yee a J Personalitate si individualitate ap. 12 Evaluarea abilititilor mentale ap. 13 Dezvoltarea personalitatii de-a lungul vietii ap. 14 Teoria si evaluarea personalitatiiamenii prezinta variatii foarte mari in ceea ce priveste carac- teristicile de personalitate si abilititile mentale. in acest capitol, vom lua in considerare diferentele interin- dividuale de abilitate si testele desemnate s evalueze aceste diferente. Metodele de evaluare a diferentelor de personalitate vor fi discutate in capitolul 14. Totusi, trasaturile care fac ca un test si fie util sunt aceleasi, fara deosebire de scopul testului; cerintele pentru un test eficient se aplica in mod egal atat testelor de abilitate, ct si celor de personalitate. Utilizarea testelor de abilitate in scopul repartizirii elevilor in clase speciale, in scopul admiterii lor in si scoli profesionale, si selectarii indivizilor pentru locurile de munca este o tema de dezbatere publica si de controversa. Cand testele. de abilitate au fost elaborate intaia oara pe la inceputul secolului, ele au fost desemnate si devini o metoda obiectiva si impartiala de identificare a talentului si de asigurare a sanselor individuale. Testarea indivizilor permite selectarea lor pentru diferite locuri de munc& sau pentru o educatie avansat, bazati mai degraba pe merit decat pe fond familial, avere, clasa social sau influenta politica. Statele Unite ale Americii — 0 societate democrati cu o populatie vasta si heterogena — era interesata in special de utilizarea testelor pentru clasificarea elevilor si selectarea angajatilor. Pentru a cita un exemplu, cei care solicitau locuri de munca in Guvern trebuiau sa treacd de Civil Service Examinations (Serviciul civil de examinare), comisie fondata in 1880, asigurand ca astfel de slujbe vor fi oferite numai persoanelor calificate, si nu celor care au obfinut favoruri in schimbul sprijinului acordat noilor politicieni alesi. Totusi, numeroase persoane vad in testele de abilitate 0 modalitate foarte utild de evaluare a potentialului uman, a ceea ce oamenii pot si faci si de consiliere in ceea ce priveste locurile de munca si diferitele profesiuni. Altii pretind c& asemenea teste sunt nesem- nificative si restrictive: ele nu masoara caracteristicile cele mai importante pen- tru determinarea randamentului unei per- soane la colegiu sau la serviciu — moti- vatia, deprinderile sociale si calititile de lider — gi cA acestea trateaza diferentiat minoritatile. Vom arunca o privire asupra dovezilor din ambele tabere ale acestei controverse. Testele de abilitate Pana sa terminam liceul, cei mai multi dintre noi au avut unele experiente in ceea ce priveste testele de abilitate. Exa- minarea pentru permisul de conducere, testele de citire din scoala elementara, verificarea deprinderilor _matematice, examenele de competenta necesare pen- tru absolvire din majoritatea liceelor sia iEvaluarea abilitatilor mentale 531 GENERAL,¢ Testul de inteligenta Stanford-Binet APTITUDINE: Profilul de aptitudine muzicala S ACHIZITIE Testul de vocabular spaniol SPECIFIC Fig. 12.1. Cele doua dimensiuni care descriu testele de abilitate. Orice test dat descreste undeva de-a lungul continuum-ului aptitudine-achizitie si, de asemenea, de-a lungul continuum-ului general-specific. De exemplu, un test de vocabular spaniol sau un test de dactilografie vor descreste spre capatul achizitie al continuum-ului aptitudine-achizifie si spre capatul specific al continuum-ului general-specific. Profilul de aptitudine muzicald, care mu necesita cunostinfe muzicale anterioare si este desemnat sd prognozeze capacitatea individului de a se folosi de lecfiile de muzica, de asemenea abordeaza aria