Discursul lui Cicero -pentru poetul A, Licinius Archias* I, Dacd nu sint cu total lipsit de talent oratorie, desi imi dau seama cit de neinsemnat este cel pe care il am, sau dac& mi-am putut cistiga oarecare deprindere in vorbii, desi, trebuie si mérturisesc, 0 datorez unui destul de indelungat exercifiu, sau dacd studiul elocinjei, de care n-am fost strain toat& viata mea, mi-a putut da oarecare cunostinfe temei- nice in arta oratoried, atunci, faré indoial&, judecdtori, acest Aulus Lici- nius? are dreptul, inaintea tuturora, si-mi pretind’ o dovada de puterea clocventei mele. Caci, pe cit poate mintea mea s&-mi stribata, dintr- singuré privire, tot trecutul gi si se ridice pind la ultima amintire a copi- lriei mele, pornind chiar de la aceast& copilirie, pe acest Lieinins il intilnese ca find cel dintii care m-a introdus gi mi-a edilduzit pasii in studiul literelor, Si dac& aceasti voce a mea, modelati, dup% indemnul si pove- ele acestuia, a fost din cind in cind de folos cetdfenilor nostri, atunci fard indoiali acela de la care am inviifat cum s% pot ajuta pe unii si cum si pot salva pe alfii, © in drept si astepte de la mine sii fac tot ce-mi ya sta in putinfi si-i dau ajutor gi si-l salvez. Si pentru ca si nu se mire cineva ei eu vorbese astfel despre un om care nu gi-a ficut din elocints © art& gio profesiune, tin si se gtie c& nici eu nu m-am marginit la aceasti ocupatinne. Caci toate stiinfele care au in vedere cultura spiritului omenese au intre ele o legituré comund, gi sint oareeum inrudite. Il. Dar, pentru ea sé nu se mire vreunul dintre voi cd eu intre- buinfez, intr-o chestiune de drept gi intr-o judecati publick, ce se diseuté inaintea pretorului poporuluiroman, a unuibirbat de o mare distinetiune, si imaintea voastré, judecitori de o seriozitate recunoscuti, si in prezenta unei atit de numeroase aduniri, o elocinf’ care se abate nu numai de la cea obignuiti in tribunale, ci si de la cea practicaté in for, vi cer in acest proces ingiduinta, desigur folositoare pentru acuzat, dar, precum sper, hesupirdtoare pentru voi, ca, din moment ce apér un poet dis- 1 Textul este reprodus in principiu dups traducerea, destinata in mod evident lecturii seolare, a lui G. Popa Lisseanu (Discursul pentru Archias, Bibl. autorilor clasici greei si roma 33, Bucuresti, 1925). Scopul urmarit de antologia noastra ne-a impus unele adaptiri ale textului, pur formale. ‘Pentru explicafiile istorice am folosit si micul dicfIonar al edifiel C. Balmus si ‘Al. Graur, citat In nota introductiva. Numele roman al lul Archias, Licinius fiind ales ca un omagiu adus, potrivit obiceiulut, patronilor sai, Luculii, eare faceau parte din gens Licinia.58 ‘ Antologie de oratorie judiciar’ Cicero ting si pe un mare erudit, intr-o adunare de oameni atit de invitati si in presenta unor judecdtori atit de luminafi, prezidafi de un astiel de pretor, si stirui cu oarecare libertate de cuvint asupra pasiunii pentru stin{® gi pentru Literatur’ gi, fiind vorba de o personalitate pe care Jiata sa linigtita gi studiile sale lau Misat departe de afacerile si de primej- Giile baroului, si recurg la o elocinfé cu totul nou% si oarecum necunos- cut’ pind in’ zina de azi- Bi dacii-voi vedea cd imi implinifi aceast& doringd gi accasti favoare, voi face, fark indoialé, s& simfifi mu numai ci mu trebuie sii] indepartafi pe Aulus Licinins din rindul cetiifenilor, deoarece este cetdifean, dar, chiar bacd n-ar fi, st ajungefi la convingerea ci ar trebui si fie primit ca atare. TIT, Ofei indaté ce Archias a iegit din virsta copiliriei, terminindu-si studiile care de obicei formeazd tineretul pentru viata de mai tirzin, ainceput sk serie si $-aficut eunoscut mai intii in Antiochia — efici acolo se niiseuse dintr_o familie distins’ —, in Antiochia, oras de mult celebru gi bogat, plin de oameni erudifi si de