zu o24191.8 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA. EDITIE OFICIALA STAS 3300/1-85 CONSILIUL. “NATIONAL ‘TEREN DE FUNDARE Inlocuteste: PENTRU STINTA, : SI TEHNOLOGIE PRIN ERALE DE CALCU! SeereCTUTInOMET PRINCIPIT GENERALE DE CALCUL DE Clasiticarea alfanumeried | on Foundation ground “Terrain de fondation | Oouonanma BASIC PRINCIPLES FOR ANALYSIS INCIPES FONDAMENTAUX OCHOBNDIN HOMOKENMA ATF DE CALCUL PACHETA 1 OBIECT ST DOMENIU DE APLICARE 11 Prezentul standard stabileste principiile generale de ealcul al terenului de funda constenet Caiculul terenului de fondare se efectueazt in seopul Timitirit solieitarilor asupra tere- nului de fundare astfel incit s% fie indeplinite conditille de siguranta si de exploatare normaly a constructiei. : 1.2 Prevederile prezentului standard se aplici teremului de fundare, indiferent de natura acestuia, pentra toate categoriile de construe in cazul teremurilor do fundare aledtuite din pAminturi eu earacteristici speciale (pimin- ‘suri sensibile In umezire, piminturi eu wmnfldi si contractii mari, piiminturi in umplusuri orga nizate, piminturi imbunatijite), in cazul construetiilor eu caracter deosebit (constructii hidro- tehnice importante, centrale nucleare electrice, platforme fixe de foraj marin, stilpit liniilor lectrice aeriene de inaltis tensiune, construcfii monumentale ete.), in cazul construetiilor sub- terane precum si in cazul construetiilor supuse Ia actiuni predominant dinamice (de exempla fundafit de masini) irebuie si se aibi in vedere si prevederile din reglementiirile tehnice specitice referitoare la asemenea piminturi si construetii. Reproducerea Interzis 14 conform 1 Prevederile prezentului standard, adaptate conditiilor specifice, se aplic’ si la caleulele privind deformatiile si stabilitatea Iueriirilor de sustinere, taluzurilor’ si versangilor 2 TERMINOLOGIE 24 Definiiile termenilor principali, in legiturk cu terenul dé fundare, sint conform STAS 3950-81 si prevederilor din prezentul standard. 2.2 _ Terenul de fundare constituie suportul constructiilor si reprezint’ volurmul de rocd san de piimint influentat de ineSresrile transmise de funda Tn cazul Inorisilor de susfinere sau al construefiilor ingropate, terenul exereit si actiun i asupra construcfiilor. In cazul taluzurilor si versanfilor, terenul reprezintd parte constitutivs a acestora. ‘Terenul de fundare poate fi alektuit din roci eompacte sau din piminturi (roci dezagre- gate). 2.3 — Rocile compacte sint roci eruptive, metamorfice sau sedimentare cu legituri puternice intre particulele minerale, aleituind masive continue saw fisurate. ‘In funetie de rezistenta la compresiune axial& in stare saturati c,,., rocile compacte se clasifici in: —roci stincoase, avind o,., > 5000 KPa; Nevespectarea Standardelor de Stat este urm: — roci semistincoase, avind of, < 5000 kPa, Piminturile se clasifick conform STAS 1243-83. 20 Pag. PRETUL LEL 3,50 +) tmpreuni eu STAS 3300) si STAS 8918.97, 3, Hnfoeuieste STAS 90 Eloborat do + = MINISTERUL EDUCATIEI $I INVATAMINTULUL | Aprebat de r INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE rirll in vigoare : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, * PROIECTARE $1 DIRECTIVAI Bd. Hlie Pintilie nr 5: BUCURESTI iN conseucnt © "wien 12 NST RE 1905-11-01 prin Institutal de Construct ucurapsSTAS 330/185 -2- 24 —_ Fundafia reprezint partea inferioard a eonstruotiei, prin eare ee transmite gi repartizeazis terenului inciirearea adusi de constructie. Dupi modul in care transmit terenului de fusidare inedrearea adusi de coustructii, fun Aafiile se clasified in: — fundafii direete ; funda{ii indir 1 Fandafio tia la care Incinbirile so transmit prin intermediul. bazei; aceastis categorie fae parte toate fundafiile de suprataja precum sf fundatillo po chesoane. 24,2 Fundatic indiroctd este fundapia la care incireirile se pot transmite atit prin baza fun- i cit i prin suprafata lateralis a aeosteia; din aceastit eategorie fac parte pllofii, eoloancle si baretele. 