specifica de abilitate, insd descresie spre capdtul aptitudine al dimensiunii aptitudine-achizitie. Cele mai multe teste de inteligenta (de exemplu testul Stanford-Binet si scalele de inteligenta Wechsler) sunt complet generale, ele testeazé o gama de abilitati si sunt desemnate sd masoare mai degraba aptitudinea decat achizitia deprinderilor. Testele de achizitie scolara, cum este SAT si ACT sunt, de asemenea, complet generale; ele masoara achizitia in rationamentul verbal si matematic, dar ‘nu presupun performanta in cursurile specifice. tatele unei instruiri speciale. Undeva intre testele de aptitudine (care presupun o mai mic& experien{a anterioar relevant) si testele de achizitie (care masoara per: formanta la continutul specific al unei materii) se afla testele care masoara atat aptitudinea cat si achizi Un exemplu il constituie Testul de aptitudine scolara (Scholastic Aptitude Test), care este solicitat pentru admiterea in numeroase colegii. SAT este alcatuit dintr-o sectiune verbala (tabelul 12.1), care masoara deprinderile de vocabular i abilitatea de a infelege materialul citit, si © sectiune matematica (tabelul 12.2), care testeazi abilitatea de a rezolva probleme solicitind rationamentul aritmetic, alge- bra si geometria. Desi testul vizeazi materialul invatat (deprinderile verbale si matematice dobandite de o persoani pe parcursul celor 12 ani de educatie), el incearcd si evite intrebarile care depind de cunoasterea unei materii specifice si se concentreazi mai degraba pe abilitatea de a utiliza deprinderile dobandite la rezolvarea problemelor curente.Evaluarea abilitépilor mentale 533 Tabelul 12.2. Testul de aptitudine scolara — SAT. Un esantion de itemi din secfiunea matematicé a testului de aptitudine scolara, de asemenea de o dificultate medie. ITEMI MATEMATICI 1, Dac& x* = (2x)? si x # 0, atunci x = A 1 D 6 Bifo2 cB 48 Oth hye l= P 2. Dacit P este un punct pe linia | din figura de mai sus si x-y=0, atunci y= A 0 D = 135 B 45. E. 180 c 90 Fiecare intrebare este alc&tuitd din dou’ mulfimi, una in coloana A si una in coloana B. ‘Compara cele dou’ mulfimi intre ele si cu raspunsul din centru: ‘A. dacd mulfimea din coloana A este mai mare; B_ daca multimea din coloana B este mai mare; CC daca cele doua mulfimi sunt egale; D_ daca relafia nu poate fi determinata din informayia data. Observajie: La anumite intrebari, informatia care are legatura cu o singura multime sau cu amandoua este centrata sub cele doua coloane. Coloana A Coloana B 3. Numarul de minute intr-o saptimana, ‘Numirul de secunde in 7 ore Sed a4 4. 3 1 a 5 Raspunsurile sunt 1: C, 2: C, 3: B, 4: C.itt A) 2Evaluarea abilitapilor mentale 535 Admission Test - MCAT (Testul de admitere la Colegiul Medical), multe dintre departamentele scolilor de aspi- ranti utilizeazi pentru admitere Graduate Record Exam — GRE. Persoanele care se adreseazi programelor de pregatire in diverse profesii (de exemplu, stoma- tologie, asistenté medicala, farmacologie si contabilitate), de asemenea trebuie si treac& testele speciale de admitere. Cand programul de pregitire s-a terminat, sunt necesare multe alte teste pentru obfinerea licentei de practicare sau certificatului de competenta. O data avand certificatul de competent sau licenta, in aproape fiecare ocupatie sau profesie se impune 0 examinare standardizati. In completare, mai multe industrii sau agentii guver- namentale selecteazi candidatii pentru locurile de munca si numesc sau pro- moveazi angajatii pe baza scorurilor obtinute la teste. Dat fiind cA testele joaci un rol important in viata noastra, aspectul esential este ci acestea masoara ceea ce au fost desemnate s& miéasoare, iar scorurile obtinute la