CARL ROGERS A deveni 0 persoana Perspectiva unui psihoterapeut TRelAEH STU01 1 ota hae, © Duhon Sa an Sets nt ats ne Pt aaa Act cae fo a a ON BECOMING A FESO (Scat oper te ae, ton Compo romero aya ae {lpr neneoe Ct Ages MD ade oge, Intetcon ep 95eyPeerS Came RO yh ott 2008 Seaton Iseusre 707-2483 Cuprins eee i ust ints nes bau 2 Nomar PARTEA INTAI Personal vorbind 38 Cael tect 40 Amacentpilog 2 Anse atone 4 ihtape? otitis Oso PARTEA A DOUA Cum pot site ajut? © camalpoexervin na amet poe 70 Oiyountpmeal| 2 fae 7 Oipon desma pnd nai we 1 tanto BL Rerun de este $2 St upeatc Be a sceBCom niet? 105 Ceptm dpe patorapie ce 9 ai 107 Canwpne cate Tamm int 12 Pct PARTEA A TREIA Procesul deveniri persoanel 1 Catvadint stent ee U7 arse penal, BR ru spin ero nl ade fe 5 Dasopeen apd mr pra ote HO Atumonploguam oncopopn ci 1S meme m 186 Gcanapidaye pesca pce 19 gr poets 197 Sepsis prs PARTEA A PATRA O flosofie a persoanelor 257 Ios 267 Career 2h Canmnipli PARTEA A CINCEA Obtinerea faptelor concrete: Toculcercetaritin psihoterapie 36 Chorapntlone Sok camp mtn dp tit 3M Onan Ed i orl i pee 3 Seminar pr or 35 Tinweibbtopate PARTEA A SASEA Care sunt implicagilé pentru vita? 381 ete pn deepen int SE tnanrsonieat np neue 39 nda cemented pone 390 Intra sshd node Adeopamean Fest cipsapen0 Gating 27a pe {20 ner {22 Inpai opi rt ects de ie 481 Abedansepcniordeconnian— 48 Okemalan pv neg ee ved pierre Tint gnc 74 Spmonoren mains PARTEA A SAPTEA Stiintele comportamentale si persoana 495 Pare tm man stinger ernie 498 Canny anglr compara 519 inatibegatae 522 Lili a ane ih somptanee S16 Tami iting Prefata la editia in limba romana Aparitia in Romania a primei tradceri ane era Tut Carl R. Rogers e wun eveniment. Cind spun ci e un eveniment sealize2 cle prea pufinc8 nu cuprinde toataimportana Ii. $8 ‘sai cae ai Rogers in mba romana e casi eum nu a avea traducer ale altorintemeietori de sco ca S. Freud, CG, Jung sau A. Adler eile Tui Carl R. Rogers au conteibuit la dezvoltarea psihologil si pshotrapie in aceeasi maura {La mijlocul secolu tect ele a stat la baza dezvoltii phologiel umaniste gf apo! au avut un impact enorm si sau ispindit asupra unde domenii mai larg ce cuprind relaile interpersonale, viata politics, educatia. Avia de raspandire a idellor sale a devenit att de mare, ncit denumirea metodei in| tlt ani a ajuns ,Abordazea centrati pe persoans” atunct ind se refers Ia alte domenii de aplicare decit psihotorapia, domenii precum educatia, managementul organizatillor, ‘onflicteintemafionale de naturs politic, etnies su eligioasa Tn 1956, C. R Rogers a peimit Promiul pentru contribu stlinjficeremarcbile acordat de Asian Americana de Psiho- Toe arin 1972 pentra contribu proesionae. Tn 1987, C. R. Rogers a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace ini a incetat din via a curt timp dups aceea a gcoals psihoterapeutics, psihoterapiacentrata pe persoa- ‘nd Sa rspandit pe toate continentele, exstind terapeuti ‘soci profesonale din Argentina si Mexie pina in Japonia $1 Adee pnsi epi"© Australia. Este prezent, bineingoes, in toate statele Uniunii Europene side aproape un deceni lan Succes enorm al acestei cari se datoreazs faptulul ck se adreseazi nu doar specail, ese persoane puse in fa Feb: Cine sunt eu? Cum sunt eu? Care sunt elle mele in ‘afi? 5 cit de aproape sau edt de departe sunt in acest moment al vot mele fa48 de ele. Cu mine oa ce se intimpls? Sunt eu 299 cum mi:ap dori si fu? Tiese eu inten mod care ma ‘mulumest profund si ma repreznts cu adevsrat? Carta te invita elatore (cas folosese © metafors a Ii Rogers) pe drumurile mai lungi sau mai scuete, mai gele si mai usoare