CHRISTI CALDWELL
Traducere din limba engleza
Larisa Din/Graal Soft
ReCapitolul 1
SEESB2
Londra, Anglia
Primavara, 1823
Draga Fezzimore,
Doana Dundlebottom insista sd nu vorbim in timpul lectiilor
de eticheta si bune maniere. Am incercat, Fezzie. Chiar am incer-
cat. Dacd ma intrebi pe mine, se pune prea mult pret pe etichetd si
bune maniere.
Penny
ani
Urma momentul acela.
Mantra. Sau litania. Sau dascaleala. Fiecare ti spunea cum cre-
dea de cuviinta.
Dar urma momentul acela, cci era ceva inevitabil atunci cand
una dintre fetele Tidemore isi facea intrarea in societate.
Domnisoara Penelope Tidemore ramase agezat pe canapeaua de
culoare ivorie, cu mainile in poala, fara sa igi ia ochii de la cei doi.
Mama ei, contesa vaduva de Sinclair, gi fratele ei, Jonathan, conte
de Sinclair, nu isi ferira nici ei privirea.
~Penny... incepu Jonathan.
-Penelope, se grabi ea sa-l corecteze, aruncdndu-i o privire
taioasa.
—Fie, Penelope, se corecta el. Odata cu debutul in societate, vin
anumite asteptari... continua, cu o grimasa pe chip.
Ei bine, da, macar el, tocmai el, o haimana adusa pe calea dreapta,
vedea ironia in a-i tine surorii sale o lectie despre agteptarile sociale.
—Asteptari, repeta Penelope, deja iritata.
Parea mai degrabi o discutie pentru fetita de opt ani, nu pentru
0 femeie de optsprezece ani, aproape noudsprezece. Ce-i drept, dupaChristi Caldwell _——
moartea timpurie a tatalui lor, Jonathan ti fusese mai mult tata de-
cat frate, ins aroganta lui o deranja teribil.
Jonathan se lisa pigubas.
—Mama? spuse el.
Contesa vaduva de Sinclair isi drese glasul:
~Intr-adevar, dupa cum a incercat sa spuni fratele tau, in urma-
toarea perioada se anunfa unele asteptari.
Asteptari care nu fusesera onorate de nici unul dintre membrii
familiei Tidemore... isi zise Penelope, cu maxilarul inclestat. Pana
laea.
~Mi-am facut deja debutul in societate, le reaminti.
In tot acest timp mersesera la teatru gi fusesera invitati de mai
multe ori la cina, ins nimic mai mult. Nu participaserd la nici
un bal. La nici o serata. La nici unul dintre evenimentele la care
tanjeau si meargi domnigoarele abia intrate pe piata cAsatoriilor
din Londra.
Se hotarase s& dea uitarii barfele gi si dovedeasc& societatii cA
scandalul nu avea sd pluteasc4 asupra familiei sale asemenea unui
nor sumbru, La urma urmei, de ce n-ar fi putut gi ea sa aiba parte de
dragoste... si sa fie in acelasi timp cuviincioasé si respectata? Ba si-
gur cd putea. Intr-o lume in care femeile aveau atat de putin control
asupra vietilor lor, reputatia ei cadea in propriile maini si mu avea de
gand sa fi dea drumul din stransoare. Chiar daca surorile gi fratele
mai mare se dovedisera a fi exemple deplorabile.
~Societatea nu o si se arate binevoitoare, zise Jonathan, iar aver-
tismentul acela sincer o facu sa-si indrepte din nou privirea asu-
pra lui.
~Poftim?
Ei bine, nu se asteptase la o astfel de lectie.
Fratele sau igi puse picior peste picior.
~Avand in vedere ca in familia noastra au fost...? Isi trecu o pal-
ma peste obraz.
~Scandaluri? ii sugerd ea.
Da, scandaluri, incuviinta el. Societatea nu o s& se arate bine-
voitoare fata de tine.
intr-adevar, o familie in care una dintre surorile ei fugise de acas
cuun barbat, insd ajunsese sa se marite cu altul si in care fratele ei se
insurase cu o guvernanta, in timp ce cealalta sora fusese nevoita sa
se marite cu un vanator de zestre, dup un scandal public, barfele
nu aveau cum si lipseasca.
8Onoarea unui talhar —_———
Mama lor interveni gi ea in discutie:
—Tocmai din acest motiv este foarte important ca tu, Penny...
~Penelope.
~Sa-tiaduci aminte sd fii intru totul cuviincioasa, continua mama
ei, fara sd tind cont de intreruperea lui Penelope. intotdeauna.
Tat-o - mantra.
— Barfitorii sunt mereu cu ochii pe noi. Ne pandesc orice gre
geala, zise contesa cu vocea tremurand atat de tare de emotie, cA
ai fizis cd vorbea despre planurile marete de batalie pentru a cuceri
Continentul.
Netezindu-gi cu palmele partea din fata a rochiei, Penelope conti-
nua sd se uite cand la mama, cand la fratele ei.
Sunt perfect constienta de asteptari. De asemenea, va asigur ci
sunt foarte practica si rationala.
Chiar daca visa la marea dragoste, o lady putea si fie gi practica.
Se incrunta cdnd fi vazu pe cei doi schimband priviri sceptice.
Penelope nu daduse mereu dovada de un comportament cuvi-
incios. Prin urmare, o astfel de discutie serioasa intre ea, mama gi
fratele ei nu era tocmai deplasata. Totugi, incapatanarea lor de a con-
tinua sa o trateze ca pe fetita razgaiata de odinioara era deranjanta.
—Nu mai sunt fetita aceea pe o stiti voi, zise ea pe un ton raspi-
cat care nu facu altceva decat si sporeascd gi mai tare neincrederea
familiei sale.
Si oarecum pe buna dreptate. Copil fiind, le daduse mari batai de
cap, fiind ,blestemul vietii mele de mama", dupa cum obisnuia sa ii
spuna contesa. MA rog, unul dintre ele. Titlul de blestem ii fusese
atribuit fiecareia dintre fiicele Tidemore in egala masura.
—Nu am de gand sa starnesc nici un scandal.
~Tocmai asta incerc gi eu s4-ti spun, zise Jonathan cu franchetea
aceea care il caracteriza atat de bine.
igi isi ambele picioare pe podea.
Oare spusese ceva clar? Penelope chiar nu-si amintea.
— Mie mi-e team ca...
—Noua ne-e team, interveni mama ei, hotarata s4 se arate solida-
cu fiul, ne este team c:
Penelope igi miji ochii, in timp ce Jonathan incerca si-gi giseascA
cuvintele.
~Spiritul romantic, spuse el in cele din urma.
»Spiritul meu romantic?“Christi Caldwell.
—Nu esti pregatita pentru rautatea societatii, concluziona conte-
sa pe acelasi ton calm pe care obignuia sé-i vorbeasc& atunci cand era
micd ¢i igi julea genunchii.
Pe scurt, o credeau o fetigcana prostuta si fara minte.
—Asadar, continua mama ei, ag prefera sa nu incerci sa te implici
de bunavoie in vreun scandal.
~ De ce-ar vrea cineva sa implice de bunavoie intr-un scandal? in-
treba Penelope pe un ton sec.
Mama clipi nedumerita.
~Intr-adevar, nu vad cine ar face una ca asta.
Penny, nu vrem decat sé fii cu bagare de seamé, fi spuse Jona-
than fara alte ocoliguri. Vrem si fii perfect constienta de faptul cA, in
ciuda asteptarilor tale, intotdeauna vor exista persoane cArora nimic
ny le-ar plicea mai mult decat si vada o lady compromisa, iar eu
n-am sa permit s se intample aga ceva.
Penelope facu ochii mari.
—Vrei si spui ca din cauza asta am evitat si participam la eveni-
mentele sociale?
Obrajii mamei ei se imbujorara de rusine.
Nu e vorba ca am evitat si participam la aceste evenimente,
bolborosi Jonathan, foindu-se in scaun de parca tocmai ar fi fost pus
la colt.
Penelope incepu si numere pe degete.
-In primul rand, am venit in Londra cu o luna intarziere dupa
inceperea sezonului.
—Era frig, sopti nesigura mama ei.
—Apoi, a trebuit s4 astept si-mi fie gata garderoba, continua ea,
migcandu-si degetul aratator.
~Ceea ce e perfect normal, interveni Jonathan, aranjandu-si
lavaliera.
~Chiar vrei s8 spui cd e perfect normal si dureze o lun’ intreaga
pentru ca o garderoba sa fie gata? ..Si ce garderoba, o monstruozita-
te“, igi zise ea, dar hotari cd un motiv de nemultumire era deocam-
data de ajuns.
Fu randul lui Jonathan sa roseasca. Foarte bine. Asta merita. Sa-i
fie rusine, Nemernicul!
Dar Penelope nu se opriaici,
~Dupa debutul meu in societate, am mai fost la teatru. De doua
ori. La cina oficiala de la de domnul si doamna Drake. La cina mai
10Onoarea unui talhar
putin oficiala de la domnul si doamna Drake. La recitalul de la dom-
nul si doamna Waxham. Dar niciodata la un bal.
Cei doi mu se grabira s&-i raspunda. Ce ar mai fi fost de spus?
Ce tradatori!
~Ti-ai uitat... jurnalul in salon.
Cuvintele mamei o facurd si incremeneasca. Cu sigurant’, nu
auzise bine, nu?
~Mi-ai citit jurnalul? intreba ea cu o voce tremuratoare.
Umilinta $i gocul o coplesira. Toate gandurile ei intime, toate
sperantele fuseserd citise de mama ei. Penelope isi ascunde mahnita
chipul in palme.
~Cum ai putut face una ca asta?
isi ratacise jurnalul acela atat de pretios cand ajunsesera in Lon-
dra pentru festivititi. Intorsese casa cu susul in jos, gasindu-l in cele
din urma in camera ei. Ca sa afle acum ca jurnalul acela blestemat
fusese gasit, citit si dus in camera ei. isi puse mainile in poala gi le
privi furioasa.
Jonathan tugi.
~A citit doar primele doua pagini.
Ea il sfredeli cu privirea.
~Sunt ~ erau- gndurile mele cele mai intime.
Care au starnit mai multe temeri in noi in legaturd cu asteptari-
le tale romantice legate de sezon.
Penelope se cutremura. Se straduise atat de mult sa se transfor-
me intr-o domnisoara respectabil8, s& dea uitarii obrézniciile de alta
data. Dar in paginile acelui jurnal igi revarsase cele mai profunde
sperante ¢i visuri, iar fratele sau ile aflase pe toate.
Doar doud pagini ~ ar fi putut la fel de bine sa fi fost vorba de pa-
gina 222 dupa tot ce scrisese acolo, isi zise ea, strangandu-si degetele
in pantofi.
—Asta e tot? rosti ea.
Cei doi schimbara priviri cu subinteles.
—Nu mai sunt un copil. Nu pot si... ,Nu-ti pierde cumpatul, Pene-
lope’, igi zise ea. ,Nu le da apa la moara." Nu pot s4 nu apreciez pre-
ocuparea voastra, dar nu e nevoie sa-mi tineti morala. Am de gand
84 fiu cuviincioasa gi politicoasa. Aga cA nu are nici un rost si ma
tineti la distanta de baluri gi serate. Genul de evenimente la care tan-
jea cu disperare sa participe. La urma urmei, cum altfel se asteptau
1~ Christi Caldwell-
sa-gi gaseascA marea dragoste gi un sot respectabil? Nu sunt Poppy,
zise ea, privindu-isfidatoare.
Poppy fusese dintotdeauna cea mai neastamparata dintre cele pa-
tru fice Tidemore.
Se auzi un marait zgomotos de pe coridor, iar Penelope arunc&
privirea spre intrare. Fara indoiala cd Poppy asculta pe la ugi.
~Stim prea bine cd nu esti Poppy, o asigurd mama sa, alegandu-se
un alt marait indepartat.
Isi impreuna mainile in poala gi ii arunca o privire ingrijorata lui
Jonathan. Penelope deja se saturase de privirile gi gesturile lor secre-
te. Chiar nu puteau si spund lucrurilor pe nume?
Jonathan vorbi deodata de un ton neasteptat de solemn:
Viner vom participa la balul ducelui i ducesei de Somerset.
Tot aerul acela de lady zbura pe fereastra. Penelope tresari in
scaun. Un bal. Gata cu evenimentele plictisitoare de la Almack si cu
debutul ei simplu in societate. Entuziasmul o coplesi.
Entuziasm pe care fratele siu se grabi sa-l tempereze.
Penelope, nu vreau sa te vad ranita.
Asa cum se intamplase cu Patrina si Prudence. Amintirea plutea
inaer.
Da, cele doua surori mai mari reusisera in cele din urma sa gi-
seasca dragostea... insi drumul lor spre fericire fusese presarat
cu amaraciuni. Penelope fusese martora la suferintele surorilor sale
ct sa gtie ca nu gi le dorea si pentru ea. Din fericire, dintre fiicele
familiei Tidemore, ea era cea rationala.
-Am o judecata sinatoasi. Dupd cum am spus gi mai devreme,
nu am nici cea mai mica intentie sa starnesc vreun scandal, N-am de
gand sa fug in lume cu un ticalos gi nici n-am sa cad in capcana unui
vanator de zestre. Altceva?
Fratele si mama ei schimbara noi priviri complice. Jonathan ¢la-
tina din cap.
-Nu, nimic.
Penelope se ridica increzatoare, iar faldurile rochiei de tafta ii fos-
nird in jurul gleznelor. Apoi, cu un aer si cu o gratie de care mama ei
nuar fi crezut-o in veci capabila, iesi semet din camera, inchise uga
in urma ei si porni pe coridor.
Starea de iritare se risipi, inlocuita de nerabdarea de a participa
laacest bal.
12Onoarea unui tathar
Aveau sa-i puna la indoiala judecata.Sa-i poarte de grija de parca
ar fi un copil, pentru ca exact aga o vedeau. Dar ei nu-gi dédusera
seama ca Penelope isi impusese s& se poarte cuviincios dupa scan-
dalul prin care trecuse Patrina, sora ei cea mai mare. $i apoi dupa
scandalul cu fratele ei. Culminand cu scandalul de anul trecut,
in care fusese implicata Prudence, cealalta sora. La urma urmei,
una e s& fii un copil vesel, vesnic pus pe sotii, si cu totul alta, s fii
trezit din visare de realitatea care te inconjoara. Adevarul, adesea
propovaduit de mama ei si confirmat de viata, era ca orice fapta
are consecinte.
Auzi o soapta aspra:
—Cenaiba a fost asta?
Penelope tipa. Poppy, sora ei de gaptesprezece ani,
fluturand un ziar.
-M-ai speriat, 0 certa Penelope, trecdnd pe lang ea $i conti-
nuandu-sidrumul.
Poppy porni pe urmele ei.
~,Eu nu sunt Poppy", exact aga ai zis cu aerul tau plictisit, bom-
bani sora ei, facandu-si vant cu ziarul.
~Sunt practic gi rational’, ii rspunse Penelope, uitandu-se la
sora ei cu coada ochiului. $i nu sunt deloc plictisitoare.
—Nu obisnuiai sa fii plictisitoare. Ai devenit intre timp.
Penelope o privi incruntata, dar nu avea de gand sa discute acest
subiect cu Poppy — Poppy care inc4 hoinarea pe campuri in pantaloni
siinota in lacuri.
= Cand o si ai balul de debut in societate, o sa intelegi si tu nece-
sitatea de a respecta eticheta.
Sora ei pufni.
— Daca tu chiar crezi cd o sa ma mérit cu unul care se asteapta si
fiu practica gi rationala, spuse ea cu glas pifigaiat, imitandu-gi sora,
inseamna cd esti mai putin inteligenta decat te crezi.