completarea testului reflecté. cu acuratefe cunostintele si deprinderile celui testat. Un test este util daca scorurile obtinute sunt atat fidele cat si valide. Fidelitatea testului Scorurile testului sunt fidele atunci cand ele sunt reproductibile si constante. Absenta caracterului testelor de a fi reproductibile si constante se poate datora mai multor motive. Confuzia si ambiguitatea itemilor testului sunt factori care influenteaza diferit pe cel testat la perioade diferite. Testele pot fi prea scurte pentru a evalua adecvat abilitatile testate sau interpretarea este prea subiectiva. Daca testul ,administrat* cu diferite ocazii sau diferitor persoane conduce la rezultate diferite, atunci el nu este fidel. O aseminare simpli este cea cu bastonul de cauciuc de | metru. Daca nu stim cat de mult s-a alungit de fiecare data cand efectu’m o miasuratoare, rezultatele vor fi inexacte, indiferent cat de atent am facut misuratoarea. Testele trebuie si fie fidele, dacd vrem ca rezultatele sa fie utilizate cu incredere. Pentru a evalua fidelitatea este necesar si se obtina dowd masuratori pentru acelasi individ, in acelasi test. Acest lucru se poate realiza prin repetarea testului, prin a oferi testul in doua forme diferite dar echivalente, sau prin tratarea separata a fiecdrei jumatati a testului. Dacd fiecare individ testat achizitioneaza aproximativ acelasi scor la ambele méasuratori, atunci testul este fidel. Desigur, chiar si la un test fidel ne asteptim s& apard unele diferente intre perechea de scoruri, datorita situatiilor neprevazute si erorilor de masuratoare. Prin urmare, este necesara o unitate de masura statistic’ a gradului de relatie intre scorurile pereche. Acest grad de relatie este furnizat de coeficientul de corelatie r (discutat in capitolul 1). Coeficientul de corelatie intre scorurile pereche obtinute la un test de cftre un grup de indivizi se numeste coeficient de fidelitate. Testele bine elaborate au de obicei un coeficient de fidelitate r = .90, sau mai mare.Evaluarea abilitatilor mentale 537 Omogenitatea procedurii de testare Fidelitatea si validitatea unui test depind jintr-o mai mare méasura de omogenitatea procedeelor urmate in administrarea si interpretarea testului. La misurarea abilitatii, ca in obtinerea oricdrei miasuratori stiintifice, incercam sé controlim conditiile pentru a mi- nimaliza influenta variabilelor externe. Prin urmare, testele de abilitate admise contin instructiuni specificate foarte clar, limitele de timp (sau, in unele cazuri, nici o restrictie de timp) si metodele de interpretare. Explicatiile date de examinator si maniera in care exa- minatorul prezinté materialele testului trebuie si fie standard de la un test la altul. Desigur, nu toate variabilele externe pot fi anticipate sau controlate. De exemplu, sexul si rasa examinatorului pot varia. Aceste caracteristici vor influenta performanta celui testat: de exemplu, comportamentul general al examinatorului (expresia faciala, tonul vocii $.a.). Astfel de variabile nu pot fi controlate totdeauna, iar influenta po- tentialului lor trebuie si fie Iuaté in considerare la evaluarea rezultatelor testului. Testele de abilitate intelectuala Fidelitatea, validitatea si uniformitatea procedeelor de testare sunt cerinte esentiale oricarui test — in cazul in care testul este desemnat si masoare ca- racteristicile de personalitate (vor fi discutate in capitolul 14), miiestria cu privire la un subiect specific dintr-o materie, deprinderile profesionale, sau probabilitatea de a reusi la facultate sau la scoala profesional. Acest capitol se concentreaza in principal asupra testelor care méasoaré abilitatea _ intelectuald general. Astfel de