2.5 Lueririle de susfinere sint lucrati de constructii avind drept obiect sprijinirea unor ver- santi, a unei umpluturi de pimint sau a peretilor unei excavatii. Principala solicitare asupra luerdtilor de sustinere este dati de impingerea pimintului. Lneririle de susinere pot fi: — cu caracter temporar (sprijiniri, perefi din palplanse, perefi ingropati, batardouri ete.); — eu earacter definitiv (ziduri de spzijin, cheuri poritare, galerit subterane, conducte magistrale ete.) 26 —_Taluzurile sint suprafefe libere alo torenului care delimiteazi excavafii in teren natural san_umpluturi. 2.7 Versanjii sint suprafefe inclinate ale terenurilor ale ciiror pante au rezultat in urma unor ‘procese geologice naturale. Deplasiitile si deformatiile fundafiilor provocate de deplasirile si deformatiile terenului — tasarea ubsolutd, 3, care esto doplasarea pe vertical » unui punet al fundatiei, sau doplasaroa po Vertical’ a intregit fundafii izolate sau continue ; — tasarea ‘medic 4 construefici, sq, care este media tasiirilor absolute ale fundatiilor izolate ale constractiei ; — tasarea relativaé, care este diferenta intre tasiirile absolute a dou’ fundatii, raportaté la distanta dintre ele; = fnelinarea fundafiei, tg ©, care reprezinti diferonfa intre tasiirile absolute a douk punete extreme ale fundatiei, raportatis Is distanta intre ele (lungimea, Kijimea sau diametral fundatiei) ; — ineovoierea relati vi, f, care reprezint’ raportul intre siigonta maxima gi lungimea pirtii de fundafie care se inconvoaie; — translajia absolut y, caro este doplasarea pe orizontalé a unui punct al fundatici. 3 NOPIUNI DE BAZA 3. Comportarer sub iaviroaro a torenulut de fundaro 3.1.1 Sub acfiunea inodredrilor, terenul de fundare so deformeazi, Deformatiile terenului de fundare se produc datorit& variatillor de volum si de form. In acest proces so pot intilni urmi- toarelo stadii earacteristice : @) Stadiul comportirii liniare sau evasi-liniare in acest stadiu, deformatiile terenului se datoreazé prepondorent variatiilor de volum, iar comportarea depinde in mod hotiiritor de caracteristicile de deformabilitate ale acestuia, ! 8) Stadia dezvolbititzoasIor plastion In acest stadiu, variafiilo de formi dovin semnificative, iar comportarea terenului este influonfati si de caractoristicile de rezisten(a ale acestuia. OSSEAVATIE — Zone plastics sint acele zone po coatural st ta Interioral edrora este tndcplinit& conditia 48 rapese, died efortul tangential efectiv este etl eu recstenta tx fortecare @ pimintalll } 6) Stadiul de rapere Atingerea acestui stadiu este tnsofiti, de reguki, de deplastii importante sau dislocdri ale terenului. Ruperea poate conduce Ia desprinderea nei parti din teren de restul. terenului, dupi o suprafat’, denumité suprafafé de alunecare, pe care efortul tangential ofectiv egaleazi fn fiecare punct rovistenta la forfeeare a materialulul.Ea STAS 3800/1-85 Modul in care, la cresterea progresivii a inciircirilor, evolueazi si apar stadiile mentionate, depinde de natura terenulni, de natura inedxcirilor si viteza de aplicare a acestora, de tipul lueriii (fundatie direct sau indirecti, Iucrare de susfinere, taluz ete.). 3.1.2 In funcfie de natura lnerinii si de starea limit eonsiderati, ealeutul terenului de fandare ‘se éfectueart pentru unnl din stadile mentionate la pet. 3.1L, ea de exempla 4) evaluarea deformiafiilor probabile ale fundafillor se poate face corespunzzitor stadiulut de comportare liniari sau evasi-liniar’ sau eorespunzitor stadiului dezvoltzrit zouelor plastive, cu admiterea unor zone plastiee eu extindere limitata; b) caleulnl capaciti{ii portante a fundafiilor se face corespunzitor stadiului de rupere ; ¢) Verificarea stabiliti{ii taluzurilor si versantilor se face corespunziitor stadiului de rupere. 32° ale (erenului de fundare Corespunzittor diferitelor stadii_ale procesului de deforiare sub ineireare, terenul de lare poate atinge diferite stiri timita, - Starea limit’ a terenuldii de fundare corespunde situatiei in eare, ca urmare a deformatiilor sau cediirii terenului de fundare, se indue diferite stiri limitt in constructii. 