Ajunsera in fata usii lui Penelope, iar sora ei apasa clanta si se
strecura induntru. Penelope ofta, intra in camera gi inchise usa in
urma ei.
—Nu mi se pare corect sa participi la balul ducelui si ducesei de
Somerset, zise Poppy, continuand sa fluture ziarul. Este cel mai
interesant eveniment al sezonului. E considerat chiar evenimen-
tul anului. Am citit in ziar cd o sa participe chiar i domnul Black,
fratele ducesei, cunoscutul proprietar al unui tripou. Fiul nelegitim
aparuincale,
13~ Christi Caldwell
al ducelui de Wilkinson. {si cobori vocea si mai mult: Se zice ca a
omorat niste oameni.
Penelope simti fiori pe sira spinarii, dar incerca sa se linigteascd.
-Nu fi prostutd. Sunt sigurd ci nu a omorat pe nimeni.
=Poate, dar chiar este proprietarul unui tripou, o asigura Poppy.
Poppy avea obiceiul si asculte pe la usi, aga cd probabil avusese
timp sa afle detalii despre balul ducelui. De-abia atunci incepu si
inteleaga. Oare cati ani petrecuse visand cu ochii deschisi s8 se
strecoare in stabilimentele acelea pe care le frecventa fratele ei?
-Un tripou? sopti ea, nereugind sa-si fina curiozitatea in frau.
Penelope se imbujora. ,Ce-ti pasa tie de cluburi de tripouri? Doar
esti o lady. Esti cuviincioasi..." fsi dadu parul pe spate.
~E fiu de duce, o corecta ea pe Poppy.
~Asa e, si are gi un titlu, dar refuza sa i se spuna Lord Chatham
sau sa i te adresezi folosindu- titlul. Poppy se apropie de sora ei gi ii
sopti la ureche: Se zice cd ar fi in stare sA omoare pe oricine fi zice alt-
fel decat domaul B.... Stai, ce faci? strigi Poppy in timp ce Penelope fi
smuci ziarul din mana.
Aceasta ignora protestele surorii sale si arunca o privire peste
articol, hotarata si parcurga doar detaliile relevante. Ar fi putut la
fel de bine sa fie vorba despre un bal organizat intr-o carciuma si
tot ar fi fost nerabdatoare sa participe. E adevarat, un bal lao carciu-
‘mA s-ar fi putut dovedi interesant din mai multe motive. Dar incercd
si-gi alunge gandul acela din minte. ,Poate doar dacé as fi si eu genul
de domnigoara de moravuri ugoare“ Ceea ce nu era.
—Uite, zise Poppy, aplecindu-se peste umdrul ei, aratandu-i cu
degetul spre mijlocul paginii. Promite sd fie evenimentul anului, iar
tu vei participa, in vreme ce eu rman acasa, adauga pe tonul ei dra-
matic, aruncandu-se pe salteaua din pene.
In timp ce sora ei bombanea despre nenorocul de afi cea mai mica
dintre surori, Penelope continua sa citeasca articolul:
~».. 1a eveniment va participa gi Ryker Black, viconte de Chatham,
fratele ducesei de Somserset, fiul nelegitim al ducelui de Wilkinson
si proprietarul unui club de jocuri de noroc." Penelope azvarli ziarul
de scandal care ateriza cu un zgomot infundat pe noptiera.
~Fara indoiali ci mama se asteapta ca lumea sa fie mult prea in-
teresata de fratele nelegitim al ducesei, ca si-si mai bata capul cu
familia Tidemore, spuse Poppy, sprijinindu-se in coate.
~Cu siguranta, rispunse sec Penelope, inclestandu-¢i maxilarul.
14Onoarea unui tathar ~
Societatea avea sa descopere adevarul de necontestat, chiar daca
familia sa nu era in stare sa-l vada. Crescuse si se transformase din-
tr-o copilé neastampérata intr-o adevarata lady. Si in duda scepti-
cismului fratelui su, era sigur c& avea si gaseasc un gentleman
cumsecade care sa o aprecieze pentru cine era ea in realitate, in pofi-
da barfelor si a reputatiei familiei sale.
Nici nu mai conteaza, zise Poppy, intinzdndu-se pe burta, cu
picioarele in aer.
»Nu intra in jocul ei. Esti o lady acum."
~La ce te referi? o intreba Penelope.
Ei bine, scandalul oricum te va prinde din urma. In fond, zise
sora ei cu un suras viclean, suntem familia Tidemore.
in timp ce Penelope cduta cu disperare stabilitatea unei vieti pre-
vizibile, sora ei mai mica savura pe deplin reputatia scandaloasa pe
care familia lor gi-o cagtigase.
~Ban-o sa fie nici un scandal, fi raspunse ea.
Poppy sari repede in picioare.
~Ah, asa e, zise ea. Care e mantra familiei noastre? Fara scan-
daluri, Fara s4 fugi cu iubitul si fara nunti in graba. Tu trebuie sa fii
cuviincioas’.
»Tot timpul.” Sora sa uitase tocmai acest detaliu esential. Penelo-
pe isi dadu pe spate buclele negre ca abanosul.
~Te asigur c4 nu voi fi trata in nici un scandal.
Poppy pufni intr-o maniera deloc eleganta.
Da, indraznesc sa spun c4 nu e prima oara cand mi-e dat sa aud
una ca asta, zise ea dandu-gi ochii peste cap. Am mai auzit-o si din
partea altor trei surori gi frati Tidemore.
Fluturand vesela din mana, Poppy tasni spre usa, o deschise larg,
iegi gi o inchise cu zgomot.
De indata ce sora ei plecd, Penelope inha¢ ziarul Times si se grabi
s& veciteascé articolul.
Cel dintai bal al ei, Asta daca nu lua in calcul seratele acelea anoste
de la dubul Almack, cu limonada calda si nici macar un vals pen-
tru domnii si doamnele prezente. Stia ci avea s4-gi aminteasca de
momentul acela pentru tot restul vietii. $i in pofida scepticismului
fratelui sau si a temerilor mamei sale, Penelope avea mari asteptari
in privinta debutului ei in societate.
15Christi Caldwell
Las din nou deoparte ziarul, isi lua jurnalul gi se duse la birou.
Rasfoi printre pagini gi se agez pe scaunul ingust din lemn. Apucd
pana, zambi si incepu sd serie.
»Seara aceasta promite sa fie cea mai memorabila din viata
mea..."
Capitolul 2
SEES
Draga Fezzimore,
Astdzi am luat 0 gurd de coniac pentru prima $i ultima oard in
viata mea, Nu inteleg de ce lui Jonathan ti place atat de mult. Baie-
fii dstia sunt tare prostuti cand vine vorba de bauturi spirtoase.
Penny
11 ani
La un moment dat pe parcursul evolutiei lui Ryker Black de la
copil al strazii la proprietarul nemilos al clubului ladul si Pacatul, cei
din jurul lui descoperisera ca era mai bine sa nu il superi, s4 nu te pui
rau cu el gis nu-ti bagi nasul in treburile lui.
Niciodata.
Regula aceasta era valabila pentru lorzii care igi risipeau averile
cu jocurile de noroc si pentru ceilalti proprietari ai clubului care nici
daca ar fi fost frati de sange nu s-ar fi dovedit atat de loiali.
Ryker statea pe margine si cerceta cu privirea intreaga incapere.
Filfizoni pedanti si lorzi plictisiti, imbracati in vesminte din matase
viu colorate ticseau fiecare cotlon, de parca s-ar fi revarsat dintrun
scrin prea plin,
~Spune-i sa faci bine sa-gi facd o programare inainte, zise el pe
un ton jos.
Hohotele aspre de rs si clinchetele ascutite ale monedelor um-
pleau tripoul cu zgomotul lor aproape asurzitor.
—Sora ta e aici si vrea sa te vada, iar tu vrei sé-i spun s&-si facd
programare? il intreba cu voce gocat celalalt barbat.
Ryker nu mai spuse nimic. Viata il invatase cA, daca nu voiai sa te
trezesti prin ganturi, intr-o balta de sange, era mai bine s4 vorbesti
16Onoarea unui tafhar———
cu masura gi in soapta. Aruncd o privire spre cele trei scaune goale de
la o masa de joc gi se incrunta.
Totul trebuia sé fie perfect.
—Nu pot s4-i spun Helenei una ca asta, zise Calum, incordandu-si
maxilarul, Oi fi fratele tau mai mic, dar nu sunt lacheul tau
afurisit, milord.
Ryker simti sé i se ridica sangele la cap. Vorbele fratelui su atin-
ser un punct sensibil. Dupa ce il salvase pe actualul duce de Somer-
set de la moarte in Dials, Ryker fusese rasplitit pentru eforturile
sale printr-un titlu din partea regelui. Un tithi care ti amuza copios
pe fratii sai care nu ratau nici o ocazie ca s&- sicaneze pe tema asta.
—Atunci spune-i orice-ti trece tie prin minte, ii zise el scurt,
refuzand si mugte momeala. Nu igi putea permite s4 fie distras.
Nu acum,
Calum gi toti ceilalti o cocologisera intotdeauna pe Helena.
~Bsti un ticdlos fara suflet, fi spuse Calum. Ea e sora pe care chiar
tu ai salvat-o de pe strada.
Intr-adevar, el o salvase de copila, dar nu inainte ca viata pe strazi
sa o marcheze pe vecie. In doar cAtiva ani ajunsese din contabila clu-
bului, ducesa de Somerset.
Ryker ranji cu amaraciune, cu gandul la ura si dispretul Helenei
la adresa nobilimii, dupa ce o vazusera cu ochii lor pe mama fiind
amanta unui duce.
~Ea singuré a ales viata asta. O viata printre cei din inalta socie-
tate. lar nu noi avem ce cduta in lumea ei.
Asadar, locul ei nu mai era aici, locul ei nu mai avea sé fie nicio-
data aici.
Calum il privi furios. Dadu sa spuna ceva, insa glasul lui fu
acoperit de un zgomot asurzitor. Isi atintira cu totii privirile spre
masa de ruleta, unde unul dintre clienti tocmai avusese parte de un
casting insemnat gi era felicitat de un alt client. Ryker pufni. Daca
era un luctu pe care orice proprietar de club il detesta mai mult decat
orice era un client care se flea cu cAstigurile sale.
~Ba tu si te duci sé o dai afar, ii zise Calum, refuzdnd sé se lase
pagubas. Dupi ce cd tu ai fost acela care ai eliberat-o din ghearele lui
Diggory, acum ai de gand sa o pedepsesti pentru ca incearca si-gi
vada de viata? tl intrebi el pe un ton acuzator.
Diggory, raposatul proprietar al clubului rival, Grota Diavolului,
fusese un nemernic care le facuse viata amara pe strazi, continuand
7— Christi Caldwell -
s& se razboiasca si mai tarziu cu tripourile lor. Ryker o trimisese de
acolo. Se infurie cand vazu privirea acuzatoare a lui Calum.
—Diggory isi daduse seama cat de priceputa era Helena la
contabilitate. Nu s-ar fi lsat pana n-ar fi omorat-o, stii asta, r-
bufni el.
in cele din urma, Diggory platise pretul suprem pentru laco-
mia sa.
—Stiu... sopti Calum. Cu toate astea, nu o invinovatesc cd a ales
s-si caute fericirea in afara acestor ziduri.
Helena s-ar fi putut intoarce la Iadul gi Pacatul. In schimb, fgi fu-
rise o viata in inalta societate. Ryker isi indrepta umerii.
-N-o s mai vorbesc nimic despre asta, incheie el.
Face parte din familia noastra, riposta Calum gi igi indrepta
privirea spre panoul de sticla despre care doar proprietarii stiau ca
dadea spre sala de jocuri. [i esti dator.
Acele cateva cuvinte creara o tensiune palpabila intre cei d
C&ci intr-o lume in care nu se lisa niciodata manat de emotii, trairi
sau orice fel de simtaminte care ar fi putut domoli, Ryker pretuise
dintotdeauna legea strazii. Chiar dacd Helena alesese sa se alature
inaltei societati, intr-un anumit moment al vietii sale facuse parte
din familia celor care traisera pe strazii. Muncise cot la cot cu ei. Mai
mult decat atat, atunci cand el, Calum, Adair, Niall si ceilalti mem-
brii ai clanului se vazusera nevoifi sa invete s supravietuiasca noi-
lor realitati, Helena excelase in situatii in care ei nu ar fi indrdznit
niciodata sa se aventureze. Flerul ei pentru afaceri fusese factorul
determinant in imperiul pe care il pusesera pe picioare. Ryker injura
in sinea lui gi se indeparta.
~ Adair a poftit-o in biroul tau, striga Calum dupa el.
Adair era cel care se ocupa de contabilitate dupa plecarea Helenei.
Cand venea vorba despre cifre, intr-o zi buna, Adair nu se putea ma-
sura cu Helena, intr-o zi proasta.
Cu privirea atintita inainte, travers4 clubul; lorzi se grabird sa se
fereasca din calea lui, facdndu-iloc sd treaca.
Nu, Ryker nu aprecia si nici nu accepta intreruperi in programul
su. Helena stia prea bine acest lucru. Toata lumea stia. Totugi, ceva
0 facuse s& vind pana ai
Tesi din salonul de jocuri gi urca la etaj. Treptele din lemn scar-
taira usor sub greutatea pasilor sai. data ajuns pe palier, o porni
hotarat pe coridor, dar se opri brusc. Usa de la debara se deschise
18Onoarea unut talhar ~———~
larg, Ryker se grabi si-gi scoat cutitul din buzunar si didu cu pi-
ciorul in us, cercetand cu privirea incperea intunecata. Nu vazu
nimic. Asternuturile fusesera rupte si imprastiate peste tot. Lasa
sa-i scape o injuratura, dupa care tranti usa gi isi vari cutitul ina-
poi in buzunar. Inca o debara complet distrusa. ,Nenorocitii aia ai
lui Killoran."
Avand in vedere certurile constante care izbucneau in salonul
de jocuri gi toate sticlele de bautura ratdcite gi alte rezerve , Kil-
loran reusise s se infiltreze in club. Oare oamenii lui, atat de inse-
tati de razbunare, reusisera sa isi faci prieteni si printre membrii
inaltei societati, ca s4 ajunga pana la Helena? Ryker cizu pe gan-
duri; stia prea bine cA nu avea cum sa o ajute odata ce iesea pe
usa clubului.
Ryker mari pasul si travers in graba coridorul. Un individ inalt gi
masiv stitea in fata ugii de la biroul su. Cu mainile la spate, cumna-
tul siu, ducele de Somerset, astepta.
~Black, il saluta ducele calm.
Somerset facea parte dintr-o categorie de oameni pe care Ryker 0
disprefuia, insa adevarul era ci si el contribuise la salvarea Helenei,
aga c&, fie si numai pentru asta, Ryker il respecta.
~Unde e sora mea? intreba el, facdnd un pas in fata.
~in biroul tau.
Ryker trecu pe langé el si apisa clanta. Chiar dac devenise-
ri rude, stia ci nu avea sa-l vada niciodata pe Somerset ca pe un
frate. Intra in camera fara s8 mai spund altceva si inchise uga in
urma lui.
Helena sari imediat de pe scaunul pe care statea.
, zise el, indreptandu-se spre bar ca sa fsi toarne un pa-
har de whisky. Ce doresti? o intreba el, apropiindu-se de birou.
~Si eu ma bucur sa te vad, raspunse ea cu un zambet stramb,
asezandu-se la loc.
Ryker se ageza la biroul sau dezordonat din mahon gi nu ezita si
treaca direct la subiect:
—Oamenii lui Diggory?
Helenei i se gterse imediat 2ambetul de pe chip.
Nu, nu e vorba despre asta. Despre ei, se corect& ea.