pe care unele persoane, si, destl de des sutorul Insus, au mers, explorandur-se pe sine in stradania de a ajunge citmai aproape de ce e fiecare este cu adevarat La momentul pari cari, si vorbestt despre tari tale ca terapeut era un act de mare cua) pe care Rogers sia asumat E vorba de procesul deveninit a persoana, in cate incepi si te departezi de implincea aseptiilor ators, «8 te asculi pe tine, te accept asa cum est, sa incredere tot mai mare in ‘organismal tu, s8inoleg cum rats lumen ta interionr si apot ‘Sf dai voie sé inelegi pe celal fied si vit imediat cu 0 judecats sau o evaliare, $8 fit deschis la experienfe nol, si jung protagonists observatrul proceso vie tale. fy terapia conteats pe persoan se constriste 0 relate terapeutics in cae trapeutel te insofste cu eldut, aceptare recondifonata si injelegereempatics, can care fae posbls| cilitora pedrumurile pecare persina le alsge, pentru ca ste cal ma bine unde esoferinj ide ce are neve. Rogers a evidentiat olul elatict terapentice in procesul Schimbiritpersonalitis, Cind un tropeul reupeste sf asigure tment ce Rogers se prezints pe sine int-un ese intitulattoemai “Asta sunt eu” — contrasteaza cu atitadinen preferat de cole fils de breasa, care considerau ct terapeutl true si ein Fayseze ca tabla goals. Judecata predominant era accea ct overs pose i ignort finde’ nue series ‘Aceastljudecata ascunde si dezvaluie o conceptie ingust «ow privie la coea ce este serios sau intelectual. Rogers a fost profesor universitar si erultlarg publica, autora a saispre- Adeunoprim Festina1% zocecani sia peste dous sute de articoe. Este posibil ca insu succesul Cif A deveni operand sf vatamat eputaia aca ddemicia lui Rogers el era cunoscut pentna caracterul diect 5 simplitatea eseurilor confinute in respectivul Volum, mu pen: tru complexitatea artcolelor teoretice mai tehnice scrise in aceeasi perioads. Dar chiar glnA deveno persoand , Rogers st plaseaza ideile in contextulistoric si social, fScind ale la psihologia socala a vremil a etologe ila teoria comunicai- lor sia sstemelor. Is identifica mostenires in filosofiaexis- tentials, referindu-se cel mai adesea la Soren Kierkegaard (de la care preia expresia ya fi sinele care esti eu adevarat”, "ispunsul dat de Rogers la intrebarea ,Care este scopul vie™ fil") si Martin Buber. De asemenea, Rogers s-a bucurat de © bogata carierd ea intelectual eu aparitii publice, purtind dez- bater si corespondenta deschisi cu personaltsi precum Bu ber, Paul Tillch, Michael Polanyi, Gregory Bateson, Hans Hofman 51 Rollo May Rogers a fst, in masurd mai mare decit majoritatea colegi lor si, un om de singa dedicat, imbaisand o evaluare em Piricda psthoterapiei. Inck din ani 1940, Rogers integistra ge- dlingele de psihoterapie in scopul cercetii, devansand prin aceasta pe tofi cet din domeniu. Este primul inventator all luni tip de psthoterapie care sa defini abordarea in termeni ‘operationali, enumerind sase condi necesare si suficiente (pacient angajat, terapeut empatic et.) pentru modificarea constructiva a personalitat. elaborat misuratori de incre- dere, a sponsorizat sia facut publice evalusrileipotezelor sale. Rogers era delicat fafa de evaluarea procesuui: cei aja 1 pe oameni si se schimbe? Cercetirile sale i acelea ale cola boratorior lui stinjifct au dus la rezultate stanenitoate pen- tru institufia psihanalitics. De exemple, inten dintre stu 17 i, efectuat asupra transcrerior sedinjelor de terapie, 3 “onstatat ci de cele mai multe or, ea reacfe la claritin lexpretiri — instrumentele psthanalizei —, elienii abando- neaza autoexplorarea; nama reflectarea sentimentelor de c3- tre