B | Ceauincomun al Gore si Muntele Pinatubo? Titlurile ziarelor erau cel putin zguduitoare. Uni experti cred c3 umanitatea se afld in pragul unei noi tendinje a climei globale, pentru a cdrei ostilitate nu este deloc pregatita”, declara un articol din New York Times, Erau citati cercetatori din domeniul mediului, care sustineau c& ,aceasti ‘01 din Netwsweek, citind un raport al Academiei Nationale de istii care se ocupa de studiul climei se indoiesc c4 liderii politici vor acfiona pozitiv pentru a echili- bra. schimb: efectele acestora Cine, fiind in toate mi globala? s4 nu despre asta vorbeau oamenii de ®, nu S-ar teme de incalzirea Nicirii global Se trigea alarma, deoarece intre 1945 gi 1968, temperatura medie, la nivelul din emisfera nordica scizuse cu 0,5 grade Fahrenheit (aclicd 0,28 de grade Celsius). Mai mult, stra- ful de zapada se marise, iarin Statele Unite, intre 1964 51 1972, se inregistrase 0 scidere de 1,3 procente a razelor solare. ‘Newsweek scria cA sciderea temperaturii, desi relativ micd in termeni absoluti, ,a impins planeta cu o gesime pe calea cétre temperatura medie din Era Glaciars”. CeautncomanAl cores Mantde Pabst Soputeatnemis | 215icol, In Marea Britanie, ricirea scurtase deja anotimpul de cultivare eu doua siptiméni, ,Foametea care ar putea izbueni az avea cons catastrofale”, stlinfS propuneau solufii radicale de incAlzire, cum rea calotei glaciare prin acoperirea acesteia cu negru de fam Astzi, desigur, ameninfarea se afld la polul opus. Nu se mai considera ci piméntul este prea rece, ci mai curdnd prea cald. Iar negrul de fum, in loc si ne salveze, e consi principalul vinovat. Am ardem pentru a ne incalzi, pentru a ne récori, pentru a , pentru a facilita transportul gi pentru ane Fécand acest lucru, se pare cd am transformat fragila noas- tra planeta intr-o ser’, cteind in cer o panza chimicd, care absoarbe prea mult din cildura soarel disipeze in spatiu. in ciuda fazei de ld medie a crescut in © suté de ani cu 1,3, ius), aceast Incalzire accele- lo acest moment, abuzim atat de mult de Pamant”, sctie James Lovelock, renu Oamenii de stiinta care se ocups de studiul esenti de acord cu faptul ci temperatura pamantului se afli ‘crestere, fiind din ce in ce mai mult de pirere cé act umand a jucat un rol important in acest sens. ins modus care oamenii influenjeazd climatul nu su: Se crede in general ci maginile, camioanele gi avioanele sunt responsabile intr-o incredibil de mare masur pentru gazele poluante care au condus la efectul de sera. Acest fapt i-a facut recent pe multi cament cu capul pe umeri si cumpere un Prius" sau un id. Insi, de fiecare dats cénd proprietara unui Prius merge cu magina la magazinul alimentar, e posibil ca aceasta si anuleze beneficiile de redu- pe care le aduce vehiculul, cel putin daci face cumpératuri Ja raionul de carne. Cum aga? Deoarece vacile ~ ca gi oile $ animale care este un gaz ce contribuie la efectul de sera, de aproximativ dowizeci si cinci de ori mat ic decat dioxidul de carbon emis de masini (gi, apropo, de oameni). Rumegitoarele hu az, ce conduce la efectul de rregul sector al transporturilor! area ylocavord”, care incurajeazi oame- doi cercetitori de la Carnergie Mellon, Christopher Weber si H, Scott Matthews, a descoperit c& achi lor produse local milregte, de fapt, emi sera, De ce? apar in faza fermele mari sunt mult mai eficiente decat Sperintanems | 207~Dacé necesarul de calorii e redus, 0 2i pe siptamans, prin {recerea de la carne rosie gi produse lactate Ia carne de Pui, peste gi oui sau la o alimentajie bazati pe legume, contribuifi la 9 reducere mai mare a gazelor cu efect de seri, decat prin achizitionarea