Ryker se relaxa putin, insa nu o scdpa din ochi. Sa-ti lagi gar-
da jos insemna sa te agtepti la ce era mai rau, fie din partea celor
19— Christi Caldwell-
pe care fi consideri ca fécAnd parte din familia ta, fie din partea ho-
tilor de pe strazi.
Calculata ca de obicei, Helena igi trecu palmele inmanugate peste
partea din fata a fustei, atragandu-i atentia asupra noi sale tinute
elegante — 0 rochie albastra din satin, impodobita cu margeluge din
cristal, demna de o ducesa.
Ryker ranji. Cu cata ugurinta lasase in urma vechea ei viata ca si
igi asume o noua identitate printre cei din aristocratie.
Ridicandu-si barbia, ea ii sustinu privirea.
—Am nevoie de o favoare gi stiu cum functioneaza factorul
surpriza.
Carevasazica, din cauza asta alesese sa vind la ora asta tarzie. Ry-
ker se lasa pe spate, strangandu-si paharul cu ambele maini.
—Nu ag putea spune cd am fost primita cu bratele deschi:
societate...
Cu un obraz pe care avea o cicatrice de la o arsura veche, fiica ne-
legitima a unui duce gi sora unui proprietar de tripou ~ oare chiar se
agteptase la 0 primire calduroasa?
~Chiar asa? 0 intreba el.
O mica parte din el, o particica demna de mila din sufletul sau -
cu toate ca ar fi preferat s4 moara decat s4 recunoasca una ca asta ~
tresari cand auzi cd sora sa nu fusese intampinata cu bratele deschise
de inalta societate. Cu toate astea, nu spuse nimic. Ar fi fost o gresea-
1a din partea lui sa dea dovada de slabiciune. Nici chiar fata de o sora
care fi cerea 0 favoare.
-Lumea are multe intrebari legate de familia noastra, continua
ea dupa ce vazu cd el nu avea de gand sa spuna nimic.
Ryker ridicd din sprancene.
~Si de cand dai tu doi bani pe ce se vorbeste pe seama noastra?
intreba el.
Altfel o educase el, Se simti coplesit de dezamagire.
-Nu ma intereseaza ce spune lumea, raspunse ea sec.
Daca era in stare s zambeasca dupa toate grozaviile prin care
trecuse in viata, acum era momentul s-o faca.
-Lumea e curioasé in privinta ta, ii explica ea. La urma urmei,
esti fiul unui duce.
—Eiu nelegitim, se grabi el si adauge, ridicdnd paharul in semn
de salut.
20
inOnoarea unui tathar
Simtise dintotdeauna cA existenta lui era prea putin importanta
pentru barbatul care fi daduse viata. Cat de ugor ii fusese surorii sale
84 uite acea diferenta cruciala dintre ei.
Helena trase adanc aer in piept si spuse dintr-o suflare:
Mai umbli vorbe si pe seama sofului meu, lumea spune cd sun-
teti certati.
»Carevasazica, acesta e adevaratul motiv pentru care a venit aici,
ducele de Somerset." Cand 0 gonise de la club, pentru propria ei si-
gurantd, nu-gi imaginase niciodata ca avea sa-si lege destinul cu unul
dintre arogantii aceia din nalta societate.
—Ah, sopti Ryker, zambind cu amaraciune.
—SA stii cd nu el m-a rugat sa vin sa vorbesc cu tine, se grabi ea sa
adauge. Robert nu da doi bani pe ce spune lumea.
Ducele puncta din nou in ochii lui Ryker. Helena se foi ugor in
scaun gi igi intoarse palmele cu fata in sus.
—Dar mie imi pasa. Imi iubesc sotul si aud numai lucruri ingrozi-
toare despre el, zise ea dezgustata. Se spune cA sotul meu refuzd s&
te primeasca in casa noastra. CA fi e rugine cu tine pentru ca esti un
fiu nelegitim i c4 te-a alungat din viata noastra.
De fapt, Ryker era cel care refuza sa aiba de-a face cu Somerset gi
nu-] interesa s4 fie cumnatul nimanui. Ryker lua o gura de whisky
gio studie pe Helena pe deasupra paharului.
Ce vrei de fapt?
intrebarea o faicu pe sora lui si-si stranga buzele.
=O s8 organizez un bal.
Un biestemat de bal! Cum putea indura frivolitatea noii sale
vieti? Cat timp il ajutase si conduc tripoul, reusisera sa ii ajute
pe multi cu bani si un loc de munca... Dar care era acum scopul ei
in viata?
—Vreau si-i invit pe Calum, pe Adair gi pe Niall, zise ea. $ipe tine.
Ryker, vreau sa vii $i tu la bal.
Ryker inlemni. Cu siguranta, nu auzise bine. De cum pomenise
despre petrecerile ei neimportante, isi pierduse interesul.
—Vreau sa vii gi tu la bal, repeta ea pe un ton insistent. Vreau s&
dam dovada de...
-Nu.
de un front comun, continua ea, fara sa se lase intimidata.
Vreau ca lumea sa vada cA suntem cu adevdrat o familie, cA eu si
Robert suntem mandri de tine.
2iChristi Caldwell __——
0 familie? Ryker spuse disprefuitor.
Oare ea chiar credea cA el il considera pe ducele de Somerset ca
parte din familia sa? Doar pentru ca ea se maritase cu individul?
Da. Tu esti fratele meu, iar Robert este acum fratele tau.
—Ba nu! rabufni el.
Helena tresari, iar obraji ii devenira cadaverici.
Ryker lua inca o gura de whisky si ridica dintr-o spranceana.
~SA nu indraznesti s4 vii aici nepoftita, s4 te instalezi in biro-
ul meu gi si m& minti c& faci asta pentru mine, zise el cu raceala
inglas.
Facea asta pentru ea gi pentru sotul ei.
Fara s se dea batuta, Helena fl lud cu binigorul.
~Ai dreptate, nu e doar vorba despre tine, zise ea. Ma gandesc
la ce e mai bine pentru noi toti. Arunca o privire in jur, indrep-
tandu-si atentia spre tabloul stramb care atarna deasupra biroului,
singurul obiect decorativ care {i infrumuseta camera de lucru. Ry-
ker, adevarul este cd tu nu ai incredere in nimeni. Sigur, poti sa-mi
spui tu cat vrei cd ai incredere in fratii nostri, dar nu ai cu adevarat.
Intotdeauna ne tii la distant, pundnd la indoiala bunele intent
ale celor care ar fi in stare s4-si dea viata pentru tine, zise ea, arun-
candu-i o privire cu subinteles. Intentiile mele sunt sincere. Nu te
mint. Nu sunt capabilé de aga ceva. Dar nici n-am sA te implor sa
vii la bal.
Ryker fi raspunse din nou cu tacere. Tacerea era intotdeauna cea
‘mai sigura varianta. [i ingaduiau unei persoane si-si pund ordine in
ganduri, precum gi ocazia de a studia gi de a-si evalua adversarul.
Helena, care ramase cu privirea in pamént, fu prima care rupse
tacerea:
—Pur gi simplu te rog si sper sa intelegi c4 am nevoie sa fii acolo
pentru... si pentru sotul meu.
Ryker igi scoase nerabdator ceasul din buzunar.
—Trebuie s ma intorc la treaba. , $i si stau de vorbi cu Niall des-
pre spargerea de mai devreme.”
Helena se ridica in picioare.
—Desigur. Isi ridica sdculetul de jos, incepu sd cotrobaie in el,
dupa care agez ceva pe masa.
Ryker inlemni, uitandu-se lung la cuvintele de pe plicul acela
gros.
22Onoarea unui tathar
~Azi e vineri, fi spuse ea. Considerd ca asta e 0 invitatie oficiala.
Nu-ti cer s& raméi pe toata durata evenimentului, ci doar sA ni te
alaturi pentru putin timp, continua ea, cercetandu-I cu privirea. Am
s4-ti rman profund recunoscatoare.
Ar fi putut si-i aminteasca de totii anii aceia pe care ii petrecuse
lucrand la club, in care il ajutase si-gi construiascA imperiul... dar
hotari s4 nu o faca. Ar fi fost o dovada de slabiciune.
—Helena, zise el, ridic&nd privirea.
—Ryker, raspunse ea, indreptandu-se tantos spre usa.
De indata ce uga se inchise in urma ei, Ryker scdpa o injuratura.
Cum de indraznea sa-i ceara sa iasa din singura lume pe care o cunos-
tea ca sd intre in a ei? $i de ce? Doar ca sa ii fie de folos lui Somerset.
Un sunet dezgustat {i scapa de pe buze. Cu toate c4 nu insistase si
nici nu ii amintise de favorurile pe care le facuse ea pentru club, aces-
tea pluteau in aer.
Codul onoarei deprins pe strazi, unde trebuia sa-si tina cuvan-
tul si sa-gi plateasca datoriile, era inradacinat in el din momentul in
care fusese suficient de mare s4 mearga si invatase care fi era locul
in Dials.
Cineva batu la uga. ,Ce mai vor de la mine?"
~ Intra! latra el.
Calum deschise usa, arunca o privire in camera, dupa care se
intuneca la fata.
—Aplecat deja?
—Da, raspunse Ryker golindu-si paharul, savurand felul cum li-
chidul il ardea pe gatlej.
-S-a intamplat ceva cu Killoran? il intreba Calum.
Killoran, secundul lui Diggory, care se ocupa acum de Grota
Diavolului, inca nu facuse nici o migcare ca s razbune moartea lui
Diggory. Dar Ryker stia prea bine ca avea sa o faca in curand. Agtepta
cu nerabdare. $tia cum functionau lucrurile.
-Vrei sd stii ce chestiunea urgentd a adus-o pana aici?
Ryker ridica invitatia de pe birou si i-o arunca lui Calum. Acesta 0
deschise si incepu sd o citeasca incruntat.
-Un bal? intrebé el sceptic, intinzandu-i invitatia.
Ryker incepu sa rada si o arunc pe masa.
~Asta ti s-a parut fie atat de important incat s ma tii din trea-
ba? zise el sfredelindu-l cu privirea. Ai grija, cred cA incepi si te
ramolesti.
23Christi Caldwell-
Narile lui Calum frematard. Fie cA era vorba de episoadele lui
de furie necontrolata impotriva dusmanilor lor sau de grija sa
continua pentru Helena, spre deosebire de Ryker, Calum fusese
dintotdeauna vulnerabil in feluri cum Ryker nu fusese si nu avea
si fie niciodata.
—De ce vrea si mergi? il intreba Calum.
~Ca sA nu mai barfeasca lumea pe seama mea sia lui Somer-
set, raspunse Ryker. Ce nu-ti convine? rabufni el, viznd privirea
lui Calum.
Fratele su ridicd nongalant din umeri.
—Nu stiu, m-ag fi gandit ca dupa toate cate a facut Somerset pen-
tru Helena, dupa ce s-a aruncat in fata glontului destinat ei, chiar ai
simti un fel de recunostinta fata de el.
‘Urmi o tacere profunda, tensionata.
La naiba! La naiba cu toti ducii, baronii si lorzii aceia nenorocit
dar Ryker stia prea bine cA fratele sau avea dreptate. Somerset se
‘intorsese de bunavoie dupa Helena la St. Giles de indata ce aflase ci
fusese rapita de Diggory. Nici nu mai conta cine il impugcase... conta
doar cd fusese impuscat.
—Spune-le cA accept invitatia, mormai el. $i intoarce-te la treaba.
Am descoperit c4 cineva a dat spargere in camera de serviciu de la
primul etaj. Ma duc chiar acum sa stau de vorba cu Niall.
Calum lisa sa-i scape o injuratura gi se grabi sa se intoarcé in
salon.
Odata ramas singur, Ryker slobozi o serie de obscenitati. in toti
anii acestia supravietuise mai multor lovituri de cutit, batai si im-
puscaturi, prea multe pentru o viata de om. $i ar fi preferat de o mie
de ori sa fie din nou intr-o astfel de situatie decat s4 fgi facd intrarea
in inalta societate londoneza.
inca furios pe sora sa, Ryker se apropie de fereastra gi se uitd la
toti acei dandy colorat imbracati, adunati in jurul meselor de joc. Da,
Ryker supravietuise vietii pe strazi, aga cd putea cu siguranta s4 su-
pravietuiascA unei seri inconjurat de filfizoni far minte si de sotiile
Jor la fel de fara minte.
$i astfel avea s& scape de datoria morala pe care o avea fat de
Helena gi Somerset, liber s4 isi continue existenta in care sigurul siu
contact cu aristocratia il reprezentau acele cateva monede pe care le
aruncau pe mesele de joc.
24———— Onoarea unui tafhar ———
Capitolul 3
SESEPD
Draga Fezzimore,
Iti spun sincer c& in tot timpul acesta in care am avut-o pe
doamna Dundlebottom ca guvernanté, cel mai bine mi-am perfec-
fionat arta de-a ma ascunde. Mai cd mi-ar parea riu pentru ea,
dacé n-ar fio scorpie nesuferita.
Penny,
1 ani
Daca Penelope ar fi fost genul de fat care si dramatizeze peste
masurd, ar fi putut spune ca balul ducelui si ducesei de Somerset a
fost cea mai ingrozitoare seard din viata ei
Dar ei nu-i plicea s4 dramatizeze. In schimb, sora ei, Poppy, nu se
ferea sA 0 fac.
E adevarat, seara aceea avea si ramAnd in istorie ca una dintre
cele mai ingrozitoare din viata ei, lucru care se datora, intru catva,
barfelor care ajunsesera la urechile ei... cateva dintre acestea fiind
din cale afara de rautacioase.
—Uite-o gi pe fata Tidemore...
Penelope se opri lang o coloana alba si impresionanti in stil do-
ric gi ofta. Viata ar fi trebuit s-o invete pana acum cd nu avea cum s4
scape de barfele de salon. Cu optimismul ei prostesc, sau cu spiritul
ei romantic, dupa cum fi spunea Jonathan, se asteptase la ceva mai...
mult de la primul ei bal.
Totusi, in ciuda asteptarilor mamei sale, nici macar prezenta la
bal a temutului proprietar de salon de jocuri de noroc nu reusise 58
le distraga atentia invitatilor de la tandra Tidemore.
Penelope intelese in cele din urma cat fusese de naiva.
Fusese singura sor Tidemore care chiar crezuse cd, respectand
sfaturile mamei sale, avea sa scape de barfele inaltei societati.
~Probabil o sa se arunce intr-o cisatorie pripita...
Penelope incerca s4 nu se lase afectata de toate goaptele rauta-
cioase care ajungeau la urechile ei. ,O multime de barfe rautacioase.
Ar trebui sa plec. Ar trebui s4 plec cu capul sus." Stranse din dinti.
Dar asta ar insemna sé dea bir cu fugitii. Inalta societate avea multe
25~ Christi Caldwell~
de spus despre fetele Tidemore... dar nimeni nu ar fi indraznit sa le
catalogheze drept lase.
Este adevarat, tivul de dantela desfacut care atarna de faldurile
rochiei era un alt motiv important care o impiedica s4 isi vada de
drumul ei.
—Deja cred ca o s-o vedem maritata in mai putin de...
Dar nu mai auzi in cat timp avea sé se c4satoreascA pentru cd
orchestra incepu din nou sa cnte.
Penelope se uit lung spre carnetelul gol care fi atarna de talie.
Da, s-ar fi parut cA singura modalitate prin care barfele acelea rauta-
cioase aveau sa devina realitate ar fi fost daca anticipasera ca nu avea
sa se casatoreasca in veci. Dupa o saptamana intreaga de participari
la astfel de evenimente mondene, nu avusese nici un pretendent.
Nici macar unul. Nici macar o privire piezis4. $i dup’ ce sora ei, Pru-
dence, daduse peste un vanitor de zestre si gisise dragostea, Pene-
lope ajunsese sa inteleaga cat de greu era chiar si sa faci un vanator de
zestre sd te bage in seama. Nu ca si-ar fi dorit un astfel de barbat.