terapeut conduce direct la continuarea explorari gi la noi insight, alte cuvinte, Rogers a pus un efort intelectual substanfial in lua unet convinger simple: eamenii au nevoie de accept re ar cind objin acceptare, pores in directa ,actualizi s- rela". Consecingele direct ale acestelipoteze erau evidente pentru Rogers si contemporani sa. Edificio complex al psih- Snalizei este inutil — transfer poate foarte bine st existe, dar ‘explrarea s este neproductiva. Atitudinea mandra si distant adoptata de mult psihanalisti de ajumatatea secolului XX, este “atgoric antiterapestics,Constinga de sine 9 implicarea ome- ease’ a terapeutulul sunt mai importante decit cunostnfle ‘le tehnice. lar granifa dintre psihoterapie via coviian’ nu ‘re cum 85 fe alte decit subir. Dach acceptarea, empata si ttudinea pozitiva sunt condiile necesare si suficiente penta cresterea umani, ele trebuie inspire in egal misurl educati, preteia gi vig defame ‘Acese del au adus ofensd ma multor institut ~ psihanal- tice, educafiona, relgioase —, dar at fost primite ca braele deschise de un segment cuprinator al publicului genera. Ee ‘au inspira ialogurile populare din ani 1960 — multe dine re ‘endicirile protestatarlor din campusurile anilorsaizect sau beat implicit pe convingerile lui Rogers despre natura uma- ‘ni — 51 a4 contibut la modelareainsituilornoaste, pind la ‘fart secolului ean praan erp pctenpsnantes fie dat la © parte si uitat, Rogers fost atacat pe >baza une seri de temeiuri aname, Revizuirlehiceéilor de cer= cotareau artat ci este dificl de daveditcaraterul neces 9 st= ficient al celorsase condi formulate deel cu tote ok dover len favoarea une’ atitadin implicate si empatice in partea te rapeutului rman puternice. Kea li Rogers cum c’ terapeutal 5! client pot interacfiona de la egal la egal a fost atacats de “Martin Buber s, mai recent, de Jefitey Masson, un evi circo- tay al psihoterapii. (Intro minunatacdeticies inital simpli Cart Rogers [Londra Sage Publications 1982], Bran Thome tre ein reistd acest crite le combate ev oareare succes) Pe masuri cene distanfam tot mai mult in timp, de Rogers, critic le par tot mai putin relevante. Ceea ce oferd el — eves ce ofers tofi mari terapeuti—e 0 viziune unis Este evident c teria psihanalitica despre om de la jumsta- tea secolulai XX era incomplet. Freud 3, mai pronun}at, Mele nie Klein, intemeletoarea nei scot psihanalitice care a avut 0 influenfaimensa asupra concepfilor moderne ca privite la ea {lle umane eu mare incdreiturhafetva, au surprins ltura in tunecata a emeniri acea parte din mostenirea noasts animals care inchide violenfa si sexualitaten de tip competity eorelate ieetive precum fenomenologc, existential, contrat pe persoand Su concepte precim actualizarea sine, devenine, eestore; indivi precam Gordon Allport, Abraham Maslow, Rollo May (Gn aceast ara). Ca atre, des rupulcirora le vorbese cu sens aceast carte va prover, cred, din mumeroase discipline gi va ven numeroase interese, irl unificator ar putea foarte bine SS fie preocuparea lor fafa cle persoana si devenirea e,int-o ume mealems ce pare hott s- ignore sa 0 minimalizeze Exist un ullim motiv pentru publicarea acest ci, motiv ‘ae inseam foarte mult pentru mine, Flare dea fee xr mare, de fap dsperatanevoie, in vremurile noastre, de mai multe cu ‘ostinge fundamentals de mai multe aptitudins competent in| abordarea tesiuilor din eaile umane. Pre foarte probabil ca loscinantele prgrese since ale omulu in infnitl spatilui ‘pin infinitul particulelor subatomice si conduc la distuge- rst total a hum noaste, daca respi 3 facem mari progrese In injlegerea i abordarea tensiunilorintrpersonae