teste sunt adesea numite gi ,,teste de inteligenta“, dar dupa cum am observat mai devreme, numerosi psihologi consider termenul inadecvat. Nu existé deocamdata un acord general referitor la ce anume constituie inte- ligenta, iar inteligenta nu poate fi lata in considerare separat de experientele si cultura persoanei. De-a lungul acestei discutii despre testele de inteligenta se impune retinerea acestor calificative. Fondul istoric Prima persoana care a incercat s& elaboreze teste de abilitate intelectuala este Sir Francis Galton, cu un secol in urma. Naturalist si matematician, Galton a manifestat un interes deosebit pentru diferenfele interindividuale dupa aparitia teoriei evolutioniste a varului sau, Charles Darwin. Galton credea ca anu- mite familii sunt, din punct de vedere biologic, mai puternice si mai inteligente decat altele. Inteligenta, motiva el, este 0 chestiune de senzorialitate exceptionala si de deprinderi perceptuale, ce sunt transmise de la o generatie la urmatoarea. Dat fiind faptul ca toate informatiile sunt dobandite prin simturi, cu cat este mai sensibil si mai precis aparatul perceptualEvaluarea abilitatilor mentale particulara era de fapt egalé cu VC. De exemplu, media VM pentru tofi copiii de 10 ani este egal cu 10 ani, insa pentru oricare copil de 10 ani luat in parte, varsta lui mental poate fi sub, egala, sau peste varsta de 10 ani. Prin urmare, VM a unui copil stralucitor este deasupra varstei sale cronologice; VM a unui copil »intarziat* se aflé sub varsta sa cronolo- gicd. Acest tip de scala a varstei mentale este usor de interpretat de cdtre profesori si alte persoane care se ocupa de copiii diferinti in abilitatile lor mentale. SELECTAREA ITEMILOR. Dat fiind ca testele de inteligenté sunt destinate si masoare mai curand inteligenta decat rezultatele unei pregatiri speciale (misoari mai degrabi apti- tudinea decat achizitia), ele constau din itemi ce nu presupun o pregatire speciala. Existi doud modalitati principale de selectare a unor astfel de itemi. O modalitate va fi alegerea unor itemi inedifi, care s& asigure faptul cA un copil neinstruit va avea aceeasi sansa de reusité ca si un copil educat la scoala sau acasa. Figura 12.3 ilustreaza itemii inediti; in acest tip de test se cere copilului s& aleaga figurile asemanatoare intre ele, presupunand cA desenele nu sunt fami- liare tuturor copiilor. Cealalté modalitate const in alegerea itemilor familiari, pre- supundnd c& tofi acei pentru care testul este destinat au experienta anterioari necesara s& rezolve acesti itemi. Urma- toarea problema se refera la un exemplu de item familiar: Marcheazd cu F daca fraza este ridicold; marcheazé cu S daca ea este rational. SF Doamna Smith nu are copii si infeleg c& acelagi lucru s-a intam- plat si mamei sale. Fig. 12.3. Itemi ine inteligenta. Se dau urmatoarele instructiuni. Indicaji care dintre figurile din dreapta corespund cu modelul din sténga. Modelul poate fi rotit pentru a se descoperi cores- pondenta imaginilor. (Imaginile 2, 3 si 6 sunt corecte, in prinul rand; imaginile 1, 3 si 5 sunt incorecte, in cel de-al doilea rand.) Desigur cA acest item este acceptabil doar pentru copii care cunose limba englezd, care pot sd citeascd gsi care infeleg toate cuvintele din fraza. Pentru acesti. copii, depistarea erorii din expunere devine un test valid de abilitate intelectuala. Multi dintre itemii testelor de inteligenté presupun cunostinfe generale si familiarizarea cu limbajul testului. Dar aceste atribute nu vor fi niciodata strict intrunite. Limbajul vorbit intr-o cas nu este niciodata exact acelasi cu cel vorbit intr-o alta; materialul disponibil citirii si stresul asupra abilititilor cognitive