favem A=[1 leu 110~2008. a ie bfactuind sere A= 111109107. Nunn ne 200 ie dine cae 4st ~ gal abs ite iferite de 1, deci A are 2000 cite de 1. R12.5. Calculati urmatoarele sume: a) S=1114222+,,.1 999 b) S999 #1999 (6) S=315 +The! 2001-246 2000 Solutie. a) Se di factor comun 111. Avem SHI (1424.24 9-111.94102), deci S=4995, 'b) S'se poate serie: S-9+(101+9)+(10+2+9}+ 4410-1999), are 200 termeni. Aplicdnd proprictitile aduntrii, grupam S-9:200+10(142+..:+199). Avem S=1800+10,199-200:2) adic S=200800. ©) S'se poate serie grupaind termenii cdte 2, fiind 1000 numere impare si 1000 rnumere pare, deci vom obtine 1000 grupuri. S=(3-2)*(SAY (7-6) * 2001-2000 1000. R1.26, Calculati umatoarele sume: a) S=1.2+2-3 419-20 3123 1819-20. Solutie. a) Fie 3-5-1-2.31233+...119-203; putem serie mai departe 4:119-20,(21-18), Eectudind calculele vom avea 3-S=12.3- +1920-21-18+19-20, deci 3:S=19-20.21 sau S=19.20-7, adic wr vom proceda si lab): 12:3: +18-19-20-21«17-18-19-20 iar prin efectuarea calculelor se obfine 4-5=1819:20-21 sau S=18-19-5.21, adicd S=35910, 32Generalizare, 1-2+2-3 +0 nr D=nln+ lint 2):3 1:2342-3-4 tome b a+ Dl0$2)= C+ I+ 2KN+3): 1.3, Teorema impartirii cu rest Oricare ar fi numerele naturale a sib, cu b# O, exista dou numere naturale q sis numite cit, respectiv rest, astfel inedt a= bq +r, b. 142.3. Scrieti 2001" ca sumi de 2001 numere naturale consccutive. Solutie, 200°"? = 2001-2001" = (141+ swt 1)-200P"" = ahem a= 001" +2001" Sona =(2001°"" -1000) +(2001""' -999) +... (2001 =1) +2001" + +(2001" +1) + (2001 +1)+...+(2001"' +1000). R142.4, Aflati numanul natural 7, stiind cat A452 44-544: 44-5? tah 4-54 42-5" = 4375 Solutie. Aplicm formula invatatit lt+ata’ ta’ +...ta" =(a™'=1):(a=1) si egalitatea devine 4+1+4+5(1+5+, +5°*) 42-5" = 4375, sau 5+46S(S4 1) :4]+2-5™ = 4375; avem mai departe 5+5(5°4' =1)+2-5"" = 4375 si efectuind calulele 5° +2+5 serie numéirul 4375 in baza 5), de unde 12 R1.4.2.5. Determinati 7 natural, astfel incat: (142742! +..42')en=2+2? +29 Solutic. Pentrua calcula suma S=1+2? +2*+...+2!™ procedim in felul umitor: inmultim egalitatea cu 2 si ave 26S =2? 42442 + suet 2 42°": seadem 2+ S=S si vom obtine “ " S=(2'° =1):3. Egalitatea devine: [2° =1):3]-2=20+2+2? +...42!!); avem mai departe [2° =1):3]-1=2(2'"* =1). Aceast egalitate se inmulteste cu 3 si rezulti 2001°""= +2554 (se agi 390(2° -1).n=6(2"* -1), adicd n=6. R142.6. Calculati suma $= 24.5% 48.3"! 424.5" + $B taut 24 SE ABS 424-57 48-3 Solutic. Deoarece bazele puterilor care apar sunt 3 si 5 se scrie 24=25-1 si —1. Aven (25=1) 5° +(9=1)-37 $ (25-1) 5S + (G=1) 3? + vet +(25=1)-5* +(9=1)-3° +(25-1)-5* +(9=1)-3. Efectuim calculele: 574 5200 4. 33H gM 5M _ gr | 32M _ 319) | $5°—5' 439-3 45! —F 43° —3, deci S=S* +3 1.5. Patrate perfecte. Cuburi perfecte Numarul natural 7 este patrat perfect dacdi exist un numar natural a astfel ined n=a “Remared. Ultima cifit.a unui patra perfect poate fi 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. De aici, deducem cA un numar care are ultima cifid 2,3, 7 sau 8 nu este putrat perfect. Este util si retinem urmatoarele: 1) Daca numarul 7 este paitrat perfect si dacd p este un numar prim care divide pen, atunci p? divide pen. 2) intre doua patrate perfecte a doud numere consecutive nu se afl un alt patrat perfect. Numarul natural n este cub perfect daci exist un numa natural a astfel inca n=a Model 1, Sa se arate ci numarul Az 20+243+ 0+ 2000+ 2001) +2002 este piitrat perfect. Solutie. Pentru a arta c& 4 este pltrat perfect, pe baza definitiei, trebuie scris A=b?, bnatural. Aplicim 1+2'3+...!2000'2001-2001-200222 si ave A=242001-2002:2)+2002 sau 4=2001-2002+2002, se da factor comun 4-2002(20011), deci 4=2002, pitrat perfect. Model 2, Sa se arate cd umaitoarele numere nu sunt plitrate perfecte: A=678 +928, B=S* +5", C=2" 342.3", nEN. Solutie, Pentru a ardta cd 4 nu este piitrat perfect, deterniniim ultima ciftd a lui A. Stim 8 u(6T*)=u(T?") =9 gi u92")=u(2") = 12") =8:; reaults cd u(A)=u(9+8)=7. Un numar care are ultima cifra’7 nu poate fi patrat perfect. ‘Aceastii metod’, de detemminare a ultimei cifie, nu se poate aplica pentru a anita ci Bonu este patrat perfect, pentru ci u(B)=0. Aven B=S"(5'7 +1). 40Observam ci 51765" <5'7«(5'7 +1) <(5" +15" +1) (deoarece 5" <5" +1), deci GPP abe=198 a=2,c=1,b=9=>abe=297 a=3,c=6,b=9= abe =396 a=6,c=3,b=9=>abe = 693 a=7,c=2,b=9=> abe=792 a=8 c=1,b=9=>abe=891 + stiind ch ab+ba este pitrat perfect si RISA, S& se afle numarul ai ab—ba este cub perfect. Solutic. Scriem ab-+ba=10a+b+10b+a=1(a+6) si ba Qa+b=10b-a=%a-b). 1 si ab—ba este cub perfect, deci a-b=3. Reaulti a=7 si b=4, deci ab=74. R1S.S. Sa se arate ci A=x* +2(Sy+2) nueste patrat perfect, oricare ar fi numerele naturale xsi. Solutie. Fie A=x*+10y+2. Se stie cx fiind un numa natural, ultima cif lui x* poate fi numai 0, 1, 5 sau 6, Deci u(x*) <{0,L5.6}, u(y) =0. deci uA) € {23,78} , reaulti cd A nu poate fi plitrat perfect. 1.6. Sisteme de numeratie Sistemul de numeratie cu baza 10 (sistemul zecimal) Sistemul de numeratie folosit cu precidare in practicd este sistemul zecimal, adic’ sistemul cu baza 10, Baza unui sistem de numeratic este numgiul care arata cite le un anumit ordin formeazi 0 unitate de odin imediat superior. Sistemul zecimal este pozitional. Acest sistem utilizeaza pentru scrierea numerelor zece semne (Gifte arabe): 0, 1, 2,3. 4,5, 6.7, 8. 9, de unde vine si denumirea sistemului. Un numar natural IV se scrie in sistemul zecimal in mod unic sub forma: +10" +a,,:10% +.0+a,-10+a, sau sub forma _—_prescurtat GAprwthigs WME GypGprwndy sunt cite, OSa,<9, pentru orice 72 {Qlint}, NEN, a, #0. Cand ciffele unui numdir sunt notate prin litere, atunci apentru a distinge acest numair de produsul acelor litere, il vom supralinia. De exemplu, abed inseamna a-10° +5-10? +¢-10+d, ab.c.d € {0.9}, a#0. Sisteme de numeratie cu alti bazi Ca bazii a unui sistem de numeratie se poate alege orice numir natural mai ‘mare decit 1. S-au folosit si se folosesc si alte sisteme de numeratie: caldeenii au folosit un sistem cu baza 60; de la acest sistem a ramas traditia impartirii orei in 60 de minute si a ‘minutului in 60 de secunde, La popoare din America de Nord, America Central si de Sud, Attica, au fost giste sisteme de numeratie cu bavele 5 $1 20. ‘Astfel, daci alegem ca baziia unui sistem de numeratie numarul b€ N,b>2, tune’ exprimarea unui numa natural Nin aceasti bai se face, scriinduel in mod unic, in felul umator: ° N sau sub forma prescurtat G,B" +0,8" +out a b+ dys ~My ys WHE yo Ay young Ch, Sunt cifele numarului, astfel ca O, Remarc’, Este foarte util de retinut accasti metoda de comparare a sumei de puteri cu acecasi baz, trecdnd numerele int-0 baz egal cu baza puter, R165, a) Se di numanul. E, =2’ -2°-2., Saise scrie acest numa ca o sumi de puteri naturale consecutive ale lui 2, +b) Se cere avelasi lucru pentru E, =2"-2""-2, unde nEN sin23. Solutic. a) Folosind scrierea binara si efectudind calaulele se obtine: E, = 10000000, -1000000,2, = 10,2, =1000000,2, =10,s) =1111 10,3, = +2'42°+2?+2 (sa finut cont ei 10,., 1, b) Procedand la fel pentru E, obtinem: 1002.0 27100-2010) = 100-4 5-109 = 7 ma 7 ley P42 tet 2? +2, R166, int-un sistem de numeratie de bazitx, avem egalitatea 107) +45.) = 14, ‘Si se fle baza sistemului si si se verifice, Solutie. Scriem numerele sub forma sistematic’ in baza.x si punem conditia ca Si fie natural si mai mare ca cea mai mare dintre cifrele numerelor: P40-x+74+4-x4¢5=1-2°+5-x44, XEN, X>7.Se obtine x? +4y+12=x7 +5x+4 sau 4x+12=5x+4, ce conduce la x=8. eo) 46Vetificare: 107.5 +45, 8°+7+4-8+5= 108, iar 8) 3) = 154.) =1-8° +5-8+4=108. R167. in ce baza are loc inegalitatea 11422+33>223? Solutie. Fie x baza sistemului de numeratie ciutata. Se impune conditia x numar natural, x >3: Mg) +22.) +339 > 1B, EN, ¥>3. Scriem numerele sub forma sistematicd si avem: N+ 14204243043> bea? +2043 sc 4x $3 >. Inegalitatea este verificati pentru x= 4, iar pentru x >5 avem x7 > 4x +3. Sohutia este 4. RL.G8. Determinati x sip, dacdi 11g) +22,) = 21g) $4 33,9 +44.) = Boys tile ce se impun sunt x y naturale, x>3,y>4. Seriem sistematicd si avem: x+142y+2=2-841 si 3x+3+4y+4=4-943: efectuind calculele se obtine x+2y=14 si 3x+4y=32. Inmultim prima egalitate cu 3 si apoi scaidem cele dow egalititi ‘membru cu membru, Se obfine 2y=10, deci y=5 si.x=4. 