tuturor alimentelor produse local”, seri cei doi, De asemenea, afi putea consuma fn loc de carne de vi came de cangur, deoarece flatulenta cangunilui, dupa cum a vrut natura, nu confine metan, insi, imaginati-vi de ce ecm, Panie de marketing ar fi nevoie pentru a-i convinge pe ame- ricani si manance burgeri din came de cangi ce lobby ar face la Washington fermiet pentru de cangur. Din fericire, 0 echip de oameni ni ataci aceasta problema din directia opuss, © bacteriile digestive, care se gisesc in i, cu scopul de a le transplanta la vaci.s de stiin{a austral incerciind si m serie de motive, incdlzirea global este o problem’ it de spinoasa, ln primal rand, oamenii de sting care se ocupi de clims nu pot efectua experimente, Din acest punct de vedere, aseamina mi decat cu fizicienii sou bio- scopul lor fiind s8 identifice raporturile care se creeazi existente, fd a avea al de zece ani a ma in al doilea rind, este extraordinar de complexa, mane ~ si presupunem ci numa- , de exemplu ~ depinde de numerosi gazele emise, cesigur, dar si modul in care avi- ‘oanele afecteaza lucruri precum conv formarea norilor. Pentru a prognoza temperatutile de la trebuie luati in considerare factorii de mai wult-cu economi printre care evaporavea, precipi i, da, emisiile animale. Ins nici macar cele mai sofisticate modtele climatice nu reusese cu prea mult succes si reprezinte astfel de variabile, ceva evident, face ca prognoza viitorului climei si fie foarte Prin comparatie cu acestea, modelele axate pe risc,utilizate de institutiile financiace modeme, par extrem de creditabi insd, dupa cum au demonstrat recentele crize bancare, lucru- rile nu stau intotdeauna Imprecizia inerent& stiintei care studiaza clima se traduce Prin faptul cd nu stim cu certitudine dact actualul nostra sti de viata va face ca temperaturile sf creasca cu doua grade sau cu zece grade. De asemenea, nu stim cu adevirat daca 0 cros- tere abrupt a temperaturii va produce doar neplaceri sau va conduce la sfa ga cum 0 cunoastem, Acest spectra al catastrofe fi, este cel care a facut ca ined locul de frunte al agendei pul zirea ar impune costuri m, rea global s& ajungé si ocupe lice. Dac am fi siguri c& incal- clar definite, economia proble- ‘mei s-ar reduce la o simpla analiza costuri-beneficii, Beneficiile toare aduse de reducerea emisiilor depagesc costurile aces- tui demers? Sau ar fi mai bine sd asteptim, pentru a reduce ~ sau chiar, poate, si poludim in voie, {invatind pur si simplu sé trlim intr-o lume mai fierbi and c® sansele ca nul si ne rezerve un scenariu terifiant, adic o crestere a Peraturii de peste 10 grade Celsius, sunt de 5%,? si in aceasta esti- Asadar, cum am putea si credem in aceasti sansi relativ mici a unei catastrofe mondiale? Economistul Nicholas Stern, care a clopedic pe tema incatzirii globale pen guvernul britanic, a Pesto Sipetedoroms | 219‘sugerat si cheltuim anual 1,5% din produsul intern brut la nivel global ~ ceea ce ar insemna 1,2 trilicane de dol astazi — pentru a ataca aceasti problema. {insi, dup cum sti majoritatea economistilor, in general, amenii nu sunt dispusi si cheltuiascS 0 mullime de bani pen. stu a prevent o viitoare problema, in special atunci cind pro- babilitatea ca aceasta s& devina realitate este atat de incert’. Un motiv temeinic de a agtepta este faptul cé in vitor e posibil si avem opfiuni pentru a rezolva problema, mult mai putin cos- tisitoare decat optiunile pe care le avem astivzi, Desi economistii sunt instruifi si aibi suficient de mult singe rece, discutand calm compromisurile catastrofe globale, c ‘majoritatea oamenilor devin mai emotionali in fata incertitudi- = teams, ving, blocaj ~ decst ar fi de dorit, Incert totodatd capacitatea i incolo de usa dormitorului.) in cazul ai groaznice scenarii sunt de-a dreptul lui métilor, temperaturi insuportabile, Peste epiciem, haosul care pune stapanire pe intreaga les faptul ci migcarea ce-si propune 88 Punt capit incilzirit globale a capatat nuante religioase. Credinfa de bazi este aceea c8 umanitatea a mostenit un Paradis Amaculat, ci a p&cdtuit enorm poluandu-I, iar acum trebuie si sufere, altel vom pieri cu totii in flicirile apocalipse. James 2 fi considerat un mare preot al acestei ce pare a fi desprins dintr-o liturghie: iain mod nesibuit si am suprapopulat ste mult prea térziu pentru o dezvoltare suste- ‘abil; lucrul de care avem nevoie acum este o reragere erms O ,retragere ferma” sund cumva asemandtor cu a-fi pune cenusa in cap. In special pentru cetifenii din lumea dez; ti aceasta Inseamnd sé consume mai putin, s& utilizeze mai putin, 88 conducd mai putin ~ $i, desi e 0 cruzime s& 0 spunem cu Voce tare, s& invele si trfiascl cu o depopulare treptata a pimantului Dac miscarea modema de conservare are un sfant protec- tor, acesta este cu siguranf& Al Gore, fostul tit in mintile a ‘cane de oameni pericolele consumului excesiv. intre timp, Al Gore a fondat Alianfa pentru Protejarea Climei, care se auto- descrie drept ,un exercifiu de persuasiune in masi, fird prece- dent”, Elementul de baza al acesteia este o campanie axati pe servicii in folosul comunititi, in valoare de 300 000 de dolari, intitulaté ,Noi“, care fi indeamna pe americani si-si schimbe modul nesSbuit de vi Pe de alta parte, we a reusit si devind primar al Londrei, La citit pe Lovelock ~ il numeste pe acesta 0 ,figurd de sacerdot” — concluzionnd urmatorul lucru: ,La fel ca toate principalele religi, temerile legate de schimbarea climei ne satisfac nevoia de vinovi tehnologic trebuie si fie pedepsit de 2ei, Temerile alimentate de schimbirile climei seaman cu religie dintr-un punct de vedere esenfial, si anume misterul care invaluie acest fenomen, care nu ne permite si ne dim seama daca actele noastre de reconciliere sau exonerare gi-au atins scopul in vreun fel Asadar, In timp ce adevaratiicredinciogi deplng profanarea Paradisului nostru lumese, ereticii subliniazi c& acest Paradis, CeautncomnnicareythmtseRasute? Sypetetenanice | 221cu mult inainte de aparitia oamenilor, a fost acoperit in mod natural de un strat de metan atat de gros, incit a ramas aproa- pe lipsit de viatd.1? Atunci cand Al Gore ii indeamina pe cet- feni s& renunte la pungile de plastic pentru cumpéritu aerul condifionat, la cilatoriile neimportante, agnosticii bom- bane cf activitatea umand este responsabili pentru doar 2% din emisiile globale de dioxid de carbon, restul find generat de procesele naturale, cum ar fi descompunerea plantelor. tea Dupa ce inlaturim fervoarea religioasi gi compl stiinfificd, in miezul problemel incilzirii globale rimane o di i de simpla. Economist o numesc in mod afectu- Ce este o externalitate? Este ceea ce se intampla atunci cénd cineva acfioneaza intr-un anumit fel, insi altcineva, far a fi de acord, plateste parfial sau in intregime costurile acfiunii respective. O externalitate reprezinti versiunea economic’ a apropierea unei fabrici de ‘ngrisiminte, duhoarea amoniului este o externalitate. Cand fac este 0 externalitate. Fumatul pasiv este tate, la fel ca si glonful ratacit, tras de un traficant de droguri, cu scopul de a dobori un rival, care loveste in schimb un copil aflat pe terenul de joacé. Gazele cu efect de seri, considerate afi responsabile pentru incalzirea globala, sunt in esen{& externalitifi. Atunci cand faceti