Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Sezont Ciubara Zinaida Calanda - Maria Primenciuc GEOGRAFIA UMANA A LUMII Manual pentru clasaa X\-a Profil real Profil umanist Chisinau - 2014ezys11s000ys3) Manual a fost aprobat spre edtare prin ordi 431 din 19 ma 2014 al Mosstruls Baca al Republic Moldova -Mansaal este elaborat conform Curricular disciplinar i nantat din surele Fonds special pentrw mansale “Toate depturlearupeaacstl edit apatinedituti Lumina, ‘Comisiadeevaluare: Camelia Marian profesoat, grad duacte int, Liceul Teoretc .M. Bhade mun. Chisinis Raise Calas ~profesoars, grad didactic int, Liceul Teoretic.M, Eminesci; mun. Cigins lina Gavrlifa~ consultant superior, Direciainvatienint preuniversiar, Minstertl Educates Larisa Mironov ~ profetoaa, grad didactic superior, Liceul Teoreti ,Prinipera Natalia Dadian mun. Chigind; ‘Maria Nicoard~ profesoara, grad didactic lath, Liceul Teoretic ALT. Cuza’, mun. China dirs Lumina se oblig ache delinatoror d copyright care tne nau for contact, costar de reproduces tmaginlr incase in ean ‘Ace anal ete propre Nininerle eat ees Mansa a ‘unde sprenumee ‘Analin ce Sire mana al crue feos Tepaniee Tascumare Redactori: Lidia Serghienco-Cioban, Anatol Maley Redactor ats: Tatiana Melnie Papinare computerizalé: Lidia Mocan Prelucrareaimaginilr, prepress: Elena Popovschi ‘Cope: Mihai Bacinscht aire Lumina, bd Stefan cel Mae ft 180, MD-2004, Chine Tefis: 29.58-54; 29-5668 mal lumiaamd@mall rs par executat la Tpogiaa Geasall ‘Foor 1 Cini MP-2068, CComanda nr 359 Desritea CIP a Camerei Nationale a Cit Clubard, Sezont (Geograia umand alumi: Manual pentru cas a 1-1: Profi veal. Prof umanis / Sezopt Cubard, Zinaida Calanda, Masia Primenciue: Min. Educaiel al Rep. Moldova coma de evaluae: Camelia Manan, Rasa Calm, Galina Gavaita~ Chigni Lumina, 2014 (EE-P .Tpograta Central) ~252p ISBN 974-9975-65-362-6 sun.atie0yo7s 3) ess. ISBN 978-9975-65-362-6 ‘Edita Lumina 2014 © Sernt Cinar,Znaida Clans, Maria Pimencin, 2014SEMNE CONVENTIONALE |. Substante minerale uti Il. Industria: mL ~céroune superior W_ — retaieeroaseor Deine on D~metaugie neteroaseor R ee at Specs mente B= min. de fier & ~automobiletor 4, ~ min, de mangen @_ —stecuotetrica © min. decrom @ ~consvuciornavale © min decupns Be aeronautics @® min dericrl = prourdi pt @ min. depurb = init @ -min deine ( —cxamici © min decostor D -sice ® —Min de atin = pred lemnul ® min destan B_~cohloel gnarel @® —~min. dowetram = texts @ min demerit pit’ nein @® — - min, de berilia (A -alimentara @ min. de our © —poiraca ® in ce argos © -min. de vans Centrale electrice: @ ——min.poimetaice CB eae do potas $ twice a © ~hierauice ® B —mucleare 1 A x >} -aeroper diamante pana st ~ ports marie @CUPRINS Introducere 5 EET ae sw 41. Evolutia hai police a lumi perioada ‘contemporand 7 2, Tipologia stator kumi " [DESDE Rese warunace wovwonce 41. Concitile 5 esursele naturale, Clasicares resurselor naturale 19 2. Resursele cimatice 2 3. Resursele ce ap ar Resursole de substante minerale ule 2 5. Resursle funciare 2 6. Resursele vegetale, faunstice si pedologice 38 EEE vor vr 1. Evoluta numerica si migcarea natural a popula. 32 2. Migratia populate 45 3. Repartija gi denstatea populate! 48 4. Structure rasialé, etnolngvistic gi religions ‘a popula 50 5. Siructura populajei pe grupe de varsta gi soxe Resursele umane de munca 56 6. Aplicaja practicd nr. 1. Evaluarea dinamici gi structuri populate tn diferite rgiuni 60 7.Agezirle umane, Urbanizarea 6 EEE economia wonowsa 1. Structure economiei mondial. Diviziunea ‘ge0gratcdinterationalé a mune 6 2. Agricultura mondial, Caracterizare general... 71 3. Cultura plantelor 1m 4. Crostorea animalelor at @® a ‘5. lndustia ramura de baza a economiel mondiale Industria energetics 6. Industria metalurgica Industria constructoare de masin side prelucrare a motalotor 8. Industria chimica 9. Industria ugoard 10. Industria alimentars 11. Sectorl senvcilr, Structura pe ramus 12, Teansportuile gi calle de comunicatio 13, Relaile economice intemationale. Organiza de intograre economic BINS pesos 1. Europa. Caracterzare economico-geograticd general 2. Marea Britanie 3. Franja 4. Republica Federalé a Germanisi 5. Roménia 6.Ucraina 7. Federatia Rusa 8. Aplicala practica nr. 2. Descrirea economico- geograticd comparativa a lai gi Norvegiel (conform algortmului) 9. Asa, Caracteizare ecanomico-geogratied general, china 410. Japonia toinda 412, America de Nord. Statele Unt ale Americ 413. America Latina Brazile 414. Aca, Republica Arica de Sud (RAS) 415, Australia (Uniunea Australiana) Anexa or 2 ge 99 108 109 2 15 "7 124 132 138 a8 150 156 162 166 173 114 118 184 191 198 208 213 219 228 22Introducere conan 5 Actualmente geografia a patruns adanc in viata sociald. Situata in spatiul de tranzitie si interferenta dintrestintele naturiis cele sociale, ea est o stint ce are un rol deosebit de important ca obiect de culturd generald si ca obiect de sintezé si corelatii ale unui bogat material faptic. In sistemud stiintelor geogvafice se disting doud ramuri de bazd - geografia (fisiea si geografia umana. Geografia fizica studiaza invelisul geografic in cadrul caruia are loc interpatrunderea $i interactiunea dintre litosferd, atmosfera, hidrosferd si biosfera, explica cauzele proceselor si fenomenelor naturi si legitatile dezvoltarii lor. Geografia umana include doud ramuri geografice interdependente ~ una sociala (geografia umand) si alta economica (geografia economicd). Geografia umana are ca obiect de studiu populata si asezarile umane, iar ‘geografia economica activitatile productive si neproductive ale ormului. Geografia economicd studiaza relatile dintre societate si mediul natural, modul in care resursele naturale si cele umane ale Terrei sunt valorificate. Ea analizeaza importanta conditilor si resurselor naturale, a obiectivelor si activitatilor umane, relatile de productie stabilit si posibilitatile de dezvoltare ulterioara a diferitor state si regiuni Geografia economicit s-a transformat dintr-o stiinta descriptiva in una constructiva si aplicativa, céreia ti revine un rol activ in lucrarile de organizare social-economicd a spatiului terestru, in proiectele de amenajare a terenurilor si de sistematizare a asezarilor, de amplasare a unitafilor economice. Geografia umana generala are ca obiect de studiu obiectivele de ordin global ale cursului de geografie umana cum ar fi: examinarea hartii politice, a resurselor naturale si a populatiei Globului, a economiei mondiale cu ramurile ei principale. Geografia umana regionala studiazi mai detaliat aceleasi aspecte la rang regional sau statal. In studierea cursului de geografie umana vor fi utilizate mai multe metode. Dintre acestea mentiondm: studierea informatiei despre jenomenele si procesele economico-geografice generale atat din continutul manualului cat si din alte surse de informare - presa periodica, radioul,televiziunea, internetul, propriile observatii; metada statisticd, ce presupune analiza unor indici statstci pentru a formula concluzii despre anumite fenomene si procese economico-geografice, Cosa‘pentru aaleitui de sine statdtor materiale cartografice; metoda analiticd, ce pre- ‘supune scoaterea in evident a esentialului in baza analizeiinformatiei; metoda comparativa - procedeu de comparare a fenomenelor si obiectelor economico- _geografice si cartografice; metoda logico-deductiva si formativa, ce presupune ‘studierea fenomenelor economico-geografice in baza deductilorlogice, excluzdnd insusirea mecanica a informatie’; metoda grafica si cartografica, ce cuprinde analiza hartilor, schemelor, diagramelor, graficelor reprezentate in manual, atlase, cat si alcatuirea lor de céttre elevi in baza informatiei respective. Schema 1. SUBDIVIZIUNILE GEOGRAFIE! UMANE Perontanes conan «| meson nase | jTermeni-cheie: dope Glob, fecareavand 0 ‘anus ornare do stat = ‘tentare sola plea = Imperiy colonial sat cu ‘mar posesuni de coloi. © Colonte-tertory cucert ‘de un sat dezvot pak de independent econonsca ‘pales © Stat suveran stat care ‘are independent paki ‘ccaromies dopund Eten * Comunicarea corecté Inlimba materna ‘autilzareaadecvard ‘atermenior geografc + Identicarea princpale- lormedifiae peharta politica lumi Inperioade ‘ontemporand, + Elaborareaposterulul Schima cantitative sicaltatve pe arta politica alumi: contain 7 Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand + Cerreprecints harta politicd a lumii? Formarea harfiipolitice a lumii constituie un proces istoric indelungat, care reflect intregul mers al dezvoltarii societitii umane ce cuprinde milenii, in- cepind cu diviziunea sociala a munci, aparitia proprietati private si divizarea societatiiin clase sociale. Modificandu-se de-a lungul mai multor secole, harta politica alumi reflectatformarea si destrimarea statelos, schimbarea hotarclor lor, descoperirea si popularea unor noi pam™nturi, aparitia imperiilor colonial. Harta politica a lumii reflecta forma de guvernare a statelor, particularitatile sistemului diviziunii teritorial-administrative, relatile dintre state, conflictele regionale care apar in legitura cu determinarea hotarelor de stat. ‘Schimbarile pe harta politica a lumi sunt de diferit ordin. Uncle dintre cle sunt