1.69, Un comerciant vinde zahair, pe care il primeste in saci de 80 kg. Pentru ‘a putea cAntiri orice greutate intre 1 si 80 kg (numar natural) se foloseste de un céntar cu greutiti (nu balan). a) Care este numrul minim de greutafi de care are nevoie? +b) Cite greutiti trebuie si alba, dacd pe fiecare o are in dowd exemplare? Solute. a) Sunt necesare cel putin 7 greutati, care pot fi de cite: 1.2.4,8,16.32 si 64kg (sau ultima orice numark, 17k < 64 ), Pentru cdintiti orice greutate de la 1 1263 kg sunt necesare minim 6 greutifi, ele fiind de 1.24,8.16 si 32 kg, deoarece orice numa inte 1 $i 63 se serie in baza 2 cu cel mult 6 cite: 63-1111 1o, /A pane sau nu o anumit greutate pe cdntar inseamni a lua cifra 1 respectiv 0 ‘in numirul de kilograme scrs in baza 2 pe povitia corespunziitoare greutitii respective. Pentru a cintiri greutiti mai mari este necesari cel putin o greutate, care poate fi de 80-63=17 kg sau 2°64 kg 5i atunei pute cantar cantitati pana la 127 kg, +) Sunt nocesare cel putin 8 greutafi, cite dows de fiecare din: 1.3.9.27 ke. O anumita greutate intr cintarire poate: = lipsi de pe cntar (0) = apar un exemplar pe cantar (1) ~ apar douii exemplare pe cAntar (2), ce ne conduce laa rafiona cu numere in baza 3. ‘Aven 802(1+319+27)-2222) $i pentru a scrie orice numar in baza 3 intre 1 si 80. avem nevoie de 4 cifie (8 greutafi, cic fiecare e Iuata in dublu exemplar), a71.7. Criptariom Problemele ce apar in accasti temii se referd la detemninarea ciffelor unui numar natural, seris in baza 10, folosind operatiile definite in multimea numerelor naturale, Cifitke necunoscute sunt reprezentate prin litere. Literele de acelasi fel semnifica cffe egale, dar litere diferitenu semnifica neapdrat cite diferite. Model 1) Sase determine numerele naturale de2 cifte ab cu proprietatea ab+ba=154. Solutie. Scriem numerele in baa 10; avem 10a+b+10b+a=154 sau 1a+b)=154 su a+b=14, Accasti egalitate este verificati de: a=5,b=9,a=6,b=8a=7,b=7,a=8,=6 si a=9,b=5. Solutiile problemei sunt: 59, 68, 77, 86, 2) Sse reoonsfituie adunarea: BALADA+ LADA+ ADA+ DA+ A= 257605 Soluie. Literele B, A, L, D reprezinta ciffe. Adunarea se poate serie: BALADA+ LADA D AD D wpe kk 25760 A+A+AtA+ Ae {515253545} A=1= 4D€{0,10,2030}., de unde avem D=0 conduce la 34=6, A=2 nue q Da533442=6 impasbil A=3=1+44D € {0,10,20,30} imposibil pentru cd 14+4D este impar =2+4D€{0,10,20,30} 2+4D=10> D=2 A=5,D=2=>3-5+1=16,1+2L=7> L=3,B=2 1+2L {17,27} nu este posibil pentru ck A=5. A=7=3+4De {0,10.20,30} imposibil 4 +4D¢ (0102023040) De 49} 9 imposibil 1 imposibil Vetificare: 253525+3525+525+25+5=257605 48Probleme rezolvate R171. Aflati numerele de 4 cifte abed , care verificd relatia: abed + bed + cd+d =3102 Solutie. Se scrie sub form sistematica in baa 10 gi se objine: 1000a+200b+30c+4d =3102 sau 2(500a+100 +15e+2d)=3102, de unde 500a+1005+15c+2d=1551. Suma din membrul sting este 1551, reaulti ca a poate lua valorile 1, 2 sau 3, Analizam pe rind toate situaiile ce pot aparea: Daca a=1 se obtine 1005+ 15¢+2d =1051.. Datorita faptului c& 1Sc-+2d <15-9+2-8, adica 1Sc-+2d<153, reaulti ci 100b > 1051-153, 1005 > 898, deci b ia valoarea 9, Pentru b =9, se obtine mai departe 1Sc-+2d =151.. Stim eA 2d $18, deci Se 2151-18 =123, reaultica c=9. nlocuind pec cu 9 se obtine 2d =151-135, 2d = 16, adic d=8. Reali abed =1998 . Daci_a=2, se objine 100b+15¢+2d=551, Judecdnd asemanitor, 15c-+2d <153, deci 1005> 398, deci b poate fi 4 sau 5. Pentru b=4, avem 1Se+2d=151, ce conduce la c=9 si d=8, in mod asemanator. Reaulta abed = 2498 . Pentru b=5, avem 1Se+2d=S1, dar 2d <18, reaulti ci 1S¢ 251-18, 15c223 si 1Sc trebuie si fie impar (suma dintre 15c si numar par 2d este un numér impar), Deducem ci c=3. inlocuim si avem 45+2d=S1, deci 2d=6, d=3.Reailti abed = 2533 . Pentru C=5 yom obtine 15¢>51, nu conduce la solutie. Problema are 3 solutii: 1988, 2498, 2533, Verificare: 1998 +998198-8-3102 2498+498+98+8-3102 (2533+533+33+3=3102 R172. Determinaticifia x, stiind cA numarul 9-x1+16, seris in baza 10, este piitrat perfect. Solutie, Numarul dat se poate serie 3-(10x +1) +16 , Efectuand inmulirile 39-10x-+39+16= (10x +9)-10x+10x+9+16=100x7 +90x+10x+25= =100x* +100x+25 = 25(4x? +4441) = 25 4x? +2420 41) = = 29 2x(2x+1)+(2x+ D]=25-(2x+1)? =[S(2x+DP =(0x+ 5)? =x ‘Numarul dat este patrat perfect oricare ar fi ciffa x diferta de 0. Solutia probleme este XE {1,2,3.4,5,6,78,9} - R173, Detemninati numarul xy, stiind o& 3-xy-+)x=114, Solute. Se scriu numerek in baa 10;avem 493-(Ox+y)+l0y+x=114 sw 3lx+13y=114, Pentru c& sama din membrul sting are valoarea 114, rezulta c& 31y<114, deci x poate fi 1, 2 sau3. Pentru x=1 seobtine 13y Pentru x=2 se objine 13y=52. adied y =4 si 37 Pentru x=3 se obtine 13y=21 imposibil. Solutia probkmei: 24. Vavificare: 3-244 42=72+42=114. R174, Suma dintre numanul de 3 cifte GBc si ristumatul siu este 645, Care sant numerele care indeplinesc aceasta conditie gi care este suma lor? (a #0, # 0) Solutie. Numirul abc verificd egalitatea abe-+cha= 645 (a#0, c#0). ‘Aven 100a+105+¢+100c +10b+a=645 sau 101(a+c)+20b = 645. Se obsava ci 101(a+c)= 645-20 sau 10l(a+c)=5(129—45), de unde reaulti ci 101(a+c) se divide eu 5, deci ate se divide ou 5, a+ce {51015} (ind suma a dou cifie). Daci at+c=5, avem 20b=140, deci b=7. Atunci a=1, b=7, c=4 su a=2, b=7, a=3, b=7, c=2 su a=4, b=7.¢ abe €{174,273,372,471}. Suma acestor numere este (174+471)}+(273+372), adica 2-645=1290. _ _ R1.7.5. Determinati numirul de 3 cifre abe si numérul de 2 cifie xy, pentru care abe+he-+e=2" +57. 8 Solutie. Se stie ca 2!" = 1024, iar 2'' = 2048: suma abe+5e+c ia cea mai mare valoare 999+99/9=1107, deci nu poate fi mai mare sau egal cu 2048, Avem, Xy=10. Egalitatea devine abe-+be-+e=1081 sau abe + be c 1981 Adundm unititile 3c € {11,21}. Singura posibilitate este c=7. reaulti 2+ 2b€ {8.18} .adici b=3 su b=8, Dacti b=3. atunci a ar trebui si fie 10, coca ceeste imposibil a fiind cifta. Deci, b=8 si a+1=10, a=9. Numanul abe=987 . Verificare: 98787471081. R1.7.6. Determinati ciffele nenule>Solutic. Numerele xx si yy se mai pot scrie Ix, respectiv Ily, iar xzzx=1000x-+1002+10z+x=100lx+110z. Egalitatea din enunt devine Lx+lly=100Lx+110z. Avem 11? +x+y=11-Ole +102) su Ixy =9Lx+10z. Vom avea mai departe 1 0c, deci x(L1y—91) = 10z , Pentru a fi posibila diferenta 11y—91, cind y este cifit, rezultt y=9. Prin inloouire se ajunge la de cifele x=5 si Solutia este Solutic. Numerele cde si ede sunt patrate perfecte. Ultima ciff’i a unui patrat perfect este 0,1.4.5.6.9, dar c# 0, e# O= e,c € {L4,5.6.9} . Daca c= ,avem ab’ =Tde si ba” = edl .de unde a poate fi 1 sau 9. _Pentr a=9. Ob nu este de 3 cifre. Deci a=1. Avem: Ib =Tde si coke douti egalititi sunt ab € {112,13}. Daci c= 4, avem Gb’ =4ab si Ba’ =ed4., de unde a poate fi 2 sau 8, dar cum 8° mu este de 2 cifie, rezulti ck a@=2. Avem 3B =4de si BY = eda. Numerele ce verifica cele dow egalitati sunt ab ¢ {21,22} . B, de unde a ar putea fi 5, dar 55° Daci c=5,avem a" nu este de 3 cifte, Dac c=6, avem ab’ =6de si ba’ =ed6. care conduce ka a ar fi 6, dar GB" nu este de3 citte, ed9. de unde a poate fi 3 sau 7, dar Avem 3b =9de si 53° =ed9. Numarul cum 75° nu este de 3 cifre, reali a ce verifica relatia este @b=31. Problema are 6 solutii: ab € {11,1213,21,22,31}, 1.8. Principiul lui Dirichlet (Principiul cutici) 1.8.1. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET (Principiul cutici) este 0 metodi de rezolvare a unor probleme folesind un rationament de tipul urmator: Dacit in dou’ “cutii” se siisesc trei objecte (Sau mai multe), atunci exist: 0 “cutie” care confine cel puyin dou obiecte, scat 51Fiind date n “casufe" si n*1 obiecte, atunci cel pugin 0 “ctisufct” confine doui obiecte, 1.8.2.Teoremi : Fie A o multime nevidé, iar Ay . Az... + A, 0 pattitiea lui A, adica : UA = 4 si4in4j=@. pentru orice ie Mj eM si iz) A Dacdi avem n+1 ekmente din 4, notate ao a, «++ » ae atunci existi cel putin 0 submultime Ai (k € N*) a partitiei care si confina cel putin doud elemente ake multimii {8.1 se} 1.83, Probleme rezolvate R183.1. Se consider’ 7 numere naturale, Demonstrafi cd printre numerele naturale date cel putin doug dau acelasi rest la impaiirea cu 6, Solu : La impaxtirea cu 6 a unui numir natural se poate obfine unul din resturile : 0, 1, 2, 3,4 sau 5. Consider “cutia 0” cea format din toate numerek, din cele date, care dau restul 0 la impartirea cu 6. Analog considerim: “Gutia 1” format din toate numerele, din cele date, care dau restul 1 la impartirea cu 6. “Cutia 2° formaui din toate numerele, din cele date, care dau restul 2 la ‘impitirea cu 6. “Cutia 3° formatti din toate numerele, din cole date, care dau restul 1 la impartirea cu 6. “Cutia 4” format din toate numerele, din cele date, care dau restul 1 la impartirea cu 6. “Cutia 5° formaui din toate numerele, din cele date, ce dau restul 1 la ‘impirtirea cu 6. ‘Avem astfel 6 cutii in care trebuie plasate 7 numere. Va exista cel putin 0 cutie care confine doud sau mai multe numere care dau acelagi rest la impartinea cu 6, Generelizere + Fie w+1 numere, Sa se arate ci existi cel putin dou numere, din cele date care dau acelagi rest prin impirtirea lan. R1.