sintorgeu- isle. Cunostinfele modeste dobindite in acest domenss mi acs vn simi foarte umil. Nadajduiesc sa vind ziua end vor invest ‘ patn preul a una-dous rachete mari in eSutarea une! ingle revi mai adecvate a oafilor umane- Dar ma simttotodat foarte Ingpjorat de faptul ct acelecunostinge de care dispunem dea sunt tnarte putin recunoscute si putin ulizate. Sper si se deduct Impede din votumul de faa chavem deja cunostinje care, use “lca, vor contribu la eacerea ens nterrsile ind Ins internationale existonte. Sper sie evident c8 acest cu- tine, folosite prevent at putes contribu la dezvoltarea unt ystsoane mature, nedefensiveinfelegatoare cares se confrunte ‘rsteuetiv eu tensile viltare. Dae pt, dec s8 art ear unui huumir semnificativ de mare de oameni existena resurseior de ‘snoasterenefolosite, disponibile dea in dameniul rear in- ‘erpersonae, mi voi simp profundl split ‘Alunge cu motivele mele pentru publictrea acetel clei Diam voies8inchei cu citeva comentari privitoare la natura 1 Lucite adnate lool ail reprezintsprincipaele mele ‘Somenii de interes din uliml dace." Ele a fst elaborate cu sorte seopuri, de abe’ adresateficare alti public sau for ‘tga vce pail ei cn omen rl ete prant tc tia ost spr car, ce cae ‘Sebtoautd ps gacttn ceed pc, nan fee cd ‘Spc cus boettcher ‘tasers sere cain serpin baer! ame [ores twat poste ahr repens aes ‘cic pechr anaes Pay At tse ole (esses pp wr 8 Aden pean Fes nape28 mulate pur i simpla pentra propria-mi plicere, Am scrs pen: tru fccare capitol o nb inteodsctiv, cae inceaca 88 plasere rmaterialul inteun context intligibil. Am organiza Iicrrile nto asemenea manera, init si inftiseze o tems unites, lun anumt parcurs de dezvoltare, de la semaificaia profund personali la cea social, mai ampl. La revizuirea lor am elimi rat dupliciile, dar acolo nde diferite luce preznts cela concept in modur diferite am pastrat adesea acest varatunt pe acceai tema", cu speranfa car putea servi aceasiseop cain ‘muzici, anume st imbogafeascdsemaificaia melodie. in viets- tea origin lor ca screri separate, fecae poate i ciita indepen dent de celelate, daca apa dorestecttorl Formula in cel mai simplu mod, scopul ci de fap este acela dea vi impacts cite ceva din experiena mea —cite ceva din mine. Asta eceea ce am tat in jungle exstenfel modem, in tertorial in general necartografiat al relator personae, Asta fees ce am vat Asta e coe ce am ajuns 88 ced. Asta st ‘module in care am incereat s-mi verifies s-mn teste convin serie. Asta sunt uneledintre nedumerinileintebaile,preoct psi st nesiguranele cu care ma confeunt. Sper ca, impatisin du-vile, a gsi in ele cova cu care st rezonaji Dpartamentele de Psitolgi i Pshintie Universitatea Wisconsin Aprile 1961, PARTEA INTAI Personal vorbind Vorbsccapesoant in context experiensi personae $l inodtiintslor personaeAsta sunt eu" Evolutia gandirii mele profesionale sia filosofiei personale Acs! capitol combina dout discursuri foarte personale. Acume ‘an ma props 8 orbes fa studefilor di tind an ‘ta Unigerstaten Brandeis, pentraa presenta na idee mele despre fedora c pe mine lsum. Cum am ans ges asa cur sinese? Cum am devenitpersoana care sunt? Iti mi ap tu extrem de provocatoare pent gai si am flew toate fort ‘lv ct spud fo salar acestor student Anal tec, Com ‘et Forums Unni Studentilr din Wisconsin mis adres 0 lle ooecum sila, Mi a cera worbese tn mune per “despre seria lor de prelegrtinttulat Ultima pelegere”, fn sane se presupune ct, din motive nespecfcat,profesorul suspne tun sa preleere si, de acea, ofert numeroase informattpersonale dspne sine. (Presapunere eu profesor sar deco in manient32 