un foc in spatele curtii nu e ca gi cénd a Emiteti gaze care, intr-o foarte mica masura, conteibuie la ‘ncilzirea intregii planete. Ori de céte ori vit asezati la vol ‘méncafi un hamburger sau zburafi cu avionul, generati niste produse reziduale pentru care nu pl Imaginati-va un tip, pe nume Jack, care locuieste intr-o casi driguié ~ a construit-o chiar el ~ ce se intoarce acasa de la muncd, in prima zi calda de vara, Tot ce isi doreste e 6% se relaxeze si si se ricoreascd. Asa c& di aerul conditionat la ‘maxim, Poate ci se gandeste o clipa la banii in plus pe care va plati la urmatoarea facturd de elect ‘nsa aceste cos- furi nu sunt suficiente pentra al opr Lucrul la care el nu se gandeste este fumul negra al termo- centralei ce arde cérbune pentru a incalzi apa, transformaté in aburul care umple turbina, ce invarte generatorul, producind energia care ricoreste casa construiti de Jack. cirbunelui respectiv gi nici la ite, Numai in Statele Unite, peste 100 000 de in mind in timp ce extrageau cArbune, mul seco], estimandu-se ci asociate extractiei de cirbune au scdzut semnificativ in Statele Unite, ajungand la o medie de an. ins, daca intémplator Jack ar locui fi locale in raport cu morta ‘mai numeroase: anual, cel pul pierd viata in timpul m wenteaza aparatul de aer con ‘Aceasta apare pur si simplu, in mod magic, ea gi cind ar iesi dintr-un basm, Dac in lume nu ar fi decit céteva persoane ca Jack sau, chiar $i céteva milioane, nimanui nu i-ar psa, Ins§, pe masurd Pr)e populatia globala se apropie de7 miliarde, toate aceste exter- nalita{ise adund. Agadar, cine ar trebui s& pliteasc& pentru ele? tn principiu, aceasta nu ar trebui si fie 0 problema atat de dificil. Daca am sti ce pret trebuie si plateascé umanitatea ori de cate ori cineva utlizeaza un rezervor de benzing, i-am putea pur si simple impune soferului o taxé care si echivaleze prefull plitit. Taxa nu bar convinge neaparat si isi anuleze e8ltoria gi nici nu ar trebui sé o facd. Scopul ei este si se asigure c& soferul plateste integral pre} unilor sale (sau, in limbaj economic, lated). Profitul ob ses din Bangladesh, de exemplu, care vor in cazul in care nivelul oceanului va creste subit. Dacdi am alege exact taxa potriviti, profiturile ar putea recompensa, asa cum se ele schimbirilor de clima, {nsd atunci cand vine vorba despre rezolvarea realil a exter nalititilor cauzate de schimbarea climei prin intermediul taxe- lor, nu putem decat si vi urim noroe. Dincolo de obstacolele evidente ~ cum ar fi determinarea corect& a cuantumului tax 5 gisirea cuiva care si o colecteze — mai este gi faptul ci gazole Ce produc efectul de ser’ nu tin cont de granifele nationale. Atmosfera pimintulul este intro continusi migcare complexd, ceea ce inseamnd c3 emisiile mele sunt ‘ceversa, Dacé, si spunem, Australia s-ar hotirt peste noapte si isille de carbon, na Sar bucura de beneficiile eforturilor costisitoare pe care le-a ce s& facd. in ulti Statele Unite a avut tentative sporadice de a-si reduce emi Dar atunci ind se bazeazii pe China sau pe India, sperind ci acestea vor face acelagi lucru, fire respective nu pot fiinvinuite A spun: Sta} roate in lore, aga ci noi de ce ne-ann opri? Atunci cind oamenii nu sunt obligati si pléteasca in intre- gime pentru acfiumile lor, nu prea au nicio motivajie de schimba comportamentul, Pe vremea cind marile orase ale lumii se inecau in balegar de cal, camenii nu au trecut la auto- decarece acesta ficea bine societati; au fcut-o pentru ca era in interesul lor economic. Astézi, oamenilor li se cere si isi schimbe comportamentul nu in interes propriu, ci mai curfind cu ajutorul renunfari la sine. Cea ce ar