&3.2. intro padure de conifere cresc 800000 de brazi. Fiecare brad are cel ‘mult 500 000 de ave. Sa se demonstreze, c% exist cel putin doi brazi cu acelasi numir de we, Solufie: Presupuncm contrariul, adic& presupunem c nu exist doi brazi din aceasts pidure cu un num egal de ace. Atunci cel mult un brad (un brad saw nici unul) va avea un ac. La fel, cel mult un brad va avea douél ace, sum, . cel mult un. brad va avea 499 999 ace, cel mult un brad va avea 500 000 ace. Deci, cel mult 500 (000 au un numar de ace intre 1 $1500 000. Cum in total sunt 800 000 brazi, si deoarece 32ficcare brad are cel mult 500 000 ace, rezulti ci vor fi cel putin doi bravi cu acelasi numa de ace, Observarie: Se observa cu usurints, ca solutia nu fine esential de numerele concrete 800 000 (rumarul de copaci) $1500 000 (numanul maximal de ace). Rezolvaim problema utiliznd principiul lui Dirichlet. Avem 500 000 cutii numerotate respectiy 1,2.3...500 000. Plasim (virtual) in aceste cutii 800 000 brazi in ‘modul urmitor: in cutia au indicele s se repartizcazi bravii cu s ace. Deoarece brazii adic “obiecte”, sunt mai multe decit cuti, reaulta ci cel putin 0 cutie va confine cel putin doug objecte, adic’ cel putin doi brazi. Deoarece in una si aceeasi cutie sunt bri cu numar egal de ave, deducem ca exist cel putin doi brazi cu acelasi numa de ace, R1.83.3. Sa se demonstreze, ci printre orice sase numere intregi existii dou nnumere a citor diferenti este divizibila prin 5. Soluie : Considerim 5 cuti etichetate cu numerele 0,1.2,3.4, care reprezinta resturile imparjrii la 5. Repartizim in aceste cutii sase numare intregi arbitrare, in dependent de restul impartirii 5, adici in aceeasi cutie se plaseaz numerele cu avelasi rest de impastire la 5. Cum numere ("obiecte”) sunt mai multe decit cuti, conform principiului lui Dirichlet, exist o cutie ce contine mai mult decat un obiect. Deci, exist (cel putin) dow numere plasate in aceeasi cutie. Prin ummare, exist dou ‘numere cu acelasi rest la imparpirea prin 5, Atunci, diferenta lor este divizibila prin 5, R1&3.4, Sa se demonstreze ca pentru orice numar natural n2 1, existé un numar natural format din cifrele 0 gi 5, divizibil prin n. ‘Soluie : Fie numerele naturale a =50, a, = 5050, .+.54,, = 5050.50 awa si repartizim aceste "obiecte" in "cutii"” numerotate cu numerele 0,1,..ge1 (care reprezintd resturile impartiii la 7). In cutia s plasim numarul a, care di restul impanirii ka Anumanul s, Dac’ in cutia cu indicele 0 este un "obicct" (adicd un numar), atunci problema este rezolvati. In ca, contrar n “obiecte” sunt plasate in n1 "cuti". In bava principiului lui Dirichlet exist dou "obiecte” (numere) plasate in acoeagi Cutie. Deci, existii dou rnumere care dau acelasi rest la impirtirea prin 7. Diferenta lor va fi divizibili prin n si se observa cf diferenta numerelor formate din ciftele 0 si 5 la fel va fi un numa format din ciftele 0 si5, RL&83.5. int-o sali sunt 7 persoane (n > 2). S& se demonstreze ca printre ei se vor gisi doi cameni cu avelasi numiir de cunoscufi (se presupune c daci persoana A este cunoscut al lui B, atunci si B este cunoscut al lui 4; nimeni nu este considerat ca ‘ind cunoscut al lui insusi), Soff : Desemném prin m numarul perscanelor ce au cel putin o cunostinta in sali (acestea vor fi "obiectele"), Fiecare dintre aceste m persoane poate avea 1 2emaMlL cunoscuti ("cutile" vor fi numarul de cunostinte). 33Conform principiului lui Dirichlet existi dow persoane eu acelasi numir de cunoscuti. La rezolvarea unor probleme este util de aplicat principiul lui Dirichlet generalizat. Daca plasim pn+1 obieete in n ct putin "p+1" obiecte, atunei cel putin o cutie va contine cel R183.6, Intro clasi sunt 40 de elevi, Exists oare o lund a anului, in care cel putin 4 elevi isi sithitorese ziua de nagtere ? Solufie : "Cutile" sunt lunile anului iar "obiectele" samt elevii. Repartizim “obiectele" in "cutii" in dependengi de una de nastere. Asa cum luni, deci cuti, sunt 12, iar ekevi, adicd obiecte 40 = 12344, conform principiului lui Dirichlet exist o cutie (0 Luna) cu cel putin 3+1=4 obiecte.2.Multimi 2.1. Operatii cu mulkimi (lve sixeB} fled sixeB} Complementara unei multimi, Fie ACE. Se numeste complementara rmultimii 4 in raport cu E, multimea notati CA, unde C,A= E\A={x|xe A si xe B}. E Proprietiti 1) ANC, A=@; 2) AUC, A=E; 3) C,(C,A)= 4) C(AUB)=C,AOC,B: 5) C{ANB)=C,AUC,;B Diferenta simetricd, Se numeste diferenta simetric& a dou multimi A si B, ‘multimea elementelor lor necomune. Notim. AAB=(A\B)U(B\ A) CID IOB)\(ANB) Proprietiti 1) AAB 2) AAA - Produsul cartezian. Se numeste produsul cartezian a dowi multimi 4 si B, ‘multimea de perechi (a,b), a€ 4 si DEB, Notam AxB={(a,b)|aeA si be B}. Model Fie A ={x]x=2n,n<5} si B={y| y=6k,k <3}. 55Sase determine AUB, ANB, A\B, B\ A, AAB, AXB. Solutie. Avem A={0,24,68} si B={0.612}. Folosind defini operatiilor, se objine AUB={02,468.2}, ADB =(0,6}, A\B=(248}, B\ A= {12}, AAB=(A\ B)U(B\ A) = {2.4812} sau AMB=(AU B)\(ANB)= (2,4812} si Ax B= {(0,0),(0,6),(0s12)s(2,0),(2,6),(2s12),(4.0),(4,6),(412),(6.0),(6.6). (6,12),(8,0),(8,6),(8,12)}. Operatiile cu multimi au umatoarele proprietiti: « Intersectia, reuniunea, diferenta simetrick a multimilor este comutativa AQB=BOA, AUB=BUA, AAB=BM © Diferenta si produsul cartezian nu sunt comutative: A\B# B\A si AXB# BxA « Intersoctia, reuniunea si diferenta simetrica sunt asociative: (AUB)UC=AUBUO), AN B)NC=AN(BNC), (AAB)AC = AA(BAC) « Interseofia este distibutiva fata de reuniune: ANBLO)=(ANBUANO) B c BO c ¢ Reuniunea este distributiva fad de intersectie: AU(BOC)=(AVB)M(AUC) 8 c BO « Intersoctia este distributiva fai de diferenta simetrica AM(BAC)=(ANB)A(ANC) 6; A Cardinatul unei multimi finite reprezint numarul elementelor din acea multime, Fie dati o multime 4, notim cardinalul siu prin card , Proprietiti 1) ead(AUB)=cardA + cardB=card( ANB) 2) card AU BUC) = card + cardB + cardC =card(AM B)= =card(BC)=card( ANC) + card ANBOC) 3) card A\ B) =cardA~card(AMB) 4) card( Ax B)= cardA-cardB ‘Numérul submultimilor unei multimi cu elemente este 2”. Probleme rezolvate R211. Fie E={0,1}. Determinati toate submultimile acestei multimi si apoi aritati cd reuniunea, intersectia si diferenta simetric’ a oricdror dou submultimi ale lui Este tot o submultime a Solutie. cardE = 2, deci Eare 2=4 submultimi: @, A={0}, B={1}.E. in tabelele umniitoare este reprezentatii reuniunea, intersectia simetrici a oricivor doud submultimi, Remarea. Multimea submultimilor partilor multimii £ si se noteazi cu P(E). Daca E are n elemente, atunci P(E) are 2" ckmente (WEN). R212, Daci card(AUB)=20, card =16, cardB =17,, si se detemine card( AB), card(A\B), card(B\ A), card( ASB). Solutie. vem card(AUB)=cardA+cardB=card(AMB), deci card(AMB)=16+17-20=13. Din card(A\B)=cardA-card(AM B) si 37card(B\ A) = cardB\ (card B), se obtine card(A\ B)=3 si card(B\A)=4, Atunci card(AAB)=3+4=7. 2.1.3. In clasa a Vea sunt in total 53 de elevi. 27 dintre ei au fost in excursie, 22 ekevi au fost la teatnu, iar 23 au participat la serata de poezie. 11 dintre ei au fost gi Ja scrati sila teatru, 10 au fost si la teatru si in excursie, 13 au participat si in excursie si ka seratt, iar 4 ckevi au participat la toate cele tei actiuni, Cati elevi nu au participat Janici una din activitati Solutie. Notiunile invéitate permit utilizarea diagramelor Venn-uler_la rezolvarea problemelor. Reprezentiim prin diagrame multimea Ea elevilor care au fost ‘in excursie, respectiv prin T si S multimea elevilor care au fost la teatru, respectiv la serati. Din enunful problemei rezult& cardE=27. cardT =22, cardS=23, card(EAT OS) = Indicdm in figura numarul elementelor fiecirei multimi: 1) 11-47 este numarul elevilor care au fost la teat si la serat, dar nu au fost inexcursie, 2) 134-9 este numéarul elevilor care au fost in excursie si la serata, dar nu au_ fost Ia teatru, 3) 10-46 este numérul elevilor care au fost la teatru si in excursie, dar nu au ‘ost la serata 4)2746+4+98 elevi au fost numai in excusie, 5)22-46*4+7)-S elevi au fost numai lateatru, 6) 2349+4+7)-3 elevi au fost numai la serati. 