de ordin cantitaty, determinate de dobindirea unor teritorii sau de pierderea Jor in urma acaparirii pe cale fortata ori de cedarea benevola de citre state etc. Schimbarile calitative nu duc de obicei la schimbarea teritoriilor. Esenta lor consta in inlocuirea unei formatiuni social-economice cu alta, obtinerea independentei de stat de catre fostele colonii, introducerea unor noi forme de guvernare ete. Schimbarile cantitative pe harta politica a lumii sunt, in mare parte, de do- meniul epocilor trecute, cind razboaiele erau un mijloc obisnuit de rezolvare a litigiilor dintre state, cind avea loc procesul intens de descoperire si valo- rificare a pamanturilor noi, de formate a imperiilor coloniale. Viata a ardtat insi ci problema divergentelor teritoriale astizi nu poate fi solutionata pe cale militara. In secolul nuclear aceasta cale poate transforma planeta Terra intr-un mormant gigantic. Asadar, schimbirile cantitative de pe harta politicd a lumii tot mai mult cedeazi locul schimbirilor calitative. Dialogul, reglementarea pe cale pasnica a ltigilorteritorial, a conflictelor internationale constituie calea umanititii in mileniul al treilea ‘Toate evenimentele care se referd la formarea hartii politice contemporane a lumii conventional se impart in dowa perioade: noua (incepind cu sec. al XVI-lea ~ pina la Primul Razboi Mondial) si contemporana (dupa Prinsul Rizboi Mondial ~ pana in prezent) (analizeazé tabelul 1).‘yun © eed eueH 4 “BigConform afirmatiilor tilor pe probleme prezent unt circa 300 de focare care pot genera litigl teritorialo $a. In a, 1876 numai 10% din teritoriul Africli era colonizat de edtre ‘uropeni iar la Incoputul Primului Razbol Mondial colonizarea compacta, a continentului afost Inchelata {In a. 1900 po harta lumi existau 57 de state Ssuverane, Catre a, 1945 pe harta lumii existau 1 de state independente, far in prezent sunt 194 de state suverane. In anii ‘60 ai soc. al XX-lea gi-au obtinut Independenta politic Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Madagascar, R.D. Congo, Sierra Leon Uganda, Tanzania, Malawi, Kenya, Zambia, Lesotho, ‘Swaziland ete. oncpuintt9 Tabolul 1. HARTA POLITICA A LUI WIN PERIOADA CONTEMPORANA, Perioada ji Evenimentele gi schimbaril principale storied ss pe harta politic alumi [Contomporana [Ani de dupa Pri- (se impare in mul Rézbol Mon- tri otape) fetal pana in pro- pent Bape | Aidisre cele do- | + Destrimarea Imperiiui Auso-Ungar, Imperilu Otoman, us rézboaie mon-_ | formareanolo stato sworane Tp Europa ~ Austia, ngara, sale CCohosiovacia, Polonia, lugoslavia, Albania, + Largrea posesiunior colonial ate Mari Betan,Franel, Belge, tale, Japon Etna | aniecnaceide- | » Migcarea de elberare naionala in colon 9 ineeputl des a1 Ooiiea Rézboi | tramari sistorului clonal mondial. pi obtn suveraittea Mondial stargtul_ | colomai mari colon dn Asia ale Olandol indonezia~ 1846). anor ‘20 ai sec, | ale SUA. Fipine - 1948), Mari Bran (ria - 1987), axon + Formarea sistemuluh mondial socaist ev parerparea recta a imperil soviet In acoso [i stuctnle domocratice bazae pe crop au fost Inlocute cs regirurataltare comuniste de tp soviet + Declangarea Bcboivli eco” dine tie coir dovs Boca = socialist capa + Crearea organiza de ntegrare economics socialists — CAER (1949), + Decolonizarea Afi, Anul 1960 a fost mareat ea ,Anul Aci", cd ig obi suverartatea 17 stato foste colon alo Mars Bani, Frane., Boge. + Inchelereaprocetulide elverarenajonal din Oceania ou bjnerea independentelina, 1991 de cave Staele Federale je Meronezai i Republica Insullor Marshal Stargtulanior'60 | + Dispartia sstemulul mondal clonal de pe harta poltics noeputal anor 0 | alumi, Ina. 1990 a devent suverana Namibia —una dite at soc al XXtea ~ | tile colo mal mar dupa suprafaté dn fica. pn in prezent Jani 1989-1091 | + Revolutl democratica, majortate fra vars de singe (rovoluti de cates’), care au condus la demontarea ro urlortoalitare comunste, la resabiirea democrat la reinioarcerea la economia de pial — a dsparut sstmul onda socials | Anul 1990, + Rouniearea Gorman + Proclamarea sworanti stator bate: Estonia, Letonia, Luana anu 1991 + Desfinjarea CAE Rt + Dostrémarea UR.SS. I croaroa a 12 state suverane Jaci 1991-1992 | + Scindaroa lugosavel n 5 state independiente (Slovenia, Croatia, Macedonia ~ 1981; Bosnia! Herfegovna; Serbia si Mantonegrs~ 1992) Paine + Divzarea Cehoslovaciln dou state (Coha gl Sovacia), + Objinerea independenei de care Eniteea, ‘anu! 1997 + Hong Kongul, fst colniea Mati Brian, este retrocedat Chine ‘Anu! 1999 + Macao, fst colonic portughez ete retrocedat Chine ‘And 202 + Objineroa independonei decir Timorl de Est ‘Anal 2006 + Divizarea Serbiel sa Murtenegru tn dou state, oa_ = Hong Kong ~ regiune In anul 2008 provincia Kosovo a Serbiei si-a proclamat independenta, care saralistrativk 8 Oi a fost recunoscuta de peste 100 de state din lume, insé este nerecunoscuta de homie, custatut special Consiliul de securitate ONU gi alte state, inclusiv Serbia. Dupa indelungate de port liber gi centru conflicte, in anul 2011 a aparut un stat nou pe harta politic a lumii - Sudanul financiar international pe Ge ug. © perioada de 50 de ani. L Actualmente pe harta politica a lumii exista circa 230 de state si teri- torii, dintre care 194 sunt suverane. In prezent membre ale Organizatici Natiunilor Unite sunt 194 de state (Republica Moldova a devenit membra a O.N.U. in 1992), Pe harta lumii mai exista si un numir nu prea mare de teritorii dependente majortata itor lu sicu statut special (circa 38): insulele Falkland (Malvine) ale Marii Britanii, Eu uot relat statsle Gibraltar (Marea Britanie), Guadelupa (Franta), Sahara Occidentala (Maroc), Polinezia franceza, Samoa americana, Guyana franceza, Martinica (Franta), ‘Nowa Caledonie (Franta), Sfanta Elena (Marea Britanie), Bermude (Marea Britanie), Mariane de Nord ($.U.A.), Guam (S.U.A.) ete. Harta politica se alla intr-o permanenta schimbare si trebuie mereu actu- alizatd, intrucat unele state isi modifica granitele, se despart, se asociaza sau chiar se unesc formand noi tari Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand 41. Exolica nofuile: hata politica, imperiu colonial, colone, stat suveran. 2. Cum credet, de co omulul Ti este necesar s& cunoascd cum s-a format harta poiicd contemporan a lumil? mente au infuenjat asupra formar hart police a lumi la starstulanlor'80 ~ inceputulanilor 90 al sec. La ce modificar pe harta poled au condus imbari s-au produs pe harta potica a lumii dupa Primul Razboi Mondial? 5. In care etapa de formare harta politica a lumi a sufert schimbar radicale? Ce evenimente au contrbuit la aceste ‘modifica? 6. Utlizeaza textul manualiui gi completeaza tn calettabelul. ‘Schimbr canttative pe harta ‘Schimbaricaltatve pe harta politi a tum politi alumi T.lingica cia caro corespunde numsrulul de state ale lumii contemporane: 100, 152, 280, 250, 190, 170. 8. Harta polticé @ lumi contemporane red a) repartva g| densitatea populatel Globulul; ») stuctura populate! functe de dferite crteri; ) cole mal marl orage gi aglomera urbane; 4) statele lumii si capitalete lor 1.8 ico roo formar a RA plo? e cb care har peict ne nese? Aryaeroach$ rerea, ae2 coe Ce ene pert + Biprimarea corectéin limba materna cuutiizarea adecvota ‘termerilor eografic. + Utiizarea schemelor, tabelelorin clasfiarea satel lumii conform ifertor ctr ‘+ Identiiarea pe hart ‘a grupeor de state Tipologia statelor lumii + Cum credeti, pentru ce ne trebuie sd cunoastem tipotogia statelor lumii? ‘Tarile lumii se deosebesc din mai multe puncte de vedere, De aceea cle se clasificd dupa anumite criteri, cum ar fi: nivelul de dezvoltare social-eco- nomicd, pozifia geografica, marimea teritoriului si numarul populafici, gradul de asigurare cu resurse naturale, forma de guvernare, diviziunea teritorial-administrativa etc. ‘Cea mai importanta grupare a {arilor lumii se face in baza nivelului lor de dezvoltare social-economic’, ce permite de a evalua locul si importanga grupelor mari de state gia unor fri aparte in economia mondiala Nivelul de dezvoltare social-economic al tarii poate fi stabilit dup un intreg complex de indici economici si social: produsul nafional brut (PN.B.), venitul national, productia globala industriala si agricola etc. O important deosebit are si determinarea ponderii in produsul brut mondial, in productia industrialé si agricola mondiala, in comertul mondial. Nivelul de dezvoltare social-economic mai este determinat si de structura economic, si a unor ramuti aparte ale ei, de volumul si structura comertului exterior, de dotarea ramurilor economiei cu tehnica si tehnologii moderne, de asortimentul si calitatea productici. Dupé nivelul de dezvoltare social-economica, statele lumii pot fi grupate fn: state cu nivel inalt de dezvoltare economic, state cu nivel mediu de dezvoltare economic si state in curs de dezvoltare. TTabolu! 