Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Octavian Țîcu

    Uploaded by

    UNIMEDIA
    804 views6 pages
    Octavian Țîcu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Octavian Țîcu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    804 views6 pages

    Octavian Țîcu

    Uploaded by

    UNIMEDIA
    Octavian Țîcu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICI MOLDOVA st Alexie Lapse of 28 Chika, MD 200, Repebin Molva SESIZARE rena a conformitate cu acohl 25 lit) ia Lege a 317-XU din 13 deembrie 194 ox eve "a Cures Conatiional arcolle 8, alin) tg) 5139 din Coda uri Constitatonse ne. S022 gin 1 roie 1995 4012S ‘GRIER consiTUTIONAE REPUALICH NOLOVA Ne LOG Ae ea Presoa sxtar en wn dcimen ari poae aja dbp olga amas I~ AUTORUL SESIZARIL 1.Nume:FECU_ 2, Prenume: OCTAVIAN 5, Funeja: Deputat in Parlamentul Republicii Moldova 11- OBIECTUL SESIZARI 1241 Prezeta sesizare are ca obioctexercitarea controului constituionalittitesupra sintagme! .Copill persoanelor supuse represiunilor care s-au ndscut in locurle de represiune sau in drum spre ele se considera copi proventi dn edsitoriaincheiaté pind a ‘represiune” din ar. 1 al Legit Nr. 296 din 23.11-1994 pentrainterpretarea unor prevederi ale Tegi privind reabiltarea vitimelor repreiunilr police. Sustinem ci aceasti norma contravine urmétoarelor prevederi ale Consttjei Republici Moldova: ‘Art. I. Statul Republica Moldova lnI@) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea ‘omulu. dreprurile $i libertile lui, libora dezvoltare a personalteil umane, dreptatea $i pluralismul politic eprezingd valor supreme sl sunt garantate" ‘Art. 4, Drepturile i libertitile omului (2) Dispozitile “constingionale privind dreprurile $1 lberile omulul se interpreteazit si e aplicd in concordant eu Declaratia Universala a Dreprrilor Oma, cu pactele¢ eu celelalteratate la care Republica Moldova este parte. 2) Dacd existd neconcordange intre pactele $i tratatele prvitoare la drepturile Jfndamentale ale omului la care Republica Moldova este partes lgile et incere, priortate ‘au reglomentiile internationale, ‘Art 16. Egalitatea ‘{) Respectarea si oorotrea persoane consttvieoindatorire primordial a staulu (2) Top cetsenit Republi! Moldova sunt egalt i faga legit $a autoritilor publice, fora deosebire de rasa, nationalitate, origine etnicd, limba, religc, sex, pinie, apartenenti ‘politica, avere sau de origine social.” 122 Accastl sintagma contravine si ummdtoarelor norme din tratatee intemaionale semnate de Republica Moldova: = Convenfiei Europene pentru Apirarea Drepturilor Omutui st a Libertatilor Fundamentale(incheats la Roma la 4 nojembric 1950 si raifieta de Republica Moldova, ‘prin Hotiriea Paclamentului ne, 1298-XII din 24 julie 1997), ‘Ar. 14: ,.Ecercitarea drepturilor i libertlor recunoscue de prezenta convenyie rebuie s fle asigurata fara nicl o deosebire basta, in special, pe sex, rasa, culoar, lim, ‘lige, opiniipoitice saw orice alte opini,origine nationalé sau social, apartement la 0 ‘minorizate nafionala,avere,nastere sau orice ltd situate.” “Declaratiel Universale a Drepturilor Omulul (adopts Ia 10 decembrie 1948, la New York gi raifcatt de Republica Moldova prin Hotirirea Parlamentului nr 217-XIl din 28, inti 1990), ‘Art. 2: Flecare se poate prevala de toate drepturile gi de toate ibertaile proclamate in rezenta Declarafl, fr nil 0 deosebire, In special de rasa, de culoare, de sex, de limba, de ‘eligi, de opine poi sau de orice ata opinie, de origine national Sau social, de avere, de nastere sou decurgind din orice ata situate. [.]” At 7: Toi oament sunt egal fa leg $i au, fra nck 0 deosebre,drepl lao egal protectiea legi. Topi oamenti au drepal lao protecieegala impotrivaoricdret discriminari ‘care ar viola presenta Declarajle $1 impotriva orledrel provocdri la 9 asemenca ddiscriminare.” = Pactul international