Cu toata astea, nu ar fi refuzat sd valseze,
Nici macar nu am vazut sé o fi invitat cineva si danseze toata
seara...
Penelope scrasni din dinti. Macar de data asta spuneau adevarul.
Daca nu punea la socoteali dansurile cu fratele ei, bineinteles.
~Ba contele Sinclair a dansat cu ea, rispunse Domnisoara Rau-
tacioasa 2.
Raspuns care fu intémpinat de alte chicoteli.
Penelope ofta din tot sufletul. intr-adevar, nici ea nu L-ar fi pus la
socoteala pe fratele su. $i nici pe cumnatul sau, Christian, marchi-
zul de St. Cyr cu care dansase mai devreme.
~ Singur motiv pentru care orice barbat care sA nu-i fie ruda
s-ar sinchisi s4 danseze cu ea ar fi strict ca o favoare facuta fami-
liei sale.
Puria incepea sA pund stipanire pe ea. Oare singurul motiv pen-
tru care doud domnigoare perfect dichisite, cu bucle aurii si chip de
portelan igi duceau veacul prin preajma ei era doar din... rautate?
~Aici erail
Auzi vocea surorii sale mai mari, Prudence, rasunand de la cativa
pasi distanta gi se simti coplesita de ugurare. Pru se indrept spre ea
hotarata ca un general. Cat de linistitor era sa ai alturi un prieten in
izolarea in care te arunca inalta societate.
26Onoarea unui tafhar
Pru se opri atat de brusc, incat faldurile rochi
tos in jurul gleznelor, $i o studie indeaproape.
De ce stai aici ascunsa?
Din spatele coloanei, cele doud domnisoare rautacioase se retrase-
rd numaidecat. Ca doar nu era la fel de amuzant sa ataci doua tinere
deodata, nu-i aga? Un las te ataca cand esti singur si neajutorat.
~Stau pur gi simplu, mormai ea.
Proaspat casatorita marchiza clatina din cap.
-Nu inte,
~Stau pur si simplu aici, dar asta nu inseamna cé ma ascund.
Mi-am agitat tivul, zise ea, facandu-i semn spre dantela care atarna
la picioarele ei,
$i totusi, la ce altceva s-ar fi putut agtepta din partea unei rochii
absolut hidoase pe care pur si simplu fusesera atarnate cateva fa-
sii care nu faceau altceva decat sa fi irite pielea. La drept vorbind,
tivul nu era nici pe departe principalul motiv pentru care alesese
sA ramand pe marginea ringului de dans, dar macar reprezenta o
scuza plauzibila.
Sora ei vegnic vesela scoase un tatait.
~Penny, nu cred cd...
~Penelope, o corecta ea. Din clipa in care isi propusese si devind
o lady in adevaratul sens al cuvantului gi sa dea uitarii nazbatiile co-
pilariei, hotarase s8 renunte la porecla aceea necuviincioasa.
—Penny, cum te astepti sd te invite cineva la dans?
De parca asta ar fi fost problema.
Nimeni nu avea de gand sa o invite la dans. Cel putin nimeni nu
o facuse pana acum. Dar nici voia ca sora ei s4 creada ca-si plange
de mila sau, mai rau, sa nu se aleaga cu un ,Eu ti-am spus cum stau
jucrurile in Londra, dar tu te-ai incapatanat sé crezi cd bunele mani-
ere vor schimba situatia".
Aga cA nu spuse altceva decat:
—O si merg chiar acum sa-mi aranjez rochia.
Prudence fi zambi aprobator si fi facu semn spre ringul de dans,
acolo unde cumnatul ei statea de vorba cu un gentleman inalt, cu
par blond.
—Contele de Maxwell o sa te invite la dans, ii spuse ea cu entuzi-
asm, iar Penelope stranse din dinti.
i fognir zgomo-
a7Christi Caldwell
In timp ce Prudence voia doar sa se asigure cd cineva avea
sa danseze cu sora ei, Penelope voia un barbat care sa igi doreascd sA
danseze cu ea.
~Minunat, réspunse ea pe un ton plictisit pe care sora ei fie nu il
sesiza, fie hotari si-1 ignore cu desavarsire.
Contele de Maxwell era unul dintre cei mai ravniti burlaci... care
acceptase si danseze cu ea ca sa-i facd o favoare cumnatului ei. ,Da,
ce seara minunat&", se gandi ea cu amaraciune.
—Oh, uite, Christian ne face semn si mergem la ei, fi spuse Pru-
dence, luminandu-se la fata si incepand sa-i facd cu mana cu un.
entuziasm gi cu o indrazneala care ar fi ingrozit-o pe mama lor.
Penelope o privi invidioasa.
—Deci, vrei si mai dansezi o data cu el?
Penelope se abtinu s& nu ofteze gi fi zambi politicos.
=O data a fost de ajuns.
Cu toate ca gi-ar fi dorit sa danseze, orice femeie cu stima de sine
ar fi refuzat un dans de mila in compania cumnatului sau.
—Atunci hai sa dansezi cu Lord Maxwell, ii sugera ea, luand-o de
man, iar remarca ei fu urmata de hohote infundate de ras din par-
tea Domnigoarei Rautacioase 1 sia Domnisoarei Rautacioase 2.
Se simti cuprins4 de panicd $i igi elibera degetele. Nu avea de
gand si fie sirmana fata care nu avea incotro decat si accepte o falsa
invitatie la dans din partea celui mai bun prieten al cumnatului ei.
Oricat de mult si-ar fi dorit ea sa danseze. Fusese suficient de umili-
tor si danseze cu propriul frate.
=Trebuie sé ma duc s&-mi aranjez rochia, fi reaminti ea surorii
sale exuberante.
Ah, desigur. Prudence ti arunca inca o privire sotului ei gi, pe
deasupra capetelor invitatilor ducelui si ducesei, Pru si Christian isi
zAmbird si igi fScura cu mana. Vin gi eu cu tine, fi zise Prudence, apu-
cand-o de brat.
Nu. Penelope se gribea si se desparta de sora ei, dar vazdnd
privirea neclintita din ochii lui Pru, fi spuse primele cuvinte care fi
venira in minte: Christian te agteapta.
Pru se imbujora intr-o clipita, iar Penelope simti din nou o urma
de invidie. Ar fi dat orice sa traiascd si ea 0 astfel de iubire.
-Du-te, ii spuse Penelope, vaz4ndu-si sora inca ezitand. Ma in-
torc repede. Satula de sovaiala acesteia, o apuca de umeri si o impin-
se ugor in directia sotului ei.
28Onoarea unui talhar
CAteva clipe mai tarziu, silueta mignoné a lui Prudence se pierdu
printre invitati. Iar de indata ce sora ei se indeparta, Penelope auzi
din nou soaptele acelea in spatele ei.
Cine crezi tu ca ar accepta si se casdtoreasca...
»Penelope Pippa Tidemore, abtine-te. Abtine-te..." Incerca din
rasputeri s4 se concentreze pe mantra mamei sale: ,,Trebuie sa ai gri-
ja s4 fii intotdeauna cuviincioasa. Intotdeauna’
—Am auzit c& sora ei mai mare era deja insarcinata cu individul
acela cu care s-a maritat in secret...
Patrina. In clipa in care le auzi pe cele doua facand referire la
sora ei devotata gi iubitoare, Penelope simti ca i se umplu paharul.
Era dispusa s4 indure orice comentarii rauvoitoare, dar nu avea de
gand sa le permit sa o vorbeasca de riu pe vreuna dintre surorile ei.
Fara s4-i pese c4, mai mult ca sigur aveau s& o barfeasca gi mai tare
dupa orice fel de rabufnire, facu stanga imprejur i urca treptele spre
creaturile acelea incredibil de frumoase care o priveau cu ochii mari.
~Inteleg cA sunteti curioase despre ce fel de barbat ar alege si
se cAs&toreascA cu cineva ca mine, zise ea, studiindule din cap
pana-n picioare cu o privire rece, dar va spun cu toat sinceritatea c&
mi-e mila de sarmanii domni care vor ajunge sA se insoare cu doua
femei atat de rautacioase gi barfitoare ca voi.
Cele doua domnigoare o privira gocate gi, incantata de socul side
groaza lor, Penelope le intoarse spatele gi se indeparta victorioasa.
Oarecum.
Pentru cA se impiedica de tivul rochiei. Penelope se inrosi de
indat& auzindu-le pe cele doua izbucnind in ras in spatele ei, si igi
blestema tivul care fi distruse iesirea spectaculoasa din scena. Simti
in continuare privirile lor atintite asupra ei, aga cd incerca s4 mear-
ga cat mai gratios pe marginea ringului de dans. De indaté ce iesi
din sala de bal a ducelui de Somerset, iuti pasul.
Nu aga se agteptase sa fie sezonul ei londonez. isi propusese sa fie
cuviincioasa si politicoasa astfel incat, odaté ce inalta societate avea
sd o cunoasca cu adevarat, toate scandalurile din trecut ale familie:
Tidemore sa fie date uitarii. Urmand sa cunoasca un pretendent de-
votat caruia s4 nu-i pese nici negru sub unghie de trecutul tumultuos
al familiei sale.
Sunt o proasti. O proasta. O proasta." Cuvintele i bubuiau
in minte in acelasi ritm cu bataile iuti ale inimii. Penelope ajunse
Ja ultima usa de la capatul coridorului si o deschise.
29Christi Caldwell
Un val de aer rece o lovi si o asa cu rasuflarea taiata. $i totusi, era
ceva aproape inviorator in aerul acela. Penelope trase usa in urma
ei gi se n4pusti pe terasa de piatra. Clantanind din dinti, incepu sa igi
frece bratele goale, incercdnd sa se incalzeasca.
Trecusera deja doua luni de cand venise in Londra pentru sezon
si ajunsese s4 deteste intreaga experienta. Ura faptul c4 nu avea cu
cine sa danseze si privirile arogante. Ura cuvintele nedrepte care
se spuneau despre familia ei, $i ura faptul ca le permisese acelor
domnisoare sa o facd sa se dea in spectacol. In definitiv, nu conta
ce ziceau despre familia ei. Penelope stia cd vorbele lor nedrepte nu
erau altceva decat minciuni crude menite si alimenteze voracitatea
inaltei societti.
‘Arunci o privire in jur, tremurand din toate incheieturile. Terasa
italiana din piatra cu balustrade din fier forjat dadea intr-o gradina.
La prima vedere, putea la fel de bine si fie pe un domeniu rural. To-
tusi, aerul incarcat dovedea ca nu era aga. Penelope se apropie usor
de o sfera armilara si incepu sa igi plimbe degetele pe ea.
Incd din copilarie visase la Londra gi la ziua in care avea s3-gi fact
debutul. La balurile la care avea sa participe. La serate. Se asteptase
la ceva maret gi totusi... cat de sufocant era, de fapt, totul, igi zise ea,
strangand cu putere partea cealalta a globului.
-Unde sa ma duc?
fi danganeau dintii de frig si trase incet aer in piept, umplandu-si
plamanii cu aerul acela neobignuit de rece. Urmari cu degetul varful
sdgetii pana ajunse la manunchiul de stele care se oglindea prin in-
velisul de nori. Ce-ar fi daca...
Din departare se auzi un zgomot slab, ca o impuscatura. Speriata,
Penelope se impiedica de ornamentul pe care il admira. Marginea
din dantela de la decolteu se agata in capatul sulitei.
La naiba*
Cu inima batandu-i din ce in ce mai tare, Penelope smulse mate-
rialul din bucata de metal. Padddér. Apoi, cu o vitezé dobandita in
toti anii aceia pe care {i petrecuse ascunzandu-se de guvernante, tas-
ni spre treptele care dadeau in gradina.
Panica o facu sa simta cum sangele ti invadeaza urechile, amorti-
zAndu-i bataile rapide ale inimii.
Poate cd se ingelase, poate ca nu auzise nici o impuscitura.
Cineva inchise usa de la terasa, Penelope se aruncd in genunchi,
tarandu-se in patru labe prin iarba vestejita din gradina ducelui
30—_——— . Onoarea unui tafhar~
de Somerset, murmurand in sinea ei cele mai urate injuraturi pe care
le auzise de la fratele ei.
Oare se putea ceva mai rau de atat? Da. Ar fi putut sd se tarasca
prin pietris si sA nu se bucure de o retragere la fel de silentioasa.
Penelope cercetA cu disperare imprejurimile. Zari o banca din fier
forjat, dar se aventura in spatele uneia din piatra decorata cu niste
forme spiralate sinuoase. Privirea i se opri asupra creaturilor gro-
testi, inaripate, cu gurile lor din piatra deschise intr-un hohot de ras
inghefat. Incepu si tremure din toate incheieturile si se furis4 sub
banca masiva.
Linigtea nesfargit se transforma intr-o liniste atat de totala in-
cAt parcd nu se mai auzi nici vantul noptii, nici pasarile cerului. igi
incorda maxilarul ca sa impiedice clintanitul dintilor sa fi dezvaluie
ascunzatoarea.
Dupa care zgomotul unor pasi usori sparse tacerea.
Tar teama lui Penelope crestea cu fiecare clipa. ,O s4 ajung de ra-
sul lumii. O sa ajung de rasul lumii, la fel ca fratele i surorile mele."
Dumnezeule, de ce nu ramasese inauntru? De ce nu o insotise
pe Prudence intr-o camera alaturata, la fel ca orice alta domnigoa-
14 cuviincioasa?
»Pentru ca niciodata nu o sa ajungi sa fii o domnisoara engle-
zoaicd. Oricat de mult ai incercat sA te schimbi ultimii patru
ani, ai ramas aceeasi fata incorigibila care se ascundea sub biroul fra-
telui ei Sau, in situatia de fata, sub banca din gradina ducelui si
ducesei de Somerset.
Iat-o acum, intinsA pe pamant ca o fetita neascultatoare care nu
vrea sd fie gasita. Dovedind ca temerile mamei gi fratelui ei fusesera
indreptatite. Penelope isi mugca buza de jos. DacA aveau si 0 gaseas-
c& in grAdina, cu rochia distrusa, reputatia ei avea sd fie mai pata~
ta decat toate celelalte scandaluri ale familiei Tidemore la un loc.
Ciuli urechile.
Norii gasira cel mai nepotrivit moment ca sa se imprastie, astfel
incat razele lunii c&zura pe pamant, iluminand albul rochiei sale gi
dezvaluindu-i ascunzatoare improvizata.
Cu rasuflarea taiata, se grabi s8-gi traga faldurile rochiei. Afuri-
sita aia de dantela voluminoasa. Oare mama ei chiar isi imagina cA
metrii intregi din materialul acela fara culoare aveau sa ascunda sau
sd steargi cumva stigmatul familiei Tidemore?
»Pleaca. Pleaca pur si simplu."
3LChristi Caldwell:
in schimb, pasii se auzeau din ce in ce mai aproape. inghiti in sec.
O pereche de cizme negru perfect lustruite se opri in fata ascunzi-
torii sale. [si simti inima in gat. Apoi, strainul isi continua drumul
in gradina.
Se opri ling unul dintre felinarele care strajuiau poteca. Folosin-
du-se de toate trucurile cu care obignuise si fi enerveze la culme pe
mama gi pe fratele ei, se fort s ramana complet nemigcata. $i ince-
pu sd astepte pana ce intrusul acela blestemat igi vedea de drum.
Capitolul 4
SEEEDD
Draga Fezzimore,
Este asa 0 mare nedreptate ca femeile sunt obligate sd poarte
Ryker se sufoca. [si simtea plamanii ca prinsi intr-o menghina.
O briza fi mangaie chipul si se bucura de efectul racoros pe care il
simi pe pielea umeda.