de asemenea variazi. Difera chiar si modalitatile de discriminare a itemilor inediti din testele perceptuale, care pot fi dobndite intr-o cultura si nu in alta. fn ciuda acestor dificultati, itemii pot fi alesi astfel inct s4 se poatd opera cu ei in mod rezonabil. Itemii inclusi in testele de inteligenté contemporane au supraviefuit in practic’ dup ce multi alti au fost incercati si s-a descoperit cd sunt inadecvati. Totusi, se poate aminti faptul c& testele de inteligen{a sunt validate inEvaluarea abilitatilor mentale Fig. 12.5. Distribufia coeficientului de inteligen{4. Distribujia scorurilor C.l: pentru un esan- tion mare de indivizi si adjectivele folosite pentru descrierea diferitelor niveluri ale coeficien- tului de inteligenta. Un coeficient de inteligenga cuprins intre 90 si 100 este considerat normal; peste 130, superior; sub 70, retardat. 100 cand este egal cu VC. Daca VM este mai mica decat VC, atunci C.I. va fi mai mic decat valoarea 100; daca VM este mai mare decat VC, atunci C.I. va fi mai mare de 100. Cum poate fi interpretat coeficientul de inteligenta? Distributia C.1. se apropie de forma curbei descoperité pentru numeroase alte diferente dintre indivizi, cum ar fi diferentele de inaltime; aceasta (curba de) distributie normala este prezentata in figura 12.5. Majoritatea cazurilor se grupeaz in jurul unei valori medii pe curba normala; de acolo, numarul descreste gradual la doar cteva cazuri aflate la ambele extreme. Adjectivele folosite de obicei pentru descrierea diferitelor niveluri ale C.1. sunt prezentate, de asemenea, in figura. " Cea mai recent revizuire a testului Stanford- Binet (Thorndike, Hagen, Sattler, 1986) utili- zeazi Scorurile Standard de Vérsta, in locul scorurilor C.I, Acestea pot fi interpretate in percentile, care arati procentul de subiecti din grupul de standardizare care creste sau scade pe un scor dat (n.a.). Testarea abilitatilor mentale specifice Pentru a testa inteligenta, testul Stanford-Binet utilizeazi diferite tipuri de itemi. Pana la revizuirea lui din 1986, tofi itemii contribuiau in mod egal la totalul scorului C.1. Un copil se poate descurca foarte bine la un test de vocabular, insé destul de slab la un test care necesit extragerea__formelor geometrice. Aceste ,,forte“ si ,skibiciuni* intelectuale pot fi observate de catre examinator, dar nu vor fi reflectate in scorul C.1. in aceeasi directie cu punctul de vedere curent ca inteligenta este un compozit de diferite abilititi, revizuirea din 1986 grupeazi testele in 4 tipuri principale de abilitati _intelectuale: rationamentul verbal, _rationamentul abstract-vizual, rationamentul matematic si memoria de scurté durata (Sattler, 1988). Din fiecare tip se obfine un scor separat. Tabelul 12.3 ne ofera unele exemple de itemi, grupati in tipuri.Evaluarea abilitajilor mentale SCALELE DE INTELIGENTA WECHSLER. Unul dintre primele teste de inteligenta destinat s& masoare separat abilitatile a fost elaborat de citre David Wechsler® in 1939; impreund cu testul Stanford-Binet este considerat a fi unul dintre cele mai cunoscute teste de inteligen{a. Initial, Wechsler isi ela- boreaza testul deoarece considera cA testul Stanford-Binet nu este adecvat pentru testarea adulfilor si, de asemenea, el credea c acesta pune prea mult accent pe abilitatea verbal. Scala de inteligenta Wechsler (pentru adulfi), sau WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale, 1939, 1955, 1981) este divizata in doua parti: 0 scala verbali si scala de performanta, care sunt cotate separat. Itemii testului sunt descrisi in tabelul 12.4. Un test similar pentru copii, Scala de inteligenta Wechsler — WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children), a