2. TIPOLOGIA STATELOR LUMI DUPA NIVELUL ‘DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA GGrupe do state Subgrupe de state ‘state ou nivel a de + Stale cele mal Ina dazvoliat..Grupulcelor sap” ‘Sesvotare economes 1 Statele mc nat dezvoate din Europa. Stale recent ndustralzate (.ragoni asia). Siatelecaptasmul marta. ‘state cu nivel mediude | + Tac cu accromia in raze: foster socialise in Europa, ‘decvotare economea Blalolo CS China + Taro choi" Mediu dozvotate: Brazil, Mexie, Argentina, Ture + Tile oxpartatoare de petal monari pertor): Arabia Sau, EAU, Kuwait, Qalar, Bahrain, Oman, Bune ‘State curs de dezvotare | + Tarte cu nivel mal avansat de dezolar: fle din America {Latna, cu except celor dn grupa a doua gi an Asia (ncusly India, indonezia, ran), are an Arica de Nora gl dn Oceania + Cole mal slab dezvotte fale lumi 32 de fr cin Arica,LSTATELE CU NIVEL INALT DE DEZVOLTARE ECONOMICA Inacesttip de state O.N.U. include circa 35 de tari din Buropa, Asia, America de Nord, Aftica, Australia si Oceania, care se evidentiaza prin cel mai fnalt nivel de dezvoltare social-economica si de integrare in economia de piata. Aceste state se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi specifice: « structura pe ramuri a economiei poarta un caracter postindustrial, in formarea PLB. rolul principal fi revine sferei serviciilor; sin industrie domind ramurile de prelucrare, ce formeaza baza exportului ‘majoritati statelor; + agricultura, bazata pe realizarile R.S.T, este inalt intensiva si inalt pro- ductiva; + in organizarea teritorialit a societatii sunt caracteristice urbanizarea ‘maximala si deosebiri minime in nivelul social-economic de dezvoltare a diferitor regiuni ale tari Aceste state sunt divizate in patru subgrupe (vezi tabelul 2): a) Statele cele mai inalt dezvoltate din lume - S.U.A, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Acestor state le revine cea mai mare parte din productia de mérfuri in- dustriale si agricole sia exportului lor pe piata mondiala. Ele sunt principalii furnizori de capital, tehnologii, idei stiintifice, specialisti de inalta calificare, servici, dispun de cea mai dezvoltata si eficienta infrastructura industrial gi social si totodata determina nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale progre- sului tehnic gi ale economiei mondiale in ansamblu. b) Statele ici inalt dezvoltate din Europa (Statele din Furopa de Nord, de Vest, Centrala si de Sud), cu exceptia celor din prima subgrupa. Aceste state se aseamina cu cele din prima subgrupa dup’ gradul inalt de dezvoltare, inzestrare telnnica a economiei, prin eficienta inalta a productiei etc. Se deosebesc de ,grupul celor sapte” prin numarul mai mic al popula- {iei, volumul mai redus de marfuri industriale si agricole produse, printr-o specializare mai ingusti a economic, prin volumul mai redus al comertului exterior. PLB. pe locuitor in majoritatea din aceste tari este acelagi ca si in grupul celor sapte” (vezi Anexa ni. 1). ¢) Statele recent industrializate ~ aya-numitii,tigriasiatici” (Republica Corea, Taiwan, Hong Kong, Singapore). In ultimele decenit aceste state au reusit sa ating un nivel inalt de industrializare si de inzestrare a economiei cu cele mai noi tehnologii, ceea ce e-a permis sa lanseze pe piata mondial mari cantitati de marfuri industriale de inalta calitate, majoritatea dintre ele fiind comercializate in tarile inalt dezvol- tate (computere, aparate optice, automobile, vase maritime etc.) La dezvoltarea rapid a acestor state a contribuit un complex de factori, inclusiv pozitia geografica favorabili aflarea lor la intersectia cailor maritime comerciale de important mondial’, investitiile de capital silivrarile de tehnologii de varf din Japonia, S.U.A, Germania si din alte state dezvoltate. 4) Statele capitalismului migrator (Australia, Noua Zee- andi, Israel si Republica Africa de Sud) ~ statele dezvoltate din Singapore. .Zgsrie-norpe'itoral ——_afara Europei. es onealStatele inalt dezvoltate din afara Europei sunt foste colonii ale MariiBritanii, care n-au cunoscut feudalismul. Componentaetnicd a populatiei s-a format in urma fluxului de migratii din Europa, in)" primal rind din Marea Britani, Populatia Israeluluis-a constituit pe seama stramutarii evreilor din alte fari. ILSTATELE CU NIVEL MEDI DE DEZVOLTARE ECONOMICA is Din acest tip de state fac parte: ~ a) Statele cu economia in tranzitie: fostele tari socialiste din Europa, statele din C.S.I. si China, + Hdentfcd pe hart statele din aceastésubgrupé. Statele din prima subgrupa au particularitati istorice comune de dez- voltare social-economica, Dupa demontarea structurilor economice de tip socialist aici au fost create premise pentru trecerea la economia de piata. In aceste state s-au infaptuit privatizarea unititilor industriale, agricole, co- merciale, de transport, a sferei de deservire, pregatirea de specialisti pentru activitatea in noile conditii, retehnologizarea si reprofilarea intreprinderilor industriale pe baza utilajelor si tehnologiilor moderne si adaptarea la cerin- tele pietei libere. in perioada de tranzitie unele state postsocialiste (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia) au infaptuit cu succes reforme economice, ceea ce le-a avansat economic, devenind lideri in aceasta grupa de state. a etapa actuala mai atractive pentru investitorii vest-europeni, nord- americani si asiatici sunt: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, statele baltice, care in mai 2004 au reusit sa adere la Uniunea Europeana. In ianuarie 2007 au devenit membri ai Uniunii Europene Romania si Bulgaria, iar in a. 2013 Croatia. Statele C.S.1. difera gi ele in cea ce priveste dezvoltarea social-economica. ‘Un nivel mai inalt au atins Rusia, Ucraina si Kazahstan, China ocupa o pozitie aparte in aceasta grupa de state, avand particulari- titile sale atat in reginnul politic (tara socialist), cit gi in dezvoltarea social- ‘economici, care imbina elemente ale economiei planificate sale clei de piatd (o tara - doua sisteme). China se afirma rapid, ca o putere industrialé in zona Pacificului, prin ritmurile inalte de dezvoltare economica, care au fost atinse indeosebi in zonele economice speciale. ‘Dupa unii indicatori economici principali (marimea PIB., a venitului national, volumul productiei industriale gi agricole, volumul comertului exterior) China detine unul din primele Jocuri in lume. Totodata, raportind acesti indict la un locuitor, ea cedeaza multor state. Astfel, P.LB. pe locuitor in anul 2011 a constituit 8 382 de dolari b) Tarile ,,cheie” mediu dezvoltate: Brazilia, Mexic, Argen- tina, Turcia - dispun de bogate resurse naturale, umane, cit si de un potential mare economic. Aceste state au un ritm inalt de ‘Ungaria. Oragul Budapesta: dezvoltare economica cu predominarea ramurilor industriei de o= China. Oragul Shanghai ~ ,Evetia asianca”™ ene 9 recat no | jprelucrare, inclusiv ramurile industriei grele. Deci, sunt state industrial-agrare. | In structura comerfului exterior, atat in import cat si in export, o pondere i insemnata revine productiei industriale finite, inclusiv mijloacelor de pro- Ee ductie, Brazilia si Argentina sunt integrate cu statele din America Latina i" {n organizatia economica Piata Comuna din ,Conul Sudic’, iar Mexic este WR integrata in organizatia NAFTA’, Turcia tinde sa devina membru al Uniunii Wn tssy Europene. Astfel, PLB. pe locuitor in acest subgrup de state in 2011 este de 5 10-12 mii dolari. «) Statele exportatoare de pertol (monarhii petroliere). Acestea sunt statele din Golful Persic (Arabia Saudita, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman), de asemenea, Brunei $.2., care datorita nationalizarii resur- sclor imense de petrol si a industriei extractive au acumulat in ultimul timp. resurse financiare foarte mari, utilizate pe larg pentru dezvoltarea industriei ONL. a fost fondata de prelucrare, transporturilor, constructiilor, agriculturii, Dupa marimea PLB. vrenina pastes pe locuitor aceste state se afla printre primele in lume, plasandu-se alaturi de Securitatea international S-U.A. $i farile dezvoltate europene (Qatar - 102 943 dolari $.U.A., Kuwait — glapromovacooperarea 47 980 dolari S.U.A. - anul 2011). ‘in domeniile economic, social cultural siumanitar, 1, STATELE TN CURS DE DEZVOLTARE Mombrt; 194 de stat. Din aceasta grup face parte marea majoritatea statelor din Africa, o parte de state din Asia si din America Latina si Oceania (circa 100), care se deose- bese prin particularitatile lor istorice si social-economice de dezvoltare. Cea mai mare parte a acestor state au fost in trecut colonii ale tarilor dezvoltate din Europa. In economia unora din ele sunt prezente toate tipurile de relatii sociale (de trib, feudale, capitaliste). Pentru ele sunt caracteristice: ritmurile ridicate de crestere a populatiei, nivelul scazut de trai si séracia, somajul, an- alfabetismul, Pana in prezent s-a pastrat specializarea ingusta a economiei si orientarea ei spre piata externa, dezvoltarea slaba a industriei de prelucrare sia pietei interne de consum, + Care este cauca principaléa inapoieri economiceafrilr in curs de dezvolare? Exist mai multi factori de ordin intern si extern, care retin dezvoltarea economic a acestor Yari. Printre acestia mentiondm: lipsa de resurse fi- nanciare necesare, de specialisti si muncitori calificati, dezvoltarea insu- ficienta a pietei interne de consum, dependenta economica mare de tarile dezvoltate, schimbul neechitabil de marfuri dintre tirile slab dezvoltate si cele dezvoltate. {In structura economiei