Orice barbat are slabiciunile lui. Orice femeie pe ale ei. Sa te crezi
de neinvins este, in sine, o slabiciune.
in cazul lui Ryker, cheia supravietuirii fusese constientizarea
propriilor temeri si depasirea lor. Din anii aceia pe care fi petrecuse
croindu-si drum printre domnii si doamnele de pe strazile aglome-
rate din Londra, prinsese o teama de multime. Era o teamé pe care
Diggory i-o insuflase.
Un sigur pas gresit i puteai si te trezesti cu un cutit la gat.
O singura miscare gresita gi erai terminat.
Era... privit...
Stand pe poteca de pietris, Ryker cerceta cu privirea gradinile
tacute ale surorii si cumnatului sau. $tia prea bine cd pericolul se
ascundea la orice pas, iar locuinta somptuoasa a unui lord nu fa-
cea exceptie. Continua sa cerceteze imprejurimile, insa era doar el
sitacerea.
32Onoarea unui tathar
Schita un zambet.
Era de la sine inteles c4 toti ochii fuseserd atintifi asupra lui, din
dlipa in care intrase in sala de bal a ducelui si ducesei de Somerset.
La urma urmei, doar nu se intampla in fiecare zi ca fiul bastard al
unui duce, un om nemilos crescut pe strazi, si isi facd aparitia in
multimea aceea distinsd. Stia ca doamnele il priveau cu fascinatie,
iar domnii cu team. Toate privirile acelea indiscrete il facusera sa fie
incordat. Sa trezeasca atentia si curiozitatea asupra persoanei sale
fusese o greseala fatala.
Ryker clatina dezgustat din cap. La ce se asteptase Helena? Oare
chiar credea ci daca era imbracat ca un gentleman, inalta societa-
te va vedea dincolo de cicatricele de pe chipul lui, de ochii sai duri
doar pentru ca fi curgea un strop de sange albastru prin venele lui
de bastard?
Nu, nu ar fi avut cum sa treacd peste adevarul existentei sale. La
fel cum gi lui i-ar fi fost imposibil 4 treaca peste dispretul pe care il
nutrea pentru oamenii aceia gi pentru tot ce reprezentau ei. Ei erau
adevaratii bastarzi — cei care nu vedeau necazurile celor din jurul lor,
cei care igi vedeau de vietile lor, manati de propriile interese materi-
ale side pliceri.
Chicoti, un sunet aspru, lipsit de bucurie. Tocmai natura aceea
politicoasa a inaltei societati era motivul pentru care Ryker reusise
s8-gi construiasca o viata in St. Giles. Clubul lui era dovada a ce era
el cu adevarat gi o recunoastere a cine erau ei. Era o relatie perfect,
sigura pe care avea si 0 aiba cu indivizii aceia. Oricand de mult ar
fi dorit sora lui sa il faca s4 se amestece cu lumea buna, aga cum
facuse ea.
Da, acestia erau oamenii cu care sora lui voia sa isi impart via~
ta. De la astfel de indivizi nepasatori si insipizi se astepta ea si-gi
primeasca aprobarea... pentru ea gi soful ei. In decursul unui an igi
pierduse parti esentiale ale sufletului sau, isi zise el. In seara aceasta
zarise sclipirea aceea hotarata din ochii surorii sale gi igi dduse re-
pede seama cd avea asteptari mult mai mari de la el - voia mai mult
decat simpla sa prezenta la balul acela blestemat. Ar fi preferat sa-si
vanda sufletul noilor complici ai lui Diggory decat 4 se mai intoarcé
in lumea aceea.
Ryker tsi roti umerii si isi indoi bratele. Sacoul cambrat si bine
croit ti limita miscarile, facandu-l o prada usoara pentru oricine. De
cum igi sl&bi lavaliera care ameninta 8-1 sufoce, incepu s4 se simta
33Christi Caldwell -
mai putin incordat. Se aventura gi mai adanc in interiorul gradinilor,
privind in jur.
Iarba. In timp ce el se luptase sA supravietuiascd furand gi uci-
gand pe strazile pavate gi primejdioase, nobilimea se plimba prin
Mayfair pe terenuri pline de frumusete si puritate. Igi scoase o tiga-
18 de foi din buzunar gi se indrepta spre unul dintre felinarele care
luminau poteca, ca si gi-o aprinda.
Trase lacom un fu. Auzi un clinchet slab si, dintr-o singura mig-
care lina, isi scoase pumnalul din cizma.
—Nu cred c4 Helena ar fi prea incdntata sd-i ranesti pe vreunul
dintre oaspetii ei, Lord Chatham, rosti Calum taraganat in timp ce
cobora treptele de la terass.
Ryker nu schitd nici un gest la apropierea silentioasd a celuilalt
barbat. Céndva unul dintre cei mai iscusiti hoti din Dials, Calum si
migcarile sale iuti, girete si tdcute fi ajutasera 4 aiba buzunarele si
burtile pline.
—Ai grija, e periculos sa te strecori aga pe langa...
-Black, n-am nevoie si-mi reamintesti regulile acelea pe care
chiar noi le-am scris, raspunse el ranjind.
Ryker isi puse pumnalul inapoi in cizma, dupa care scoase incd 0
tigaré de foi din jacheta pe care i-o intinse in tacere celuilalt barbat.
Calum isi aprinse tigara de foi gi trase adanc din ea.
~Chiar crezi cd oamenii lui Killoran s-ar strecura in casa din
Mayfair a unui duce?
‘Tonul sceptic dadea de infeles care era parerea lui Calum.
Fratele lui avea instincte ascutite, dar chiar si aga nu prea si
identifice semnele care indicau pericolul.
—Am vazut usi descuiate gi deschise la apartamentele private, zise
Ryker. Osii blocate la trasuri. Livrarile sunt ingreunate, continua el
si trase din nou un fum din tigara de foi. Killoran este peste tot si,
daca nu ma crezi, esti un prost. Un guier usor migca aerul gi isi smuci
numaidecat capul. Ce-a fost asta?
Vantul rece continua sa bata in gradina imprejmuita.
~Vantul, ce altceva? raspunse Calum, iar Ryker ii aruncd o privire
fioroasa, Hai induntru. Tind sd cred ci Helena avea alte asteptari de
Ja noi atunci cand ne-a invitat sa venim la bal.
—Dar am venit, dup& cum am promis, zise Ryker cu glas egal.
-N-au trecut nici doua ceasuri de cand am ajuns. Daca pleci acum,
os se lase cu vorbe.
™Onoarea unui talhar ————-
Afurisitul de Calum gi mania lui de a-i face intotdeauna pe plac
Helenei! ,$tii prea bine cA nu fi-a cerut niciodata nimic... doar
acum...“ mormai el, Se prea poate cd incepuse sa se inmoaie.
—Nu dau socoteali nimanui.
~Ti-e teama de multime?
Auzind intrebarea, Ryker arunca un ochi in jur, apoi se uita la
Calum cu o privire letald care reusi sa ii dea fiori chiar si acestui bax-
atul calit pe strazi. Nu se cddea s& atragi atentia asupra slabiciuni-
lor unui om. Slabiciunile te distrugeau, iar secretele pe care Ryker le
purta in sufiet, cunoscute doar de Calum si de fratii sai, nu trebuiau
niciodata rostite cu voce tare. Niciodata.
~ Imi pare rau, zise Calum, scrumand peste balustrada.
Ryker igi plimba tigara printre degete, se dezbracd de haina aceea
blestemata si o azvarli pe banca. Relatia dintre el gi Calum se sudase
pe strazi, dar chiar gi aga Ryker nu-si deschidea sufletul in fata nima-
nui. Invatase de mult ce e primejdia... cat de fragila era viata si, prin
urmare, nu se arata niciodat vulnerabil deschizandu-si sufletul in
fata cuiva — a fratilor sau a surorii lui —, a oricui. Trase un fum lung
din tigara de foi si il expira incet.
-Spune-i cd mA intorc imediat, zise el, un raspuns care spunea
multe. Lumea stia c& Ryker Black nu dadea nimanui socoteala.
~Sa nu-ti uiti haina. O sa-i bagi in sperieti pe toti fando: pe
femeiustile de aici, ti spuse Calum, 2ambind cu jumatate de gura de
propria gluma.
Cadi doar astfel de mici detalii le-ar fi putut scandaliza pe crea~
turile acelea slabe si arogante; pe barbatii dati cu parfumuri florale
si cu parul pomadat gi pe doamnele cu rochii umflate gi diamante
stralucitoare. Cum ar reactiona ei daca s-ar fi trezit fata-n fata cu un
barbat cu un cutit infipt in spate?
Calum trase un ultim fum gi las mucul s& cada pe pardoseala din
piatra. O stinse sub talpa cizmei gi se intoarse in sala de bal.
Ryker il urméri cateva clipe cu privirea, dupa care isi indrep-
tA atentia spre seara aceea tarzie de primavara. Stelele scaparau si
straluceau pe cer. Inainte sa fi intalneasca pe Calum, pe Adair si pe
Niall, pe cand era doar un biietag care se strecura prin intunericul
din Seven Dials, furand portofele din buzunarele domnilor negtiu-
tori, din cand in c4nd ridica privirea spre stele. In momentele acelea
c4nd nu avea pe nimeni care sa-i fie tata, prieten sau mentor, decat
35,Christi Caldwell
pe Diggory, isi imagina ca stelele acelea fi erau prietene si vegheau
asupra lui.
Inlemni. De ce naiba ii treceau astfel de ganduri prin minte? Acele
momente de slabiciune din primii lui ani de viata - cand era un copil
speriat, la mila tuturor - erau amintiri pe care incercase din raspu-
teri sa le ingroape, sa le dea uitirii.
Cuun sunet dezgustat, Ryker isi termina tigara de foi gio arunca.
O calcd in picioare si cobori treptele si-si ia haina. Nu recunoscuse
niciodata fata de Calum, nici macar fata de el insusi, insd fratele sau
avea dreptate. Ca si-si ajute sora $i pe sotul acesteia, Ryker acceptase
si participe la bal. Chiar daca aglomeratia din sala de bal amenintase
si-l sufoce, indurase chinuri mai mari decat 0 camer ticsita de oa-
meni insipizi.
Se apropie de banca din piatra $i isi ingfacd haina aceea ingro-
zitoare pe care alesese si o imbrace la acest eveniment blestemat.
Dadu s8 o imbrace, dar inghet&. Sub razele stralucitoare ale luni
z4rio mand iesind de sub banca. Oamenii lui Killoran erau peste tot.
Scoase un mormait si numaidecat arunca haina, se apleca gi il trase
pe nemernic de sub banc’.
isi dadu repede seama ca intrusul era de fapt... o femeie. Una
foarte tanara. La prima vedere, oricine ar fi jurat ci domnigoara ace-
ea cu bucle intunecate, obraji palizi si rochie alba era o biata fata
nevinovata.
Dar Ryker stia cd oamenii lui Diggory se de;
personaje... si se astepta ca ai lui Killoran sa faca la fel. Tanara nu
area periculoasa, dar viata il invatase c4 tofi oamenii erau capabili
de lucruri ingrozitoare.
—Cine esti? marai el, apucand-o de umerii slabuti gi delicati.
O scutur ugor, iar fata scoase un strigat de teama.
Straina aceea cu solduri inguste si fara sani, care parea mai de-
graba un flacau decat o domnigoara il privi cu ochi mari. Groaza se
revarsa din adancurile lor de safir. Se pregati de lacrimi si ruga.
-Dé-mi drumul, nenorocitule!
Vocea ei cultivata il prin surprindere.
~Te-am intrebat ceva, rosti el pe un ton aspru, fara s4 fi dea
drumul.
Daca fata facea ochii mai mari, aveau si-i dispar sub par.
36,Onoarea unui tahar _——
~lar eu ti-am zis s&-mi dai drumul, scragni ea, iar el igi ingus-
cAci atitudinea ei obraznicé nu corespundea cu imaginea
de domnigsoara.
Ryker isi apasa fruntea de a ei.
—E ultima oara cand te mai intreb. Cine egti?
Fata inghiti in sec. Se citea teama in ochii ei prea expresivi. fi
umezi buza de jos prea plina, atragandu-i atentia spre carnea fra-
geda. In viata lui isi facuse un obicei din a evita sirutul unei femei.
Puteai la fel de bine sa ai parte de pasiune si de dorint arzatoare
$i fara un act atat de intim precum un sarut. Avusese dintotdeauna
o abordare detagata, pragmatica atunci cand venea vorba de sex...
acolo unde buzele doritoare ale unei femei aveau un sigur scop.
Holbandu-se aceasta printesa zvelta, il coplesi un val neagteptat
de dorinta.
Domnigoara il trase un puma in stomac, cu o forta surprinzatoa-
re, iar el gemu. Ea igi dadu mana in spate pregatindu-se de o noua lo-
vitura. Cu o migcare mai potrivita pentru o tarfa din Dials, igi ridicd
genunchiul. Ryker i-l prinse, iar ea icni,
—Nu ar trebui si faci asta, gopti el, fortand-o s8 stea locului, iar
fata scoase un tipat cand el fi prinse incheieturile subtiri intr-o mana.
Cu cealaltd facu o perchezitie rapida, dar metodica, verificindu-i ro-
chia voluminoasé ca s se asigure cd nu ascundea vreo arma.
Zari din nou groaza in ochii ei albastri.
»Nimic." Ceea ce insemna ca nu era altceva decat o biata fata fara
nimic in cap care se furigase in casa gazdelor. Cu o injuratura, Ryker
ti didu drumul la méini, chiar cand se auzi un zgomot de pasi. Aman-
doi isi ridicara privirile.
Cinci perechi de ochi se holbau, cu grade diferite de uimire, furie
siincantare. Helena gi sotul ei se apropiara de balustrada, insotiti de
o femeie mai in varsta pe care nu o cunostea. Ryker citi dezamagire
pe chipul tinerei ducese.
In clipa aceea Ryker isi indrepta din nou atentia spre fata din bra-
tele sale; se uita la rochia ei sfasiata, la imbratisarea lor, la haina lui
data uitarii.
Dintr-odata observa o privire mortala atintita asupra sa de un
gentleman brunet pe care il recunoscu de la club. Contele de Sinclair.
—Black, pentru numele lui Dumnezeu, ia mana de pe soré-mea.
La naiba!
37Christi Caldwell.
La naiba, o incurcase.
{ntinsa pe pamant, sub imbrtisarea lui Ryker Black, sub privirile
furioase ale lui Lord Chatham, ale mamei sale, ale fratelui si cumna-
tei... gi ale lui Lady Jersey, care mustacea incantata, Penelope simti
cum un val de panic ameninta sa puna stapanire pe ea.
»Nu. Nu. Nu. Nu." Penelope isi mugca tare buza de jos, pana simti
gustul metalic al sangelui.
-Dé-mi drumul, il implora ea, smucindu-se din stransoarea tica-
losului care inca o tinea.
in mod surprinzator, el facu intocmai. Se trase deoparte si se
chinui sa se ridice in picioare.
—Penny, mérai fratele ei, gonind pe scari.
Pagii i se poticnira uitandu-se de la rochia ei rupta la domnul
Black care nu purta haina. | se citea setea de singe in cdut&tura intu-
necata pe care i-o arunca bestiei inalte, cu par negru si cicatrice care
st8tea in spatele ei.
=Te provoc la duel.
Juliet, sotia lui Jonathan, scoase un tipat. Penny isi indrepta ime-
diat privirea spre cumnata sa, iar groaza de pe trasaturile ei de obicei
zAmbitoare o sperie.
»Dumnezeule, e numai vina mea." Urmara si alte tipete cand
Jonathan se napusti asupra domnului Black.
~Opreste-te! il implora Penelope.