putea face ca fea globali si para o problema fara sanse de reusits, in cazul in care ~ $i acesta este faptul pe cate mizeaz’ Al Gore — ‘oamenii nu vor fi dispusi si-gi lase deoparte propriile interese Si sf fac ceea ce trebuie si facd, chiar dacd acest lucru ii va Costa. Gore face apel la latura noastrd altruist la finta angel din noi, care urdste externalititile. ile nu sunt intotdeauna atat de evi- dente pe cat par. Pentru a preveni furtul masinilor de pe stradi, numerosi ‘oameni blocheazi volanul cu un dispozitiv anti it c& magina respectivi este grou de furat, Pe de alta parte, semn este cX masina vecinulti ~ cea care nu are montat un astfel de dispocitiv ~ este o jinti mult mai bund. Astfel ci sistemul dum- Peavoastr’ antifurt produce o externalitate negativa pentru vecinul care nu foloseste aga ceva, sub forma unui rise m mare ca magina luis fie furata. ,Bata” este un exercitiu perfect de actiune in interes propriuPe de alt& parte, dispozitivul denumit LoJack este din nume- roase puncte de vedere, opusul batei.!6 E un mic radio-transmi- (Stor, doar ceva mai mare decat un pachet de ckiti de joc, ce se ‘in care nu poate fi vizut de hofi. Dar, dack masina este furatd, politia poate activa transmititorul de la distant, urmérind sem- nalul acestuia pentru aj Spre deosebire de ina. Aga ca de ce v. Find, vi ajuti s& va recuperafi masina, iar asta rapid. Atunci cand este vorba de furturile auto, rapiditatea este importanta, Daci masina lipseste mai mult de citeva 7 de dorit ca proprietaral si 0 vee inapoi, deoarece, probal fost demontati. Chiar daci nu va doriti ca magina si fie gisit’, compania dumneavoastrd de asigursr, da. Prin urmare, cel de-al doilea motiv pentru a va instala un LoJack este faptul ci asigu- "torii va vor despigubi. Dar probabil c& cel mai bun motiy e: acela c& Lojack transforma furtul maginiiin ceva amuzant, intr-o anumiti masurd este incitant si dai de urmele unei masini echipate cu Lofack, ca $i cand ai fi dat drumul cdinilor de vanstoare, Politia intr in acfiune, urmareste semnalul radio re; acestea sunt nigte minifabrici, in care piesele cele mai impor- tante ale maginilor sunt demontate gi puse in vanzare, res fiind dat la fier vechi. Politia avea de furcd cu descoperirea aces- tor operatiuni —asta pa urméresc pur gi simplu sem de dezmembrare. r, cei care conduc garajul de dezmembrare prosti. In clipa in care ig radio, gisind adesea gar sunt 26 procedura. in loc s8 duci masina direct la garaj, hoful 0 va lisa citeva zie intr-o parcare. Daca masina a dispSrut cand se intoar- ce, stie c aceasta avea montat un LoJack. in caz ci mu, presu- pune ci e in siguranta so livreze la garajul de dezmembrai {ins& nici politisti nu sunt prosti. Cnd gasesc o masind furats {ntr-o parcare, pot alege si nu o ridice imediat. in schimb, supra- vegheazi vehi lisdindud sii le-a ingreunat Lojack viata hotilor de masini? intr-un oras dat, la fiecare procent de masini pe care s-a mon- jale de magini scad cu pand la 20%. pot da seama care masini au Lojack si care ‘nu, sunt mai pufin dispusi si rigte, LoJack este relativ scump, costind in jur de 400 de dolari, ceea ce inseamna ci nu este extrem de popular, fiind instalat in mai putin de 2% din masi- lucru rar si unie— are nu-si permit si ere LoJack, deoarece protejeazi si masinile acestora intr-adevar, nu toate externalititile sunt negative. Scolile publice de calitate creeazs externalititi pozitive, deoarece bene- ficiem cu tofii de pe urma unel mires valorile propre tot fara platé. Acesta este motivul pentru care apicul- le fructe opteazi pentru magazine agezate 7 Una dintre cele mai neagteptate externalitsti pozitive inregistrate