cw privire la drepturile civile si politice (adopiat la 16 ddecembrie 1966 la New Yorks ratifeat de Republica Moldova prin Hotirrea Parlamentulut fi.217-Xil din 28.07.1990) ‘Art 26: Toate persoanele sunt egale in fa leg gl au, fir diseriminare, deptul la 2 oerotire egaid din partea legit. In aceasté.privindlegea trebuie sd interzicd orice dseriminare $18 garanteze nauror persoanelor 0 ocrotreegald sl eicace contra oricarei disrimindri, in special de rasé,culoare, sex, limba, reliie, opinie politica sau orice alts ‘pinie, origine nayionala sau sociala, avere, naylere sau intemeiatd pe orice altt imprejurare. I - EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR iNCALCARI ALE CONSTITUTIEI, PRECUM SI A ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMATIL 131 In legiturs ou necesitten interpret unor prevedei ale Legit pivind restiliaen viesmelo tepresiuitor poitce ne. 1225-XIt din 08.12.1992, Parlamentul Republics Moldova a adoptat Legea pens ioterpretarea unoe peveder ale Legit pivnd reabltaeavietelorepesiunilor polite re 296-XIl din 23.1194 132 Potrvit a tain Legenprvind reabliarea vicimeoe represiuior pole w 1225.x1 din 08.2199, represiune politics se considert cumarea de viet omenest rmisurile de constingere inireprine de cle sat fut de cetifent din motve police, rationale, religinase sau sociale sub form de privajune de liberate, deportar, exile, ‘initia muncs slid in condi deTmitare a liberi, expolare din fr i fipsie de erie, expropice,itemare Tort tn institu de pina, sub al forma de limita @ Arepluslor 5 liberi persoanlordecaratepericuloase din punet de vedere social pera Sto sau pera regimul polite elite in basa decir organeloradinisoative juliciare Seaajdiciare 133 Conform a. 2 din Legea privind reabltara vitimclorrpresiilor plc m 1225.KIT din 0.121992, vce ale reprsiilor polite se consider + persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice aritate in anticolul 1; persoanele asupra clrora au fost adoptate devi de represiune pli, dat are au reugit sf evite represiuiledtece, inclusv prin efugi peste hotarele republic, ~ membrifamilei persoanelor supuse epresunior, inelusv copii care s-au seat tn Iocurile de represiune sau fn drum spre ele, persounele care au fost impuse sau nevote sg turmeze prin, ride, tutori in ex oni Ia locul de define special, sau rimase fra Ingrijirea acestora,precum si copii persoanelorexecutate in urma represiunilorpolitce CComitetele executive si primarile municipale cliberear8 legitimajit_ respective vietmelo rpresiunilor politie in localitatea unde au domi stabil 134 Parlameatul Republicit Moldova, dupa ce au trecut mai bine de doi ani de la adoptarea Legi nr. 1225-XI din 08.12.1992, adoptat Legea nt. 296-XIIT din 23.11.94 care a feito imerpretare oficial a statuulu de vitimd a represiuni polite ABS Asifel, art 1 din Legea ne. 296-XIT1 din 23.11.94 are urmtorul continut: conform articolului 2 alineatul 1 subalneatul tei din legea menjionatl, memb ai famiiet persoanelor supuse repesiunilor se considera sotul, soa, copii, pain, alte rade gi tutorit care au fost sli sau nevoiti si urmeze persoana reprimatd in exil sau la Tocul de deqinere ‘represiune. Perscanele care au fost inreinuie de perscanele supuse represunilor pid la represune gi armas Prt ingrijre in urma represiunilor sau executaitinretinaterului se ‘considera persoane rimase fir igri.” 1346 Prin legea de interpretre, Logislatvul a recunoscut ca avind statu de victime ale represunilor poltice doar copii care s-au ndseut in locurile de represiune sau in drum spre ele proveniti din cisitoriaincheiaté pin la represiune, isi copi care au in locale de represiune sain drum spe ele poveniti dino eésitoriaincheiat in timpat represiuni sau dupa aceasta gi copii care S-au niseut in afara unei cisitori nu sunt reeunoseutl ca avnd statu de vietime ale represiunii politie, chiar