statelor in curs de dezvoltare predomin’ dow’ ramuri —agricultura siindustria extractiva, pe cind industria de prelucrare este reprezentata, de regula, numai de unele subra- muri ale industriei alimentare si ugoare. Dupa nivelul de dezvoltare social-economica statele in curs de dezvoltare pot fi grupate astfel (vezi tabelul 2): a) Tarile cu nivel mai avansat de dezvoltare: sunt cele mai dezvoltate din grupa tarilor in curs de dezvoltare. Printre ele se remarci India, Chile, Uruguay, Venezuela, Malaysia, Thailanda, Indonezia, Filipine, Iran, tirile din Africa de Nord si din Oceania. EAU. Orapul Dubai ‘Un rol important in structura economiei acestor state are secto- Ee ene 1 reson noe | jBangladesh. Oragul Dhake Statele cu economie planificata, dupa mat ‘multi indicatori social ‘economici, pot fl incluse In grupa statolor n curs de dezvoltare. eoneyaa rrul industrial, deci ele sunt state industrial-agrare. Predomina ramurile industriei de prelucrare, inclusiv ramurile industriei grele. In structura comerfului exterior, atat in import cit si in export, o pondere insemnati revine productiel industriale finite, inclusiv mijloacelor de productie. Gradul de dezvoltare a relatii- lor de piata este mai avansat in raport cu restul {arilor in curs de dezvoltare. Ele au mult mai multe asemanii cu tirile cu nivel mediu de dezvoltare decit cu cele in curs de dezvoltare. ») Statele cele mai slab dezvoltate din lume. Multe dintre ele sunt slab asigurate cu resurse naturale, n-au iesire la mare, nu dispun de conditii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, In aceste state principalul sector economic este agricultura, in care este ocupati ‘cea mai mare parte a populatiei active. Aceasta ramura este slab dezvoltata si neasigurata cu mijloace moderne de productic. in relatile agrare predomina cele de trib si feudale. Aceste tari au cel mai mic PLB. si venit national pe locuitor (vezi Anexa nr. 1). Circa 42 de state din Africa, Asia, America Latina si Oceania sunt considerate de O.N.U. cele mai slab dezvoltate din lume (Af- ganistan, Yemen, Ftiopia, Ciad, Niger, Somalia, Burkina Faso, Benin, Sierra Leone ete.) Pe Langa cele trei grupe mari de tari descrise mai sus, exist un numar nu prea mare de state cu economie planificata: R PD. Coreeana si Cuba. Numai in RPD. Coreeana si Cuba s-au pastrat fard modificare structurile dictaturii comuniste de tip sovietic. in ultimul timp O.N.U. si alte organizatii internationale au inceput sa fo- loseasca in calitate de criteriu generalizator al aprecierii nivelului dezvoltarii economice si sociale a farilor lumii asa-numitul indice al dezvoltarii poten- fialului uman (D.PU.). La baza acestuia stau urmatorii indici: 4a) speranta de viata la nastere (durata medie a vietii); b) nivelul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant; ©) produsul intern brut (P.1.B.) pe locuitor exprimat in dolari S.U.A. ca misurd a standardului de viata. Media diferitor variabile ce compun I.D.P.U. reflect nivelul atins in dezvol- tarea umana in fiecare tara. Valorile LD.PU. sunt cuprinse intre 0 i 1; cu cat valoarea indicelui este mai mare, cu atat este mai mica distanta ce urmeaz s-o parcurgio tari pand la nivelul maxim al dezvoltirii umane (care presupune o sperantd de viata de 85 de ani, alfabetizare universala si un venit pe locuitor de circa 40 000 US.D,) posibil de atins la un moment dat. Astfel, in functie de nivelul atins in dezvoltarea umana, statele lumii se cla- sifica in trei grupe ~ cu valori ale LD PU: a) state cu nivel inalt de dezvoltare a potentialului uman — 0,800 si mai mare; b) state cu nivel mediu de decvoltare a potentiatului uman ~ de ta 0,500 pani la 0,799; ©) state cu nivel jos de dezvoltare a potentialului uman ~ sub 0,500 (vezi Anexa nr. 1). Clasificarea tarilor dupa pozitia geografic’ are o anumita important pen- tau evaluarea avantajelor si dezavantajelor dezvoltarii economic, intretinerii de relatii economice cu vecinii si cu alte {ari si regiuni ale lumii. ezSchema 2, CLASIFICAREA TARILOR DUPA, POZITIA GEOGRAFICA + Numeste avantajele poztiei geografice a statelor maritime. + Compara pocitia economico-geograficd a Franteicu ces Dupi marimea teritoriului se deosebesc mai multe grupe de state. Slovaciei ‘Schema 3. CLASIFICAREA TARILOR DUPA MARIMEA TERITORIULUI + Recunoaste pe hart statele mentionate, Gruparea farilor dup’ marimea teritoriului si numirul populatiei per- mite de a diferentia farile lumii dupa potentialul teritoriului si al resurselor umane de munca, de. scoate in evidenta problemele social-economice legate de acest potential Spre exemplu, farile cu o suprafaté mare dispun si de diverse resurse na- turale, imense terenuri agricole, spatii suficiente pentru construirea diferitor objective industriale, c&i de transport, zone de recreate, side un potential inalt de resurse umane de munca. Tabolu! 3. CLASIFICAREA TARILOR DUPA NUMARUL POPULATIEL china, India, | Germania, alia, SUA, Indone- | Franta, Marea 2a,Brazila, | Brtano, Eoit, Pakistan, Rusa, | Turca, Vitnam, Barglacesh, | iran, Fine, slaponia, Maxie, | Eipia, Thallanda, Ngeractc. | RD. Congo etc. =e cone recut no | jmonarhul este capul bisericiicatolice (Vatican) ‘sau al celeiislamice (Arabia Saudita), ‘te. juridic geful statului ‘este considerata regina, Marit Britani ‘srael, Orasul lerusaim 2 Gocqrata uand amc 2 X18 Dupa gradul de asigurare cu resurse naturale {arile pot fi clasificate in: a) tri cu un complex de resurse naturale de important mondiala. Dintre acestea fac parte Canada, $.U.A., Rusia, Australia, Brazilia, Republica Africa de Sud, Mexic ete; ) tari care dispun de una sau doui resurse naturale de important ‘mondialé, cum ar fi: Arabia Saudi, Kuwait, Iran, Irak, Nigeria, Libia (resurse petroliere), Chile, Peru, Zambia, R-D. Congo (minereu de cupru), Malaysia, ‘Thailanda, Bolivia (minereu de cositor), Guineea, Jamaica, Surinam, Came- run, Grecia, Ungaria (bauxita), Suedia, Norvegia, Finlanda (resurse forestiere simetalifere); «) Yani care dispun de resurse naturale de important nationala sau regional: Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia, Belarus, Azerbaidjan, Tunisia, Argentina etc 4) tari slab asigurate cu resurse naturale: Japonia, Elvetia, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Nicaragua, Sudan, Etiopia ete. Tarile bine dotate cu resurse naturale au mai mari posibilitati de a-si dez~ volta ramurile economiei. Bogatele resurse de materii prime, solicitate pe piata mondiala, servesc si ca surs importanta de obtinere a valutei ‘Tarile lumii se mai clasifica si dupa forma de guvernare. Tabelu! 4. CLASIFICAREA TARILOR DUPA FORMA DE GUVERNARE Tastmonarhi Teron dependente Tarbrepublick 3 ‘Absolute Constittionale | cu statut special SUA, Fran, | Oman,Ardia | Mareastane, | Giraiar, Gund R Moldova, Saudi Brune, | Japora,Sparia, | ta, Marinica, Sahara fusia,Rominia, | ata Ematoe | Novegia,Sueda, | eld, Painezia Conia peste 10 | Arabe Unt, Botjia Malye | ances, Nous Calado oad Swaeiand Danomarea ate” | ne, Stra lena ote Din componenta Comunitatii Natiunilor fac parte tarile foste colonii ale ‘Marii Britanii, Aceasta grupa cuprinde 50 de state din Asia, Africa, Oceania, Australia si din bazimul Marii Caraibilor. Dintre ele 35 sunt republici: India, Bangladesh, Nigeria, Ghana, Zambia, Zimbabwe etc. In 15 state (Canada, Australia, Noua Zeeland, Papua Noua Guinee, Tuvalu, Mauritius, Antigua siBarbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Grenada, Saint Vincent si Grenadine, Saint Kitts si Nevis, Saint Lucia, Jamaica) functile oficiale ale statului le indeplineste guvernatorul general, care este numit de regina Marii Britanii la recomandarea guvernelor acestor tari, ‘Dupa diviziunea teritorial-administrativa se evidentiaza {ari unitare (majoritatea statelor lumii) si tari federale (24). La baza impirtirii administrative a statelor au fost puse diferite principi, In unele cazuri la baza se aflé principiul etnic-national (Belgia, Elvetia, India, Pakistan, Nigeria, Rusia), in altele - parti- cularititile istorico-geografice (S.U.A., Canada, Mexic, Brazilia, ‘Venezuela, Germania, Malaysia, Austria etc.) 3 = Y eo =lai T CS) § Tipologia statelor lumii 4. Explicnotiunile: ri cu economia de pia’, state-monarhil, state-republici, produs national brut, produs intern brut, 3 vent national > 2. Identificd din textul manualului criterile de clasificare a statelor lumii, D3. D1pa care ince economic’ i soca se determin valu de dezvotare economia afr 4. Ubizoaz text manual, hata politic alumi inser in ait eat 5 stato din dere grupe dot inl doz- volte, ct rive medlu de dezvotare, n cuts de dezvotare 5. numer risturle caractoristie ale gripelor de state: + rat dezvoiat: + cane! medi de dezvotar: + in crs de dezvotare 6. denies pe hart state cu cea mai mare supraa,satle cu populatia de peste 100 min, locity, cate 5 state insular, peninsular rtacontneniae. 7. Usizn tcl manual late surse suplimentare completeaz in cal tabeul de mais. Forma 8. Completeaz pail bere cu exemple do state federale constitute ain: 2) sate ») repubki ¢) landuri. ‘d) cantoane, €) provinci ‘8, Identifica pe harta tarile din componenta Comunitatii Natiunilor. 