822 Stiirile limiti ale terenului de fundare sint + starea limit de deformatii, simbolizatis SLD ; - staren limit de capacitate’ portanta, simbolizaté SLCP. 3.2.3 Sulrile limita ale terenului de fundare pot fi de natura unei stiri limit ultime (simbolizath SLU), a cirei depiyire conduce la pierderea in parte saw in totalitete. a capacitApii fanctionale a constructiei 5 rsibil unei stiri limit a exploatiirii normale (simbolizatA SLEN) a. e&rei depagire conduce Ja intreruperen exploatiirit norinale a construct, 3.2.4 Starea limita de deformatii a terenului de fundare (SLD) este de natura unei sta limits uitime (SLU), dacé deformafiile terenutui conduc la deplasari yi deformatii ale construefiei, incom: patibile cu structura de rezistei{’, sau a unei stiri mith a exploatairli normale (SLEN), dack Aeformafiile terenalui impiedie’ exploatarea normalé « constructied. 3.2.5 Staren limitt de eapacitate portant’ « tereuului de fundare (SLOP) corespunde unei extinderi a zonelor in eare se indeplineste conditia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu rezistenta la forfecare a materialului) astfel ineit are lov pierderea stabilitifii terenului gi a construetiel, in parte sau in totalital . , Starea limita de capacitate portant’ a terenului de fandare (SLCP) este intotdeauna de natura unei stiri limit ultime (SLU). 4 ACTIUNT ASUPRA TERENULUI DE FUNDARE 4.1 “Actiunile asupra terenilui de fundare provin din: — inciredni (ransntise de fundafii gi de Iuerdiri de sustinere ; — grentate proprie’a teremului ; — efectele meeanice (statice si dinamice) ale apelor subterane gi de suprafag’ ; — yocuri, vibrafii, seismes . — cfecte climatice ete, Ac{iunile se grupeazit in gruplri fundamentale si grupiri speciale conform STAS Intensit Valorile normate ale actiunilor, eooficientii_ actiunilor, valorile de « rilor gi modul lor de grupare se stabilese conform reglementirilor tehnice specifice pentru diferite categorii de constructii (constructii eivile si industriale, poduri, eonstructii hidrotebnice eto. {ile ac{iunilor intervin in caleule cu valori de calcul. 1D TERENUL DB FUNDARE 5 DATE NECESARE PRIV 5.1 Caleulul terenulai de fundare se efectueazit po baza datelor referitoare la stratificafia ierenului, caracteristicile geotehnice ale rocilor si piminturitor, regimul apelor subterane ete. ‘Acexte date se oblin, la comanda proiectantului construefiei, prin eercetarea terenulti de fundare de citre organiza{ii sau formapii de specialitate,STAS 3300/1-85 -4#— Confinutul studiului geotehnic, programul si volumul lueririlor de cereetare a terenului, precum gi nomenclatorul minimal de inceredri in laborator gi pe teren se stabilese in conformitate eu provederile STAS 1242/1-81. 52 Caracteristicile geotehnice utilizate in calculal terenului de fundare trebuie determinate corespunziitor cu tipul de solicitare indus in teren de ciitre constructie. ‘Acolo unde este cazul, se va fine seama si do posibilitatea modificdrii in timp a acestor caracteristici. 5.38 La determinarea in laborator a caracteristicilor mecanice ale piminturilor, trebuie si se urmitreascd reconstituirea cit mai fidelX a starii de eforturi efetive din teren si apliearea unci secvenfe de incircare care si simuleze conditiile de solicitare. 54 Rezultatole incereirilor de laborator gi de teren efeetuate pentru fiecare strat influenfat de constructie sau care actioneazi asupra constructiei gi afecteazk comportarea acestela, trebuie prelucrate statistic in vederea obtinerit valorilor normate gi de calcul ale caracteristicilor gebteh- ice ale stratului, conform metodelor date in anexa A. ~ Serecomandsa sila dolimitares straturilor si eutilizere metode statistiee ea, de exempla, ‘metoda recomandata in anexa A. 5.4.1 Valorilo normate ale earaoteristicilor geotehnice, AM, se ‘stabilese ca valori medii ale maulfimii de date experimentale obfiaute pe straturi dup’ eliminarea, potrivit procedeului dat in anoxa A, a datolor afectate de etori excosive. Aceste valori se determin’ pe baza unui numiir de ineerciiti corespunzttor ew importanta gi tipul constructiei, eu supratafa ocupatit de aceasta precum gi cu gradal de o:nogenitate al stratului eonsiderat, 5.4.2 — Prelucraros statistics in vedoroa stabilirii valorilor normate si de caleul ale caracteristi- cilor geotehnice se aplies diferenfiat, in functie de earacteristica geotehnic’, astfel : — prolucrarea independent’ a caractoristicilor care se determin’ separat (r,¢ w, M, By oyu, 0b6,)5 — prolucrarea covelata a caracteristicilor care se determin’ impreunt (® sic). 