gust gi s-a ridicat repede deasupra tuturor prin striilucizea talentului si, Mai tirziu, im celelalte regiuni ale Asiei $i in toat% Grecia era atit de mult celebrat& sosirea Tui, nett cea ce se Astepta de la acest om ii depiigea reputafia, iar la sosire, admirafia stir- nit depiigea tot ceca ce se agtepta de la cl. Pe vremea accea Italia era plink de birbafi care se oeupau eu stiin~ tele si literatura greac& gi aceste studi erau pe atunci cultivate in Latium ba mai mult cdldurd decit sint ele astiiai in aceleasi orage, si chiar la Roma, din cauza vremurilor linistite, nu erau deloc neglijate. De aceea gi Taren- tinit si Rheginii gi Napolitanii ii diuir Ini Archias dreptul de eetiifenie sialte multe privilegii gi tofi cifi eau in stare s& prefuiasedi eit de eit meri- tul unui om socotit vrednic de a-] cunoaste si de a-i ardta prietenie. Cu o faim’ atit de mare, ajungind celebru gi la cei care nu-l cunosteau, vine Ja Roma in timpul Consulatului lui Marius gi Catullus * (102 i.en.). Cistigi mai inti bundivointa acestor consuli, dintre care unul putea sit ofere un material excelent pentru scris, iar cellalt, pe lings fapte str’, Incite, prietenie gi consideratic. In curind Luculli‘, pe cind Archias ined nu pirisise toga pretexta 5, se gribira si-1 primeased in casa lor. Si nu numai pentru talentul gi dragostea Ini pentru literatura, dar mai ales pentru firea $i virtufile sale a meritat ca familia care gi l-a apropiat, ea cea dintti, 2 Marius, vestit general roman, om politic brutal si firs orizont politic (Arpinum, 165-86 L.e-n.). Seful partidului popular, adversarul Tui Sulla. Invinge pe Teutoni la Aquae Sextiae (Aix) tn 102 Len, si pe Cimbri la Campi Raudil (Verceil) in anul urmator. Trecindu-se ]urMarius comanda pe eare Sulla 0 avea in rizhotul contra lui Mithridate, se dezlantuie rizboiul tivil, Aruneat in inchisoare de Sulla, proscris, Marius revine in 87 Le.n. maeelarindu-si adver~ Sari, dar moare pe neasteptate. Caius Lutatius Calullus, colegul de consulat al lul Marius, tn 162 Len. reprezentantal partidului aristocratic, Se simucide in 87 ca si nu cada tn mlinile Toi Marius. “Familie patrician aparjinind gintei Licinia. © Towa impodobitd cu o banda de purpuri. Era purtats de tineri pind la virsta de 17 ani side tinere pina la cdsatorie,Discursul pentru poetul A. Licinius Archias 59 din prima Inui virsti, sd-1 pistreze ca prieton pind Ia bitrinefe. Pe acele ‘remuri era iubit de Quintus Metellus Numidicul ® gi de fiul acestuia, Pius 7; Marcus Aemilius® fl asculta cu plicere ; tritia in intimitatea Tui Quin- tus Catullus®, tatal gi fiul; Marens Crassus 11 stima ; relafiile sale strinse ‘en Luculli gi éu Drussus ¥, eu Octavii # si cu Cato si cu Intreaga familie th Hortensiilor # il ficeau ‘si se bucure de cea mai inalt consideratie, ca inul care era prefuit nu numai de cei care ciutau si-] asculte spre a se instrui, dar si de cei care se preficeau numai ci o dorese. LV. Intr-aceea, plecind, dup’ un oarecare rastimp, impreund cu Marcus Tmeullus™ in Sicilia si pirisind-o apoi, tot impreund cu el, a sosit Ja Hera- ‘clea ™, Aceastii cetate, fiinded se bucura, in temeiul unui tratat de alianta, de toate drepturile, Archias a voit si fie inseris in listele ei de cetaijenie ‘si obtinu ngor aceasta, pe de o parte pentru meritele sale persopale, iar pe de alta parte in urma interventiei si a protect iei ui Lucullus, In urma aparu legea Ini Silvanus gi Carbo ” care acorda dreptul de cetiifean roman color care ar fi fost insorigi in cetiifile federate; cu condijia si fi avut omiciliul in Italia in timpul promulgérii legii gi si fi facut o declaratie fnaintea pretorului, in timp de 60 de zile”. Archias isi avea domiciliul In Roma de mai mulfi ani gi si-a fieut declarafia inaintea pretorului Quintus Metellus, prietenul si intim. Dacd n-ar fi vorba decit de dreptul de