dachs-au niseut si/sau au fost conceputi in aceeasi perioudi, Astfel, prin aceast interpreta oficial, Parlamentul Republiii Moldova a facut o disriminare intr copii proven dint-o cisitorie ‘ncheata pnd la represiune gi copii proven dinte-oeAsitore ncheiat tn timpul represiunit sau dupa aceasta § copii care s-aundseut in fara une! edsatoi 187 Relevant in aceast sport este si rlspunsul Procuratuii Generale ar. 21(13) — 3193/89 din 18 octombrie 2018, care, intepretind sintagma contest, a comunicat pettonaruli 8 acesta, in ciuda faptulu ea ndscut in loculrepresuni, nu este considerat a find victims a represiunilr politice, deoarece pirinit acestuia sau cistort abis in ‘octombrie 1956. 138 ln acest context, invecim faptul c& sintagma Copii persoanefor supuse represanilor care sau nase Ds locurile de represiune sau in drum spre ele se consider’ ‘copii provenii din edsdtoia incheiata pind la represiume” din at. | din Legea Nr. 296 din 23.11.1994 pentru interpretareaunor prevederi ale legit privind reabilitarea victimelor represiunilorpoltce este neconsituional gi contravine at. alin. (3), at. 4 alia. (1) i), Stat. 16, alin. (1) si (2), din Constitutia Republicii Moldova 139 Posrvit art 2 din Legea cu privire la asigurarea egaiiit nr. 121 din 25.05.2012, dlscriminarea este definita ca find orice deosebire, excludere, restrctie oFi preferin in depts beri a persoane sau a unui grup de persoane, precum si sutinerea ‘comportamentului discriminator bazat pe ertrile real, stipulate de prezenta lege sau pe citer presupuse T39 Conform art. 3 din Legea privind drepturile copilului nt. 338-XII1 din 15.12.1994, tofi copii sunt egali in drepurt fied deosebire de rast, nayionalitate, origine ‘etnies, sex; ib, religie,dzablitate,convinger,avere sau origine social, 13.10 in Hotiirea mr. S5 din 14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale anicoului 4 din Constiuja Republicii Moldova, Curtea Constisutionala @ staat © _aceast® prevedere comporté consecinge juriice, pesupunind, mai ind, c& organcle de ‘repr, inclusiv Cartea Constitupionala {.J, sunt bi drept sa aplice Dn procesul examindrit nor cauce concrete normele dreptulu international [..]. acondin, tn caz de neconcordant, priovitate prevedevilorinernayonale”. 13.11 Prin Hotirivea mr. 16 din 12 iunie 2007, Curtea Consttusionala a state vl] violarea principiului egalitfit gi nediserimindré are loc atwnci cdnd se aplicd wn ‘natamentdifereniat in cari egae, ard sa existe 0 motivare obietva si rezonabila, sau ‘dnd exist 0 disproportieintrescopul urmarit i mijloacelefoosite” 13.12 Crea Europeans a Dreptrilor Omului a precited lista de drepturi garantate de artiolul 14 din Convenja European nu ese limitativa ind imerzist orice diseriminare, indiferent de erterul care sti la buza ei (Rasmussen imporixa Danemarcit, § 34, hare «din 28 nolembrie 1984, 4.87) 13.13 Conform jursprudenjsi constant a Curl Europene, pentru a se pune problema splicabiltii aricoluli 14 din Convene, rebue s se constateo diferent de tratament inte persoane plasite in situailcomparabile. 0 asemenea diferen[ este discriminatorie dae mu prezintd justfiareobiectiva si rezonabild,respeciv dacd mu urmireste un scop lest sau ‘duck nu exist un port rezonabil de proportionate iire mijloaelefoosite gi scope via. Statele contractante benefiiazd de o mara larg de apreciere pentru a deternina dacd gin riisurd diferenfele inte situatitsimilare justiica distineya fn tratament (Schalk st Kopf Impotriva dustriek,§96, Burden impotrisa Regatulul Unit, § 60) IV - CERINTELE AUTORULUI SESIZARIL (Aa veeapil sai Ese 15-1 Prin prezenta sesizare,solciim Cunii Consttuyionae a Republicit Moldova st declare ca find neconstitutionala sintagma ,Copii persoanelorsupute represiuilor cares ‘au rset in Tocurile de represiune sau in drum spre ele se considerd coplt provenif

    You might also like