fost elaborat mai tarziu (1957, 1974, 1991). Itemii_ din scala de _performanta necesiti manipularea sau ordonarea blo- curilor, imaginilor, sau a altor materiale. Scalele Wechsler, de asemenea, sunt prevazute cu tabele de cotare pentru fiecare subtest, astfel incét examinatorul are o imagine mai clara a ,,fortelor* si »Slabiciunilor* intelectuale ale indivi- dului. De exemplu, diferitele scoruri pot indica cat de bine poate o persoand si rezolve subtestul in cond (unele de presiune subteste sunt — cronometrate, 543 altele nu sunt), sau si stabileasc relatia dintre deprinderile verbale si abilitatea de a manipula materialul non-verbal. Figura 12.6 prezintd profilul testului si modalitatea de insumare a scoru- rilor pentra a obfine coeficientul de inteligenta. Subiectul care a obfinut aceste scoruri particulare tinde sa aiba o performanti mai bund in sarcinile nonverbale. Observand profilul scorurilor, acest subiect de 16 ani nu pare sa aiba rezultate atat de bune pe cat ar trebui; el a obtinut scoruri relativ mici la subtestele care anticipeazi destul de exact reusita in invatarea la scoala (informatii, aritmetica si vocabular). Discrepanta dintre sco- turile obtinute la scala verbal si cele de la scala de performanté vor sugera examinatorului sa ia in calcul problemele specifice de invatare, cum ar fi tulburari ale lecturii sau handicapurile de limbaj. Atat scala Stanford-Binet cat si scalele Wechsler indeplinesc cerintele unui test eficient; ele prezinté o buna fidelitate si validitate. Scala Stanford- Binet are un coeficient de fidelitate de aproximativ .90 la retestare; WAIS are un coeficient de fidelitate de .91. Ambele teste sunt predictori valizi ai achizitiei in scoala; corelatia intre scorurile C.I. obtinute pe aceste teste si plasamentul la scoali este de aproximativ .50 (Sattler, 1988). ? David Wechsler (Lespezi 1896 - New York 1981), psiholog originar din Romania, doctor in filosofie al Universitatii Columbia (1925), fost director al spitalului de psihiatrie Bellevue din New York, prof. univ. la Universitatea din New York (n. trad.)545 Evaluarea abilitagilor mentale SCALA VERBALA ‘SCORUL SCALAT Informatii generate Comprehensiune “Rationamentul aritmetic Analogil Memoria sttelor ‘Mocabular SCALADE PERFORMANTA. “Simbolul cifelor Completarea Imagini ‘Dosen inbloe Desenin Bloc. ‘Ordonarea imaginil "-Scorul total me Ty SCORUL VERBAL a “magia “Asamblare objectulul Fig. 12.6. Profilul scalei de inteligenti Wechsler (pentru adulfi). Tabelul din dreapta prezint& scorurile objinute pe test (pentru un barbat de 16 ani) combinate cu cele verbale, de performanja si scorul total. Manualul care acompaniaza testul este prevazut cu tabele (adaptate in functie de varstd) utilizate la transformarea acestor scoruri in coeficienti de inteligenta. Coeficientul de inteligensa obfinut la scala de performanja este mai mare cu 13 puncte fafa de cel obfinut la scala verbald. persoanei si poate descoperi indicii suplimentare cu privire la ,,fortele* si ,slabiciunile* intelectuale, prin obser- Varea atenti a modului cum subiectul abordeazi diferitele cerinfe. Totusi, Testele de grup Scala Stanford-Binet si scalele Wechsler sunt teste individuale de abi- litate, adicd ele sunt date unui singur individ de catre un examinator, special _ testele de abilitate aplicate in grup sunt pregatit pentru asa ceva. Spre deosebire utile atunci cand trebuie s se evalueze de testele individuale, testele de grup pot. un numar mare de persoane. De fi rezolvate de un numar mare de exemplu, serviciile armate utilizeaza indivizi la indicatiile unui singur numeroase teste de grup, care evalueazd examinator si, de obicei, sunt sub