persona darn cele mai drustice conti constitie wn comentaria Intrigator a adres sstemului nostra ducati) In prelgera aceas- ‘a din Wisconsin am exprimat mai din pln det x prima 8 imintle personales temele flosfice cave au ajuns sab semnifca= fie penta mine, capitol de at am impetitambete prelget ‘vend si pastes ceva din caractral neprotecla pe cre la aout 1a prima presenta. React la fcare dinte ase dscursuri me leu em da so ‘na etd asta sua cament safe ct ceva despre persoana care Ui se reser sau cre le pt. De acco, a psa acest capita pr ‘mul crt, ew speranfa con exprima cite ceo despre mine fi, ‘fil, confer un conte mal amp sma mult senna capt Teor ce vor ura, Am fost nformat cise agteapta dela mine ca, adresindu-m’ acest grup, si plee de a premisa c3 tema mea este ,Asta sunt eu", Am felurite react ao astfel de invita, dar una pe care a ‘rea s-0 amintese este accea ei ma simt onorat i magulit ed un ‘grup oricare ar fe, wea 82 afl, in maniers personal, cine Sunt. VS asigur ceo invitafie und i provacatare vo incer= ‘Si das la aceast intrcbaresincers un rSspuns pe eit de sin- ‘cer imi stim puter Asadar cine sunt? Sunt un psiholog al cri interes principal ‘este de mul ani psihoterapia, Ce inseamna asta? Naam de gina ‘ava plicisesc co lung descrire a activtiii mele, dar a5 veea ‘sk eda citeva paragrate din pefata cit mele Clen-Contere ‘Therapy Terapia contrat e clin! penta a arta, nt-an mod st Inui ce inseamna ea pentrs mine. Am incercat Si tezese c= 33 ‘ntorluunelesentimente fas de subiectl volumulu ste es sn srs urmtoarele:,Despre ce este vorba in aceasts carte? St ‘sre daw un rispuns care a pateas8exprime, intro anam- ‘ums, experiena Vie care as urea sie aceasta cart. In cartea aceasta este vorba despre suferinfa s sperana, an ‘otaten gi satisfatia de care est pin cabinet orci terape- Ul Este vorba despre unictatea relajel pe care leag fecare te ‘apeut cu flcare clients totodata despre elementele comune pe “ne le descaperim in toate aceste rela In cartea aceasta este ‘orba despre experienfee extrem de personale ale fecaeuia din- lac, Este vorba despre un client din cabinetul meu, care sade Ling olf biroului si se Iupt i feel insu in acelap timp speriat de moatte fie et nsusi — se chinuie sisi vada expe- Fenfa aga cum este ea, si doreste si fie unt cu acea experient, + ttusi se teme profund de aceast posibiltate. In cartea aceas 1b este vorba despre mine, aflat acolo impreuna cu clentl, foy-n fata cu el, participaind la lupta sa pe cit de profund sunt in stae i cu tots sensibilitatea de care sunt capabil Este vorba espe incercarea mea de a percepe experiena pe cae 0 trae te 41 semnificata, serzaile, gustul si aroma pe cart le are aceasta entra el. Este vorba despre mine deplangindu-mi po- “iltatea foarte umana deal injolege gresit peace cients de- ‘pre ejecurileocazionae in a vedea viata ag cum ise ini” 75 ui, secur ce cad precum nigteobiecte grle peste fesatura complex dlicatd a crete ce are le. Este vorba despre fevici rea pe cae micotrezesteprivlegl de aR moasa sine noi per= ‘onalitifi—de a 6 martoral uimit al aparite! unui sine, a unei persoane, de a vedea un proces de nastere in care am jucat un rl important de facilitator. Fste vorba despre client st despee Adan prmaPrrlitinetine privind cu mirare forfle puternice s orconate care trans- por vib in tata aceastsexpetiena forte ce par profund inn stacnatefn univers ea inte In carte aceasta evorba, eed, de ‘pre vot aga cum se dezvaluieea cu intensitate in proces te ;peutc— cu puterea sa earba si eu capacitatea imensi de di leugere, dar pi cu imbeldul dominant spre crestere, daca se of 18 pila pentru crestor Pate ci