6 Inanexa C stut date, orfentativ, valori de calcul ale parametrilor rezistenfei la forfecare si¢ gi ale modulului de detormatie liniar’ E. ‘Valorile parametrilor ® sic date in anexa O pot fi utilizate in calcule efectuate in functic de eforturile totale (firi eousiderarea presianii apet in pori), In urmitoarele cazuri : — Ia predimensionarea gi verificarea preliminaré la starea limitis de deformatii a. funda- tillor directe, indiferent de clasa de importanfés a constructiei, stabilit% conform STAS 10100/0-75 ; — 1a verificaroa definitiv’ la starea limit de deformafii, in cazul fundatiilor directe pentru constructile nesensibile la tastiri din olasele do importangs TI, IV, V3 : — la evaluares solicitirilor latorale produse de masele de pimint asupra Iucriilor de sustinore din claselo de importanps IV si V5 . — la predimsnsionarea tandajiilor pe pilofi (esloane, bareto) indiferent de clasa de im- portant a constructiei. Valorile modalului de deformapie liniars # date in anoxa C pot fi utilizate numai la veri- ficarea preliminor’ In starea limits do detormagii, indiforent de olasa de importants a con- structiel. 6 CALOULUL LA STARI LIMITA AL TRRENULUL DE FONDARE 6.1 Prevederi generale ' G.1.1 La caloulul terenului de fandare se aplios metoda stirilor limit 6.1.2 Caloulul terenului de fundare se poate face la starea limits do deformafio, Ia starea limits do capatitate portant’ saa po baza presinnilor convenfionale. 6.1.3 In functie de tipul jueririi gi de staroa limit& considerati, caleulul terenulu de fundare se exeout diferenfiat ca dp exemplu : — in cazul fundatiilor direote, so compar’ valorile prosiunilor efective pe talpa fundatiei ou valori do referinti si, daci este cazul, se compar’ deplasirile probabile calculate eu deplasiri comologe do refering; = in cazul fundafiilor indirecte, se compar’ inelireirile de calcul in clementele structu- rale ale fundafiei, cu eforturile capabile omologe (eapacitate portant’ axial, eapacitate portant’ transversali, moment eapabil ete.) ia situafit speciale se compari gi deplasirile probabile caleu- late cu deplasitile omologe de referinf’; a a eat ct—5- i STAS 3300/1-85 — in cazul taluzurilor gi versantilor se compara eforturile tangentiale dezvoltate pe supra fejele ipotetice de cedare eu rezistenta Ia forfecare a materialului sau se compari momentul de stabilitate cu momentul de risturnare. 6.2 Caleulul ta starea Timiti de deforma 6.2.1 Oalculul la starea limith de deformatii se efectueazii in toate cazurile, indiferent de natura terenului de fundare, cu urmitoarele exceptii : — constructii fundate direct pe terenuri aleituite din paminturi, roei stincoase fisurate sau roci semistincoase, in condifiile specifieate la pet. 64; — constructii fundate direct pe terenuri aledtuite din roei stineoase nofisurate, construct fundate inditect, luriri de sus}inere, taluzari si versanti, daci nu sint previiznte restrictii speciale pentru exploatarea eonstructie : 6.2.2 Pentra calentul Ia starea limitis de deformatii, constracfiile se considers supuse actiunilor din grupiri fundamentale, Inate, dup eaz, corespunz:itor unei stiiri limits ultime san unei stiri limits a exploatarit normale. : 6.2.3 Valorile de ealeul ale deformatii se stabilese, de reel verificdri la starea limit’ de fare & = 0,85 (vezi si anexa A), racteristicilor geotehnice utilizate - corespunziitor unui nivel de asigi 6.24 Prin ealoulul terenului de fundare la starea limit’ de deforn respectarea condijiilor : tii trebuie si se asigure A, 0,1 ¥), in care HT si V reprezint\ componentele orizontal’ gi, respectiv, vertical ale inckr~ Giri transmise terenului — constructii eu fandatii indirect Tucriri. de susfinere 5 —taluzuri gi versanti, : 63.2 Pentru calculul la starea limit’ de capacitate portant, construefiile se consider supuse acfiunilor din grupiri speciale, ORSERVATIE — fn cazul m care actiunile in gruparca fondaniental® sint mal defaverabite dct ece di igruparea speclai calculul 1a saree Vinita de capaciate porlant®, ip situatile Prevazute la pet. 62.1 se face Eb cousideravea aclinilercelor mal detavorabieSTAS 3300/1-85 = 3 Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice utilizate in verificiri la starea limith de capacitate portant se stabilese, de reguli, corespunzditor unui nivel de asigurare 2 = 0,95 (vezi si anexa A). 