10, Rezo gra 4. Stat pons 2 Monae ocr 3. Stat cr@ sprees ema mt mink 4 Tart asia an compl do rose nate 5. Feoera const dn cantoae 6. Stat inracontnet 7 Toréamivoag 8. Stat ast u popu do pst 100 mi. oe 4. Repubie ose 10. Monarieconatufonl 1. Und dint ttle recent inde 12 12, Microstat din Europa. =eeau 1 Bxprimarea corecté Inlimba materna cuutiizareaadecvots ‘atermenilor geografic. + Argumentare relator dint socetates) patra. + Eloborareo scheme! Clasficarearesurselor ‘naturale conform itertor teri” oneal Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale + Cecste nvelisul geografc? + Ce:deosebire exist intre mediul natural si mediul geografic? Mediul geografic ca spatiu in permanenta transformare este rezultatul activitatii indelungate a omului si influentei lui asupra invelisului geografic. Pe parcursul istoriei dezvoltarii civlizatiei a avut loc o permanenté inter- actiune a omului cu natura, Ca rezultat, majoritatea landsafturilor naturale (circa 65% din suprafata uscatului) au fost transformate in landsafturi antro- pice ocupate de orase si localitati rurale, mine gi cariere, lacuri si masive de paduri artificial, terenuri cultivate etc. + Ce modificari au suportatlandsafturite naturale de pe tertoriul de astzi al Repu- leit Moldova? Laetapa actuala de dezvoltare a societatiia sporit considerabil, pe de o parte, utilizarea resurselor naturale, iar pe de alta ~ poluarea mediului natural. Influenta ‘omului asupra naturii adesea depaseste prin proportille sale actiunea fortelor naturale ale Pamantului, fapt ce duce la aparitia dezechilibrului in natura. ‘Tirile lumii dispun de o varietate mare de conditi si resurse naturale, care influenjeaza in mod diferit, de lao fara la alta, asupra dezvoltarii economiei lor. Pornind dela nivelul de dezvoltare a stiintei si tehnicii, pe misura dezvol- ‘arii societafii umane, in categoria de resurse naturale sunt incluse noi forje si corpuri ale naturii, Petrolul, gazele naturale si bauxitele, spre exemplu, au inceput si fie folosite abia la sfarsitul sec. al XIX-lea, iar metalele rare gi cele radioactive ~ in a doua jumatate a sec. al XX-lea, La etapa actuala tot mai insistent se efectueaza experimente de utilizare a argilei pentru producerea aluminiului, a energici fluxului si refluxului, a celei eoliene, a energici solare, a valurilor si curentilor maritimi pentru producerea energie electeice. Conditiile naturale, spre deosebire de resurse, nu sunt folosite nemijlocit in productie. Ele favorizeaza sau retin dezvoltarea productiei sociale. + Argumenteazii prin exemple influenta condiitor naturale asupra dezvoltirt economiei ae =Revolutia agrara, care a avut loc eu 6 mil de ani urmé, nu a schimbet. ndgafiurile naturale, pe gid revolt industria din see. al XVil-ea a pus Inceputul schimbari ac +3) tortandgattrt in sec. at 2tlea R§.T. a intensifcat iuenfa omulul asupra rel. Cay Problema utilizarii rationale a conditiilor si resurselor naturale, ca una din problemele globale ale omenirii, poarta un caracter complex. Solutionarea ei ‘poate avea loc doar prin participarea mai multor state $i organizatii, in primul rind a celor din componenta Organizatiei Natiunilor Unite. + Ce erteri de clasificare a resurselor naturale cunosti? Resursele naturale pot fi clasificate dupa cdteva criterii: genez, gradul de epuizare, modul de renovare qi efera de ulllaare snes Dupa genezi se deosebesc resurse minerale, funciare, acvatice, biologice, climatice (ale atmosferei) Dupa gradul de epuizare se deosebesc resurse epuizabile si inepuizabile. La prima categorie se refera petrolul, carbunele, gazele naturale, minereurile. Din a doua categorie fac parte energia solara, geotermica, a fluxului si refluxului, a valurilor,eoliana, hidraulici, resursele atmosferei (aerul). Dupa modul de renovare se deoscbesc resurse renovabile si irenovabile. Primele cuprind resursele pedologice, biologice, de apa potabila. © Cum ereci, care resurse sunt irenovabile? Dupa sera de wilizare resursle se impart in industiale(petrolu,gezele naturle, cérbuni, minereurile metalifere etc), agricole solu, pasunle, fanetele, resursele agroclimatice), de recreatie (litoralul maritim, al réurilor, lacurilor, regiunile montane, monumentele naturale, parcurile si rezervatiile naturale) Dezvoltarea socictatii umane a fost strins legata de utilizarea larga a resurselor naturale, Necesitatea omului in diverse resurse naturale este diferita Deexemplu, fara oxigen omul poate trai doar cdteva minute, fara apa - citeva rile, iar fara metale radioactive el a supraviefuit milenii © importanta mai mare pentru viata si activitatea omului au resursele agroclimatice, minereurile $i combustibili, + Enumeris categoriile de resurse naturale existente pe teritoriul Republicii Moldova. Cheltuielile pentru valorificarea resurselor naturale sunt diferite. In uncle cazuti ele sunt minime, dar de cele mai multe oi considerabile, indeosebi atunci cand se utilizeaza utilaje si tehnologii scumpe si cand resursele se extrag in conditii climatice extreme (deserturi, regiuni arctice) sau se gasesc Ja adancimi ori altitudini mari Resursele naturale extrase devin materii prime pentru diferite ramuri de roductie. La rindul lor, materile prime, trecand prin mai multe etape de pre- lucrare industriala, sunt transformate in resurse economice, Astfel, in urma activititii omului, elementele naturii sunt transformate in diferite mijloace de productie (obiective industriale si agricole, c4i de comunicatie etc.) Industria mondiala este consumatorul principal de materii prime. In costul productiei industriale materiei prime ii revin pana la 75% din toate cheltuielile de productie. Dezvoltarea rapida a industriei de prelucrare in a doua jumatate a sec. al X-lea a condus la consumul enorm de diverse materit prime si combustibil, agravind in multe tari din lume problema asigurarii cu ele ‘Multe resurse naturale (petrolul, gazele naturale, carbunele, uncle minereur) treptat se epuizeaza, iar alte resurse extrase sunt fo- losite ineficient. O mare parte din ele, in urma prelucrarii, nimeresc in deseuri, Astfel, au aparut doua probleme interdependente: ~ folosirea rationala a resurselor naturale; = ocrotirea mediului de poluare. Dezvoltarea in continuare a stiinfet si tehnicii va permite dea descoperi sia include in categoria de resurse naturale noi Pair topical dn Amerca Conte ——_COFUS: Torte ale natuPAG co 41. Explica nofunile: natura, condi naturale, mediu geografc, resurse naturale, resurse economice, 2. Argumenteaza prin ce se deosebese resursele naturale de cele economic 3. Completeaza in caiet schema ,Clasifcarea resurselor naturale” dup criterile enumerate, Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale 4. Construieste Tn cat schema .Clasiicarea resurselor naturale dupa modul de epuizare’. 5. Apreciaza condijile gi resursele natur 6, Kentifica pe hart state Republict Moldova. lumii ce dispun de un complex de resurse naturale. 7-. Explicd daca existd 0 dependents directa Intre nivelul de dezvoltare atari si gradul de asigurare a ei cu resurse haturale. Da exemple. 8, Numeste varianta corecté si argumenteaza rspunsul A, Resursele naturale sunt: 2) toate epuizabile; ») toate renovabile; ©) toate economice, 8. [In coloana A sunt indicate cateva tur de resurse, iar In coloara B ~ exemple de resurse naturale. Scrie pe line din {aja iterelor mari din coloana A ciffele din coloana B, care corespund tipulul de resurse. concn 2 Coloana A A biolagice B. acvatice ©. minerale D. funciare B. Epuizarea resurselor naturale poate conduce la a) ameliorarea situatiei ecologice: bb) un dezastru economic; ©) prosperarea societatii umane. Coloana 8 4. torenuriarabilo 2. rau 3. paguni 4. peste ‘5. minereu de fier osPrima contrala holloclectrica a fost construlta in Franga (in ‘Muni Pirinei). eee eoneaut 2 Resursele climatice Resursele climatice (ale atmosferei) reprezinta componentele, procesele si fenomencle din atmosfera, care pot fi utilizate pentru satisfacerea unor necesititi ale umanitaii. in categoria resurselor climatice se includ: resursele de energie solard, re- sursele de energie eoliand, resursele agroclimatice, aerul atmosferic. RESURSELE DE ENERGIE SOLARA Soarele este sursa primordiala de energie a tuturor fiintelor vii de pe Pa- mint, Energia solara care ajunge pe Pamant timp de 40 de minute ar fi sufi- cient pentru a acoperi necesarul anual de energie pentru intreaga omenire, Energetica mondial contemporana se bazeaza, in mare masura, pe energia solara conservati, ca rezultat al fotosintezei, in combustibil mineral (carbune, turba, sisturi bituminoase). Omul utilizeaza combustibilii fosili in cantitati enorme, incat rezervele lor se pot epuiza in secolul urmator. + Care ar fi avantajete liza energieisolare? Pang in prezent cea mai rispandité forma de valorificare a energici solare este conversia biologicd, adica stocarea energiei solare in materia organica formata prin fotosinteza (plantarea padurilor de arbori cu crestere rapid, care dau peste 30 m? de lemn la un hectar pe an, producerea de carburanti lichizi din ‘materia vegetal — a etanolului si metanolului, care ulterior sunt transformati in benzina, a gazului biologic din deseuri organice, alge etc.). S-a demonstrat ci dintre sursele de energie care ar putea inlocui com- bustibilul