cetaitenie si de lege, n-ay mai avea nimic de adaugat: procesul a fost pledat. Caci din acestea ce s-ar 6 Caecilius Numidieus, invingatorul Iui Jugurtha, regele Numidiei, adversar al parti- dului popular, exilat in anul 100 f.e.n, Moare in 91 Len. Partizan al Jui Sulla, pretor in 89 Le.n., consul in 80 .e.n, Lupta tn Spania $1 obfine trlumtul, © Marcus Aemilius Scaurns, dintr-o familie nobil& siricita, consul In 115 1.e.n., partizan al oligarhiei, trece In rindurile plebel. ® Quintus Lutatius Catullus Capitolinus, fiul lui Gaius (vez partidului senatorial, mort in 61 f.e.n. 20 Marcus Livinius Crassus cel bogat (115—53 1.e.n.), proconsul tn 72i.e.n., inibusd ris” ‘coala sclavilor din enul 71 i.e.n,, triumyir eu Cesar 51 Pompel, consul In anul 55 i.e.n., asasinat in razboiul cu Parti (98 Len). 10 Marcus Livius Drussus, tribun al plebei (a. 12), consul tn 112 Le.n., supraliciteaad demagogie pe Caius Gracchus, moare in 109 Le.n, Fiul siu Marcus, tribun al plebel, rela politica Catalul si este asasinat In anul 91 Len., ceea ce deziintule rizboiul social. 1! Familie de origine volsca stabilita la Roma din cele mai vechi timpuri, Cel mai ilustru reprezentant al ei a fost, Octavian August. 3 M, Poreius Cato Censorul, naseut la Tusculum, in 234, mort 1a 149 f.e.n., ilustra om de stat gi serlitor (istorie, agronom, economist), adversarul Seipionilor, animatorul luptei contra Gartaginel, adversarul influentei grecesti. i Fiortensius Q. Hortalus (114—50 {.e.n.), consul in 69 1.e.n., staptnul une! marl averi, spirit subtil, cel mai mare orator al anilor cind Cicero tsi ineepea cariera. 38 Fiul lui L, Lieinius Lucullus, care tn anul 102 Le.n, a fost trimis tn Sicilia, in timpul riscoalel selavilor. 26 Orag din Lucania, n sud-estul Italiei, unde Pyrrhus a invins pe romani (80 L.e.n.). Avea statutul de cetate alata (foederata). WV Tribunii M, Plautus Silvanus si C. Papirius Carbo (89 1. numit lex Plautia Papiria, pentru acordarea dreptului de cetajenie romana, nota 3), reprezentant al fae si se voteze plebiscitul60 Antologie de oratorie judiciaré : Cicero putea tigidui, Gratius? Vei spune oare ci pe atunci n-a fost inseris la Heraclea? Este de fati un martor a cirui autoritate, al clrui cuvint si a clini buni-credinfa nu pot fi puse la indoial, este Marcus Lucullus eare nu spune eu cred, ci ew stiu, nu spune ew am aucit, ci en am vdcut, nu spune eu wm intervenit, ci eu am ficut-o. Sint de faf% delegati din Heraclea, oameni foarte distingi (au venit anume pentru acest proces cu imputernici din partea concetiitenilor lor), care declari cX acesta a fost inscris ca ceti- fean la Heraclea. Fati de aceste probe, tu ceri registre publice ale cet&tii, care, toat& Iumea o stie, au pierit impreun& eu arhivele in timpul rizbo- jului italic. Dar e ridicol de a nu opune nimie probelor ce avem gi de a cere altele pe care nu Je putem avea, de a nu spune nici un cuvint asupra celor atestate de amintirea vie a oamenilor si de a pretinde dovezi serise si apoi, eit& vreme ai autoritatea celui mai distins birbat gi declaratiunea publick a unui prineipiu demn de toat& increderen noastr’, de a refuza probele cu neputintii de falsificat, si a cere registre, de care tu insufi spui ca pot fi contraficute, N-a avut domiciliul la Roma? el care cu atifia ani mai inainte de aceast& lege a fieut din Roma sediul tuturor afacerilor si al situatiunei sale! N-a ficut declaratie? Dar a fiicut-o in acele registre care singure sint recunoscute ca autentice dup declarafia colegiului de pretori. Y. Ciici, in vreme ce de registrele Iui Appius" se spune c& eran tinute cu prea mare neglijenfa, iar registrele lui Gabinius ™, cit timp acesta fu teafiir, isi pierduseri orice ineredere ca act public, din cauza usuringei, iar dupi condamnare, din cauza nenorocirii®*, Metellus #, dimpotriva, find cel mai cinstit gi cel