Intr-o agitatie de nedescris, Penelope se vari intre cei doi barbati,
impiedicandu-] pe Jonathan sé-l atace pe celalalt. Un barbat care era
cu peste treizeci de centimetri mai inalt decat Penelope, care avea
un metru gaizeci, si mai inalt si decat Jonathan, care avea aproape un
metru nouazeci. Un strain care o pusese fara mila gi fara efort la pa-
mént avea sa-1 doboare pe Jonathan dintr-o singura lovitura.
~Te rog, il implora ea, straduindu-se si-si potriveasci pasii cu ai
Jui in timp ce el incerca s8 0 dea la o parte. Nu e ceea ce pare.
-Nu e ceea ce pare, Penny? Vrei s4-mi spui ca ticdlosul asta nua
pus mana pe tine?
-Nu m-a fortat sa fac nimic.
Urma un nou val de icnete socate. Lui Penelope parc ii luara
foc obrajii.
—Nu cd eu Las fi provocat in vreun fel, se grabi ea sA adauge, ga-
sindu-gi cu greu cuvintele.
38Onoarea unui talhar
Fratele ei racni ca un salbatic $i facu un pas in fata. Penelope se
impiedica in faldurile rochiei, lovindu-se de un zid solid ~ in cazul
acesta, de pieptul dur al domnului Blake.
—Opreste-te! ti porunci ea, desficandu-si bratele.
Aruncé o privire spre strainul nemilos din spatele ei, barbatul
despre care umblau fel de fel de vorbe prin salile de bal si despre care
vuiau toate ziarele de scandal. Un barbat pe chipul cdruia nu reusi sa
citeasca absolut nimic. Simti un fior de gheata pe gira spinarii. Era o
bestie. O bestie rece, lipsita de sentimente si de emotii.
Cred ca... cred ca pur si simplu stateau de vorba, presupuse in
mod eronat Lady Jersey.
Jonathan marai si facu inca un pas spre Black.
in cele din urma, Juliet fu cea care opri atacul iminent. fl prinse
pe soful ei de brat si ii facu semn spre spectatorii care urmareau sce-
na de pe terasa, Chiar gi in intunericul noptii, ochii lui Lady Jersey
straluceau de fericire. Ducesa igi asuma rolul de gazda gi o lua pe
Lady Jersey de brat, scotand-o de pe terasa. Penelope mu avea sa afle
niciodata ce ii soptise la ureche astfel incat s reugeasca s4 puna ca-
pat acelei scene umilitoare. Dar ii rimase profund recunoscatoare.
Linistea se asternu peste gradina, dupa care suspinele indurerate
ale mamei sale fi sfasiara sufletul lui Penelope. Acum intelegea gi ea
cum se simfisera Patrina si Prudence. Puse fata-n fata cu un moment
atat de trist, coplesitor si umilitor. Le judecase prea aspru, iar acum
se afla si ea in aceeasi situatie.
Simti un gol in stomac. ,Cred c-o sa mi se faca rau..."
-Ce ai de spus in apdrarea ta? zise Jonathan, scotandu-si
manugile.
Chipul strainului ar fi putut fi cioplit din granit dupa lipsa de
emotie care se vedea pe el.
~Sindlair, ti-ag sugera sa te ingrijesti ca domnigoara sa ajunga aca-
sé in siguranta, dupa care te agtept in biroul meu sa stim de vorba.
Penelope incerca cu greu sa-gi revind din socul initial si isi in-
drepta imediat privirea spre ducele de Somerset, care se alaturase la
dreapta cumnatului su. Cand venise? Teama care pusese stapanire
pe ea o impiedicase sa-1 audi apropiindu-se.
—Dar nu s-a intamplat nimic, spuse ea spasita, uitandu-se ruga-
toare spre cei trei barbati. Mai mult ca sigur ca, in astfel de situatii,
era permis sa contrazici un duce. :
—Si atunci ce s-a intamplat cu rochia ta?
39Christi Caldwell
Simti privirea usturatoare a fratelui sdu asupra ei si sari ca arsd,
incerc4nd in van sa se acopere. Dantela aceea blestemata!
-V-am spus deja, nu e cea ce pare.
Jonathan aruncé o privire in spatele ei.
~Siatunci de gentlemanul nu poarta haina? Nu-mi spune, zise el,
ironic. Nue ceea ce pare.
Penelope deschise gura, dar cuvintele refuzara sa iasa. E drept, nu
parea deloc ceva nevinovat. Absolut deloc. Se preconiza un scandal
de proportia celui al surorii sale - poate chiar mai grav... ,Nu pot si
cred cd se intampla una ca asta."
Dar se intamplase deja.
~lar tu nu mai ai nimic de spus in apararea ta? intreba Jonathan,
facand un nou pas amenintator spre el.
Cred cA ar fi mai interesant sa aflim de ce era domnisoara
neinsotita in gradina, rosti acesta pe un ton rece.
La naiba, mai avea si dreptate. El avea tot dreptul sa iasa in gradi-
na surorii lui, spre deosebire de ea, un simplu oaspete.
O mand o lua cu blandete de brat, iar Penelope igi intoarse
capul. Juliet se uitd la ea cu o asemenea tandrete, incat o podidira
lacrimile.
—Hai, fi zise cumnata ei pe un ton prietenos, ghidand-o spre tera-
sa. Excelenta Sa are dreptate. O si ne ducem acasi gi o sa-i lasam pe
domni sa-gi continue discutia.
Adevarul plutea in aer, Chiar daca nu era altceva decat o greseala
gio neintelegere dureroasa, Penelope stia prea bine cA nu avea cum
sa repare nimic.
Penelope ii arunca o privire disperata acelui strain cu chip neclin-
tit, imbracat in camaga aceea de un alb imaculat gi cu lavaliera des-
facuta la gat.
—Spune-le adevarul, il implora ea. Spune-le ca nu s-a intamplat
nimic.
Nimic in afara de faptul cd o aruncase la pamant gi ca o cerce-
tase cu o atingere atat de intima incat ii trezise fiori in tot corpul.
Frustrarea ei lua noi proportii cand vazu ci nu spuse nici un cuvant.
Penelope isi indrepta din nou rugile catre Jonathan.
—Pur si simplu s-a intamplat sa iesim amAndboi in gradina.
~Penelope, ii sopti Juliet, iar asta 0 facu sa taca.
Oh, Dumnezeule, barfele! Nu avea incotro, trebuia sa plece. in-
cuviintand nervoasa din cap, Penelope isi indrepta umerii si o las
40————— Onoarea unui talhar
pe cumnata sa si o conduc afaré din grédina compromiterii ei.
Cu fiecare pas care o indeparta de cei trei barbati, simti privirile lor
arztoare indreptate asupra ei. Aruncd o privire peste umar.
Domnul Black igi miji ochii, cercetand-o printre gene, dar nu ina-
inte de a sesiza licdrul de antipatie din ochii aceia albastri, aproape
negri. ,Cum poate fi cineva atat de lipsit de simfaminte?* Nu era nici
urma de cdldura in acel om. Parca ar fi fost cioplit din piatra, trasatu-
tile lui aspre ascutite, nasul stramb. Continua sa o urmareasc4 pana
cand ducele de Somerset spuse ceva care paru sa fi atraga atentia.
‘Urcara in liniste treptele care fuseserd calea spre ruina ei si intra~
ra in regedinta fastuoasa a ducelui si ducesei. Se impiedica in tivul
agatat, ins Juliet o prinse la timp. Pielea fi ardea de rusine din var-
ful degetelor de la picioare pana in crestet. Odata ce intra in casa,
Penelope igi duse mainile la piept, incercand sa se acopere.
~Imi pare rau, sopti ea, in timp ce continuar sd inainteze in t&-
cere pe coridor.
Nu avea cum sd intre in sala de bal. Aveau sa fie priviri nemiloase
gi gugoteli si mai nemiloase... Oare cum de reusisera surorile ei si
treacd prin aga ceva?
-O sa fie bine, ii zise incet Juliet, si era atat de mult regret in
vorbele ei cA minciuna iesi la suprafata.
‘Nu avea cum si fie bine. Si chiar daci femeia aceasta fi fusese
candva guvernanta gi o invatase atat de multe lucruri, o alinase, in
momentul acesta nu putea sa faca sa fie bine pentru Penelope. Ni-
meni nu putea.
Ajunsesera la capatul coridorului, cand ducesa de Somerset le iegi
in cale, obligandu-le sa se opreasca. Penelope simti un nod in stomac
gise pregati sa aiba parte de batjocura gazdei sal
Femeia ii oferi un zmbet bland. Expresia calda
infricogatoare care ii marcau obrajii palizi.
~Da-mi voie sa va arat alt drum spre trasura. Am condus-o deja
pe contesa de Sinclair afara din sala de bal.
Penelope se simti coplesita de recunostinta.
-Multumim, spuse Juliet pentru amandoud. Foarte amabil din
partea dumneavoastra.
Penelope auzi cuvintele cumnatei sale ca prin vis, in timp ce ini-
ma fi batea cu putere.
Pana sa ajunga la trasurd, fara indoiala cd intreaga Londra avea
s& afle povestea umilintei ei. Scoase un mic geamat gi se clatind
indulci semnele
41Christi Caldwell -
pepicioare. Juliet ii sprijini silueta firava, iar ducesa se grabi s-o apu-
ce de un brat.
Devenise si ea una dintre creaturile acelea demne de mila. La~
crimile fi incetosara vederea gi clipi si le indeparteze. Fara sorti
de izbanda
in timp ce ducesa igi continua drumul alaturi de ele pe coridorul
lung, un ras nervos aparu in pieptul ei, croindu-si drum spre gat.
Intr-o singura sear reugise sa igi ruineze reputatia in cateva minute.
Celelalte doua femei schimbard priviri ingrijorate.
Dupa un drum care pirea ci nu se mai termind, coridorul dadu
in cele din urma in holul cel mare de la intrare, scaldat in lumina
luménitilor. Juliet ti multumi din nou ducesei din partea amandu-
rora, in timp ce Penelope arunc o privire panicata in jur, remarcand
marmura italiana alba si rochia ei alba si urata. Atat de mult alb.
Culoarea inocentei si a puritatii. O culoare pe care nu mai avea si
o imbrace niciodata de indata ce toate barfele acelea urmau si o
ajunga din urma.
Lady Penelope?
Clipind frenetic, Penelope ridi
maiestuoasa a ducesei.
~Excelenta Voastra? Cum de mai reusea si spund ceva cnd in-
treaga ei lume se prabusea?
—Fratele meu... multa lume se teme de el.
»Multa lume?“ Nu, femeia voia s& zica, desigur, ,toata lumea’. Ce
om normal la minte nu ar fi inlemnit in fata acelui barbat cu pumni
de otel si ochi duri?
~Dar el chiar este un om bun, zise ea incet. Vreau sa stii asta.
»De ce vrea sa stiu asta? Pentru c sunt ruinati... gi pentru ca fa-
milia mea va avea anumite asteptari.” Isteria ameninta s-o facd sa-gi
piarda mintile, dar reugi si incuviinteze din cap, mandra cA izbutise
s& reactioneze in vreun fel
~Contele a decis sa imprumute trasura noastra in urma acestei...
intalniri.
Intalnire. O intalnire la care era posibil sa se discute despre un
posibil duel la rasaritul soarelui, o intalnire presdrata cu amenintari
si acuzatii. Gemu din nou. Cealalta femeie ezita o clip, de parc ar fi
vrut s& mai spund ceva.
»Te rog, lasi-ma sa plec.
42
privirea spre silueta inalta,~———— Onoarea unui talhar-
Ducesa le facu semn spre doi lachei, gi acestia le adusera peleri-
nele, Cand catifeaua ii fu pusd pe umeri, ea se cuibari in material,
incercand sa se incalzeasca. isi auzi dintii dantanindu-i in gura si igi
inclest maxilarul ca s4 nu se vada cat era de ingrozita. O clipa mai
tarziu, servitorul in livrea se grabi sa ii deschida usa, iar Penelope
parasi locul acela in care igi gasise ruina.
Ryker supraviefuise unor lupte de strada mai periculoase decat
intalnirea din biroul ducelui de Somerset.
Se aseza intentionat cu spatele la perete, cu bratele incrucigate.
Neinduplecat. inca de la frageda varsta de zece ani invatase si nu
igi arate spatele nici unui barbat, femeie sau copil. Cicatricea aceea
oribila de la umar era cea mai buna amintire.
Si nuera nici o urma de indoiali... fratele acela protector, dar nu-
suficient-de-atent, care se uita urat la el dorea sa-l vada mort. Fara sa
dipeasca, Ryker ii sustinu ticut privirea. Dar desi poate c4 domnul il
voia mort, nu avea sd se abati de la regulile inaltei societati.
Langa bar, Somerset umplu cateva pahare cu coniac. Clinchetul
sticlei lovind paharul de cristal si lichidul turnat in pahare erau sin-
gurele sunete in tacerea aceea incordata. [i intinse contelui o bautu-
ra. Lord Sinclair o accepta rigid.
Somerset se indrept si spre Ryker cu un alt pahar cu coniac. El
ignori oferta. Nu avea de gand sa intre in jocul lor. Poate c4 primise
un titlu nobiliar din partea regelui pentru eroismul de care daduse
dovada cand ii salvase viata ducelui de Somerset, ins Ryker nu era
sinici nu avea si fie niciodata cu adevarat un lord.
Cumnatul sau ii las4 paharul pe misuta din apropiere.
—Sinclair, sunt sigur cd Lord Chatham poate s ne ofere o explica-
tie plauzibila pentru incidentul din gridina.
Somerset era nebun daca isi imagina ca un frate ar fi fost gata sa
accepte orice fel de explicatie.
—De ce erai cu mainile pe sora mea? rabufni contele.
In orice alt context, Ryker i-ar fi spus s8 se duca naibii, eventual
Lar fi si indrumat in directia aceea. Insa stia cd risca sA iasa vorbe si
nu voia sa puna in pericol reputatia clubului sau.
Sinclair, stii unde am gasit-o pe sora ta? rosti el, intr-o goapta
cade catifea.
Acesta ezita, dupa care clatina din cap.
43Christi Caldwell
-Sub o banca. in lumea mea, cine sta la panda are ceva de
ascuns.
Ametita aceea de sora a lui si-o facuse cu mana ei cand alesese s&
se ascunda in gridina ducelui.
~Black, haina ta era aruncata la pamant, zise Sinclair, aproape
trantind paharul pe masa.
Acesta ridicd din umeri.
=Mi-era cald, raspunse Ryker.
~E un frig de crapa pietrele.
Avea intotdeauna grija s4 nu lase sa se vada ca ura sa fie incon-
jurat de un grup mare de oameni. fi arunca un ranjet rautacios si
fi spuse:
~Te asigur c4 dintre toate femeile din Londra, sora ta este ultima
persoana cu care mi-ag da intalnire intr-o gradina.
Contele inlemni gi il privi cu ura. Tagni spre el, ins Somerset se
grabi sa ii desparta.
TLapuca pe Sindair de umeri gi il atentiona pe Ryker din priviri.
—Dar trebuie si ne gandim la reputatia domnigoarei. Chatham
este viconte, prin urmare... Cumnatul sau se intoarse catre conte.
»Chatham.” Cat de al naibii de ciudat i se parea sé-i auda pe altii
folosind un alt nume cand vorbeau despre el decat cel pe care si-l
alesese in urma cu treizeci de ani. Ryker se simtea mai degraba spec-
tator decat participant la scena aceea ciudata.
Observa un schimb de priviri intre cei doi.
~Sunt sigur ca o sd facd ceea ce trebuie, ii spuse Somerset conte-
lui, incercand sil linigteasca.
SA facd ceea ce trebuie?" Ryker inlemni cand intelese ce planuri
se ficeau pe seama lui. Cumnatul sau era nebun de legat. Doar nu se
astepta ca un hot de rand, devenit proprietar de club de jocuri de
noroc sa se lege la cap cu o domnisoarA aiurita, nu?