cele ce mal sus vu ofeit imagine despre coca ce fac si despre ceea ce simt cu privre la asta. Presupun 8 va ine treba, de asemenea, cum am ajuns 88 ma implic in aceasta ae- tivitate si sunt cutisi cu prvi Ia nee dintre deze legeril, consent s inconstiente, adopt pe parcurs, $8 in cere si vi ofr cateva dintre elementele psihologice importante ale autobiografe! mel, mai ales aga cum pare eas se corcleze ‘cu viata mea profesional Primii mei ani de viata ‘Am ctescut inten eBmin marcat de legatur familie stin- Se, 0 atmosfer religioas si eties foarte strict, fir compromi- suri, se poate spune, venerarea muri pe bri ca vitute ‘Am fost al patrulea nascut dire gase copi, Parinil neste fi ‘eau foarte mult la no ise preacupa aptoape constant de bi ‘ele nostru, Deasemenea, ne canola strict purtarea, in nume- rosse modu subtile si afectuoase, i presupuneau, ia eam acceptat, ce deosebim deal oameni — fri bur aleoli- ef dans, fir jocurl de cri si spectacole, cu foarte putind Vial socials mult munca. M-a fst foarte grew si-mi conving, Propricopi ca pind si bsuturile carbogazoase aveau o usoara aroma de pat simi amintse vagul sentiment de stricSeune ‘nit dnd am but prima sticls dese cu bulbuc".Triam mo- sent placate impretns n familie, dar nu ne amestecam cu al- fie Astcl am fost un baat singuratic, cae citea fr oprie sa ea cand a incheiat lice iesise doar de dous ori cuo fata ind aveam doispeezece an, prin mei au cumpirato fe vn care ne-a deveniteamin. Asta din dows motive. Taal meu, ‘re devenise om de afer prosper 0 vola ca hobby. Dar mai tmsportant, cred, era impresia paringilor mei ci familie cu ‘lolesceni in cestee ar tre dust departed. ispitele” vif shin suburb “Acolo mi s-au comturat dous interese care at avut probabil o litluenga reals asupra activists mele ulterioare. Am devenit Fascia de mari stride noapte (pe atuncierau la mods eit (ie tut Gene Strattor-Porter) si am ajuns si fo autortate in ‘naterie de Luna, Polyphemus, Ceropia ali futur splendizi ‘re loa in pide noastre.fnmmulfeam cu teu ltr in ‘aptvitate,ingream omizil,péstram coconi pe parcursullun- silo huni de ina sin general, diam uneledintre bucuile Trustrle onl de ings care incearc sh observe natura. Tatil meu era decs 6-1 conduct noua ferma pebaze sting fice, ag eb a cumparat multe cart despre agrcultura sini. Ip incurajo baie s& aba proprileactivtai independente § Proitabile, ag cS fat mes cu mine ineam un card de gain Sisla-an moment sau altul am crescut de la nastere mil, purce Si vies. Astfel am ajuns si stdiezagriculturaslinpifics sabia ‘cum citiva ani min dat seama ce simt fundamental al sin- {ev am dobiindit in acest mod, Nu mica sp nimeni et Fon and stig a Int Morison nu o earte potrvits pentru un baat de pisprezece ani, aa c& mam cufundat cu truda in sutele ei de Fg, tnvaind cum se efectueaz3 experimentele — cum seco- Adee penan Perl tre36 releaza grupurile de control cu gruputile experimental, cum se !menfn constant conde prin randomizarea procedusilor, 43a incat si poots fi dovedita influenfa unui anumit iment asupra produce’ decarne sau de lapte. Am inate de dificil este st testeio ipotezd. Am ajuns si cunose si sh respect metodee s inpifceint-un domes de actvitate practi Colegiul si educatia ulterioara ‘Am inceput colegiul la Wisconsin, studiind domeniul agri- cultri. Unul dint lucrurile de care-mi amintes cel mai bine ‘est afrmafa vehement a unui profesor de agronomie cu pri- ire Ia invarea si folsiea fapelor concrete. El punea accent pe inutltatea cunostnfelor encilopedice de dragulcunostinge lor enciclopedice ia scomit porunes: Nu fio afurisit dec {8 eu muni, filo puss Iinprimii dot ani de