mai masurat dintre oameni a impins aga de departe scrupulozitatea, incit a venit la pretorul Lucius Lentulus ® si la judeciitori, pentru a Ie spune eit de mult il nelinigteste o risitura (cw virful stiletnlui de seris), a unui singur nume. Dar in aceste registre nu vedeti nici o singura stersituré la numele Ii Aulus Lieinius. Astfel stind lucrurile, vi mai indoiti de dreptul siiu de cetiifenie, mai ales cind a fost inseris ca cetitean in mai multe orage? CAci, in timp ce multi oameni de rind gi oameni fark profesinne sau cu 0. profesie 18 Appius Claudius Pulcher, tatal demagogului Clodius, ucis de Milo, Pretor in 89 f.e.n., sters de pe lista senatorilor de censor, aparfinea partidului aristocratic al lui Sulla, Moare in 82 Len. 2 Publins Gabi bani publici (peculatus). £0 Lisseanu a tradus: ,,lar ale lui Gabinius, ett timp usurinta sa I-a ferit de vreo atin- gore, dezastrul siiu dup’ condamnare a fieut si nu se mai dea nici o Ineredere registrelor sale” Gabini, quamdiu incolumnis fait, levitas, post damnationem calamitas omnem tabularum fidem resignavil). Am socotit © restructurare a textului absolut necesar’. 5 Tustrit familie patriciani. Nu poate fi decit Q. Caecilius M. Pius, partizan al lui Sulla, consul in 90 f.e.n., care Iupt in Spania si objine triumful. 32 Lucius Cornelius Lentulus, pretor urban sau peregrin, pretor dupi 89 si tnainte de 84 Len., probabil in 86. ius Capito, pretor In 89 Len. A fost condamnat pentru deturnare de| Discutsal pentru poetul A. Licinius Archias or neinseninath au dobindit fara greutate in Grecia (Magna) * dreptul de cet fenie, cred ci nici locuitorii din Rhegium, nici Locrienti, nici Napolitanii, nici Tarentinii, n-ar fi refuzat wnui poet atit de talentat ceea ce de obicel au acordat unor simpli actori. Ce? Cind atifia alfii, nu numai dupa legea Jui Silvanus,-ci chiar dup’ legea Papia, s-au furigat, nu se stie cum, in registrele acestor municipii, Archias care nici m&car mu s-a folosit de tithu- rile ce ile-au acordat mai multe din ele, fiindcd a voit, totdeauna sii fie cotijean din Horaclea, s% fie lipsit de acest drept al stu? Te intrebi ce esto cu legile de recensimint. Da, negresit ; ca si cum nu s-ar sti cdi Ja ultimul recensiimint acesta a fost in armata ilustrului general Lucius Tucullus™ ; c& in epoca precedentului recensimint a fost cu acelasi questor Lucullus in Asia; si c& sub Tulius ® gi Crassus **, primii censori de la adopfiunea sa, Du s-a mai fieut nici un fel de recensimint. Dar, cum recensdimintul mu stabileste dreptul de cottifenie, ei arati numai c% cel cuprins in rol figura atunci ca cet&fean, chiar in perioada in care tu il invinowafesti ca niei Archias mu se considera ca avind acest drept, ol a fiicut de mai multe ori testamente dupa legile noastre, a acceptat solemn mosteniri de la cet&iteni romani gi a fost propus tezaurului public pentru gr atificare de proconsulul Lucius Lucullus. VI. CautX dovezi, dac& pofi si gisesti yreuna : nicind mérturiile acestuia sau ale prietenilor sii nu vor putea fi combatute. “Ma-vei intreba, Gratins, de ce fin aga de mult la omul acesta, Fiindcfi, in tovarisia Ini, dupa gilagia din for, sufletu-mi giseste o odihn’, iar ure- chile-mi asurzite o ugnrare. Crezi tu’ oare ck eu ag fi in stare si vorbese zilnic despre chestiuni atit de variate, dac& nu mi-ag imbogifi necontenit sufletul cu literatura, sau si suport atita incordare, dack nu mi-ag reim- prospita din cind in cind forfele prin cultivarea literelor. Eu personal, {i-o mirturisese cu plicere, m-am consacrat cu totul acestor studi, N-au decit si se rugineze toti aceia care s-au Virit atita in literatura fara si poatt sh tragh din ea vreun folos pentin gocictate sau si dea cova la Iumind. De ce ins m-as rugina eu care, de atifia ani, judecitori, trdiesc in aga fel incit niciodati, nici interesele mele, nici linistea