fosil, energia solara ofera siguran4 maxima. Ea este 0 sursa inepuizabila si imensa de cildura. Fluxul anual de energie solara ce atinge straturile de jos ale atmosferei si suprafata scoartei terestre constituie valori enorme (10% kW), depasind astfel de zeci de ori toata energia continuta in rezervele de combustibil mineral explorate si de mii de ori nivelul actual de consum al energie + Identified pe hartézonele climatice ale Terrei cu cele mai favorabile conti de wilizare ‘energieisolare. Cele mai favorabile conditii de utilizare a energiei solare se aflé in zona aridi a Globului, unde durata de luminare a Soarelui este cea mai mare. Domeniile de utilizare a energiei solare sunt variate. Cele mai timpurii dovezi despre utilizarea energiei solare au fost atribuite lui Arhimede. Pottivit legendei, el a folosit mai multe oglinzi pentru a concentra energia Soarelui asupra corabiilor romane care atacau Syracuza, dindw-le foc. {n prezent energia solara este utilizata prin captatori solari — instalatii de captare a energiet solare si de conversiune in energie termica. Aceasta este fo- lositi la incalzirea locuintelor, intreprinderilor industriale, serelor, furnalelor siderurgice, pentru refrigerare,irigatii, uscarea unor produse agricole etc.Soarele este o sursi de lumina gi de caldurd Jintrefinuta prin reactit de fuziune nucleara, care se produc in regiunea ‘sa centala. Energia lul provine din fuziunea hi- Resursele de substante minerale utile constituie principala grup de resurse naturale, utlizate pe larg in diverse ramuri ale industriei de prelucrare siale celei ‘energetice. Inca din cele mai strivechi timpuri omul a folosit in activitatea sa ‘multe din substantele minerale, lucru reflectat in denumixea unor epoci intregi de dezvoltare a societatii umane ca ,epoca de piatra’, ,epoca de bronz’, ,epoca de fier’. La etapa actuala de dezvoltare a civilizatiei, numarul si cantitatea de substanfe minerale utilizate au sporit considerabil. Acestea sunt minereurile de -etale feroase sineferoase, petrolul, gazele naturale, carbunele, materiile prime 400 pentru industria chimica, rocile de constructii— in total peste 200 de feluri de 209 ‘materii prime si combustibil. Circa 70% din resursele minerale tilizate de om au. fost extrase din subsolul Terrei dupa revolutia industrial in ultimi 300 de ani Desi multe tari din lume promoveaza o politica de economisire a resurselor 20 naturale, anual consumul lor continua si creasca. Aceasta se explica prin cres- 0 terea consumului de materii prime minerale si in tarle in curs de dezvoltare {n legitura cu industrializarea lor. Amplasarea teritoriala a resurselor minerale este determinata de legitatile Fig. 5. Volurul materiel prime structurii geologice a Pamantului. Resursele minerale de origine sedimentara se.cinsubsolt! (petrolul, carbunele, gazele naturale) coincid cu marginile platformelor vechi si ‘cu depresiunile premontane, formand, de obicei, zone carbonifere si petrogazifere. Resursele metalifere se intalnesc in fracturile platformelor si in regiunile ccutate ale scoartei terestre. Acumulirile de minereuri formeaza zone meta- logene, care deseori se intind pe mii de kilometti. In limitele unor asemenea zone se deosebes¢ provincii, bazine, iar in cadrul 9001950 4980" 2000" 2010 Cifrole de pe hart indica bazinele de: 1 petet, N= eSrbune bran: I= caroune de pla Fig, 6, Resursele de substante minerale monciale contenu 2 meso mise | jGeografi american, cercetind fotografie ‘cosmice, au ajuns ia ‘conctuzia © 8 min kn? din supratafa Terei {@proximativ din fof uscatul) nu sunt +33 Vatoricat. in america {de Nord urmele actvitati SE mane nu se observa Spe 38% ain tortory, Statole C.S1.— po 34%, n ‘Asia ~ po 14%, tn Europa < po 3%. Antaretida practic ramane noatinsa do activitatea ‘mana pe intreg tertorul. Folosirearationalé’a resurselor minerale resupune folesirea in Complex a resurselor ‘mineral utile. Savanti prezie ca se apropie {impul cand va avea toc refelosirea materiel prime din degeur lar resursele naturale vor avea rolul de rezerve de aprovizionare cu resurse. Ca exemplu pot serv statele ain Europa de Vest, SUA, = wer | 2288 | [wat 100] [Nowesia 2a | 084 Rafi deSed| —a7a | 225. | [EAU 720 | 1601] [sua as | sta comma 20 [1086] [Wonensla 10 | 1998 [Tuimenitn [243588 aaa 35 [eas | [Rusia za | sta] [Rigor a5 | Teo lola 70 a2 | [Sua sa [asa | [enna aa | as azabatan was [183 | [cine “0 | 2098] [Indonesia 30 | 756 Totalmondiat | aoe [7054] [Tota mond | tana [30056 | |Totalmondial | 2084 [aarea constituie 0 parte considerabila a bazei de materie prima pentru industria chimica. Zaciminte de important mondiala de fosforite sunt concentrate in Africa de Nord (Maroc, Algeria, Egipt), in Kazahstan, $.U.A., Australia, Indi ‘Mexic, Brazilia; de apatite ~ in Rusia (pe Peninsula Kola), in std-vestul Chi- ci, $.U.A., Vietnam etc. Zécimintele de potasiu sunt concentrate in Emisfera de Nord, indeosebi la latitudinile zonei temperate (Germania, Spania, Italia, Rusia, China, $.U.A., Canada). ‘Oraspandire mai larga pe suprafata Terrei au resursele de roci de constructit (granitul, marmura, calcarul, nisipul, argila etc). «= De care substante minerale utile dispune Republica Moldova? Resursele de substante minerale utile 1. Explica importanta substanfolor mineraleutle Tn economia mondial STATELE CU REZERVE MARI 2, Completeaza in caiettabelul,Clasiicarea resurselor minerale™. pares seer Patel Gaze naturale ‘Caroune '3, Care sunt cauzelo acceleraiirtmurlor de exiractie a substanjelor | Miner de fer ‘minerale utile in ultimele decenil? Bante 4. Identiica pe hara dn atlas principale bazine carbonifere sipetrogazite- | Minerou de cupra re mondiale. Noteaza-le pe harta-contur. as] 5.Din ce cauze a apdrut deficit maltor tpuride substante minerale wile? | 66. Propune masuri care ar preveni epuizarea resurselor de substante |. rminerale util. ;: a 7. Utlizeaza atlasul, textul manualului $i completesza in caiet tabelul claturat os contenu 3 noone isis | |1 toronun agtiole [Bterenunforestiore bate torenur Fig, 7. Structure fondula ‘funciar mona Eien | teen arabe 9 cxtur pomanents; 1 pun gina: {Mga de asigurare cu tren “rable po ecutr (he) oneyaut Resursele funciare (O importanta primordialé pentru dezvoltarea agriculturii au resursele fun- iare, care reprezinti principalul mijloc de productie in agricultura mondial Structura si reparttia resurselor funciare pe regiuni mari ale Globului difera (analizeaza tabelul 8) Resursele funciare se referi la acea categorie de resurse naturale, fir de care existen{a umanititii ar fi imposibila Suprafata totala a uscatului (29% sau 13,4 mld, ha) cuprinde terenuri agricole care constituie 35,8% si includ terenuri arabile si culturile perma- nente (11%), pasuni si fanete (24,8%); fond forestier (29,7%) si alte terenuri (34.5%) (vezi fig. 7). Teremurile agricole, in primul rand cele arabile, sunt concentrate, in cea mai mare parte, in zonele de paduri,silvostepe si stepe ale planetei, Payunile naturale prezinta rezerve importante pentru extinderea in perspectiva a terenurilor arabile. Imense suprafete de uscat sunt ocupate de ‘miunii, teritorii cu ingheturi persistente, mlastini, péduri si deserturi + Hdentifcd pe hartazonelor naturate din atlas tertorile care nu sunt prielnice pentru salorificare agricola Multe milioane de hectare de terenuri agricole sunt ocupate de localitati urbane sirurale, cai terestre de comunicalii, lini de tensiune electric, diferite depozite, obiecte militare (poligoane, aerodromur) etc. Ponderea araturilor, pagunilor si fanetelor variaza in diferite tari si regiuni {in functie de conditiile naturale gi de nivelul de dezvoltare industrial © important mai mare in asigurarea populatiei mondiale cu produse alimentare (88%) au terenurile arabile. Pasunilor si fanefelor le revin 10%. ; Bb = Fig 8. Resursele furciare mondial,‘In medie pe Glob unui ‘om revin in prezent 0,20 ha de terenuri Werate. oneaut lande, Poldere Tabolu! 8, FONDUL FUNCIAR MONDIAL $1 UTILIZAREA LU! 