7) 5348+6+5+7+4+9+3)-11 elevi nu au fost la nici R2.1.4, Intro sali samt 80 de persoane. Fiecirei persoane i se distribuie cel mult o revista si un ziar, S-au distribuit 50 de ziare si 47 de reviste, a) Care este cel mai mic numar de persoane care pot primi in acelasi timp un iar sio revisti? 'b) Care este numanul maxim de persoane care pot primi in acelagi timp un ziar siorevisti? Solutie. Reprezentim multimea Z a persoanclor care primese ziare si multimea Ra persoanelor care primese reviste, a) Inrebarea din enunt poate fi interpretati matematic astfel: intersectia multimilor Z si trebuie si confind un numar minim de elemente, Aceasta se intimpla 58{n caval in care fiecare din cele 80 persoane va primi un ziar sau o revisti. Deoarece rnumatrul persoanelor este mai mic decit numrul total de ziare si reviste, urmeazit ci unele persoane vor primi si cite o revisti si cite un ziar, Deci, numarul minim de persoane care pot primi atit un ziar cit si o revista este 471S0-80-17, card(ZR)=17. 'b) Numarul maxim de persoane care pot primi in acelasi timp un ziar si o revisti se detemin’ in caaul in care fiecare persoan’ care primeste o revisti primeste $i un ziar, Numginul maxim de elemente al intersectiei multimibr este 47, card(ZR)=47. Raspuns: a) 17 persoane; b) 47 persoane, R215, Fie 4 0 multime de numere naturale cu propriet a) 80 A;b) Dact 7x+3e A, atunci xe A: ©) Dac xe A, atuneci {7x +4,7x+5} CA, Arttaji cZi 4001 si 4002 sunt elemente ale lui A. Solutie. Dac 80 A si 80=7-11+3, result conform conditiei b) ci He A. Dact We A, atunci {7+11+4,7+1145}CA, conform conditiei b). Avem {8182} c A, Dact 81e A atunci, confirm conditici b), {7+81+4,7-8145}c 4, alict {571,572}CA. Daci S7leA, atunci conform conditiei_b), {7-S71+4,7-571+5}.C A, adic’ {40014002} =M(10%+q) si 107" eq" Vig), W LEN. M10 311.3, Aplicati ale criteriului general de divizibilitate 3.13.1, Criteriul de divizibilitate prin 10, respectiv prin 2 sau 5 Daci se alege ¢0 si K=1 in criteriul general de divizibilitate reals: Peraru ca un raanda natural m si fie divizibil prin \0, respectiv prin 2 sau 5 este necesar i suficient ca ultima cif a lui si fie 0, respectiv ca ultima cifiti a lui n si fie diviibil oprin 2 sau 5. Prin ummare numerele naturale diviibile ax 10 sant deforma TFG, 4,034, 0, numerele naturale divizibile cu 2 au ultima cifia 0, 2,4, 6 8 iar numerele naturale divizibile cu 5 au ultima cifiai 0 sau 5. 3.1.3.2. Criteriul de divizibilitate prin 100, respective prin 4 sau 25 Daci se alege ¢=0 si k=2 in criteriul general de divizibilitate reaultic Pentru ca un nnérr natural m si fie divizibil prin \00, respectiv 4 seu 25 este necescr si suficient ca ultimele doué cifré ale lui m si fie 0, respectiv ca numérul format din ultimele douiicifre ale lui m si fie divizibile prin 4 sau25. Pentru ca un mand natural m=G,,d1,-;«01G,0 Si fie civizibil prin 9 respectiv prin divizorul siu 3 este necesar si suficient ca stand dy +d) tout Oni +4, Sa fie divizibild prin 9 respectiv 3. Exemplu: 139977=9 deoarece: Gy +4, +0, +4; +4, + 0,=T1T1919 1336-9 3.1.34, Criteriul de divizibilitate prin 11 Daci se alege q=1 si k=1 in criteriul general de divizibilitate rezultiz Pentru ca numérul natural m=, yj,G,0 sé fie divizibil prin V1 este neceser si suficient ca.s=dg — 0, + 1, — ds + A, ~ a 8G fie dvizibila prin V1. Exemplu: 563618=MI1 deoarece ay- ay ta asta ,~ as“@startay) — (artastas (8#6+6) —(143+5)-20-9=11=MI1 3.1.3.5. Criteriul de divizibilitate prin 8 Dac’ se alege ¢=2 si k=1 in criteriul de divizibilitate reaultic Pentru ca momérul natural m=G,,0, A=10. 32.4, Notafie: Pentru un numar natural 1 vom nota cu ofr) suma_divizorilor sai naturali 32.6, Exemphu: Si se determine suma divizorilor naturali ai numirului natural 28, Solugie: Suma divizoriloe naturali ai numérului natural este: 1+2+4*7+14+28-56, 3.2.7. Definifie: Un numir natural se numeste perfect daci o{n)=2-n. 3.2.8, Observatie: Numercle perfecte au fost studiate inca din antichitate cand erau cunoscute numerele perfocte mai mici decit 10 000 si anume: 6, 28, 496, 8 128 3.3. Cel mai mare divizor comun (m.mal.c.) Fie numerele 12 si 18. Exi ‘numere ? Avem: Di= (1, 2,3.4,6, 12} . Di Divizorii comuni sunt dati de Dy Avem: Diz Dis = {1, 2, 3,6}. numere naturak, divizori comuni 1,2,3,6,9, 18}, 3.34. Definifie: Cel mai mare dintre divizorii comuni aii mai multor numere date se numeste cel mai mare divizor conan. 68Notim: cman.de, (12:18)= 6 sau, mai simphu: (12: citim: cel mai mare divizor comun al manerelor 12 $i 18 este 6. Cel mai mare divizor comun a dows sau mai multe numere naturale date reprezinta cel mai mare numar natural care divide fiecare din numerele date, 3.3.2.Exercitii: 1. Siise serie prin enumerarea elementelor: De 10; D:213D: Dis Dir 2, Sa se detemiine cel mai mare divizor comun al numerelor: a) 9 si 21; b)20 i 16:¢) 12 $139; d) 15: 25 $130; e) 18; 9si27; f) 14si 45: g) & 12 si 33. 3. Sai se determine cel mai mare divizor comun al numerelor: a) 4 si 12: b) 27 si% ©) 20,10 si 40; d) 1256 si24: e) 15si45; 1) 81 S127; g) 42:25i 30, h) 33; 66 si II. Analizind exercitiul 3 retinem: Dacii un mandir din cele date este divizor al fiectruia din celelalte nunere, catunci acesta este cel mai mare divizor comun al numnerelor date. 4. Folosind observatia desprinsi din exercitiul 3, si se determine valoarea Logica a propovitilor umatoare: 119; 17;34)= 17. 3.33,Determinarea celui mai mare divizor comun folosind descompunerea numerelor in produse de factori primi Prin procedeul expus mai sus, daci numerele sunt mici, determinarea celui mai mare divizor comun este relativ simp. Dam, in continuare, un alt procedeu pentru aflarea celui mai mare divizor comun, fra a sctie multimea divizorilor ficedrui num. Fie numerele 180 si 630. Pentru a determina cel mai mare divizor comun al numerelor date: descompunem rnumerele in produse de factori numere prime: 180 = 2° 3? - 5, 630 = 237-7, divizorii comuni trebuie si contin cel putin unul din factorii primi comuni cu exponentul cel mai mic. Daca ei ar contine, de exemplu, si factorul 7, ar fi divizori ai numarului 630, dar nu si ai numarului. 180, daca ar confine factorul 2° ei ar fi divizori pentru 180 dar nu si pentru 630, Asadar, cel mai mare divizor comun, find cel mai mare numa care divide ficcare din numerele date, va confine factorii primi comuni cu exponentul cel mai mic,3.34,Conchuzie: Peraru a determina cammdsc. al mai multor nunere date descompusrem nunerele in prockese de factori nuanere prime, apoi efectiim procusul factorilor primi comuni, considerayi o singuré dati, cu exponentud cel mai mic. Exemple: () 180=2-3?-5 634 a (180; 630)=2+ (a:b) Numerele a si b din exemplul (3) au un singur divizor comun, pe 1. 3.35, Definitie: Numerele pentru care cel mai mare divizor comun al lor este 1 semumese mnere prime inure ele. 34, Cel mai mic multiplu comun (¢am.m.m,c) Fie numerele 3 si 7. Exista numere naturale multiplii comuni ai numerelor 3 si {0, 3, 6,9, 12, 15, 18 21, 24, 27, 30. 40,7, 14, 21, 28, 35,42, ...5 7...) Multiplii comuni sunt dati de Mz.7=Ms Mp, Ma7=M3 Mz = {0,21,42s e005 21M, esa} -»3n, 3.4.L.Definitie: Cel mai mic dintre multiplii comuni, diferit de zero, al mai ‘multor numere naturale date, se numeste cel mai mic multiplu comuan, Notiim: emmame. [3; 7]=21 sau, simpluz [3:7]=21 , citim: cel mai mic multiply comun al numerelor 3 si 7 este 21, Numarul 21 este cel mai mic numair natural care se divide prin fiecare din numerele date. 34.2. Exercitii: 1. SA se determine primii 6 multipli comuni ai numerelor 5 si 8. 