mea nu m-au impiedicat sti-mi ajut un prieten, sinici plicerilenu m-au indepartat de 1a datorie sau cine ar putea, cu dreptate, si se supere pe mine, dack timpul pe care alfii il pierd cu afacerile lor, daca timpul pe care alfii il pierd in serbari si jocuri, dac& timpul pe eare alfii il pierd pentru plicerile lor gi pentru distracfiile sufletesti si trupesti, daci timpul pe care alfii il pierd in chefuri prelungite, pe care fl pierd in jocuri de noroe sau in jocul cu mingea, tot acest timp ® Sudul Ttalici, in care se aflau, intre multe altele, coloniile grecesti romanizate, pe care le citeaza Cicer ™ Lucius Lieinius Lucullus, general roman, const la Cyzle (73 ien.). Vestit prin ‘bogiitia sa. 3% Lucius Iulius Caesar, fiul consulului din 125, consul in 90 Le.n., dupa infringerile sufe~ rite in razboiul cu aliatii italici care reclamau cetijenia romanit, propune in acelasi an legea care fe acorda cetiifenia aliatilor care nu participasera la rizbolul social (Lex Iulia de eivitate eum soeiis). 3 Veri nota 10. 84 .e.n,, infringe pe Mithridate4 . Antologie de oratorie judiciari : Cicero Locuitorii din Colophon ** spun ck Homer a fost: concetiifeanul lor, cei din Chios * il revendicd, cei din Salamina * {] reclama, smyrnienii sustin cd le-a fost compatriot ; de aceea i-au ridicat si un templu in orasul lor; gi foarte multe alte popoare diseutd intre ele si reclam’ pentrn sine ‘aceeasi onoare. IX. Acestia revendicd deci chiar dupi moarte pe un strain, pentru ca a fost poet : noi pe Archias, care este in viata, care vrea si fie eonce- thfeanul nostrn si care si este dupa legile noastre, noi il vom goni dintre noi, mai ales cind. de mult vreme gi-a consacrat toat% munea si tot ta- lendul siu pentru celebrarea gloriei si virtutilor poporului roman ! in tineretea sa a incercat s& scrie despre razboiul cu Cimbrii si, in acelasi timp, si-a cigtigat favoarea lui Caius Marius *7, desi acesta pirea putin sensibil la studiile literare. Céci nimeni nu este atit de potrivnic Muzelor ca si nu vadi cu plicere numele séu gi lucrarile sale imortali- zate prin poezie, Se spune ci marele Themistocle * din Atena, find in- trebat o data care cintec sau care voce ii place mai mult, ar fi réspuns : a aceluia care ar face mai bine elogiul faptelor sale. Si de asemenea, acelasi Marius indragise cu deosebire pe Lucius Plotius *, fiindek avea credinta c& talentul acestuia ii va cclebra faptele. Razboiul cu Mithridate insa, rizboi indelungat si greu, purtat cu multe peripetii pe apa gi pe uscat, a fost cintat in intregime de acest Archias ; in acest poem nu se preami- reste numai prea viteazul si prea stralucitul Lucius Lucullus®, ci insusi numele poporului roman. Cci poporul roman sub comanda Ini Lueullus a seos la iveal’ fara Pontului “, un regat odinioar’ straynic apirat gi de fortele unui rege puternic si de ins%si natura locului; armata putin mume- roasé a poporului roman, sub acelagi comandant, a pus pe tug’ trupele nenumirate de armeni; gi este spre lauda poporului roman de a fi seéipat, sub conducerea aceluiasi Lucullus, cetatea Cyzicenilor , aliata noastri credincioasi, de atacurile unui rege puternic gi de a o fi_smuls din gura unui dugman ce avea si o inghiti. Va fi liudati, va fi preamarita in decursul veacurilor victoria de necrezut repurtatid la Tenedos de armatele acelniasi Lucullus, unde generalii dugmanilor furi omorifi si flota lor 3° Oras Ionle din Asia Mica. % Sau Chio, insuli din Marea Egee spre Asia Mici, %5 Tysuld de pe coasta de vest a Aticei, unde flota persilor a fost in 480 fen, 86 Oras in Asia Mic % Veri nota 3. 88 Orator, general atenian si om de stat, invingdtorul persilor la Salamina (cca. 525— cca. 460 Len). % Lucius Plotius Gallus, primul retor roman, a cirui scoala a fost inchisi de Licinius Lucius Crassus $1 din care Cicero va face primul personaj al dialogului sin De oratore, «0 Veri nota 4. 