forma. ,hartie si creion* (fig. 12.7). Avantajele utilizdrii unui test individual fata de un test administrat in grup sunt multe. Exa- minatorul este sigur c& subiectul intelege intrebarile, poate evalua motivatia abilitatea intelectuala generala si deprin- derile speciale, in scopul selectionarii indivizilor pentru. serviciile militare speciale: pilofi, marinari, tehnicieni in electronica. si. programatori_ in computere.Evaluarea abilitajilor mentale fn mod asemanator, a fost elaborat Testul pentru cariera profesionala si administrativa (Professional and Admi- nistrative Career Examination ~ PACE) de catre Comisia pentru Serviciul Civil al S.U.A., folosit la selectionarea angaja- {ilor pentru servicii guvernamentale. Alte exemple de teste de grup, folosite pentru masurarea abilitatii generale, sunt Testul de aptitudine scolar’ (SAT), elaborat de Universitatea Princeton, bazat pe principiile Serviciului de Testare a Educatiei (Educational Testing Service), si Testul de evaluare a colegiilor ame- ticane (American College Test - ACT), elaborat de Universitatea Iowa si bazat pe principiile Programului de testare a lor americane (American College Testing Program). De fapt, toate colegiile cu durata de invatamant de 4 ani cer candidajilor pentru admitere fie ACT, fie SAT, ca 0 modalitate de stabilire a unui standard comun pentru elevii proveniti din licee cu diferite planuri de invatamant si standarde de cotare. Testul de aptitudine scolara este utilizat adeseori de colegiile situate pe coasta de Est si de Vest, in timp ce Testul de evaluare a colegiilor americane este dominant in Vestul Mijlociu, Sud-Est si Muntii Stancosi. Testul de aptitudine scolara este alcatuit din doua sectiuni de itemi cu multiplé alegere, 0 secfiune testeazd deprinderile verbale, iar cealalta deprin- derile matematice (tabelul 12.1 si tabe- lul 12.2). Totusi, cei care au elaborat SAT au efectuat o revizuire majori a testului, in primavara anului 1994. Revizuirea testului implica o noua sectiune eseu, intrebari cu dus-intors despre probleme matematice (mai 547 degrabi decat versiunea cu itemi cu multipla alegere), si suficiente intrebari suplimentare de algebra cu scopul de a obtine doua scoruri pe sectiunea mate- matica. Schimbarile efectuate sunt vazute ca modalitate de: a) a asigura elevilor un feedback mult mai detaliat in ce priveste performanta lor; b) a spori utilitatea testului pentru educatori si alti care il folosesc pentru consilierea elevilor si plasamentul acestora in clasele de invatimént; c) a compara eficacitatea diferitelor licee. fn anii trecuti, Testul de evaluare a colegiilor americane era alcatuit din subteste de limba englez, matematic’, studii sociale si stiinte ale naturii; elevii erau cotati pentru fiecare din aceste patru domenii, existand si o cotatie compozita. fn 1989, producatorii testului ACT au revizuit numérul de subteste, ajungind la 12. Acestea includ o sectiune matema- ticd extins’ cu mai multe scoruri, un test nou de citire, o sectiune de limba engle- ZA care se centreazi mai mult pe deprinderile de soriere, si teste separate de rationament stiintific pentru biologie, chimie, fizicd si stiinte medicale. Testele necesita cunostinte minime despre aceste subiecte. in schimb, ele utilizeazA gra- fice, tabele si rezumatele cercet&rii cu scopul de a masura gradul in care elevii se pot descurca cu conceptele abstracte. Schimbarile efectuate in testele SAT si ACT se datoreazd tendinjei actuale a liceelor care pun accent pe citire, scriere si deprinderi matematice mult mai sofisticate. Se observa o miarire a standardelor de predare in liceele {ari si un accent sporit pus pe gandirea abstract si pe deprinderile de judecata.