63.4 In funetie de natura, starea terenului de fundare gi viteza de aplicare n inciredtilor pe teren, calculul Ia starea limita de capacitate portanti se efectueaz’ pentru diferite momente : imediat dupi aplicarea inedretii $i dupX consumarea timpului de consolidare. In anexa B sint dgte recomandiri privind aprecierea vitezei de solicitare gi determinarea carncteristicilor geotehnice pentru diferite faze de solietaze. 63.5 Prin ealenll terenului la stares limit de capacitate portant trebuie si se asigure res- pectarea conditici . Qemek in care : Q inearvarea de caleul asupra terenului de fundare, proveniti din gruparea cea mai defavorabila 2 capacitatea portant de caleal a terenului de fundare m coefivient al eondifiilor de lucru ¢ actiuni Dupi tipul lucritri, eapacitatea portant de caleul a terenului de fundare poate fi: — presiune critics, pe, in cazul constructiilor fundate direct ; — presiune lateral ultimi, p,, in cacul fundafiilor incastrate in teren, supuse la soli- ri Ltansversale, prectia $i in eazul Iuerarilor de sustinere 5 — incieare critic’ (axial sau transversal) in pilofii (coloanele, baretele) construcfiilor fundate indirect; — forfiide freoage pe talpa fundafiei; , aul taluzurilor gi versanfilor. — moment de stabilitate in cazul fundajiilor sau in ¢ 64 Caleuiul terenuiui de fundare pe baza presiunilor convenjionale 6.4.1 _ Presiunile conventionale reprezinti presiuni aceeptabile pe suprafata de contact dintre fundatia directa si teren, stabilite empiric. 6.4.2 Situatiile in care so efectueaz calculul Ia presiuni conventionale, valorile presiunilor convenfionale gi modul de caloul se stabilese pe baza preseripfiilor specifice pentru diferite cate- gorii de constructii. 65 in anexa D se prezint& exemplit fondare pentru unele eazuri uzuale. cativ condifiile de efectuare a calculului terenului de 7 URMARIREA COMPORTARIL TERENULUI DE FUNDARE Urmarirea comportirii terenului de fundare in timpul executiei si exploatiirii construc- tiilor consti din misuriti sistematice privind : tasivile gi alte deplasiri ale constructiilor, sigetile girotirile lucririlor de sustinere, pozifia unor punete situate la suprafafa si in interiorul taluzu- Tilor gi versantilor etc. Cu datele astfel objinute se verifies indeplinirea condiiilor de siguran}ii si de exploatare normal ale constructiilor. Aceste observatii in situ permit verificarea metodelor pentru caleulul terenului de fundare precum gi stabilirea undr valori ale caracteristicilor paminturilor gi rocilor utile la proiectarea unor Iueriri aseminitoare in condifii de teren similare. Conjinutul, volumal si esalonarea in timp a programului de misuriri se stabilese de edtre proiectant in funofie de tipul lucrarii gi de natura terentlui de fundare gi se reglementeazi prin Prescripfii specifice pentru diferite categorii de construotii. set- STAS 3300/1-85 ANEXA A STABILIREA VALORILORNORMATE SI DE CALCUL ALE CARACTBRISTICILOR GEOTEHNICE. ALE TERENULUI DE FUNDARE Preluerarea rezultatelor inceredirilor comport dou etape principale = tara pe verticali si in plan a clementelor geologice (straturi, orizonturi, Tentile, = deli fate printr-o variabilitate @ earacteristicilor geotehnice, incadrat in auumite meter limite; — stabilirea pentru fiecare clement geologic in parte a valorilor normate gi de ealeul ale caracteristicilor geotehniee. Blementul constituent al terenului de fundare, pentru care se stabilese valorile normate si de caleul ale caracteristicilor geotehnice este, de regula, stratul nint apartinind aceleiasi eategorii conform STAS 1243-83 Un strat este aledtuit din pa se caraeterizeazi printr-o variabilitate limitaté & si aceleiagi formiatiuni geomorfolagice Caracteristiilor -geotehnice, Delimitarea unui strat se faee prin: — reemnoasterea