41 Vechi regat din Asia Mies, pe coasta Mirii Negre (Pontus Euxinus); a ajuns si i piept romanilor sub Mithridate VIT Eupator (111—63 t.e.n.), care fu infrint i fara sa transfor~ mati in provineie romani. © Oras din Asia Mici unde L. L. Lucullus a invins pe Mithridate, de Themistocle in apropierea fostei Troia. |Discursul pentru poetul A. Licinius Archias 65, seufundata. Ale noastre sint trofeele, ale noastre monumentele, ale noas- tre triumfurile. Geniile cari le preamarese celebreazi gloria poporului roman. Drag i-v fost Primului Seipio Africanul ** pootul nostru Eunius #; de aceea, se crede et i s-a ridicat in chiar mormintul Scipionilor o statuie de marmors. Dar, prin aceleagi laude, fark indoiali, nu este numai eroul léudat, ci so eternizeazi insusi numele poporului roman. Cato, strimogul celui de acum, este ridicat pind in slava cerului; aceasta aduce un mare omagiu virtufii poporului roman, In sfirsit, tofi acei Maximii, Marcelii, Fulvii, cind sint celebrafi, celebrarea lor inseamna lauda noastri a tuturora. X, Dui Ennius deci, care a ficut toate acestea, desi nascut la Rudi, strdmosii nostri i-au desehis cetifenia roman’: noi pe acesta, cetitear din Heraclea, dorit de multe orage, cetifean recunoscut dupa legile romane, si-l gonim din rindurile noastre ! Daca isi inchipuie cineva ck versurile grecesti aduc mai putin’ cinste decit versurile latine, se ingeali amar ; cici cartile grecesti se citese ‘mai Ia toate neamurile, cele latinesti ins’ se mirginese intre hotarele noastre, desigur foarte strimte. De acca, daci faptele noastre stralucite n-au alte margini decit cele ale globului piimintesc, ar trebui si dorim ca pind unde ajung armele noastre, pink acolo si pitrunda si gloria si faima noastra, Aceasti risplati, cea mai strilucit& pentru popoarele a cdror fapte se celebreaza, este, in acelasi timp, pentru cei ce lupta in vederea gloriei, cel mai puternice stimulent, si in 'mijlocul primejdiilor, si in mij locul oboselilor. lor. Cit de mulfi seriitori pentru sirbatorirea faptelor sale, nu se spune ci a Inat cu sine faimosul Alexandru cel Mare ! Si, cu toate acestea, cind -a oprit inaintea mormintului lui Achile de pe promontoriul Sigeu, 2 zis: + Fericite tinir e& ai gisit in Homer pe cintiretul vitejiei tale”. Si avea mare dreptate: cici daci n-ar fi existat Tiada, acelasi mormint care ii acoperise corpul, i-ar fi invelit si numele siiu. Ce? Acest compatriot ai nostru, supranumit cel Mare “7, al cirui noroe a fost tot atit de insemnat ca si meritele sale, n-a diruit odat, intr-o adunare de soldafi, dreptul de cetijenie Ini Theophanes din Mytilene, panegeristul siu? Si bravii nostri soldati, oricit de simpli si de necioplifi erau, atinsi de farmecul gloriei si oarecum partasi ai ei, nu lau aplaudat prin vii aclamatiuni? © Vezi nota 27 4 Quintus Ennivs (210-169 Len.) poet latin axhaie, gree de origine, contribuie la Introducerea eulturii_grecesti Ia Roma, adaptind tragediile si comediile greecylic In Anate, poem greoi, hperfect, in hexametri dactitil, cinta istoria Romel. Virgilius gisea in ele uncle Trumuse{i valabile. 4M, Porchis Cato Utieensis (95—46 t.c.n,), earacter nobil, spirit cultivat, se. sinucide In Africa, pentru a mu trai sub dictatura Int Cesar #*'Rudiae, cetate in Calabria (sudul Italie) # Caius Pompeius (107-49 ten.) eelebru general, om politic fini sufieients energie si elarviziune ; dupa mari suecese militare, e2ita sa ristoame republica, fard a sti si-ireden © viata now ; x format primol triumvirat eu Cesar si Crassts, a fost Invins de Cesar la Dhar. salas in Thessalia si a murit uels de un soldat Ia Uti ©. 