2, Sa se determine primii 5 multiplii comuni, diferiti de 0, ai numerelor 9 si 15, 3, Sa se scrie enumerind elementele: Mz,4; Mx, ¢; Mg. 10; Ms; @ specificdind de ficcare dati cine este cam.mad.c. al numerelor date,34,3Determinarea celui mai mic multiplu comun folosind descompune- rea numerelor in produse de factori primi Fie numerele 180 si 630, Pentru a determina cel mai mic multiplu comun al numerelor date: > —descompunem numerele in produse de fctori numere prime: 180= 630 =2+3°+5+7, muttipli comuni trebuie si conti necomuni cu exponentul cel mai mare. Cel mai mic multiplu comun, fiind cel mai mic numa care se divide cu figcare din numerele date, va confine factor Primi comuni si necomuni, o singurii dat, cu exponentul cel mai mare. v 34,5,Coneluzie: Penuru at determina cmmumc. al mai multor numere date: descompusrem numerele in proche de factori nuanere prime, apoi efectim prodsul factorilor primi comuni si necomuni, considerayi o singurti dati, cu exponentul cel mai ‘mare. [180: 630] Q) 3 este egal cu produsul numerelor, 3.4.6, Exercitiz Suse calouleze cmam.n.c. al numerelor, 2) 144;36 si 72, h) 625 si 750, i) 21651 160, i) 200si44i. k) 29751260, 1) 315; 405 si 675. m) 540; 558 si 576. 7n) 348; 612 si 984, 0) 27,121 $1260. p) 10875si1 500. 1) 9656; 14 484 si 24 140, 8) 1638; 663 si 897. Observatie: Date fiind dowd numere naturale a si b, avem: (@; b) + [a; b] = a+ b. Verificati proprictatea folosind, din exercitiul de mai sus: d), €), )h), 0.) Sik. 3.5. Divizibilitatea unei expresii cu un numa 3.5.1. Algoritm: 1. Se pune in evident numanul —factor al expresiei date 2. Se descompune numdirul in procuse de ftctori numere prime intre le si se verifica divizibilitatea expresiei prin fiecare factor. 3.52. Exemple: (1) Stabiliti dack numarul E= abed +debase divide cu 11. Soluie: E-=10014a+d) + 1104b +), numar divizibil cu 11. (2) Demonstrati cai numarul S=(2001 + 2000— 1999 — 1998) + (1997 + 1996 — 1995-1994) +... + (5 + 4-3-2) *1 este divizibil cu 2001. (GM9-102001, p. 370) Solyjie: in fiecare parantezi rezultatul este 4, Avem (2001 ~ 1): 4 = 500 (paranteze). Avem S = 500-4 +1=2001. ab4+-aba-+alb. Daci termenii sumei sunt numere serise in cdi suma este sau nu un numéir divizibil cu 7. Solufie: Suma este echivalentit cu: 7443a+3b+2), numa divizibil cu 7. 3.6, Determinarea a dou numere naturale céind se cunosc ¢.m.m.d.c/c.m.m.m.c. sirespectiv suma/produsul lor 346.1, Algoritm: Se exprima numerele ca produse dintre em.mdc, si dou numere prime intre ele. 3.62. Exempluz ‘Suma a dou’ numere naturale este 1 089 iar c.m.m.d.c. al lor este 121. Sa se afle numerele,Soluie: Fie x si y cele dow numere. Avem (089, de unde a+b =9. Avem posi 3.7. Exercifii si probleme propuse 1 Decideti dact numarul A = 2907" + 2908'" + 2909'° + 2900" este sau nu bil cu 10, 2. Numerele de forma 500 divizibile cu 9 sunt: 3. Dacd numinul T2aRadeBaGa7aR este divizibil cu 9, atunci a: 4:Numarul 5""".2" + a este divizibil cu 9 daca si numai daca a este: a4 bb 5 Oo 3 DD ‘5.Valoarea de adevat a propori Pp: Orice num natural care se divide prin 8 si 6, se divide prin 48° este... 6. Cite numere naturale de forma 7x2y scrise in baza 10, existi ? Cate dintre eke se divid cu 2 ? Cite se divid cu 4 ? Cate se divid cu 5 ? Cite se divid cu 10 ? Cate se divid cu9? 7. Numdnul numerelor naturale formate din tei cifte, divizibile cu 9 si care au cifta Lnitifilor 9 este egal CU se 8 Sa se determine cel mai mare numarde forma 7x2y multiplu al lui 9 9. Determinati toate numerele n = a2345bdivizibie cu 9. Cate dintre ele sunt divizibile cu 72? 10. Cate numere de forma abc. sunt divizibile cu 4 si au proprictatea ci Gb este un Patrat perfect, 11.Stabiliti care din numereke date sunt divizibile cu : 984; 1220; 2 464; 337; 3.968; 9768; 7 680; 34.416; 28728: 17776; 16 208; 5992; 2648. 12. Determinati toate numerele de forma: a) 25x2; b) ¥408; c) 12332 divizibile cu 8 13, Numarul numerelor naturale de forma 3xyz136,, divizibile cu 8 este egal cu.... B14, Considerim numerele: 517; 1001; 222: 4.697; 6 105; 3 839; 4 44; 803; 661; 961 796: 7 967 036; 411. Organizati numerele in. ivizibile cu 11. (3) numere care nu se divid cu 11. 15, Determinati toate numereke de forma 23x51 divizibile cu 11. 16. Stabilii daca numinul E = abed + deha se divide cu 11. 17. Stabiliti care din numerele care urmeaz’ sunt le cu 7: 371; 146; 3295 2 644; 555; 798; 252; 616; 917; 1 792; 1 200; 413;2 156; 511; 488; 16 408. 18. Determinati numerele de forma: a) 6543; b) 37302: ©) 2; d) TSO; ¢) Dd: ) SAI divizibile cu7. 19, Determinati D = 1212x6-9367 , stiind ca fiecare termen este divizibil cu 7. 20. Fie S=ab4+aba+alb. Daca termenii sumei sunt numere scrise in baza 10, Stabilifi daca suma este sau nu un numar divizibil cu 7. 21. Fie E + 15ab+1e5a+lab6—a. Daca toti temenii sunt numere scri baza 10, sabiliti daca E este sau nu un numa divizibil cu 7. 22, Sa se determine toate numereke de forma 2)z divizibile cu 6 si care nu se divid cu 9. 23, Consider toate numerele naturale formate din dou cite. a) cate din aceste numere sunt multipl ai lui 6? b) cite din numerele considerate sunt divizibile cu 2 dar nu se divid cu 3? ©) determinati suma numerelor muldipli ai lui 3 dar care nu sunt multipli ai hui 2. 24, Determinati numanul numerelor naturale nenule cel mult egake cu 1000: a) care se divid sicu3 si ou 5. b) care nu se divid nici prin 3, nici prin 5. ©) care nu se divid nici cu2 sinici cu 5. 25, Numerele de forma 3915 divizibile cu 15 sunt... cu ls. lea sib stiind ci numanul 37 este di 427. Daca day: 45, atunci x: 28, Suse detemmine x iy astfel canumanul TiSy si fie divizibil ou 18, 29. Sa se determine numereke de forma abab care sunt divizibile cu 12. 30, Deteminati ciftele a, b sicstiind c& Ta3be este divizibil cu 75. 31. Determinati cifrelex si y astfel inait 11999) si se dividi cu 55. 32. Determinati numerele de forma T099ab¢ divizibile cu 280. 33. Cate numere de forma abbac sunt divizibile cu 440 2 34. Gasiti toate numerele de forma 200192. scrise in baza zece, care se divid cu 120. 35. Aflati toate numerele de forma 2551hgz , scrise in baza zeve, care se divid cu 125. 36. Determinati un numair scris cu zece ciffe distincte, multiplu de 125. Cate astfel de numere exist’? 37, Demonstrati cd numérul abab—baba se divide cu 909. 38.Numarul GEC are cifiele distincte si strict mai mici decdt 6. Dacti GBC se divide ou (a+ b+ ch sisearate cA Gee +ayat b) se divide cu (a+ b +c). (GM 11/1999, p. 454) 39. in sistemul de numeratie zecimal, aflati cifrele nenule a si b astfel inedt (ab+ba ) : 187 40. Fie x, y si 2 cifie consecutive in sistemul de numeratie zecimal astfel incat Xy=2 +19. Sase arate cd numarul 392 este divizibil cu 19. 41, Sa se demonstreze ci: a) ne N*,numerele de forma A = 10" + 62 se divid cu 18, b) Vine N*, numerele de forma N = 10* - 385 se divid cu 15. ©) Wine N,numerek de forma 5*715""1+5" se divid cu 31. d) Vine N*, numarul A= 6" +2". 3"! +2". 3°? se divide cu 13. ©) Numerele de forma a= 72"+ 371.2" + 8"1.9", n © N*, se divid cu 15. £) Numerele de forma NT. SH2_ ORT. 5B se divid cu 90, VeN*. g) Vine, numerele de forma 15ASS PHL LTE 25% Pe LPL S149". 121" se divid cu 5 005. h) Vine N* numerele A= 3. 11%. 12544 +5°?.81" + 121" se divid cu 1991? 42. Dacdin € N, demonstrat ca: AST 3" + 3°. Fl 47-21" este divizibil cu 17. B=". P+ PS"! 417-35 este divizibil cu 29, 43. Dacdin < N, demonstrafi ca: a= 51. 7s S82. 792.495.35° exte divizibil cu 257. ba3" 1. SP 43"! 7427+ 1F este divizibil cu 39, 44, Dac E= 2" «3° + 2.3" + 6" unden € N* a) Sise devida daca E este saunu un numar divizibil cu 33; b) sise calculeze E pentrun=1. 45, Sa se arate cd numerele de forma A= GIB + TB” +GBCE ++ GBD! se divid cu 10. 46. Fie a= 25" + 3S FS, a). Stise scrie numanul a ca produs de factori diferiti de 1. 'b) Saise arate cd a este multiplu de 313. (GM. 1/1992) 47, Daca S = 5". 3° 2°-+ 5°. 3" «2°? sn © N, Sa se determine numerele naturale pentru care 1271] S. 48. Considerdim numerele a= 2 + 5"! 3 - 5®° + 5°. 54 aun N. Este numirul a divizibil prin 313 ? dar prin 1 565? 49. Stiind cai abede este un nui divizibil cu 41, si se arate c& si numairul bedka este un numa divizibil cu 41. 50, Aritati c& numérul a = (3° + 3° + 3°7¥ se divide cu 169, oricare ar fi numrul natural n. ‘51.Determinati numerele prime a,b sic, stiind c& a+ b= 108 sia —b—c=32. (GM 5-6/2000, p. 242) 52,Determinati numerele prime a, b si c, stiind cada + Sb+ 15¢=75, '53.Deteminati numerele prime a, b si castfel inet a+ 10b + 12 c= 92, 16‘54.Determinati numerele prime ab, ba six stiindcd S-ab-7-x=ba. 55, Determinati numerele naturale pentru care ficcare din numerek: n+l, m3, n¥13, 1419, n¢25 este numir prim. 56. Determinati numerele naturale prime pentru care numerele n+, 1°+3, n°+5, n4+7 si 149 sunt simultan numere prime, (GM4/1993) 57. Fie aun numiir Pa4=3-44F oH sin © N*, Si se determine a sin daca este verificati relatia “ym, GM 1/1993) 58, Sa se giscascdi toate perechike de numere naturale a cairor sum este 87, stiind ci diferenta numerelor este un divizor al lui 87. 