colegiu, ca urmare a noe confernfe reli sioase studenfesti cu mare ineirciturs emofionala, abiectvul profesional mi s-aschimbat,trecnd de lace de agricultor sti Iificlateologie —o mics schimbare! Am trecut de a agricltard| Ia istore, considerdnd ca asta ar consti o mai bund pregatice. In penultimal an am fost ales, Impreuna cali uneprezsce sul din aceasta, spec in China lao conferingd a Fle "afiei Mondiale a Studentilor Ceestini. Pentru mine,» fost © ex perien extrem de importants Er in 1922, la patra ani dupa in ‘heietea primului rzbo! mondial. Vedeom cu cts invergunare ‘continua Si se uraseafrancezi si germani,chiae da, indivi ‘dual vrbind, pareau foarte agreabil.Am fost obligat mi for: Jez gindirea 4 infleg cd amen sinceri si cinstii pot st cea. lin doctrine religioase foarte divergente.Pentna prima oar, wan cmancpt npn major at de pie gos ‘nor met tam dt sama cn ptf de ao Wt npn epoca a str fe ran la de rt dar, pind inne st sural ett ond cin am deveno pesca ine ‘nen Such sexta voll pion aad "Tnmen dn cn pend, de rapa nfl svt in "Syne lu a cnet in Ont tut gn in tnngine dpa deineje de cal Dap aceta ste ae a letlor cre mia inn: btdetve potsonal mes pol re nis fate pe ser a factor de impr pod In “Tres peor La vemes lire! China ram nd font deaf dbl pecie cio de mala har ln epi 9i cam cstr cu const ae tana pr rot eda ce a ermal ca rhe ptem cmtne cle universe peu. Ne pt Tne incest piv dares tovsipa eon an uso in ani ene este tne ont viru actor exe de portant omnes de ogi ls ssc I Semi Tesogl Un, cel ma yen ces te 2) pa Fo vette ess Nam eet it ipo a pete onal Aint cont ei me 9 roe “I mate sam doctor A Mec cre eden ving naan de cota ina dea nde vande die ‘Cncsnd niverstie pinned educa supra sa specu ecunoc acum “eanecinvle pul ig Arn parr38 file —, sunt cu adevirt uimit de o experient foarte semaifi tiva dela Union. Mai mult dintre noi eram de prere cl sunter | Indopat cu ide, pe cind noi doream in principal st ne explo- im proprileIntebir si ndoiel gi s8aNtam inde ne duc ele, ‘Am depus oceree Ia administraie pentru aise permite in tiem un seminar cu credit, un seminar fra instructor, la care materia 58 fie aletuits din proprile noastre inreba. In mod lesne de infos, conducerea a rimas perplex in faa solicit, dar ne-a aprobat cerera! Singuravestitea fost ace cf in teresul institute, un instructor tin urma si fle prezent la se ‘minar, dar fda se implica dacé noi mu doream ste acti Presupun ci einutil adaug c8 acest seminar a fst profund ‘sister si clrificatoe Sim cd ma pura cle hing spe of losofe de vat a mea, propre. Cage I intebirlepuse 5 ar rirind idee piljuite de ee, majoritatea membriloraelui grup au ans infeleaga cd nus dorescacivitatea religions, Ea am | fost unul dint et. Misam dat seama ci intrebile cu privite lo ‘sensulexsteno i posbltatenimbunstiin constructive a vei Indivizilor ma vor interesa, probabil, mere, car cl nu pot cra Jntun domeniu in are mi se core cred inte doctring religho- ‘i anume. Credinfele mi se schimbasers dja extrem le mul ta posibil si continue ase schimbs. Mise preach a orb frets 8 sus un set de credinfe pene a pea rime In profesia pe cae fai ales. Voiam si gasesc un omen in care ‘8 pot sigue libertatea mea de ganire ma va fl ‘Am devenit psiholog Dar ce domeniu? La Union fusesem atras de cursurile 5 prelegerle despre ativitatea psihologics si psihiaeict ce in “peau st se dezvolte pe atuncl, Goodin Watson, Harrison 3° "itt, Marian Kenworthy au contribut cu tol la acest inte- ros Amy Snceput 8 uirme? mat multe cursur la Institut Pe- “lagogic al Universitat Columbia, fla peste drum de Semi- tuarul Union. Meam inscrs la un cuts de flosofia