vizualt a materialulti interpretarea datelor geomorfologice 5 — evidentierea unei varialii bruste a caracteristicllor geotebnice de identificare gi clasificare. Cind in formatiunea geologic’ constituit& din acclasi tip de pimint apar porfiuni cu pro- prietii distincte, se poate pistra denumirea integral de strat, dar in cuprinsul aeestuia se con- tureazi clemente ca: My — lentile (delimitate in plan gi in grosimea stratului), orizonturi (delimitate in grosi zone (delimitate in plan), pentru care se stabilese valori proprii ale caracteristieilor geotehnice. A.3 Proprietiitile piiminturilor avute in vedere Ia delimitarea elementelor geologice sint : granulozitatea si coeficientnl de feuniformitate U., pentru blocuri, bolovaniguri gi pietrisuri (se ia in considerare si umiditatea we, cind interspatiile sint umphute cu piminturi coezive) — granulozitatea, cocficientul de neuniformitate U,, indicele porilor ¢ i umiditatea w (numai la nisipuri prifoase), pentru nisiputi ; imitele de plasticitate 1», si w,, indicele de plasticitate I,, indieele de consistent’ Io, indicele porilor ¢ si umiditates w, penta piminturi coezive. Se recomanda s& se ia in considerare i valorile caracteristicilor meeaniee : modulul de deformatie edometrie M, rezistenta la compresiune monoaxiala p,, precum gi rezistenta la forfe- care 8, determinat’ cu aparatul cu palete, rezistenta unitark pe con R, la penetrarea static’ ete. La tipurile de piiminturi eu proprietti deosebite se va tine seama in mod suplimentar, de Ia caz In caz, gi de urmitoarele caracterist — tasarea specified suplimentari la umezire ie,, Ia pliminturile macroporice sensibile In umezire, —continntul de carbonat de calciu, la piminturile marnoase, — continutul de materii onganice, In miluri, nimoluri si piminturi turboase. Ad _ Cind numirul de determiniri ale earacteristicilor geotehnice in acelasi strat sau. element geologic este mai mare de 30, se recomand:i verifiearea incadrarii indicelui de varia{ie V in urind- toarele limite: de consistenta, V < 0,155 pentru umiditate, indicele porilor, indicel — pentru indicele de plasticitate, modulul de deformatie edometric, rezisten{a In forfe- istenfa la compresiune monoaxiaki, V < 0,30. Indicele de variatie se caleulears pentru fiecare relatia care, Ve acteristic’ geotchnie’ in parte eu aSTAS 3300/1-85 —8- in care Fy 40 @) @) # abaterea medie p&tratic’ a valorilor indivi le A media aritmetict a valorilor individua ‘n numérul valorilor individuale. A.5 — Dupa delimitarea straturilor sau a elementelor geologice, se trece 1a eliminarea erorilor excesive din girul statistic al valorilor fiecirei caracteristici geotehnice, prin exeluderea. acelor valori individuale A, ale caracteristieii geotehnice pentru care tu se indeplineste eondiia |A-Al cv w in oare A. se determing cu relatia (3) = ¥ coeficient statistic dat in tabelul 1, in funotie de numarul n de detern nedii patratice, stabiliti cu relatia : nike 5 # estimatia deplasatis a abaterii é Vee - A OBSERVATIL 1 Valorileafectats in mod evident de newniformaitst ateiet orale ale pAmintului, defectarca aparaturit aw atte cause exterioare trebute climinate ied ta faza lalialaa pretucrdel, malate de delimitarea clementelor geolo- ff 4 Brevederie de la acest punt seaplicg sila preluerncea valorlor rezistentel lt rupere la eompresiune a roellor compacts oper determinate pe epruvete cubice i sare saturatd, conform STAS 6200) abelul 1 PSSBSRENES q 70 73 5 75 A.6 _ Valorile normate ale caracteristicilor geotehnice 7, ¢, Zo), M, Hy o,., etc. se determin’ ca medio aritmotie’ a rezultatelor obtinute din inceresri de teren sau laborator (6) fn care: _A* valoarea normatit a caracteristieti; A, valoarea individuald rezultat’ in urma fiecdrei determing ; n’ numiirul de valori individuale (care irebuie si fie cel putin trei) rezultat- dupa elimi- natea valorilor eronate. AZ Valorile normate ale caractoristicilor geotehnice ® gi ¢ se determin’ prin prelnerarea corelat& 2 rezultatclor determintirilor de teren sau laborator.SPAS 3300/1-85 -9- Pentru caracteristicile geotebnice de rezistent la forfecare a piiminturilor se traseaz @reapta, medie dup cum