59, Numerele 2 435, 342 si 4 527, impitite la acelasi numar natural, dau respectiv resturile 35, 42 $i 27. Sd se afle numarul la care au fost impéirtite, 60, Numerele 9 551, 898 si 1 959, imparfte la acelasi numair dau, respectiv, resturile: 311, 82, 55. Sd se determine cel mai mic impartitor. 61, Patru autcbwe pleac’, din acelasi loc si in acelasi timp, in patu direct diferite. Plecdiile au loc pentru fiecare traseu la urmitoarele intervale de timp: $ minute, 8 minute, 12 minute si 18 minute, O plecare simultan’ are loc la ora 7 dimineata, Care saint orele lei la care au loc celelalte plecari simultane ? 62, Suma a doui numere naturale este 1 089 iar cmm.d.c. al Jor este 121. S& se afle numerele, 6@ Sise gious rumecte nude ib infec din umtoaree siti () (ab) = 18 sia 2) @b=8siad sib. TSH, und (a) ent em aa numerelor a 64, Determinati numerele naturale a si b astfel incit a° + b*= 832 si @.b)= 18, 65, Determinati numerele naturale a si b, care satisfac simultan: (,6)=28 si fa. b]= 784, 66. Determinati toate numerele naturale a, b si c, stiind ci au loc simultan: @b)=4, (@.0)=6, (b c)= 10, unde @, b) reprezinti cmam.de. al numerelor a sib.67. Si se determine numerek naturale a si b stiind c& 3a-+ Sb= 180 si (a.b)= 10. 68, Fie x, y siznumere naturale nenule sia =3x+4y-+5z, b= 2x+Sb#8e, a) Caleulatia + 2b si3a—b. b) Dacia se divide cu 7, este adevarat cd si beste divizibil cu 7? Jusificati ©) Daca b se divide cu 7, este adevarat cd sia este divizibil cu 7? Justificat. 69.Detemminati numerele prime a, b si castfel incit 3a + 6b +2¢=27. 70, Determinati numerele prime a, b sic, sind ca sunt indeplinite simultan conditiile: atb+e=8%6 $i av c=55. 71 SA se determine numérul natural A de forma A = 2". 3°, stiind c& numanul 2A are cu trei divizori mai multi decat A, iar 3A are cu patru divizori mai multi decit A. 72. SA se giscascdi cel mai mic numar natural cu 16 divizori pozitivi, care are in descompunerea sa doar factorii 2,3 gi $3. 73, SA se afle produsul minim a patru numere prime distincte a ciror sum este 34, 74, Si se determine p numiar prim, astfel inedt 3° + p> fie numar prim. 75, Sisedetamnine n, p M* astfel inedt numerele: n,n +2? .n-+2?" +2"? sa fie simultan numere prime. (GM. 7-8/1993) SOLUTIE 1. Ciffa unititilor numarului este 0. 2. Din a + b = 9, a #0, gasim: 1800, 2700, 3600, 4500, 5400, 6300, 7200, 8100, 9000. Din a + b = 18, a # 0, giisim: 9900. 3. Din 5+8a)?9 => a=0 sua=9, 4a), 5F.Exemplu: numarul 24 indeplineste conditile, dar 24 nu este divizibil prin 48. 6 100, 50, 30, 20, 100. 7. Cum ciffa sutelor este nenuld, suma ciffelor necunoscute poate fi 9 sau 18 Obtinem 10 numere, 8. 7929. 9. Numerele cautate sunt: 123453, 223452, 323451, 423450, 423459, 523458, 623467, 723456, 823455, 923454, Se divide cu 72 numérul 723456. 10, Pitratele perfacte care intereseazi in problema sunt: 16, 25, 36, 49, 64, 81. Numarul format din ultimele dowd cite poate fi: 12, 32, 52, 72, sau 92. Se obtin 30 de numere, 11, 392, 2454, 3968, 9768, 7680, 34416, 28728, 17776, 16208, 5992, 2648. 12. a) 2512. 2552, 2592: b) 1408, 2408, 3408, 4408, 5408, 6408, 7408, 8408, 9408; c) 12232, 12432, 12632, 12832. 13, Numerele de forma data sunt divizibile cu 125 oricare ar fi ciffele x, z siz. Obfinem 3000 de numere. 14, (1) 517, 1001, 4697, 6105, 3839, 444, 803, 961796, 7967036; (2) 4444, 961796, 7967036, (3) 222, 661, 411. 15, 236511. 16, E = 1001-a + d) + 110 + ©), numar divizibil cu 11. 17. 371, 329, 273. 644, 798, 252, 616, 917, 1792, 413. 2156, S11. 16408, 18 a) 46543, b) 57302, c) 4235, d) 142506, €) 12474, £) 53102. 19, Gasim doua solufii: 111559 sau 111629, 20. Suma 8este echivalenti cur 743a+3b+2), numar divizibil cu 7, 21, Valoarea expresiei este (658+30a+17b). 22. Dacaz= 0, gasim: 210, 240: daci z=2, obtinem: 222, : 8, 258, 23. a) Numarul numerelor divizibike cu 6 se obine din: 6-2, 63...., 616; sunt 16-I=15 astfel de rnumere. b) Sunt 45 de numere divizibile sau cu 2 sau cu 3. Decarece 15 numere se divid cu 6, avestea find scoase, obtinem 30 de numere, c) Numerele divizibile cu 3 si sare nu se divid cu 2 sunt: 35, 3:7...» 3:33 si obtinem suma 345+7#,..+33) =31913 =74l. 24, a) 66 de numere, b) 934 de numere, c) 100 de numere. 25. Din x+y > , imposibil; din x + y = 3, objinem: 1215, 2115; din x * y = 6, gisim: 1515, 2415, 3315, 4215, 5115, 6015; dinx + y = 9, obtinem: 1815, 2715, 3615, 4515, S415, 6315, 7215, 8115, 9015; dacd x + z = 12, obtinem: 9315, 8415, 7515, 6615, 5715, 4815, 3915; dacdx-+y= 18 gisim: 9915, 26, Dac b=0=>a ¢ {2,5, 8}, dacd b=5 =a €{0,3.69}. 27. (0,1,2.3,4,5,6.7,8.9}: y 1. 29, Daca b = 0 atunci (2a+0) : 3, de unde a €{3,6.9}: dacti b= 2> aid 3, de unde ac{14,7}; daci b = 4 => = Catt de unde ac{258}; daci b= 6 => (2a¥12)'3, de unde a€{3,69}; daca => (2a16)33, de unde ac{147}. 30. Daca Fe = 00, atunci ac (2.58); doc FE = 25, tuned ac {14,7}; doc Re = 50, atuneci a€ {0.3.69}: Daca é = 75, atunci ac {2.5.8}. 31. Dac =5=>x=8 32 Aven: T99ab aia 11 oricare ar ficifivle a sib, a #0. Din abla! 4, folosind conditia bta)é4, obfinem: daca = 2=> be {13.57.9}; daca =4= be {02.468}: deci a=6 => b €{135,79}; daca = 8 => b € {024,68}. $4. z= 0. Daci y = 0, xeste 1, 4 sau 7; dae y = 0, x este 2, 5 sau 8; daci y =4, x este 0, 3, 6 sau 9; daci y = 6, x este 1,4 sau 7; dacd y=8 x este 2, 5 sau & 35, Ultimele trei cifre sunt: 000, 125, 250, 375, 500, 625, 750, 875, 36, Prima cifit este diferita de 0, Se gisesc 910°8 numere. 37. Obtinem 909%(ab). 38. Rezulta din: che + GFE +ahatb) = 11+ (a+ b+ ce). 3% Din 11{a +b) multiplu al lui 187, obtinem (a + b) un num diferit de 0 divizibil cu 17, deci: a=8, b= 9 su a=9, b= 8, 40. 2=0. Obtinem numarul: 190. 41. a) Suma cifrelor numirului este 9b) Daci |, avem 615 15; n> 1, diferenta este un numa de forma 9.9615 . numar divizibil cu 15, ¢) 5°31. d) 6° 13. €) 72°+15, f) 9°+5™ +30, gy 5. 7P 11 «13, hb) 81+ 121" 125% 181; 1991 = 11+ 181, 42, =1721°,B=2935, 48, a= 128535 HITS’ 44, a) E=6" 11; b 47, Avem 41-15" si 1271 = 4151. 48. a este divizibil la 1565. 49. Fie A = abcde, B = baiea. Avem: B = 10A + a ~ 10000000a = 10 - 99999 «a, Cum A 41, prin ipoteza $i 99999 !41 => B41. 50. a =3*. 169, 51.Dina + b= 108 = asib sunt prime impare, deci a —b este numar par. Din a—b—c = 32 = c este numiir prim par, deci: ¢=2. Din a+ b= 108 si a—b=34, gdsim: a= 71, b= 37, 52, Din 4a = 5(15 — b—3c), a prim sia divizibil prin >a=5, 5°! 1878 Avem 1878 : 313 si 1878 m0 79{n continuare avem: b + 3c = 11, ¢ <5, devi ¢ € {2, 3}. Dai ¢=2, atunci b= 5, Dac c= 3, atunci b=2. 53, Din 10b, 12c $i 92 numere pare =a este numar par prim. Cum ‘aeste numar prim par => a=2. Avem apoi: Sb + 6¢ = 45. Cum 5b si 45 sunt divizibile cu5 = 6c? 5, deci c ?5, de unde c = 5, apoi b=3. 54, Avem: 5-(10-a + b)- 7.x = 10-b + a, de unde 747. — x) = 5:b. Cum 5:b se divide cu 7si b este numar prim => b=7. in continuare: 7a - afiind cifa si 7a este numar prim => a este cifra impari. (Cum 7a si 5 sunt impare = x este numair par prim => x = 2, apoi a= 1. Asadar, x=2, ab =17 si ba =71.58 Pentrun=4. 56. Pentru => 13 =4 care neste gisim numerele prime: 3, 7, 13, 23, 41. Pentru n> 3, dacin (n° +3 nu este prim: dacd n=3k+1,keN, +5 1+3=Msnu este prim, dacti n= 3k 2+ ¢ N numdruln 1 nu este prim, Asada singura solic esten = 2. 57. Din 344 + 4? + 4") numar par => a™ = 4 trebuie si fie rum par, de unde a trebuie muir par 5 prim, dock a= 2. Aveme "= 4= 4 = 4", deunde: x =4+4-(44 +4) x=44d- 5 —4=>n= 1992, 58, Dinatb= 87 si 87: (eb). a> b, doduoem: @-b= 1 ab =3, -b=29, a+b =87. Obtinem perechile: a= 4, b=43; a= 45, b= 42:a=58 b=29:a=87,b=0. 59, Din 2435 = nqy+35, M2 = ing + 42 si 4527 = ney +27, deducem: 2400 = ng,, 300 = ngp si 4500 =ng;. Cmmde al numerelor 2400, 300 si 4500 este 300, deci: n = 300. Numdrul gasit nu este unic; oricare alt numar mai mare decét 35, 42 si 27 si este divizor al lui 300 satisface cetintele problemei, Asada: ne {50,60,75,100.150.300}. 60.272. 61. [5.8,12,18] = 360 (minute). La orele: 7, 13, 19,01. 