~Ai frin stare sa treci peste originea mea ca sora ta si pund mana
pe un tithi nobiliar? intreba dispretuitor.
Momeala avu efectul scontat.
—Black— Lord Chatham, pot sd te asigur c4 nu am nici o asteptare
din partea ta, mardi el. Prefer s-o dau pe sora mea pe mana diavolului
decat sa o stiu cu unul ca tine.
Da, contele Sinclair cunostea prea bine situatia - o haimana cu-
leasa de pe strada nu avea ce cduta langa o domnigsoara englezoaica
44Onoarea unui talhar
inocenta. Ryker alesese de mult sa nu-i mai pese de ce credea lumea
buna despre el.
Simti privirea cumnatului sau atintita asupra sa.
~Avand in vedere declaratia contelui, nu mai avem nimic altceva
de discutat.
Acestea fiind spuse, faicu stanga imprejur gi iesi din biroul acela
sufocant, nerabdator sa dea uitarii lumea aceasta gi sd se intoarca in
confortul clubului sau.
Capitolul 5
SEPP
Drag Fezzimore,
Guvernanta noastra a cazut in diegratie. Poti sd-ti imaginezi
un scandal mai mare?
Penny
13 ani
Dupa cum preconizase in jurnalul ei, balul gizduit de ducele si
ducesa de Somerset se dovedi cel mai remarcabil eveniment din viata
lui Penelope. Dar din cele mai neplacute motive.
Ingrozita, ramasese cu privirea atintita in tavan, asteptand s&
se crape de ziua si si vada cat de cumplita era situatia. Totugi, nici
cele mai negre ganduri nu o pregitisera pentru cuvintele tiparite pe
prima pagina a ziarelor. Le scandale de la Saison, titrau toate stirile
de scandal.
Penelope, care isi jurase cA avea sa se transforme fntr-o domni-
goara onorabila, se trezise peste noapte prinsa intr-un scandal rusi-
nos gi tragind din nou cu urechea pe la usi.
Bubuitul infricosator al unui tunet zdruncina din temelii casa,
facdnd-o sa tresara.
Stand pe podea, in fata usii de la biroul fratelui sau, cu picioarele
stranse la piept, odihnindu-si barbia pe genunchi, Penelope incerca
sd nu rateze nici un cuvant de dincolo de panoul acela din lemn.
Jonathan, este compromisé, o auzi pe mama ei spunand pentru
a saptea oar de cand asculta ea gi de fiecare data cu aceeasi durere
45Christi Caldwell ~
si jale tn glas. Numele ei a aparut in toate ziarele. Chiar pe prima
pagina.
Sunt compromisa. Nu Prudence. Nu Patrina. Ci eu."
O alta perdea lacrimi ii incetosa ochii, care apoi curser in jos pe
obraji. isi trecu o mand furioasa peste semnele acelea inutile de du-
rere si disperare.
—Este complet compromisa.
—Doar nu te astepti ca eu sa.
Penelope igi ciuli urechile ca sa auda la ce se agtepta sau nu Jona-
than. Mai important, o facea s& inteleaga ce facuse mama ei. Ins un
alt bubuit teribil ii indbusi cuvintele.
-Ce alta solutie ar mai putea avea decat s4 se marite cu el?
Sa se mizite cu el?
~Este proprietarul unui dub de jocuri de noroc, rasund glasul
bubuitor al lui Jonathan, urmat incercarile mamei lor de a-l face sa
vorbeasca mai incet.
Penelope isi las bratele si-i cad pe lang corp gi isi indrepta pri-
virea spre partea cealalta a coridorului.
Sa se mérite cu... domnul Black? Cine altcineva ar mai fi acceptat
Sa se casatoreasca cu ea acum? Cu o fata care fusese gasita intinsa
pe jos, cu rochia sfasiat&, cu un barbat aproape dezbracat. Lacrimile
incepurd din nou sa ii curga giroaie pe obraji.
~Este fiu de duce gi, in plus de asta, viconte. Trebuie s8 recunose
ca as fi preferat sa o stiu cAsatorita cu fiul legitim al unui duce. Alta-
data, Penelope gi-ar fi dat ochii peste cap auzind astfel de pretentii
arogante. Cum de nu i-ai cerut siio ia de sotie? Trebuie sa se insoare
cu ea, insista mama lor.
Sa se insoare cu ea? Penelope igi simti gura uscat&. Oare mama ei
chiar innebunise de tot? Urmd o tacere apasatoare, iar Penelope se
apropie ¢i mai tare cu urechea de perete, incercand sa afle raspunsul
fratelui sau,
-N-am s-o oblig pe sora mea sa se marite cu un proprietar de tri-
pou... doar de gura lumii, rosti fratele sau pe un ton hotarat.
Coridorul se lumina brusc, iar la cateva secunde se auzi gi tunetul
acela asurzitor. Penelope se simti recunoscatoare cA Jonathan era
genul de frate devotat care ar fi preferat de o mie de ori s& tina el
piept mamei lor si inaltei societati ca si-gi protejeze familia.
~ $i i-am mai spus sa...
Penelope igi lipi urechea de uga.
46Onoarea unui talhar ~
Ce i-ai spus? rabufni mama lor. Jonathan, vorbim despre un
viconte.
Penelope clatina din cap. Cum ar fi aratat viata ei alaturi de dom-
nul Black? Un barbat capabil sa o pipaie gi sa o ia la intrebari cu sigu-
ran nu era genul de gentleman la care visa o lady.
Penny, ti-ai pierdut dreptul de a visa."
Jonathan, ce alta solutie vezi tu? il intreba mama, de parca
ar fi citit gandurile fiicei sale. Este... ru... ruinata, gopti ea printre
suspine.
—Poate sa stea acasa.
—Pentru totdeauna?
—Nu mi intereseazA dac4 rAmAne fata batrana. Locul ei e alaturi
de familia sa.
Penelope ridica din sprancene. isi iubea casa parinteasca, igi iu-
bea familia, ins scenariul prezentat de fratele su nu corespundea
cu ce-gi dorea ea de la viata. Ce femeie normala si-ar fi dorit sa rama-
nd fata batrana, vesnic la mila rudelor sale?
~$i ce os se aleag de Poppy? insista mama lor. Trebuie sA ne
gandim gila ea.
Poppy. Dumnezeule! Poppy. Din egoism, nu-gi ingaduise s4 se
gandeascé la toate consecintele episodului din gradina ducesei. Pene-
lope inchise ochii, indurerata. Comportamentul ei nechibzuit o
condamnase pe Poppy de la un vitor deja incert Ia unul cu adeva-
rat compromis. Lumea aproape cA uitase de fuga Patrinei gi de c&-
satoria ei pripita cu un alt barbat, si acum... asta...? Penelope nu
facuse decat sA reaminteasca inaltei societati scandalurile familiei
Tidemore, Nu se putea repara nimic. Nu atat timp cat ramanea ne-
maritata. $i nu doar atat, ci nemaritata cu domnul Black. Stomacul
reaction ¢i incerca sa scape de senzatia de greata din gat.
~Ai fi in stare s-o sacrifici pe Penny de dragul lui Poppy? il auzi
ea spunand, iar il clipa aceea isi iubi si mai mult fratele pentru tonul
lui revoltat.
Doar ca... cineva trebuia s4 se gandeasca gi la Poppy.
Auzi pasi pe coridor si inalta capul. Fara indoialé, Juliet sau Pru-
dence veneau sa se alature discutiei despre soarta nesigura a lui
Penelope. Ridicandu-se in picioare, Penelope se napusti in salonul de
vizavi de biroul fratelui ei.
Un ciocdnit intrerupse discutia, pe care acum nu o mai auzea,
dintre Jonathan si mama lor.
47Christi Caldwell
~Milord, tocmai a sosit ducesa de Somerset, zise Strathmore.
Penelope simti ca inima i-o ia inima la goana gi il vazu prin usa
intredeschisa pe fratele sau goptindu-i ceva majordomului. Incercd
sd desluseasc spusele lui. Strathmore se rasuci pe calcaie si porni in
directia opusa.
Mintea fi vuia. Ducesa era aici. Ce treaba avea cu ei? Oare venise
si le cear& socoteala pentru scandalul pe care Penelope il starnise
la balul ei? La urma urmei, chiar ar fi putut si o acuze ci umblase
fara noima prin casa ei, igi zise strangandu-si in mod involuntar
degete de la picioare. Cateva clipe la tarziu, Strathmore se intoarse,
poftind-o pe ducesa inalta, cu aer maiestuos, in biroul lui Jonathan.
Avand un metru gi optzeci si o cicatrice mare pe obraz, tanara duces
era o frumusete atipicd. Femeia se opri si aruncé o privire in jur. Cu
inima bubuindu-i in piept, Penelope facu un pas in spate gi agtepta
ca Strathmore sa fi anunte sosirea gi s plece
Dupa cateva clipe, iesi din nou pe coridor, ghemuindu-se din now
Inga usa biroului lui Jonathan.
Doar ca, in timp ce-si ciulea urechile, igi didu seama de un lucru.
Ascultand pe la ugi, permitandu-le mamei si fratelui sau sa discute
cu o persoand strain despre viitorul ei nu facea altceva decat si le
dea dreptate cand spuneau ca nu era decat o copila. Ce alta dovada
mai graitoare decat discutia de mai devreme dintre fratele si mama
lor? Faptul ca asculta pe la usi dovedea inc o data cA cei din jur nuo
vedeau ca pe o femeie.
Penelope trase adanc aer in piept , apasa clanta si intra.
Trei perechi de ochi se atintira asupra ei.
—Penny. Jonathan se ridica imediat in picioare. Tocmai stateam
de vorba cu ducesa de Somerset.
Rictusul gi privirea lui neinduplecata ti dadura de inteles ci Pene-
lope nu era bine-venita la discutie. Dar ea alese si facd o reverenta
in fata ducesei.
—Excelenta, spuse ea.
‘Tanara femeie o privi cu atata cAldura, incat lacrimile ii ince-
togara din nou ochii. Temandu-se s4 nu pard o biata fata trista si
plangacioasa, Penelope clipi de cateva ori.
Te rog si-mi spui Helena.
‘Zari expresia socata de pe chipul contesei véduve, iar in momen-
tul acela Penelope ii ramase profund recunoscatoare maiestuoa-
sei lor musafire pentru ca reugise sa ii distraga atentia mamei sale
48.Onoarea unui talhar ~
de Ja rusinosul scandal. Penelope nu isi putu lua ochii de la ducesa
aceea impunatoare, o femeie care igi petrecuse mare parte din viata
intr-un club de jocuri de noroc, unul dintre locurile acelea pe care
Penelope si-ar fi dorit atat de mult sa le descopere in copilarie, ins&
renuntase la astfel de ganduri din clipa in care igi propusese sa devi-
nd o femeie manierata si cuviincioasa. Vechile ei sperante se trezira
la viata.
Apoi, ducesa facu un alt gest care o induioga si mai tare pe Pene-
lope; ii intinse mana i fi facu semn sd se alature discutiei.
Jonathan stranse din dinti, dar nu mai spuse nimic, iar Penelope
se ageza langa ducesa.
- Am venit sa stam putin de vorba despre fratele meu, spuse du-
cesa, fara alte ocoliguri. Ryker... Black, ad&ug’ ea, de parcé ar fi fost
vreun alt Ryker.
Ce nume scurt, dur - care i se potrivea perfect barbatului aceluia
care o apucase in bratele sale cu o seara fnainte. Penelope simti fiori
pe sira spinarii.
- Am vorbit deja cu domnul Black... cu Lord Chatham, adauga Jo-
nathan cu o grimasa, si l-am asigurat ca nu are nici o obligatie fata
de sora mea. Nu am de gand si o las pe Penelope sa se marite doar in
urma unei simple neintelegeri.
Simti privirea Helenei indreptata asupra ei.
—Dar tu, Lady Penelope, ce parere ai? Daca fratele meu s-ar arata
interesat... ai accepta s4 te curteze?
—Excelenta? intreba ea surprinsa.
Abia apoi intelese cuvintele ducesei. In timp ce toi cei de jur luau
decizii in numele sau gi era lasata complet pe dinafara cand se vorbea
despre viitorul ei, femeie aceasta intrase in casa fratelui ei si il provo-
case pe Jonathan, adresandu-i intrebarea direct lui Penelope. Cu ce
fel de curaj se ndscuse Lady Helena incat era atat de sfidatoare? Oare
era ceva ce posedau toate ducesele? Penelope 0 invidie.
Mama ei se foi pe scaun gi se uita la ea cu ochi rugatori, ignoran-
du-l cu desavarsire pe fiul sau vizibil deranjat.
Penelope se uit la ducesa si spuse:
~Indraznesc sd cred cd nici macar nu exista aceasta optiune avand
in vedere ci domnul Black nu a venit 4 vorbeasca despre asta.
La urma urmei, ce rost avea sd discute cu femeia aceasta?
intr-un fel foarte prietenos, deloc tipic pentru o ducesa, Excelen-
ta Safi zambi cu caldura.
49Christi Caldwell ~
~Singurul motiv pentru care am venit aici este ca sa va povestesc
ce fel de om e fratele meu, zise ea, fard si-si fereasca privivea. A in-
trat in posesia titlului nobiliar pentru un act de curaj.
Deveni curioasa. Primul sentiment adevarat, dincolo de disperare
sirusine. Curiozitate. Citea atat de rar ziarele de scandal, astfel c& nu
stia cum igi cdstigase acesta titlul. Ce fel de act de curaj?
~Chiar aga? se fortd ea sa intrebe.
Ducesa incuviinta.
~Este gi foarte bogat.
Pentru prima oara de cand scandalul acesta se abatuse asupra fa-
miliei lor noaptea trecuta, zari o urma de entuziasm pe chipul ma-
mei sale la auzul acestor detalii. Genul detalii despre un gentleman
care contau prea putin pentru Penelope.
~Ins4 nu lucrurile acestea il fac pe fratele meu sa fie cine este. E
un barbat de onoare, puternic gi curajos. Cei care nuil cunosc cu ade-
varat nu au cum sd vada bunatatea din sufletul lui, zise ea, aruncind
o privire incruntata spre ziarele de scandal imprastiate pe masa.
StrAnse din buze. Nu e bine sa crezi tot ce citesti prin ziare. Ziarele
nu au fost deloc corecte in ce au scris despre Ryker.
Spun c4 a omorat oameni...?"
~Cred ca stim cu totii cat de critica gi neiertatoare poate fi inalta
societate, spuse ducesa pe un ton trist si solemn, iar Penelope simti
cA vorbele ei rezonara adanc in ea.
E adevarat, citise atatea minciuni in ziare despre propria sa fami-
lie gi despre femeia din fata ei, incat poate ci exagerasera gi in cazul
lui Lord Chatham.
~Ai dreptate, Excelenta, sopti Penelope. Societatea noastra nu
este cunoscuta pentru marinimia sa.
—Ducesa, apreciez c& ati venit s4 stm de vorba, intrerupse Jo-
nathan legatura care se crea intre ele. $i mulfumesc pentru cuvinte-
le frumoase la adresa domnului... lordului Chatham, dar, dup3 cum
i-am explicat gi lui aseara, ei doi provin din lumi diferite, nu au nimic
in comun, astfel incat sunt sigur cA nu s-ar potrivi.
Un ton definitiv se simtea in cuvintele lui. Cuvinte care dadeau
impresia cd Jonathan o cunostea mai bine pe Penelope decat se cu-
nogtea ea. Penelope igi stranse mainile in poala.
Ducesa o privi pe Penelope cu o sclipire ciudata in ochii ei verzi.