vreodatd a aparut deghizaté sub forma unui dezas- ‘ru natural In 1991, un munte erodat \padurit, de pe o in: nezi, Luzon, a inceput si se cutremure si si scoaté cenusisulfuricd, S-a dovedit c& batranul si indragitul Munte Pinatubo ragelor din apro~ Piete nu prea erau dispusi si evacueze zona, ins geologi seismologii si vulcanologii, care au dat fuga la locul fap convins in cele din urmé 8 0 facd, pe 15 iunie, Pinatubo a erupt cu farie imp de noua ore incheiate. Explozile au fost atat de puternice, ineat varful muntelui s-a surpat sub propria-i greutate, for. mind ceea ce se cheamé o caldera, un urias crater sub forms de c&ldare, noul varf avand cu 260 de metri mai putin decat ‘$i mai ru, regiunea era biciuits simultan de un din cer c&idea ,0 cortina groast de ploaie si cenusd, ce confinea bulgari de zgura spongioass, dem e: de golf”. in jur de 250 de oameni si-au mai ales din cauza pribusirii acoperisurilor, crescéind in zilele ce au urmat din cauza alu- datorité avertismen- iru Fe Muntele Pinatubo avusese loc cea mai puternica eruptie vulcanicé din ulkimii aproape o sutd de ani. La dou’ ore dé furicd se ridicase in aer la do: zeci $i doua de mile. Pana la ind Dupé cum avea si se dovedeascd, ceata stratost xid de sulf actiona ca un strat de crema protectoa doi ani, odata cu 1 grad Fahrenhi canic’ pra Jate ale inci icase, chiar daca temporar, efectele cumue i globale din ultima sutd de ani 228 | seoetesasomis Coss eomna ce Pinatubo a creat gi alte exten pozitive. Padurile din intreaga lume s-ati dezvoltat mai mult, deoarece copacilor le prieste lumina mai difuza. $i tot acel dioxid de sulf din stratos- fer a creat unele din cele mai frumoase apusuri de soare pe care oamenii le vazusera vreodat’, Desigur, ceea ce lea atras atenfia oamenilor de Ficirea globalA. Un studiu publicat in $ci eruptie de dimensiunile celei de pe Muntele Pinatubo, care ar avea loc la fiecare at contracara, in mare parte, le om, preconizaté in secolul urmator” james Lovelock a recunoscut c&: ,[Alm putea fi 3, seria el, de un eveniment ne: vrecum o serie de i vuleanice suficient de puternice, incat si blocheze lumi- na solar, ricind astfel Paméntul. ins numai cei infranti ar dispusi s& parieze pe viaja lor, bazandu-se pe nigte sanse att rat, probabil ci doar invingii sau cel pufi ar crede ci un vulcan ar putea fi convins si-gi arunce citre cer niste oameni nesibuiti ar crede c& Pinatubo ar putea cumva servi drept exemplu in oprirea incal de oameni care, de exem| trebuie sii moara la nastere sic foametea din intreaga lume era predestinat8? lor si fie gi iefting, si simpla? inde am putea gsi astfel de oameni nessbuifi? distinct din Bellevue, Washington, o suburbie se aflé o serie de cladiri banale, Acestea adpostesc o companie de centrale termice gi de sisteme de aer conditionat, un producator de ba F care fabbricdgresie i incl o clidire in care candva era un service Harley-Davidson. Cea din urmi este o structuralipsité de feres- tre, deloc atrigitoare, cu o suprafata de aproximativ sase sute Gincizeci si sase de metri patrati al cérei ocupant nu este iden- fificat decat printr-o bucata de hartie ipiti de us. Pe aceasta serie: , Intellectual Ventures”. {n interior se afl unul dintre cole mai neobignuite laboratoa- ze din lume. Se pot vedea strunguri, matrite, imprimante 3D si, desigur, numeroase computere puternice, insd exist’ de aseme yea un insectar in care sunt crescufi fanfari, ce urmeazd a fi asezafi inten acvariu gol pentru ca apoi, de la o distant de este 30 de metr, si fie asasinafi cu o raza laser. Acest experi- ‘ment este destinat eradicdvii malariei, Boola este transmis’ doar de catre anumite