'PE REGIUNI MARIALE TERRE! (min. ha) Total 13.392 1473 sas | sono | 4628 ‘ica 3.028 104 28 6a 1204 ‘America de Nord 2281 28 350 8 5 ‘America de Sud 1782 17 480 oo 267 Asia 2758 459 8 see | to Europa 8 15 oO 158) 105) ot 55 oo 157 8 ro 2240 25 359 39 73 + Fondulfunclar mondial consitule 13.392 min.ha, In (314 min ha, Structura fondului funciar se alld intr-o dinamicd permanenta, in‘luentati de doui procese contradictorii. Pe de o parte, pe parcursul mileniilor societatea ‘umana desfigoar’ o activitate intensé de extindere asuprafetelor de teremuri ara- bile, Numai in sec. al XX-Jea aceste suprafete au sporit de dou’ ori. iin prezent _pe suprafata Terrei mai exista imense spatii care ar putea fi foloste in agricultura (vai, ravene, terenuri inmléstinite, suprafete ocupate de tericoane etc). Valorificarea acestor teritorii necesita mari investitii de capital, dar gi o anumita precautie pentrua nu provoca un dezechilibru in natura cu consecinte imprevizibile. In unele tari extinderea terenurilor agricole are loc pe seama constructiilor de diguri sia valorificirii unor portiuni de litoral. In Olanda, spre exemplu, ca rezultat al desecarii unor portiuni ale Marii Nordului, au fost create poldere, care constituie in prezent o mare parte din suprafata totala a {arii. Acelasi proces are loc si in Japonia, Belgia, Franta, Singapore, Canada, Portugalia ete. Evident, posibilittile extinderii suprafetelor agricole pe seama inaintarii uscatului spre mare sunt imitate. + Explicd ce consecinte asupra mediului poate avea desecarea mlastniler,valrificarea versangilor abrupf? © cale mai sigur de crestere a productiei de alimente este sporirea fertilitti solului pe terenurile existente si intensificarea procesu- luide productie in agricultura, E necesar de a realiza mecaniza- rea procesului de productie, ameliorarea terenurilor agricole, folosirea rationala a ingragamintelor chimice si mijloacelor de protectie a plantelor, introducerea pe scara larga a realizirilor selectiei plantelor si animalelor. Paralel cu extinderea terenurilor agricole are loc si de- gradarea lor. Conform calculelor, in urma eroziunii solului din temnos. Cirole de pe hart indica: 1 pdr contre: 1 But mite in 2008 Tempera 1 pau topical g evatoriale; IVa ral oe astro ‘ures foretare un Teeutor (re) Media mondials la un locuitor de paduri este de 08 ha. {In ultimii 200 de ani suprafetele impadurite ddo'pe Glob s-au micsorat de peste 2 or. Zilnic sunt tdiate suprafeje forestiore care s-ar egala cu suprafata a 26 terenuri de fotbal. Tabelul 11. FARILE CU CEL MA'INALT §1 CU CEL MAI SCAZUT GRAD DE IMPADURIRE Desi in $.U.A., Canada, Suedia si Finlanda padurile sunt exploatate intens, suprafata lor totala in braul de nord nu se micsoreaza datorita lucrarilor de restabilire a acestora. Braul de sud cuprinde zonele cu clima tropicala si ecuatorial. Lui ti re- vin /, din totalul masivelor de paduri si de material lemnos. Aceste piduri constituie o diversitate bogata de specii de arbori, unele din ele valoroase (abanosul, teckul, mahonul etc.), mai raspindite in America Centrala si America de Sud, Africa Ecuatoriala, de asemenea, in Asia (India, Sri Lanka, ‘Myanmar, Malaysia, Indonezia, Papua Noua Guinee). ++ Analizeazét tabelul 1 si observa pe harta, in ce zone climatice se afla statele cu un grad ‘nal de impidurive sin ce zone cele cu un grad scdut de impidurire. + Numestecaucele care au condus la micsorarea suprafetelor de piduri pe Terra, ‘Africa, Asia si America Latina au pierdut deja circa jumatate din padurile tropicale umede. Ritmul de taiere a padurilor de pe Glob este de 15 min. ha pean. Principala cauza a nimicirii padurilor este extinderea suprafetelor agri- cole si folosirea lemnului in calitate de combustibil. Suprafete mari de padure sunt taiate din cauza con- structiei soselelor si a cailor ferate, — on 22) de-a lungul cirora apar ulterior di- Papua Nove Guioe 847 Ropu Convatiana [07] feritelocalits Aga sa ntémpat in = + 93 | Amur (Rusia) sia goseei Transama- Sa Fe eat 93} onicein Brazlia. fn ulti timp, in 15 | America de Sud o rispindite largi —_ 2 08 | 4 cépitat arendarea suprafetelor REO coreeons = 40 | mari de paduri tropicale de citre Suda ce 45_| monopoluri strdine, care defrigeazi Roce ooo |i 18) zeci de mii de hectare de paduri gi eoneau 36‘Statele cu cole mai mari ‘suprafefe de paguni sunt: Rusia, Canada, Australia, S.UA., China, Brazil, Argentina, Kazahstan Masa biologic’ a ‘Oceanului Planetar include 180 mil de specii de plante $1 animale (poste, ‘mamifere marine, crab, de produse alimentare a ‘30 mird. oameni. Profil soll de cernoziom cones a7 in locul lor creeaza gospodarii mari specializate in cresterea bovinelor. Deseori aceste gospodarii agricole (rancio) exist 7-10 ani, dupa care are loc eroziunea intensa a solului, suprafe(ele date find transformate in adevarate deserturi. ‘0 important mare pentru evalu- area situatie reale privind suprafetele de piduri au cercetirile cosmice, care permit dea fotografia aii imense si, pe China. Pai baza lor, de a elabora masuri concrete de ocrotire si de valorificare rational a resurselor forestiere RESURSELE DE PAJISTI NATURALE Pajigtile naturale sunt terenuri acoperite cu asociatii de vegetatie ierboasa naturala care se utilizeaza in sectorul zootehnic ca pagune sau faneat’. Ele cuprind suprafeje de step’ din Europa si Asia Centrala, prerii din America de Nord, pampas din America de Sud, savana din Africa gi chiar regiuni semidesertice din Australia, Africa, Asia Centrala. Pagunile si finetele ocup 3,3 mln. ha din fondul funciar mondial RESURSELE FAUNISTICE Resursele faunistice reprezint’, de asemenea, o resursa important a omenirii, care se referd la resursele renovabile. Resursele faunistice sunt utilizate pentru brand, muncé, imbraciminte etc. Pe Pimint exist citeva miilioane de specii de animale. Multe dintre ele sunt vanate pentru blanuti, carne, fildes, pene, par etc. impreuni cu vegetatia naturala speciile de animale alcatuiesc fondul genetic al planetei. Pastrarea diversitatiibiologice gi prevenirea distrugerii fondului genetic al planeteieste o problema stringent a omenirii, Din anul 1600 pandlla inceputul secolului al XXI-lea de pe Glob au disparut circa 650 mii de specii de animale. Intr-o situatie precara se afla lumea animala a Europe, indeosebi pasirile. {In prezent exista pericolul disparitiei a 30-50% din specie de pisari. Astizi se afla in pericol de disparitie circa 35 mii de specii de animale. Un exem- plu elocvent de saracire a fondului genetic in Africa gi Asia este micsorarea catastrofal de rapida a numérului de clefanti, rinoceri asiatici, ursi panda, tigri de Sumatera ete. RESURSELE PEDOLOGICE + Explica factori de pedogeneti. Principalul mijloc de productie in agriculturd il constituie solul. Solul reprezinta partea superficiala a scoarfei terestre care s-a format in urma interactiunii dintre natura vie organic’) si cea nevie (anorganica). Proprietatea fundamentala a solului este fertiitatea, datorita carcia solul devine una dintre cle mai mari bogatii naturale. Astfel,solul este baza materiala a tuturor side el depinde bunastarea aproape a fiecirui om. = =eoneyaut 34 ‘Savantit-pedologi din Solurile se formeaza in timp, sunt limitate in spatiu si diverse in functie Inreaga lume au realizat_ de factorii pedogenetici programul cu deviza 0 4 Jumatate din suprafata planetei este practic lipsité de sol (deserturi, zone inghelate, zone cu exces de umezeala, munti inalti ete.) salvatisolurilenoastre’. “Sofurile apreciate calitativ ca fiind destul de fertile gi prielnice agriculturii constituie 11% din suprafata uscatului, Principalele tipuri de soluri, incepind din zona ecuatoriala spre poli, sunt lateritice, brune si rosii de savana, rogii si galbene din zona subtropicala (ter a rosa), brune si cenusii de semideserturi si degerturi, soluri de cernoziom din stepe, brune si cenusii din paduri de foioase, podzolice din padurile de conifere si turboase in tundra. Dintre marile regiuni geografice mai bine sunt asigurate cu soluri fertile Europa, America Centrala i America de Nord, O calitate foarte redusi a solului au regiunile imense de deserturi din zonele tropicala, subtropicala si temperata. Alte regiuni geografice au soluri sirace in minerale (Asia de Sud- Est, America de Sud) sau soluri putin profunde, slab apreciate (Asia de Nord, Asia Centrala si Asia de Sud). Resursele vegetale, faunistice si pedologice 1. Identficd pe hartastatele bine asigurate gi state slab asigurate cu resurse forestier, 2. Argumenteaza rolul padurlor pentru natura si pentru activtatea umana. Completeaza th caiet schema ce urmeaza. 13. Descrie cole doua brauri de padur de pe Glob, 4. Identficd pe harté repartizarea pajitilor naturale, Explicd roll lor pentru natura in activitatea orn ‘5. Explica important resurselorfaunistce 6. Argumenteaza rolul solulul ca mijoc de existent @ omuli 7. entific pe hata din atlas reparta ipuilor de so, entific’ statele cu cele mal valoroas 8. Alege raspunsul corect Solurile mai fertile sunt 48) cermoziom; —_b) cenusil de pacure; ©) castani; 6) terra rosa 9. Ce masuri de protectie a solurior din Republica Moldova pot propune? == &Evolutia numericd si miscarea naturald a populatiet Prin numarul, experienta si deprinderile lor de munca oamenii constituie principala forta de productie a societati si unul dintre elementele primordiale OGa mE ale mediului geografic. eee O perioada indelungata populatia Globului a fost putin numeroasa. Cu Cuutiizarecadecet? _-—-35~40 mii de ani in urma pe planeta locuiau circa 1 milion de reprezentanti atermeniorgeografc. __2i Homo Sapiens. In antichitate (in Egipt, China, Roma Antica etc.) numarul populatiei era estimat la circa 190 min. de locuitori. De atunci si pind in prezent numarul populatiei planetei a crescut de sute de ori, atingind in anul 2012 cifra de 7 057 mlrd. de locuitori. In istoria demogralica pot fi evidentiate conventional doua etape mari. Prima etapa, © Bxpliceron dinanated numita etapa civilizatiei agrare, a durat aproximativ pana in a doua jumatate ee ana a sec. al XVIL-lea. Ea se caracterizeaza printr-un spor redus al populatiei, p natalitatea inalta fiind echilibrata de mortalitatea inalta + Descrirea peartculanttiortpusor dereproducere apopulane. «+ Hdentfcareafectonilor demodificare ‘2numérulu popula Dupa catculele statisticlor demografice in toata istoria omeni e Glob s-au nascut po 400 mird, oameni. Cirle de pe hart indic8 numirul Fae hI ‘de nousnsscuf