62. Fie x si y cele douzi numere. Avem x= 121a 12h, eu (ab) =I 12aHb)= 1085 de unde arb ~ 9. Avem poste: a1 a=2b=7; 9; a= 4, b= 5, de unde, numerele cdutate st 121 si 968; 0 5 87: ois, 63, a) Din a = 18m, b= 18n, (mn)= 1 siatb= 180 > = 10, de unde, perechile de numere sunt: 18 si 162; 54 si 126, b) Gasim perechile de umare: 8 $168 D451 56.64 Hie a= Sm, bn cu (mn) L Gass te Te 13, de unde m= 13 ~ n?, F < 13 > n €{1,2.3}. Obtinem numerele: 16 si 24 65. Folosim ab = (ab) - [ab], apoi umm calea exercitiului 70, Gasim perechile de numere: 28 si 31392; 112 si 196. 66. a este multiplu de 4 si 6, decia = 12m, b este multiplu de 4 si 10, deci b=20n, c este multiplu de6 si 10, deci c= 30p, unde m, ni p sunt numere naturale nenule, 67. Din a = 6m, b = 10n, (man) = 1, deducem: 3m+5 n= 18, Cum 3m= 18-5n => n poate fi: 1, 2 sau 3, Singura solutic este: a= 10, b = 30. 68 a) at2b = 7(x+2y+3z), 3atb = 6x#8y+10z. b) Din 7] a si 71 (a+2b), (ab)= 1=7|b. © Din 7/(@!2b),7/b= 7la. 69. Din 2c=3(9—a—2b) > 3 |csicume este numar prim => = 3, Avem: a +2b = 7, Cuma si b sunt cifre deduce: a =3 sib = 2. 70, Cele trei numere sunt: 2, 31 si 53, Tle A ae (a+1XbH) divizori, 2A are (a#2Xb+1) diviaori, 3A are (@+1Xb+2) divizori. Din (@2Xb+1) - (@+1Xb+1) = 3 si (a1Xb+2) - @e1XbH (bH1Xa+2-e1) =3, de unde b=2: (a1 Xb+2- 1) = 4, de unde a = 3. Numarul cautat este 72. 72. Din A = 2° -3?-83’, cu numarul divizorilor (x+1Xy + Xz+1) = 16, ca x+1 22, y+] 2 2, 241 22 (fiecare numiir contine ficcare din factorii dati cel putin cu exponentul 1), Din 2 <3 < 83 si A cel mai mie => x. 802y =z Avem: 16 = 161-1 = 8.241 = 4.2.2, Din x+1 nu convine, La fel daca x+1 = & z+ 1 = 1. Convenabild este situatia 2.z+1=2, Objinem numaral A= 1992. 73.34 find numar par= 2 nu poate fi termen al sumei. Cautim numerele printre: 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, .... Fiea 3 si p numa prim el este de forma 4k+1 sau 4k 3. KeN, Ave: A=3° 1+ p'=1. Cum 3° + 1= (417 © 1=My—1 1 =My,p'~ 1 4k+1) — 1=Mysi p’— 1 = @ki3)"-1 = My, 27—1= Mp. Asadar, pentru oricare n> 3 numerele de forma data sunt compuse. Singur solutie este p = 2.78, Numarul n fiind prim, el este de forma 3k+1 sau 3k+2, ‘Amalizind numerele gisim singura solujie n= 3, p= 1 saun= 3, p=2. 814, Numere rationale pozitive 4.1. Determinarea unei fractii folosind divizibilitatea in multimea numerelor naturale ‘Amintim reaultacle teoretice care vor fi necesare in rezolvarea problemelor prezentate la aceastii tema: © 0 pereche de numere naturale a sib, cu b#0, sctisi sub forma ; se numeste fractic. rice fiactie reprezinti un numtir, care se numeste numiir fractionar. Vom ‘olesi cuvdntul "iractie" si pentru a desemnna un num, © Fractile se clasifica astfel: subunitare (a b) © Dout fiactii 5 si 5 sunt echivakente gi scriem s dick a-d=bec (a,bsd EN , bd #0). © A anplifica o fractie cu un numar diferit de O inseamna a inmulti atat ‘numaratorul cat si numitorul cu acel numar. © A simplifica 0 ffactic cu un numar diferit de 0 inseamni a imparti atat ‘numartorul cat si numitorul eu acel numa. Prin amplificarea si simplificarea unei fractii cu un numar se obtine o fractie cchivalent cu fractia data. #0 fizctic $ se numeste ireductibila, dact cmmad.c.(a,b): 4 b Vom prezenta citeva probleme care se rezolva folosind divizibilitatea in ‘multimea numerelor naturale legate de clasificarea fractilor ‘Model 1. Si se aflex si numere naturale astfel inca: a) fractia mod Si fie echiunitara 4 ah = —4 sir b) fractia Gepoay Sespeunians een? fie subunitard. Solutie. a) O fractie 5 este echinitari daci a=b; deci fiuctia este ©) fractia echiunitard dacd (x+1)(y-2)=6. Rezult cd x+1 si lui 6, deci avem umatoarele posibilitai x+1=Ly-2: y—2 sunt divizori naturali ai .deunde x=0 si p=8 2b) Fractia 5 este supramitar’ daci a>, deci valorile posible ale produsului (x-1Xy—2) sunt 1, 2 si 3. Avem urmatoarele situati: x-1=hy-2=1,deunde x=2 si y=3 xe1=1y-2=2,de unde si x-1=2,y-2=1,deunde xe1=1y-2=3 ,deunde x-1=3,y-2=1,deund a ©) Fractia $ este subunitard dacit a ~ 3n+2° Solu. 2) Frain "2 este numa natural dacs 2n—1 este vir natu al lui 15, adicd 272-1 €{13,5,15} de unde se obfine 1 € {1.2.3.8}. n+l+4 b) Fractia ae se poate scrie n la n+ este divizor natural al lui4, deci +1 € {1,2,4}.. de unde € {013}. aatica 1+—*, Problema se reduce n+l 85©) Fractia reduce la 12 este divizor natural al lui 20, deci m2 € {1,2,4,5,10.20}, de unde ne 3,4,6,7412,22}. 6 Dac 273 este mumar natural, ature’ gi 3-223 342 n+ Gnt9_Ont445_4, 5 3n+2— 3ne2 nt 4.1.5, Sa se determine numerele naturale p sig astfel ineat S43 s-P Solutie. Egalitatea din enunt se mai poate scrie 5?*!+3=2(5'—5?), Toate puterile cu exponent natural nenul ale lui S au ultima cifti S, p+1 0, deci 5°! +3 are ultima cifit 8, Reaultd ca ultima cifitia numanului 2(5"—5”) este 8 si tinand cont derelatia dati, p=0 si g=1. R4.1.6. Si se determine perechile de numere naturale (x,y), care verificd cgalitatea: este natural, Aven este natural clnd 37+2.€ {5} .adica pentru n= 1. =2. oyty-3eell. Solujie, Egalitatea dati se poate serie y(x+l)=3x+I1, de unde yt sau y3+5.. Pen cays fe numa natural, vem 3+ 1€ Dy, de unde x € {0,1,3,7} . Se deduce solutia problemei: (0,11), (1.7), (3.5), (7.4). 4.2. Fractii reductibile si fractii ireductibile O fete $4, bnumere nature, 540 este ireductibiki dact sia si bsunt prime intre ele. ffactie care nu este ireductbila, deci care se poate simplifica cu un numar natural difert de 0, se spune ci este reductbila (sau simplificabi Model a) Si se arate ct fratia 22+2 Sat3 este ireductibiki pentru orice 7 numiir natural. (P+ nn+2) 9 este reductit b) Sa se arate ca fiactia natural.Solutie, a) Fie d eman.d.c, al numerelor 37+2 si Sn+3, deci Gn+2):d si (5n+3):d . Conform proprititilor divizibilitati numerelor naturale 5(3n+2) HSn+3)id , cova ce este echivalent eu (1Sn+10):d ci dliferenta lor, prin umare 1d si cum 1 are divizor numai pe 1, reaulti d=1. Stim ci deste camam.d.c. al numéritorului si numitonului, atunci avestea sunt prime intre ele si facta este ireduct 'b) Numaratorul se serie n(n+1)(n+2). Produsul a trei numere naturale consecutive se divide cu 6, deci fractia se poate simplifica cu 3. Probleme rezolvate R421, Sa se arate ci fractia SDP, ireductibild, oricare ar fi ne N. (2 nt $2! tat 2? +24Did $i (2 N24 IWS +2? +24 Vid. (2 nt 2 $2 $+? +24Did si 22 2” 42% +4? $24 Did. de unde avem mai departe: este reduct Solutic, Fractia se poate serie: 2-4+60(14 2-24+3-34..+25:25)" fractia se poate simplifica cu 142? +3? +...+257. R423, SA se arate ci fiaetia aay este ireductibili, pentru orice numar natural 7 Solutie, Se arati ci 31+4 si 4n+5 sunt prime intre ele: fie d cmamad. al numerelor 3n+4 si 4n+5, deci Gn+4)id si (4n+5):d_ de unde 43n+4).d si 8&7X4n+5):d. deci [4Gn+4)-K4n+5)Fd . adica Ud. de unde d=1, Cmmuadec, al lui 3744 si 4n+5 este 1, deci ele samt prime intre ele, De aici resulta ci 3n+444n+5, adicd 7n+9 si Bn+4\4n+5) samt prime intre cle, deci fractia ‘In+9 Gn+4\4n+5) R424, Aflati numerele naturale pentna care fractia sats poi calculati suma primelor 2001 de numere astfel objinute, considerate in ordine crescdtoare. Solutie, Fie d camamade. al numerelor 32+5 si 2n+7, deci Gn+5)id si Qn+Tid, de unde2Gn+5)id si X2n+7):d . deci si diferenta lor se divide ou cd, [Gn+21)-(6n+10)}'d., adic Mic, reli ci d=11 (e care ca finctia si fie reductibili). Se poate scrie 3n+5=Ilp si 2n+7=1lq, peN, geN’, deci n-2=1p-q) sw n-2=11k, kEN. de unde n=11k +2, Numerele naturale pentru care fractia dati este reductl n=11k+2, KEN. Se care sma primelor 2001 numere; ave (11-042)-+(+1+2)+(11-2+ 2) +. (11+2000+2) = 2000-2001 este ireductibila. este reductibild, =11-(1+2+..+2000)+2-2001=11- 1+1000-2001+ 4002 = 22015002. 