63866 ‘Antologie de oratorie judiciaré : Cicero De aceea, socotiti voi ci dact Archias n-ar fi fost eetifean roman, dup& legile noastre, n-ar fi putut si fad si dobindeascé aceasti cetditenie de la vreun general? Sulla“, care acorda aceasté favoare spaniolilor si galilor. ar fi refuzat cererea acestuia! Sulla, pe care lam vizut intr-o adinare, unde un prost poet din popor ii prezentase 0 foaie de hirtie pe care ficuse 0 mick poezie de laudi, chipurile in exametri gi pentametri, porunci numaidecit’ ca din Iucrurile pe care le vindea atunci si i se dea si lui o recompens%, dar cu condifia si nu mai scrie nimie in urmé. Cel ce pretuia bunivoinfa unui poet ru vrednicd de oarecare risplata, n-ar fi c&utat talentul, verva si bogitia de exprimare a lui Archias? Ce? De la Quintus Metellus Pius*, prietenul siiu intim, care a inzestrat pe atifia alfii cu dreptul de cetitenie, n-ar fi putut obtine acest drept, fie singur, fie prin Luculli? Mai ales e& acest Metellus aga de Jacom era dup’ cele- brarea faptelor sale e& isi apleca urechile chiar gi la poefi naisenfi in Cor- duba™, cu tot tonul acestora greoi si barbar. Chei nu trebuie si ascundem ce nu se poate ascunde si ceea co tre- buie si o spunem in fata: cu tofii sintem impingi de dorinja de a fi lau- dati gi ou cit cineva este mai sus pus, cu atita este mai lacom de glorie. Chiar acei filozofi care seriu despre dispreful gloriei isi pun numele pe serierile lor, gi din dispretuirea miririlor gi a renumelui vor si-si faci 0 mirire si un nume. In adeviir Decimus Brutus, mare biirbat, si mare general, n-a impodobit cu versurile bunului siu pricten Attius * frontis- piciile templelor si ale monumentelor pe care el le-a ridicat’? Si nici ves- titul Fulvius pe care l-a insofit Ennius in rizboiul eu etolianii §* n-a pre- getat un singur moment de a consacra Muzelor priizile cuvenite lui Marte, zeul riizboiului. De aceea, intr-un oras, in care generali, aproape inar- mati, au dat cinstea cuvenit’ numelui de poet si sanctuarelor Muzelor, fntr-un astfel de oras, n-ar trebui ca judeciitorii, in timp de pace si ra- min& indiferenfi la cinstirea Muzelor si la salvarea poctilor. Si pentru ca sh facefi aceasta cu mai multi bundvoie, imi voi des- chide, judecitori, sufletul, si vi voi mérturisi marea mea inbire pentru 4 Lucius Cornelius Sulla (136-79 Len, coleg de consulat si virul Tui Marius, consul tn 88 t,e.n., dictator in 82 Len, Seful aristocratiel senatoriale. Dupa vietoriile asupra tui Mithri- date sia grecilor, care au dus la ocuparea Atenci, Sulla a instituit o singeroasi dictaturd, ,.un Imperiu italic fark Impirat”. Legiuitor inzestrat, administrator eficace, a abdieat de Ia putere cind sla socotit mishmea de clasi meheiata. ® Veri nota 21. 5 Vechiul nume al Cordobel, oras pe Guadalquivir, in centrul Spaniei de sud. % Celebru prin sacrificlul de sine in al treilea rizboi semnitic. 5 Forma Altius este gresitd, Lucius Accuis (170—90 f.e.n.), fiul unui dezrobit, devine poet tragic in cercul lui Scipio Acmailianus si unul din etitorii literaturii romane elasice. 2 Locuitorli Etoliei, situala 1a sud de Thessalia si la vest de Atica, spre Marea Ionica. In acest razboi Ennius 2 Insotit pe admiratorul sau, M. Fulvius Nobiliar, dintr-o femilie plebee din Tusculum, consul in 189 Len. 4 In original manubias Martis (Lisseanu : spoliile lui Marte). O parte din pradi era con- sacrata une! divinitati, Indeosebl Tui Marte, zeul rézboiulul. Facindu-l pe Ennius si participe Ja avantajele prizii de rézboi, originalitatea lui Fulvius a constat in a da poetului (,,muselor”) ceea ce traditia ar fi cerut si aparfing zeulul Marte, respectiv unui templu al acestuia sf eole- giulul de preoti care fl deserveau. iDiscursul pentru poetal A. Licinius Archias 7 glorie, 0 iubire poate prea vie, dar totusi o iubire cinstitd. Caci faptele pe care le-am savirgit noi, in consulatul nostra, cu voi impreund, pentru mintuirea acéstui orag gi a acestui imperiu, pentru viata cetiifenilor gi pentra statul intreg, Archias a incercat si le descrie