intrun an la 1000, ‘fe locutor: ~ peste 50; vi-25-50, - Ne 45-50, | vil-20-2 i= coast 15-20. I= 35-40; De maipuin des Y= 30-35; a Fig, 10. Nataltatea. Ml! Tabolul 2, EVOLUTIA NUMERICA Numai in perioada feudalismului are loc 0 anumita inviorare a SIDENSITATEA POPULATIEILUMI cresterii numarului populatiei, care a marcat trecerea la a doua etapa Aa) Populatin | Denatttea] demografica ~ etapa moderna. Ea cuprinde ultimele trei secole. Yn uy min. toe. | Qoe.pe tien) | etapa moderna incepe si se manifeste, pentru prima data, cresterea = [ooo [2750 20 _| considerabila a populatiei, mai cu seam in statele din Europa, care 3 7500, 450.0 33_| primele au pasit pe calea industrializarii, Din anul 1650, prima dublare +S [Ges | ss00 ai] @populatiei are loc in mai putin de 200 de ani, iar a doua dublare — in 3 [00 [e060 | a7] “itca 100 de ani. Seo = {In anul 1900 numarul locuitorilor de pe Glob a constituit peste 1,6 ~ mird., iar in anul 1960 el a atins cifra de 3 mlrd. In prezent pe Terra = eo 122 | iocuiesc peste 7 mird. de locuitori (vezi tabelele 12, 13) seo 24860 sa Pentru dublarea populatiei planetei, in prima jumatate a sec. al sso [36950 268 | XX-lea, a fost nevoie de 60 de ani. Urmatoarea dublare a populatiei o00 | 44150 325] $-a produs numai peste 40 de ani si, ca rezullat, la inceputul sec. al “20s [48420 356] XXHlea (a. 2000) numarul populatiei Terrei a depasitcifra de peste —___ a altel muri de crest r diale (peste 2% i ‘ele mai inalte ritmuri de crestere a populatiei mondiale (peste 2% ae See 6° 1 pe an) au fost inregistrate in deceniul gapte al sec. al XX-lea, cand a 207} 86257 “89 _| aparut sinotiunea de ,explozie demografica”. in tarile slab dezvoltate Earag zosr 529] aceste ritmuri constituiau 3-4%. Drept urmare, ponderea acestora la populatia mondiala a crescut de la 64%, in anul 1950, la 82%, in prezent. + De ce explocia demografici s-a produs in statele in curs de dezvoltare? Principalele cauze ale exploziei demografice au fost scéderea considerabila a mortalititi (mai ales a celei infantile, datorita imbunatatiri inte-o anumita misurd a asistentei medicale, ichidarii multor epidemii), ameliorarea nivelului siconditiilor de trai, pastrarea natalitaii inalte sau scaderea ei neinsemnata. Incepind cu deceniul noua al sec. al XX-lea, pe Glob are loc treptat scderea ratei de crestere a numarului populatiei, care in prezent constituie anual circa 1,2%, ceea ce denota ca etapa exploziei demografice a fost depasita (vezi tabelul 13). ‘Totodata, in unele tari si regiuni ale Globului se mai pastreaza ritmur inalte de cresterea populatiei (Africa, Asia de Sud, America Latina) (analizeazd tabelul 13). Tabelu! 12, INDICI! DEMOGRAFIC! PRINCIPAL ‘populate! hate, | mata. | moan. | Speranta | “Peruse _| virta |. Reoiunes tata | ateo moc, acresteri, sama, | 0-18 [peste es ‘ata sper | Goole |1 000 loc] Masters] O18. | reste | Mary 212 | 2050 oie aa a0 | sa_| | wo | 7a | | mo | 70] moe | 0 Aca sore [eae | 2s | so | 0 | 8 | «0 | a0] 190 | 90 | ops v0 | 72 | 00 | 10 | m0 [| 77 | t60 | v0 | s92 | 790 Fnencaiaina | see | a0 | ta | ao | eo | | m0 | 70 | ars | 700 America deNoré | oo | a7 | 05 | 0 | 00 7 | 0 | 0 | see | 700 | ssa w |_| 1 | 10 | 70 | 77 | 240 | 10 | 200 | 740 i Oeaana Hotaipe cio | 7osr_[ sem | a2 | moo | oo | vo | mo | oo | moo | sao ab‘Tabolul 14, RITMURILE DE CRESTERE ‘A POPULATIEI MONDIALE 'NUMAR DE LOCUITORI Tabolu 15. TARILE CU CEL MAI MARE Perioada Regiuni dexvoltate 4) Regiunt Boe 72080 subdezvoltate series) oo) arte | Popuinin | Pps | yuna | Popa 1950-1065 13 20 ‘ia tum, % 71855-1960 13 2a China tssoa [101 | india 1691.1 7960-1985 12 25 ria i207 [178 | China 13107 71965-1970 08, 25, SUA, 3188 45 [SUA 428 970-1975 38 Ea) Indonezia 2410 34__| Pakistan 3143 7975-1980 08 aa Brazila 1948 28 | Nigeria 4028 7980-7985 08 1985-1050, 06 20 = Pakistan 1804 26 | Indonezia 3084 Nogote 170.1 24 | Bangladesh | 2288 7900-1095 08 7995-2008, 08 a Bangladesh 1529 22 | Brazile 284 006-2007 02 Rusia 432 22 _[RDcowe | 1942 2017-2012 on ponia 272 18 | Elona 1885 TIPURI DE REPRODUCERE A POPULATIEL. POLITICA DEMOGRAFICA Reproducerea populatiei reprezinta totalitatea indicatorilor natalititi, mortalitatii gi cresterii naturale, care asigura reinnoirea neintrerupta a omenirii si schimbul de generatii. Caracterul cresterii numarului de populatie in anumite regiuni si tari este direct proportional cu tipul de reproducere a populatiei. Inlumeacontemporana se deosebesc, de obicei, dou tipuri de reproducere a populatiei Tipul traditional de reproducere a populatiei se caracterizeazi prin natalitate inalta si foarte inalta, mortalitate inalta, dar in descrestere si prin ritmuri inalte de crestere a populatiei (vezi tabelele 16, 17 si fig. 10, 1). Anume in {arile cu acest tip de reproducere a populatiei s-a manifestat explozia demografica din deceniul sapte al sec. al XX-lea, La acest tip se refera majoritatea rilor din Aftica, Asia si America Latina, inregistrind un bilant natural de 1,1-2,5%. Insi in asa state ca Mali, Ciad, Niger, Uganda, R. D. Congo, Zambia rata cresterii anuale a populatiei depaseste 3% (cregtere exploziva). Fle fac parte din grupa celor mai slab dezvoltate state, unde ramura principal a economiei este agricultura. Tipul modern de reproducere a populatiei se caracterizeaza prin indict scizui ai natalitati si mortalitati , xespectiy, prin sporul lent al populatei ‘Acest tip este specific pentru statele inalt dezvoltate economic, care se afla in plina faza postindustriali. Printre farile din tipul modern de reproducere a populatiei se evidentiaza 3 subgrupe. in prima subgrupa fac pate statele cu rata medie acreteri anuale de 0,5-1% (5-10 oameni la 1 000 de locuitori, sau 5-10%e). Ca exemplu pot servi: $.U.A., China, Australia, Islanda, Irlanda, Noua Zeelanda, R. Africa de Sud, Armenia, Cipru, Singapore, unde are loc o crestere important a populatiei ity. i Cap =Laa doua subgrupa se refera statele cu un bilant natural ,,nul” sau aproape de zero (Cehia, Polonia, Grecia, Monaco, Austria etc.), ce nu asigura o repro- ducere sporita a populatiei, care de obicei se stabileste la nivelul atins. Din a treia subgrupd fac parte tarile cu bilant natural negativ (deficit natu- ral), adicd in ele mortalitatea depiseste natalitatea. In consecinté, numirul 3 locuitorilor doar descreste. Demografii numesc acest fenomen depopulare = sau crizé demografica, caracteristica pentru Europa, unde circa 25 de state = (Rusia, Ucraina, Romania, Ungaria, Bulgaria, RF. Germana, Belarus, Serbia, Ss Letonia, Lituania, Estonia, lalia etc.) au o reproducere naturala negativa, O situatie similara se atest i in Japonia (Asia). {In majoritatea statelor europene mortalitatea inregistreaz valori ridicate, fapt ce se explica prin procesul de imbatranire demografica Majoritatea statelor lumii au cunoscut mari schimbari demografice, trecind prin faze de dezvoltare ~ de la un regim demografic traditional, marcat de rate ridicate ale natalitiii si mortalitagi, la unul modern, cu valori scizute ale celor doi indicatori In conformitare cu teoria tranzitiei demografice, nivelul natalititii si mortalitatii este conditionat nu de legitati biologice, ci de conditii eco- nomice. Tranzitia demografica reprezinta procesul de schimbari consecutive ale natalitati, mortalitatié si sporului natural al populatiei pe masura dezvoltarit social-economice a farilor. ‘Agadar, in prezent pe globul pamantesc s-au format dou tipuri de repro- ducere a populatiei -in tarile incurs de dezvoltare sin cele dezvoltate. Intre aceste dou tipuri se identifica cateva tipuri de tranzitie. Ele se caracterizeaza prin valori medii ale natalitatii, mortalitate joasi si crestere moderat a populatiei. La baza trecerii reproducerii populatiei dela un tip la altul se ala schimbarile social-economice din societate ‘aril ce apartin acestor tipuri de reproducere se deosebesc intre ele nu numai dupa ritmurile de crestere a populatiei, dar si dupa speranta de viata la nastere, indice valoros al nivelului de trai al populate. In majoritatea farilor in curs de dezvoltare din Asia siin multe state din America Latina speranta de viata la nastere este de 68 de ani, pe cind in tarile din Africa este de circa 56 de ani, in cele mai slab dezvoltate ~ sub 50 de ani, pe cind in tarile dez- voltate ea constituie la femei 80 de ani, iar la barbati — peste 75 de ani (vezi tabelele 13, 18) ‘Aceste tipuri de reproducere a populatiei au conditionat diferite directit de promovare a politicii demografice de catre statele lumii. In rile ce Tabolul 16, STATELE CU CELE MAI MARI ‘Tabolu! 17, STATELE CARE INREGISTREAZA CELE MAI SLCU CELE MAI MIC! VALOR] ALE NATALITATH (2012) MARI §| CELE MAI MICI RATE ALE MORTALITATII (2012) Tarte ca cou Titile cu cea Tarile cu cea Tile cu cea rmairedusi rata | te | maircicata rata | te rmatredusa rata | | malridicatirata | ‘anata ‘2 matali ‘2 mortaliti '2-mortaliti Monaco 68 | Niger 80 CosiaRica. tibia | 40 | RD. Congo 170 “Japonia,tetonia_| 8.0 _| Mall, Zambia 460 Singapore, Balze | 40 | Clad, Lesotho 160 Germania 83 | Uganda’ 460 wait, Oma 30 | Zambia, Malawi | 180 Ungara, tala 90 | Ciad.RD.Conge | 450 Bahrain 20 | Angola, Uerana | 150 Rep. Coreea 34 | Aganisan, Malawi [48.0 Qatar 10 | Mozambie 140 ae | "