42.5, Sa se arate ci daca suma a dou fractii ireductibile este un numar natural, atunci cele dou’ fractii au acelasi numitor. Solutie. Fie 5 si S cele doua fractii ireductibile, unde (a,b)=1 si +4002 = (cd)=1. Se i Z+C=n, meN, deunde ad+be= nbd (). Din (1) rezulta ci be=d(nb—a) . de unde (be): «dar (esd) =1. deci bid Q). Din (1) reat c& ad = nd =), de unde (ad): , dar (a,b)=1, deci @. Din Q) si) reaulti cd b=d. R426, Fie A= {P27 37,4" 5}, Sa se arate cA oricare ar fi x+y x42 xe A, exist ze, x# y#2%x, astfel inci fractia Si fie reductibild, Solutie. Daca x= 1" fuim y=2™ si z= 3°, atunei (1%? +2) = 5 si (I? 4372) =0, deci 272” ge simplifica cus. x42 88P™ si z=4™"_ atunci u(x+y)= Daca x= 27" juaim y ux+2)=0 deci “+2 se simplifica cu 5. x+z Dack x=3"" Juam y=P" si z= 4", atunci u(x+y)=0 si ax+z) +Y se simplificd cu 5. x+2 Dack x= 4" Judim y= 2 si 2=3", atunci u(x+y)= ux+z)=5, = se simplifica cu 5. X42 Daca x=5°? juam y=P™ si z= 37" atunci w(x+y)=6 si +y u(x+z)=4, deci +z se simplified cu 2 43, Calculul unor sume Tn programa scolarii se invatii adunarea numerelor fractionare (sau a numerelor rationale), In acest paraeraf se va prezenta calculul unor sume finite care nu va fi ficut respectind algoritmul obisnuit de la orele de clas Modet Sisecakulee Ss yt 41, 12°23 3.4 Solutie, Pentru a calcula aceasta sumdi trebuie si folosim umitoarea remand: +44 et emg +f 34 98 98 ir dap efecaren calcul: §=1— atic =— Pyty ty t __t 12°23°3-4 7 (@-Do-) (Dn on de unde se poate deduce ci rezultatul unei astfel de sume este intotdeauna un numa subunitar. Observafie. Se poate aplica rezultatul objinut mai sus pentru calculul ‘ummatoarelor sume: 1 nnt+)) Generalizare, pti 4 "19:20 4 20-205 111 4.2 Si a 45Remared. Dacit numitorul fractici nu este produsul a dovit numere naturale consecutive, pentru a calcula suma trebui kl tts nken marth) nek ‘Vom folosi aceasti remared pentru a calcula sama 01-106 106° 1 1 et ica 5 =!95. 106 106 iar dupsi efectuarea calculelor: S=1 Observatit Sse caleere sete ty yo . 14°47 710 "28.31" Jn acest caz: nu putem aplica nici una din formulele de mai sus, pentru c’ la numardtor nu este diferenta celor doi factori de la numitorul fiactiei. Atunci vom calla 38s tet, 1447-7410 28-31 kool. nntk) on nek? asa(tth(tt h(t de S 14) 44 777 10 28 31 3 10 em S=—, 31 folosind formula nk EN’ si vomavea: — tut 11420142437 14243+...1998 90Calcukim sumele de la numitori, folosind: nntl) 14243 toch .neN. ‘Vom avea mai departe: ‘efectutind obtinem: ey 47 1999-2002 2000-2003 3 3 3 *="F1998.2001 * 1999-2002 * 2000-2003" Hees 1 1 4ft_-__},fl4__ (ras xan] {65 x iar dupsi efectuarea calculelor rezulti c& o1de unde 14d i 1 1 - $a teat Remared. Accasti egalitate poartii numele de "Identitatea lui Botez-Catalan’ Solute. Se poate scrie ct 1 Dupai efectuarea calculelor objinem: 1 adic 293 4° In-1 Qn n+l R435, Sa se calauleze umnatoarele sume: = 2,2 2g 39-10 © S. + +3 PTY 234 23-45 789-10 Solutie, Suma S; se poate serie: 11 11 —H— + ‘ ( 3s (35 | ( iar dupa efectuarea calculelor devine: S, = = wu s,= 90 Suma S5 se poate sarie:Remarei. O alti categorie de ex: concursuri si olimpiade se bazeazii pe regul naturale. Aceste exercitii sunt de felul umitor: Sa se cakukze: 11i1 1 te a) A Solutie. a) Se aduc fractile la acelagi numitor si vom avea 274242" tet 241 2 sau a-1 a finand contcd 1+a+a? +...ta™! +a" =. (din Capitolul 1, tema 1.4) (aeEN’,nEN_ ), sum puterilor consecutive ale unui numa natural. ) Pentru calculul lui B folosim din nou serierea fiecanui termen ca diferent si vomavex 1 1 1 wea} 44, Aflarea unei fractii dint-un numar Model Mihai are de parcurs 30 km pana la o cabana. EI parcurge tre cincimi i ati Kilometri parcurge cu Soluji, Pentru a infelege mai bine, apelam la un desen ajutitor, unde am figurat drumul parcurs de Mibai si observm ci: 9310km bp 2 in drum reprezinti 30 km din drum reprezinté 30:5=6 km ils le lor din drum reprezinti 6-3=18 km Deci, Mibai a parcurs cu bicicleta 18 km, « Pentru a afla o fractie dint-un numairinmultim fractia cu ace! numa. Fin Anscamna Remarcéi ¢ Pentru a ala un numr cind se sti o fractie din el procedim aca f din.x este B, atunci Probleme rezolvate 44.1. Douii robinete pot umple impreunii un bazin in 16 ore. Daca robinetele sunt deschise timp de 12 ore si se opreste primul atunci al doilea robinet va umple bazinul singur in 20 ore. In cit timp ar umple bazinul figcare robinet dack ar curge sit ? Solutie. Dac cele dowd robinete pot umple impreundi bazinul in 16 ore, atunci ‘Intro oxi, impreund, pot umple z din bavin. Cele doui robinete in 12 ore pot umpke 2 din bazin, adica 3 din bazin, Restul, adic + din bazin, va fi umplut de al doilea robinet singur in 20 ore, deci al doilea robinet curgand singur va umple bavinul intr-an timp de 4 ori mai mare, deci in 80 ore. Daca impreuna cele dow robinete umplu into ort x din bavin si al doilea ‘umple intr-o or’ x din bazin, atunci primul robinet umple intro or (bain, adica x din bazin, Atunci primul robinet va umpke bavinul int-un timp de 20 de ori mai mare, adica in 20 de ore, Raspuns: Primul robinet poate umple bavinul in 20 de ore, curgdnd singur, iar al doilea in 80 de ore, R442, Doud wbinete R, si R; umplu fecare acelasi bazin in, respectiv rnp ore, Si se afle numerele naturale 7, si 7, sind c& daca ele curg impreund umplu bavinul in 12 ore. Solute, Robinetsle R, si R, si R+R, umplu into ot cite +, 1 nh din bazin si avem derezolvat ecuatia: 1.1 it non 1 Evident n, 212 sim 212 sinotim ,=12+h, 2) =12+k. Aven 1 11 +k Dem 12" Efectusind caleulele obtinem 12002+k, +12+k)=(2+k \12+k,). de unde kk, =12? =2".3?=144. Numiirul k, poate fi luat oricare din divizorii lui 14 in 53=15 moduri si ky este restul pana ce produsul devine 14. Obfinem pentru (R,,Re) posibilitifile (k;pk2) egale cu: (14144), (2.72), BAB), (4.36), (624), (818), (9.16), (12.12). Dac’ nu conteaza numerotarea robinetelor objinem 8 solufi. Observatie, Dac robinetele R, si Ry umpia bavinal in 7 ore cungind ‘impreund, numarul solujilor este numanul divizorilor tui n? Ck n= pp swe Pe ete descompunerea in factori primi a lui n, atunci numarul solutilor este N= (2c, +1(2cty +Vu(20t, +1) Cimpar), iar dack nu conteaza mtn R443, Un pescar a prins un peste despre care spune: "Coada are 1 kg, capul cntaneste cat coada si_jumatate din trunchi, iar tunchiul cit capul si coada la un loc”, Cat cantireste pestele? Solutie, Daca trunchiul cdntireste cat capul si coada, adicd cat capul si 1 ke, iar capul cintareste cat coada gi 3 ‘trunchi, reaulti cd trunchiul cantareste cat ; ‘trunchi si 952kg, deci ; ‘tmunchi reprezinti 2 kg, adica trunchiul are 4 kg, de unde capul céintireste 3 kg. Pestele cintareste 8 kg. R444. Pe piatra funerari a lui Diofant’: "Trecitorule! Sub aceastii piatrai se oxiihnesc osemintele lui Diofant, care a murit de baitrdnete, A sasea parte a vietii lui a lurat copilatia, a douiisprezacea adolescenfa, a saptea tinerejea, Dupai ce Sa scurs inca jumatate din viata s-a insurat, dupa 5 ani sofia isa nfiscut un baat si cand fiul lui a implinit 4 ani a murit." Céti ani a wait Diofant? Solutie. Se poate afla ce parte din viata lui Diofant reprezints ultimii 9 ani siti. Pans na A cope (LEV a 25 ‘tdifi, Pana inainte ou 9 ani de a muri a tit (E+ tz ty | din views adios 5S ain Viati, deci 9 ani reprezinti 3 din viata, de unde Diofant a triit oe. adici 84 de ani, 4.5, Cat mai este pani la satul umitor? "Distanta pan’ la satul din care vii este o treime din distanta de la el pana la satul in care te duci, iar dacd mai mergi 2 km Yei ajunge la jumatatea distanfei dintre ele", Cat ixa mai rimas de mers celui ce a intrebat? Solutie, Persoana a parcurs o treime din distanta dintre cele dou sates 2 km. reprezinta diferenta dintre jumitate din aceasti distanti si o treime din ea, adici 2 km reprezintaio sesime din distant, rezulti cd distanfa dintre cele dou sate este de 12 km. Persoana a parcurs 4 km, deci i

You might also like

• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Divizori

  

  Document2 pages

  Divizori

  Slaniceanu Daniela

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Culegere de Texte Pentru Serbari Scolare

  

  Document92 pages

  Culegere de Texte Pentru Serbari Scolare

  Redactia Mozaicul

  100% (8)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• #7 Angled Square: - Pure Merino by Berroco, 1.75oz/50g Balls, Each Approx 92yd/85m (Merino

  

  Document1 page

  #7 Angled Square: - Pure Merino by Berroco, 1.75oz/50g Balls, Each Approx 92yd/85m (Merino

  Slaniceanu Daniela

  No ratings yet
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Draica Ora de Gramatica!!!Exercitii Rezolvate de Gramatica

  

  Document103 pages

  Draica Ora de Gramatica!!!Exercitii Rezolvate de Gramatica

  shoricika__5C

  100% (4)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Cangurul Povestilor Clasa I 2008

  

  Document8 pages

  Cangurul Povestilor Clasa I 2008

  Cardos Lacri

  100% (1)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2519)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1938)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)