specii de tAnfari femele, astfel cA sistemul de ‘urmuirire al laserului identificd femelele in functie de frecventa incet decat masculii, Int tual Ventures este 0 companie care se ocupa de In afard de toate echipamentele care se afld aici, labo- atorul este dotat cu un ansamblu de ere! ti, oameni de lin{d si dezlegatori de enigme de tot felul, Concep procese Produse, apoi inainteaza aplicafii pentru brevetarea acestora, numérul lor depisind cinei sute pe an. Totodatl, compania achi- zifioneaza brevete de ta alti inventatori, de la companiile din fane 500 pana la geniile izolate, care muncese intr-un de bre- vete, mai mult decat orice companie din lume, cu exceptia cdtor- va zeci de companii. Acest fapt i-a ficut pe uni s8 protesteze, spunand ci Intellectual Ventures ,pescuieste brevete”, pe care 230 | spears cn le acumuleazi cu scopul de a scoate bani de la alte companii, (oral intentérii unor procese penale, daci ¢ cazul. Insa nus acest sens. intr-o evaluare mai realist’, s-ar lectuala, ip sociabil, numit Nathan, acelagi noscut mai devreme, cel care spera si atenueze uragenele, presérdind oceanul cu tuburi din anvelope de camion, sub forma de fustaneli, Da, acest dispozitiv este © inven} funda apa cald’ de la suprafati, idea originals apartinandu-i Jui Stephen Salter, un renumit inginer britanic, care lucreaza de ntregi la controlarea fortei valutilor oceanic. tre imp, ar trebui si reiasi clar ci Nathan nu es plu inventator de weekend. Numele su complet este Nathan Myhrvold gia fost director tehnologic la Microsoft. A for Myhrvold a indeplinit o varietate de rol strateg, fondator al laboratorului de cercetare gi consultant-sef Gates. ,.Nu cunosc pe nimeni despre care si pot spune ci e mai inteligent decat emarca Gates cindva2! UCLA gi Princeton, dow masterate (in A/fizicd spatiald si economic mater ). Apoi a mers la Cambridge University pentri a studia cosmologia cuantics cu Stephen Hawking, Myhrvold igi aminteste ci atunci cind era copil urmarea Dr. Who, un seri mn, din Marea Britanie:Doctorul se prezinta cuiva, care spune: «Doctor? Suntefi un om de stiinté de vreun fel sau altul?» La care doctorul raspun- de; Procentajul raportat de cltre acestia? Saptezeci gi trei de procente. Ceea ce nu e perfect, dar nici foarte putin Cu toate acestea, far ea doct cale ii urmareau, inregistrind procentaj nilor doctorilor: un meschin 9%, Paul Silka, doctor la sectia de urgenfe a spitalul Cetars-$is al spi 1a se poate ca eu si fiu purtatorul unor microbi, De vind trebuie sa fie ceilalfi mem- bri ai personalutuin.”intermediul posterelor lor in fiecare diminea al e-mailurilor; intimpinarea doctori- cu un recipient de Purell; infiinfarea unui Detasament al Siguranfei Igienci Mainilor, care cutreiera Prin saloane, oferind un card Starbucks in valoare de 10 dolar! Goctorilor care erau vEzuti spalndu-simanile cum trebuie, i putea crede e& medicii, care castiga cel mai mare salariu din. frum spital, vor fi imuni la un bonus de 10 dolar, Insé niciu. nul dintre ei nu a refuzat cardul”, spune Si Dupa citeva siptimani, la Cedars-Sinai ctescuse procentul igienei mainilor, inst nu suficient, Ve itre Rekha Murthy, epidemiologul s sedinfe, desfasurate la pranz, Directorului de Personal. Dis douazeci de membri, majoritatea doctori de primi mand talulu. Acestia nu isi ascundeau descurajazea in urma primi Toaultatelor raportului. La finalul mesei, Murthy a inmanat fie. ciruia dintre ei o plicuta de agar— o placa Petri ster, acope- 2}E Ge un strat spongios de agar. , Ag vrea si recolter © proba de pe mainile dumneavoastri",le-a spus ea, au pus palmele pe plicufe, iar Murthy le la laborator. Imaginile care au rez: ‘oare a amprentelor pline de bacter ele pe toate computerele di Pentru doctori ~ salvatori de vieti p | instalnd una ca screen-saver, educatie si prin jurdmant — acest avertisment ingrozitor s-a dovedit a fi mai Putemiic decét orice alt stimulent. La Cedars-Sin: normelor igienei mainilor a crescut instantaneu, ajungénd la un Procentaj de aproape 100%. Da, dar... gandifi-va o clips. De ce a fost nevoie de un efort atat de mare pentru a-i convinge pe doctor si fac ceea ce stat a trebuie s& facd inca de pe vremea lui Semmelweis? De ce a fost atat de dificil s&-si schimbe comportamentul, cand preful respectatii normelor (o simpla spilare a mAinilor) era att de sczut, iar costurile potentiale ale esecului (pierderea unei vi ‘umane) erau atat de mari c2 gi in cazul poluitii, rispunsul este legat de Atunci cind un doctor nu se spala pe maini, nu propria sa Vial este in primul rénd in pericol. Ci viafa urmatorului pacient periculoase pe care le contracteaza Pacientul reprezinté o extermalitate negativa a actiunilor docto- fel cum poluarea este o externalitate negativa produsi i cei care conduc magini, folosesc aerul conditionat sau emand fum rezultat din arderea crbunelui. Cel care polueazi ‘nu are suficiente motivatii pentru a nu o face, iar doctorul mu € nici el indeajuns cle motivat pentru a se spila pe maini Acesta este motivul pentru care stiinta schimbérii compor- tamentului este atat de dificil loc sé ne frangem cu tofii mainile murdare, intrebandu-ne de ce e atat de greu si schiml ‘comportament, ce-ar fi dact am putea gsi solutii din domeniul un anumi ree rants? Supteatonmies | 267ingineriei, designului sau bazate pe mot Seasc nevoia unei astiel de schimbari? La astfel de solutii se gandeste comp: Ventures in ceea ce privesteincilziea global8, ca $i oficial domeniul sénatatii publice, care au adoptat in cele din urma ‘misuri destinate s8 reduca infectile transmise i cele mai bune solutii capabile si depa- fensiunii pacienjilor nou-sositi tra- I cu particule de ioni de argi pentru a crea un scut antimicrobian; ¢ interdi zilor de a purta cravate, deoarece, dup cum remarca Minis ‘Sinitiii din Marea Bri sunt rareori curifate te virtualé, ce permite unui chirurg care se regateste si intre in sala de operatie, avind pe maini ménusile chirurgicale, si caute radiografiintr-un compu ge deoarece tastatura gi mouse-ul calculatorului de a colecta agenti patogeni cel putin la fel de cravata unui doctor. Aga c& data camera de spital, nu punefi mana pe telecomandi © dezinfecta temei Poate ci nu e surprinzitorc¥ este greu si schimbi compor- ineva, Ins’, eu sigura schimbim comportamentul cind la tra bundstare, nu-i aga? Din pacate, nu. Dacd ar fi ‘notdeauna (de fapt, nu ar mai 298, majoritatea fumatorilor ar fi fost furnstori, Dac ar fi aga, nimeni din cei care au participat la o ord de educatie sexual "ar mai confrunta cu 0 sarcina nedorita. Ins& a sti sia face sunt dou lucruri complet diferite, mai ales atunci cind e vorba despre plicere, pledat pentru tot fel si aga mai departe, Cu toate acestea, de curind, un cercetator francez numit Bertran Auvert a efectuat o testare medicald in Aftica de Sud ale ci intregime, s-a descoperit cd circumcizia riscul transmiterii HIV cu pani la 60 de proce cazul barbatilor heterosexuali. Studiile ul Kenia si Uganda au confirmat rez Jn toats Africa au ine Sunt obignuifi cu reglementirile care se adreseazt compo: mentelor, a spus un o id-african din domer inst teste rofund personals. Nu ne permitem si indemaiim pe nimeni si aleagé o variants aleg circumeizia, avem un sfat simplu: inainte ca doctorul $3 se apropie cle dumneavoastrs, asigurat-va ci se spali pe mai