urmeazit: pentru incereliri in caseta de forfecare dinect 7 a) zy) Sato" + prin metoda celor mai mici pitrate : a Born ~ Bor Er Be oa 8) op a BAEH— Bada a nba — (Ear in care * valoarea normati a unghiului dé frecare interioard ; et valoarea normati: a eooziunii s oy 7: coordonatele unsi punet in sistemul de axe, ¢—, rezultate in urma unei ineere’ri de forfeeare i; nn omum 6, 1 de determiniri care va fi cel put —~ pentru inceredri in aparatul de compresiune triaxialt ; qa pig yt +a (a0) prin metoda celor mai miei patrate + nEpeq— TPL a ndpi — (Zp = SrEa- Tar nd pi = (E p* in care of + of)/2 si qe = (ol — of)/2 sint cerciri in aparatul coordonatele unni punet in sistemul de axe p—q, rezultate in urma une’ triaxial im pentru o 4, of — efortul unitar principal maxim gi respeetiv mit sare i nv —numévul de determinari eare va fi de eel putin 6 OBSERVATIE — In cazal ncercirilor Io scar mate, cind n < 6 se vor aplia preseriplil de pretucrarea datelor, ‘daptate condition specifice ale constructillor pentru care se efectueazh sncercirile A.8 + Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice se obtin eu rela\ A=(le ea" (13) in care e A valoarea de caleul a caracteristicii geotelmice respective ; A® valoarea normatit a aceleiasi caracteristici geotehnice ; ¢ indicele de precizie al determinirii valorii-medii ; semmul indicelui de, precizie p, se Alege astfel ineit xi se realizeze o crestere a sigurangei. A.B. Indicele de preeizie se ealeulearat: - pentru caracteristicile corelate (®, ¢, Y gi a) cu relatia: cst 04) (a5)STAS 3300/1-85 — Ww - fn care A8.2 te coeficient statistic ce variaz in funcie de numarul de determina n si de nivelul de asigurare 2 (probabilitaten de incadrare a valorié de calcul in intervalul de siguranta), stabilit conform pet. A.8.2 si dat in tabelul 2; ® numirul de determiniri luate in considerare ; ¢ abatoren medio pitratio determinats ou relate: pentru tgd: tye = V SG ee ea whoa (ha a nop (pe pentru ¢ - |) Sees pentru a: pzeceeee Bee a pentru y 3 ope? — === Spi n- Epp Pentru toate cslelalte caraeteristici geotehnice se poate considera | e=0 Nivelul de asigurare se consider’: = pontira ealculele la stares limit’ de deformatii « = 0,85; — pentru caloulele 1a starea limit’ de capacitate portant « = 0,95 ; pe baza unor justi fieari speciale si numai pentra constructii de importanti exceptional, aceast’ -valoare poate fi majorati, fark a depigi 2 — 0,99. Caracteristicile geotchnice caleulate pontru un nivel de asigurare x > 0,95 se noteazi ou asterise (*, c*, y*, of, ete) ‘Tabetul 2 Tivetai de anigurare a 2) pentra oon | om Goeficientl 2 134 1.80 3 135 1:85, 4 nie | 153 5 116 6 a 113 14a 7 ua na | 4 un 140 ° 1110 1138 10 a0 137 u 1,00 1,36 12 ios 1136 13 1.08 1135, “ 108 134 % Lor un | 16 a 13 ” 1 iB 135 19 4 20 a Fa 1 50 ; 1 40 1 350 1 ria ps nkSper se en CRM op or meets GM 908 resect -1u— STAS 3300/1-85 AQ . Exemple de calcul AO. Stabilirea valorii normate si a valorii de caleul pentru greutatea volumies a uhui strat: — Valorilo y,, determinate prin incorcitri in laborator, sint indieate in a doua coloani a tabelului 3 de calcul san ofeotuat n — LL incereiri, Tabet ‘ 5 4 0.10 o.01 : 2 ° ° 4 0.00 0,38 4 ono | oot 5 0.10 o.01 8 =0!30 0,09 7 0120 o.08 5 6,00 0,36 5 ono | 0.16 10 ° ° in 0.20 0,08 — Se determin’ valoarea modie F gi estimatia deplasati a abaterii medii pitratice #: $= 202,4/11 = 18,40 kN/m? = a 1 oR o 2S Gwe = | 2-108 ~ 0,81 kvm Pe verified existenja erorilor excesive : Pentru m = 11, din tabelul 1 rezulta y= Conditia : AT l¥ — yd < v= 0,77 ified pentru toate valorile y,. Dei nu so climini niei o valoare din’ girul statistic gi n’ = n. — Valoarea normati va fi 1 ” Me = 184 N/m? — Abaterea medie pittratic’ : i , sing inserise in penultima eoloand a tabelelor 5...7. Tinind seama de sumele obfinute in aceste tabele, rezulti : Flot ors et suo= Y + <3: : TOOTTRT | ooOTsS Fo,o0KoT ——— 79 TX, 0,0397 MPa. gO" +e" 0,074 MPa 0,108 MPa, COST + O,OUTSIS + O,00I807 = 19 BH THOT PT HOPE TROD) OLFTX 0,011 MPa pentru n = 21 si a= 0,85; t = 107 pentru n= 21 sia = 0,95; t, = 1,73 Valorile de calenl rezulta teo = tg or () — tte). 