in versuri, incepin- du-si chiar poemul sin, Dup% ce am ascultat inceputurile sale, mi s-au parut pline de avint si interesante i lam ajutat s% duct Iucrarea la bun sfirsit ®. Caici virtutea nu doreste alti risplaté pentru neeazurile gi primej- diile sale decit aceast rasplata a glorieci si a laudei. Dac’ si aceasta ne-ar lipsi, la ce ne-am mai lupta, judeciitori, in decursul unei viefi atit de scurte si efemere, cu atitea necazuri. Fira indoiali, dack sufletul nostru n-ar avea nici un presentiment pentru viitor si dacé acelasi orizont care mirgineste durata viefii ar margini si toate gindurile noastre, nu ne-am mai sbueiuma in atitea necazuri, nu ne-am mai chinui in atitea griji si vinzoliri si nu ne-am mai expune atit de des chiar viaja. Dimpotriva, in fiecare om mare exist un sentiment generos care, zina, noaptea, ne stimuleazé sufletul pentru glorie si ne indeamn’ si nu listim si plard impreund cu viata noastré gi pomenirea numelui nostru, ci si prelungim acest nume pin’ in vecii vecilor. XI. Si parem noi oare tofi, citi ne gisim in mijlocul afacerilor publice, in mijlocul primejdiilor si al necazurilor vietii, atit de mici de suflet, incit noi care, tot timpul viefii, n-am avut nici un moment de liniste i de rigaz s& credem c% odat& cu moartea noastrs va muri totul? Cind atifia oameni distingi au avut grijé si-si lase statui si portrete, ima- gini nu ale spiritului, ci ale corpului lor, noi n-ar trebui s& dorim ‘ca si lisim ‘dup noi imaginea gindurilor si'a virtufilor noastre, exprimate artistic de genii stralucite? Cit despre mine, tot ce am ficut in interesul public al statului, am socotit necesar ea, in chiar timpul guverndrii mele, sii le popularizez si s& le rispindese pentru amintirea vecinic’ a tuturora. Acestea insi, fie ¢& dup% moarte vor fi departe de orice simtire a mea, fie ei, dupé cum ered cei mai mari filozofi, o parte a sufletului meu se va bucura de ele, pentru moment cel putin simt 0 mare mulfumire, hri- nindu-m& cu aceste ginduri si cu aceasti nidejde. De aceea, judecitori, pAstrafi in rindul cetatenilor nostri pe un om, ale cirui virtufi ni le invedereaz’ prietenii atit de ilustre si vechi; pe un om de un talent atit de mare, precum gi-o poate inchipui oricine vede ci esto ciutat de cei mai talentafi bixbati; pe un om al edrui proces se inte- meiazé pe o lege binefic&toare, pe autoritatea unui municipiu, pe mir- turia lui Lucullus, pe registrele iui Metellus. Pe lings aceasta, daci, intr-o afacere atit de importanti, este nevoie nu numai de recomandarea oa- menilor, dar chiar si de a zeilor, cerem de la voi, judeciitori, ca pe acel © In anul 64 4e.n, sl urmatori, end a fost inabusitl conjuratia hui Catilina (109—62 Le.n.). % Neterminata, poate pentru a menaja pe Luculli, eare mu erat in relafii bune eu Cicero. Laurand (Le. supra) sugereaza ek Archias pur si simpli nu gi-a finut figaduiala cu care ely. tigase asistenta judiciard a vanitosului orator si pater patriae,68 Antologie de oratorie judiciari : Cicero poet care intotdeauna y-a Kindat, pe voi, pe generalii vostri, care a kiu- dat vietoriile poporului roman, care promite ed va imortaliza ultimele noastre primejdii comune, care face parte dintre cei, intotdeauna gi la toate popoarele, socotifi si numifi spirite sacre, vi cer ca si-] primiti sub protectia voastri, pentru ca mai degraba s& se simtd ugurat de buniita- fea voastri, decit si se plingd de rigoarea voastra excesiva. Cele ce am spus, judecdtori, in acest proces, in pufine cuvinte gi simplu, dup’ obi- ceiul neu, cred ci le-a aprobat toatd Iumea ; cele ce am adiugat, contrar obiceiului baroului si al pledoariilor, cu privire la talentul Tui Archias si in-general eu privire la studiile literare, sper, judecitori, of pe acester, le-afi luat in partea lor cea bun’; cel pufin sint sigur c& a ficut-o cel care vi prezidears. e