De parca ar fi asteptat ceva din partea ei. ,Ce vrea de la mine?“
—Inteleg, spuse ea incet gi se ridica in picioare.
50Onoarea unui tathar
Membrii familiei Tidemore se grabira si se ridice gi ei, iar conte-
sa viduva o conduse spre iesire. Penelope o zari soptindu-i ceva la
ureche mamei sale, care incuviinta cu o migcare scurta din cap. Apoi
ducesa de Somerset isi lua ramas-bun.
De indata ce se inchise uga in urma ei, Jonathan spuse:
—Penny, te rog sd pleci, trebuie sa stau de vorb4 cu mama.
Jata-i din nou, luand decizii in numele ei.
Despre mine, zise ea. Despre viitorul meu.
~in urma comportamentului tau de seara trecuta.
Vorbele acelea acuzatoare o trasnira ca un fulger, incurajate la
unison si de picaturile de ploaie care se izbeau in ferestrele de cristal.
isi stranse pumnii pe langa corp. Jonathan avea dreptate. Acest nou
scandal era numai din vina ei. Si oricat ar fi vrut sA se impotriveas-
ca gi sd refuze sa plece din camera asemenea unei copila obraznice,
se vazu din nou nevoitd si se retragd inainte de a izbucni in plans,
stiind c& asta nu ar fi facut altceva decat sa ii convinga si mai tare de
lipsa ei de maturitate.
Ridica privirea gi se indrepta spre us, incercand sa-si pastreze
cea din urma farama de demnitate rimasa.
De indata ce usa se inchise in urma ei, dezbaterea dintre mama si
fiu se reaprinse.
Penny.
Soapta o facu sa tresard si s4-si mute privirea de la usa spre ne-
astémparata aceea mica, vegnic surdzAtoare care igi facuse aparitia.
Poppy. Domnul Credincios, cAinele ei, potaia aceea jalnicA, statea
langa ea, ca de obicei. In ciuda celor saptesprezece ani si a entuzias-
mului debordant, Poppy o privi cu o urma de teama in ochi. Aceasta
Poppy al carei spirit efervescent ar fi meritat orice gentleman de-
sav4rgit. Fata fi intinse mana, intr-un get atat de frumos, care ar fi
trebuit sd vind, mai degrabé, din partea surorii mai mari.
Muscandu-si buza de jos ca 4 nu-i tremure, Penelope ignora
oferta.
Poppy se apropie gi mai mult, iar Penelope, lag cum era ea, is}
cuibari degetele amortite in palma ei, lsand-o pe Poppy so duca
departe de birou - biroul acela in care se puneau la cale soarta si
viitorul lor.
Suspina ugor, iar Poppy o stranse de mana. Accept din egoism
sprijinul surorii sale, un sprijin pe care stia cA nu il merita, cAutand
AlChristi Caldwell __——
alinare in darul ei. Niciodata nu o apreciase cu adevarat pe Poppy.
Nu aga cum ar fi trebuit,
Urea treptele spre dormitorul lui Penelope, insotite de Domnul
Credincios care le urma devotat.
De indata ce intrara in camer’, Poppy inchise usa in urma lor
si spuse:
-Nu.
Penelope igi inghiti lacrimile gi se indrepta spre biroul ei, prabu-
gindu-se in fotoliul confortabil.
—Nu am spus nimic, zise ea oftand.
Se simtea secatuitd de cuvinte. Rasfoi usor paginile jurnalului
su; gandurile acelea incurajatoare pe care le scrisese pe paginile ace-
lea o priveau parca batjocoritor.
-Nici nu trebuie si spui ceva, ii raspunse Poppy. Bineinteles
c4 nu o sa te casdtoresti cu el doar pentru ci aga vrea mama, mai
zise ea. Si poti s4 fii sigur cA n-o si te cdsdtoresti cu el, de dragul
meu. O sa-mi gasesc gi eu intr-o bund zi un sot bun, gi sa le ia naiba
pe toate barfitoarele acelea.
Doar ca nimeni nu va mai dori vreodata si se cAs&toreascd cu
Poppy. Sora ei era prea naiva ca sa constientizeze acest lucru. La fel
ca Penelope.
TrAnti jurnalul pe birou si isi sterse lacrimile de pe obraji.
-Toate ziarele zic cA a omorat o multime de oameni, zise Poppy
intr-o soapta de-abia auzita, trimitandu-i fiori pe gira spinarii.
O multime? Penelope se cutremur si se facu mica, venindu-i in
minte fel de fel de cuvinte pe care pe citise despre domnul Black. Era
oare posibil ca un fiu de duce si fie un.., criminal?
~Te-am intrebat ceva...
\Vanataile usoare cu care se trezise pe brate fi aduserd aminte de
comportamentul lui nemilos si ii multumi lui Dumnezeu ca, fn intu-
nericul de azi-noapte, fratele sau nu le observase, pentru ca altmin-
teri nimic nu Lar fi oprit s4 il provoace la duel. lar acum, contele de
Sinclair nu ar mai fi existat, daca ar fi fost s& se intample una ca asta.
Nu avea nici cea mai mica urmé de indoiala.
-Vorbim totugi de un viconte, ofta ea.
Termin cu astal fi zise Poppy pe un ton neobisnuit de ostil, iar
Domnul Credincios chelalai ugor gi se cuibari la picioarele stapa-
nei sale.
52Onoarea unui tafhar ————.
Fiind atat de apropiate ca varstd, isi dezvoltasera o abilitate ex-
traordinara de a-si citi gindurile una celeilalte. Cu toate acestea,
Penelope o intreba:
—Cuce?
—Nu mai face pe printesa medievala care se sacrificd in numele
regatului sau.
in ciuda tuturor temerilor si angoaselor sale, Penelope nu se
putu abtine sé nu z4mbeasca. Da, Poppy fusese dintotdeauna o ro-
mantica. fi zambi cu si mai multa dragoste. $i ea, la randul ei, avea
s&-si facd debutul in societate peste un an, insd toate sperantele sale
aveau sa fie naruite - la fel cum i se intamplase si lui Penelope. Pru
fusese cAstigata la un pariu de actualul sau sot. Sinclair se casatorise
cu guvernanta surorilor sale. Patrina fugise in secret cu un barbat,
dar se maritase cu un alt barbat cAteva luni mai tarziu. La ce soarta
se mai putea astepta o femeie care fusese prinsa tavalindu-se printre
tufele de trandafiri cu un barbat cu o reputatie indoielnica?
~Imi pare tare, tare rau, sopti Poppy, luand-o din nou de mana.
Ti-a... facut ceva?
Penelope ridica privirea si ii vazu furia arzatoare din ochi si stiu
cA daca i-ar fi spus cA da, sora ei s-ar fi transformat intr-un razboinic
insetat de razbunare, gata si-si doboare inamicul.
Tocmai din acest motiv Penelope stia cA sora sa merita orice
sactificiu.
In dlipa aceea regret toate datile in care se ciondanise cu Poppy
ar fi dat orice s fi fost sora mai mare vesnic rabdatoare gi incuraja-
toare, si nu cea care nu se daduse niciodata in laturi de la a-gi necaji
sora mai mica. Se uita spre mainile lor impreunate si clatina usor
din cap.
»Cine esti...? Cine te-a trimis aici...2"
=A crezut cA sunt... altcineva, raspunse ea, simtind din nou fiori
pe gira spinarii,
Ce fel de barbat era domnul Black daca se astepta ca dugmanii
sai s4 ia forma unor tinere domnigoare in rochii albe din dantela?
Prin ce trecuse pnd atunci ca si se justifice o astfel de neincredere?
—Atunci e exact cum ai spus tu, o neintelegere.
Chiar daca Poppy nu fi spunea nimic nou, Penelope incuviinti to-
tusi din cap. Domnul Credincios chelalai din nou. Ce caine destept,
pana gi el isi dadea seama ca Penelope le nenorocise vietile. Sora ei
mai mica il mangaie ugor pe cap, iar cainele se linigti de indata.
53Christi Caldwell.
~ In orice caz, n-am sa te las sa te cAsdtoresti cu cineva dintr-o
simpla neintelegere. Mai ales cu un criminal.
Penelope igi mugca buza. Daca nu ar fi fost ea insusi intr-o situa-
tie atat de jenanta si daca nu i-ar fi fost att de recunoscatoarea lui
Poppy pentru sprijinul ei, ar fi certat-o pentru cd alesese si foloseas-
ca acel cuvant. Mai ales avand in vedere soarta ei deja pecetluita.
soarta pe care mama sa deja o intrezarise, in timp ce fratele gi
sora ei nu faceau altceva decat sa o nege.
—Sunt destul de obosita, ii zise pe un ton bland. Ag vrea s4 ma.
odihnesc putin. Ceea ce nu era complet neadevarat. Nu inchisese
un ochi toat4 noaptea. Cum ar fi putut sa o faca?
—Desigur, raspunse Poppy ezitand. Esti sigura ca nu vrei sa
ramén cu tine? Macar pana adormi?
Penelope se ridica si igi imbratisa sora.
Fata se impotrivi putin, dupa care se cuibari la pieptul lui
Penelope.
—O sa fie bine, o asigura Poppy, eliberandu-se din stransoarea
ei. Ai si vezi cA o sa gasesc un barbat bun gi iubitor, care adora cAi-
nif, gi nimic din toate astea n-o s conteze pentru el, zise, ranjindu-i
cum numai ea stia s4 o facd. Serios, toata lumea stie ca orice barbat
care are un caine e un om Joial care nu da doi bani pe scandaluri
de familie.
Cuvintele ar fi trebuit sa o linisteasca. In schimb, la fel de bine
sora ar fi putut sa-i infiga pumnalul vinovatiei in piept.
-Multumesc, sopti ea.
De indat ce Poppy si Domnul Credincios iesira din camera, Pene-
lope ramase nemigcata, holbandu-se la uga inchisa.
Ce stia in momentul de fata? $tia cd jos, in birou, fratele si mama
continuau sa discute despre viitorul ei.
Ce mai stia? $tia cd ea era cea care igi aruncase familia intr-un
nou scandal de proportii.
$i mai stia c& doar ea putea s4 rezolve situatia.
Penelope stranse din dinti. Trebuia sa-si asume consecintele,
caci acestea aveau sa o afecteze gi pe Poppy. Se duse la dulap, des-
chise uga gi isi insfaca pelerina. Tremurand din toate incheieturile,
Penelope igi aruncé vesmantul din catifea pe umeri gi igi trase glu-
ga pe cap. Apoi se grabi si-gi ia sdculetul de pe birou gi se indrepta
spre us.
54Onoarea unui tafhar —
La primele ore ale diminetii, in club era de obicei liniste.
In dimineata aceasta era de-a dreptul pustiu.
Ryker ramase la marginea salii, cu bratele incrucisate la piept,
cercetand din priviri toate mesele, majoritatea goale. Clientii rasfi-
rati care pe unde apuca faceau parte din clasa cea mai de jos a inaltei
societati, care deja igi pierdusera toti banii jucand la dubul lui Ryker.
$i mai erau negustorii si pungasii care obisnuiau s-gi piarda zilele si
pela mesele oamenilor lui Killoran.
‘Un tunet puternic zgudui clubul Ladul gi Pacatul.
-Cam linigte in dimineata asta, ii zise Niall, strecurandu-se
langa el.
Ryker nu spuse nimic.
~De obicei e plin cand ploua, mai spuse Niall.
Niall era responsabil cu paza in sala de jocuri dar, fiind inconjurati
de un numar atat de mic de clienti, acesta avea acum timp suficient
s4 se intinda la vorba.
-E inca devreme, mormai Ryker, si cu toate cd incerca s se folo-
seasca de aceasta explicatie, se simti intru catva nelinistit. Invatase
de mult sa se increada in cel de-al gaselea simt.
=Stim cu totii de ce n-a venit nimeni pand la ora asta, zise Adair,
alaturandu-se si el grupului.
Ryker pufni, fara s4-si ia ochii de la cei cAtiva clienti de la mese.
Unii barbati care, de regula, se fereau de el, se holbau sfidatori,
fard sa se fereascd si susoteasci astfel incat si fie auziti. Observa
cu coada ochiului un barbat vizibil scarbit care se uita dezaprobator
la el, dupa care ii intoarse spatele.
—Au citit ziarele, zise Adair, iar Ryker se intoarse cu fata spre el.
Despre ce s-o intamplat azi-noapte, continua el osciland intre accen-
tul educat gi accentul cockney.
Ryker se incrunta fara ca macar sa-gi dea seama.
—$tii prea bine c& nu ma intereseaza ce scrie in ziare, ii rispunse
el. Se uitd la el cu coada ochiului, ins Adair ramase cu privirea atin-
titd asupra meselor de joc. Se mai relax putin.
il zari pe Calum la ruleta gi il observa apucindw-l de brat pe un
dandy imbracat colorat. Strigitele furioase ale omului umplura sala
aproape pustie, iar Niall se duse numaidecat spre ei. Ryker se incor-
da vazand disputa. Niall il escorta pe tanarul dandy spre iesirea din
dub. Cu un geamit, Ryker parasi incaperea. Calum o porni dupa el,
prinzindw-l repede din urma.
55Christi Caldwell:
La naiba, mai era gi duminica, Deschise larg usa de la birou gi
dadu buzna inauntru, cu Calum pe urmele sale.
~SAnu te aud, il avertiza Ryker, scotand din bar o sticla de whisky
siun pahar. il umplu pand sus. Sa nu indraznesti sa zici ceva.
Ar fi fost gata sa-l bata mar daca acesta ar fi indraznit sa-i faca
morala, s4 rad sau s& spund ceva neplacut. Da, Ryker avea chef sa se
ja la bataie cu cineva.
Ceea ce il faicu si se gandeasca la contele de Sinclair sila intalnirea
pe care o avusesera in biroul lui Somerset. $i ei erau la fel de furiogi
gi gata sa sara la bataie, doar ca astfel de domni respectabili nu erau
genul care si-si dea jos manusile de un alb imaculat ca sa rigte s&
le sangereze pumnii. Ryker las s4-i scape o injuratura si dédu pa-
harul pe gat. Se stramba putin, insa savura lichidul arzator. [si mai
turnd unul.
—Sunt sigur ca ti se pare o situatie de-a dreptul amuzanta.
Hai sa te aud cd spui da, ca s8-ti pot trage un gut in fund.”
—Chiar crezi ca mi se pare amuzant ca n-a venit nimeni la dub in
dimineata asta? ii raspunse Calum. Nu, nu mise pare deloc amuzant
sa vad clubul pustiu.
-Nu e pustiu, mormai Ryker.
~Ba da, fi zise Calum pe un ton grav care il infurie si mai tare. $i
e din cauza a ceea ce s-a scris in ziare. Lua cateva ziare de pe masa de
langa usa sii le intinse. Le-ai citit?
Ryker clatina din cap, mutandu-si privirea de la ziarele acelea
blestemate.
~Toate ziarele scriu ci Ryker Black este genul de barbat care isi
face de cap cu fiicele si surorile lor gi le ruineaz’. Nobililor li se su-
gereaz si evite clubul nostru.
Ryker incepu sa injure gi lovi cu pumnul in perete. Petrecuse ulti-
mii zece ani din viata construind acest imperiu si totul se prabusise
intr-o singura noapte - din cauza unei femei.
Nu ar fi trebuit sa-ti faci de cap cu o astfel de femeie, il mustra
fratele sau de parca i-ar fi fost profesor. Nu se cuvine. Pentru numele
lui Dumnezey, esti viconte, fie cA vrei sau nu si-ti accepti titlul, ii
spuse el nervos.
—Nu mi-am facut de cap cu ea, rébufni Ryker.
Faldurile ridicol de voluminoase ale rochiei ei albe nu facusera
altceva decat sa fi sublinieze si mai tare lipsa formelor; era mai de-
graba o fata, decat o femeie.
56