0,330 (1 — LOT 00058) _ 9,959 igo" 0,389 )- sar (2 — nop xoett) = 0,028 MPa 0,0897 1,73 Xx 0,053 tg 0 = 0,330 ( 1 0,389 ) = 0248 3 x 0,011 0,0397 ot = 0,030 (1 — ) = ooz0.ara Deci valorile de calcul sint: — pentru verificari la SLD (a = 0,85) ; © = 16° © = 0,028 MPa — pentru verifieari la SLOP (x = 0,95): O* 18 e* = 0,020 MPa1 eR epi 7 — STAS 3300/1-85 ANEXA B MODUL DE DETERMINARE A PARAMETRILOR GEOTEHNICT tN AZUL. PAMINTURILOR FOARTE UMEDE SI SATURATE, SOLICITATE RAPID In cazul paminturilor coezive foarte umede si saturate (S,> 0,8), cind ineirearea pe teren se apliek rapid, ealeulul terenului de fundare, pentru momentul imediat dups aplicarea inedredtii se cfectueaz’ utilizind caracteristicite geotchnice ale piminturilor determinate dupa cum urmeazii: : — prin incereiiri neconsolidate-nedrenate (UU) dact incirearea aplicati modifies atit presiunea medie totali 1 So = (a + oe + 5) cit gi efortul deviator Va =e F 3)? + (a5 — a nad oi ~ prin inceretri consolidate — nedrenate (CU) dack soli area aplicatii modifie: numai efortul deviator. Parametrii se pot exprima in funetie de eforturile totale sau in funetie de eforturile efective, daca in timpul inceredrilor se masoard presiunea apei din pori. In mod eorespunziitor, calculul terenului de fundare se efectueazii in funetie de eforturile totale sau in functie de eforturile efective. ~ Pentru aprecierea vitezei de aplicare a inelretirii pe teren, se compari tinpul de consoli- are al acestuia cu timpul de aplicare a ineiredrii. ‘Timpul de consolidare so determing aplicind teoria consolidarii monoaxiale, plane, axial simetrice sau spatiale, dup’ caz. In mod orientativ, inedrearea se consider rapida, dack se aplicd pe teren intr-un timp mai mic decit valoarea dati de expresia : ae in care # 1ungimea jiniei de curent earacteristice a procesutui de drenare a apei din pori in timpul concolidaii, in metri . ¢, Coeficientul de consolidare al terenului de fundare, in metri la pitrat pe secund’ In cazul piminturilor partial saturate ($, < 0,8) pentru orice condifii do solicitar, precum si in cazul piminturilor umede si saturate, dar in condifille unei solieitari lente sau penta verificdri in timp indelungat do la aplicarea inedredri, se utilizeazk param etrii drena{i ai carse, teristicilor geotehnice, obfinugi prin incereéri consolidate — drenate (CD).STAS 3300/1-86 —16 — ANEXA € VALORI ORIENTATIVE ALE UNOR CARACTERISTICI GEOTEHNICE DE CALCUL enfei la forfecare ® si, ee pot fi utilizati in conditiile precizate la pet. 8.5, pentru calenle efectuate in functie de eforturile totale (iri considerarea presiunii apei in pori) Tabslal 8 Tadicele porllor « Caracterizarea piminturlor 1,05; Ole Nisipuri cu petri gf hisipuri mart Nisipuri miei Nisipurl tine Pirstntor Nisipurt prfoase 078 < lect 08 < 10 <0,75 * te GSO Tp> 20%] 105 al & pasate ores 3 cy ay aie | os 2 “aan year a 7 g opp oo nan | Sov tua wae | xarslao | Nas x | sn $9 8.09 uy ser | a" ans 9 Nasloo ae ase ae auDaMiGNT MLvanna eT 0 & qey wr | (huss) ganze oti 40 3 pe vapad oxvogizes | oyeuortuom tmyanaoed | “yon $9 18 03 a1) aque) ayeoy | NV'O te 8 pan is veo) | uf oyouortusus esmared saNion suomuia tvaxna srsonead cry | my iowen | anand |e | wre mci | | Rit | oe “TaRaR © Sava BoD ensesaeo| sping | SmN TH pas 4 recs eco iscuig © eineuMoyUT “aT "® get ogee — 1 EIA exor'ao-uR ST RELL s26T SfosMoNK "YorUYeL, HMPA (mus Wy WmaInaH © ANG TOU wh THOT 3OI0GHD 80) © TMPIEPORTS Woy — ammoojoud #6 axey2989 ap mm nasouoy epben ut suvrypnpeys op upotos mgranoal TECH, TONDO, ‘ONEN teg“Fu 3p HDL PS naweyE eqtorwey Buy 3p 300) ‘enoweye mu}ey Buy “sp Jos. nfosnong jonsieaey 9p wwmneUT Md Qaaoo1 TAN HHoreuogee) agnosia fqigtsuodson g | 7 nn ayumi see) | 89 18 Nas/o0 | | 1 %oo.s30 Timon 30 F NASTOD 8 mea syn | apeuoriuour retort saxioo]| avi ward aos rua 0 | tien ames a0 | sopp =p teat orm $9 18 OD | %E8 LAC avs ie awanaisns Siamese | SOF NASTOD | ee a wy aa nayHo0 — ‘SpMUBAay POY vanmanee [9% 96 La. 7 j 5 7 a PY Per caw > 0 so} ans] ans can ae siomont| av xs haNznT & ammpad eng | woman nipwog — | orionnsuoa day | | 21891 rome [set a i‘ mnie nation | Map" | ane | Bet raeom e g TROD FAT 9p DUE soaan | ve g Grenunwos) rege &