educafiei pprelat de William H, Kilpatrick, in care am gist un excelent profesor. Am incepu actvitatesclinic8 practica cu cop, su persizat de Lela Hollingworth, 0 persoana sensibild $) prag> ‘nati. Am descopertca sunt atras de muna de ndrumare a “pillos aga rept, es foarte puting readaptare dureroass, vm fecut la omens ndramset copllr sam inceput si ma “nse psiholog clinician. fost un pas pe care Fam facut pe rwsimite, cu relay pufine alegeri constiente clar definite, tna degrabs dnd curs pur sl simplu activitailor care ma in- In timp ce studiam la Institut Pedagogic, am facut cerere entra o burst de intern la Institutul pentru Indrumarea Copi- tor, pe akunc nou, sponsorzat de Fundalia Commonvselth, si 'smabjmt acea burss, Mam simpit deseorrecunoseitor in p= “hula c8 ma aflam acolo. Oganizafia se ala in starea haat» ‘nceputurilo, dar asta insemna ci putea! si faci ceea ce ore Am absorbit cu nesa} concepilefeudine dinamice ae perso ‘sulin cindurile cirua se aflau David Levy Lawson Low: fey sam constatat ce ain puternc conflict cu punctul de ‘eclere riguros, sinc, statistic, de un obiectivism rece care ypedomina pe atunc! Ia Insitutul Pedagogi. Privind in urma, fred ci nevoia dea rezolva acest confit in mine insumi a fost © ‘sperleng de invajare extrem de valoroasi, La acea vreme mise yhtea ci funefionez In dou limi complet difenite, cele dows fu se Vor int vreodati© Spresfarsitul perioadei petrecute ca inter era foarte impor tants8 objin un loc de muunes pent s-mi sustine familia tot ‘mai numeroasi, chiar dach mn terminasem doctoratul. Pos tulle nu erau deloc numeroase; mi aminese usurare si bucu Ha pe care leam simfit cand am gasit unl, Arm fst angajat ca psiholog la Departamentul penta studieea copllul al Socie- {afi pentru prevenireacruzimii asupra copilor din Rochester, statul New York. In acest departament existau tel psiholog, ae salar meu era de 2.900 de dolar pean. Privesc in urma, la accoptarea acest poste amizament st joarecareuimie. Motivul pentru care eram atit de incintat con stain faptl ea aveam ocazia si destigor actvitatea pe care mi-o dloream, Pe eit fi pot amint,fapel a, judeednd dps orice ceteriu rezonabil, er funds din punct de vedere profesio= nal, faptul ed salariul nu era bun nicl micar dup standardele acelei perioae pare s8 mum fi tecut prin mite. Cred ¢3 am ‘imfit ntotdeauna c3, daca mi se oer prilejul de-a face cosa ce i intereseazA col mai mult toate celelalte luce se vor rea: va cumva dela sine Anii de la Rochester Urmatoritdoisprezece ani petra Ia Rochester au fost ex tnem de valorosi, Timp de cel payin opt an, primi, din cei dot sprezece m-am cufundat cot in ofernea de servic pablo Bice practice, diagnostcind si fc planiri pent copii de Lincvengiidefavorizat care ne erau trims de tibunale agen tig in multe cazur, efectuind ,interviur de tratament™.A fost © periads de relat izlare profesional, singura mea preoc pare find stridania de a fi mai ecient cu client not. Trebu- si me acceptm si esecurle, nu doar reusitele, asa cl eram “bligai iwStim: Exista doar un singureriteriu cu privire la ‘rice metod de a luca ca acest copii cu paring lors aces Lier DA rezultate? Este efcient?” Constatam 2 ajung tot thai des smi formiile propre ide pe baza experienteor co- Tadione de une Tn vin in inte te incident ilustrative semnificative toate ‘morunte, dar pentra mine importante Ia acea vreme. [mi dau seam acum od toate sunt situa de deziluzie — legata deo a- ‘ontate, legats ce materiale, lpata ce mine insu in procesul meu de instruire Fasesem fascinat de serieile doconului William Healy, cae aeatau e& dolineventa are Isi deseor un conic sexual gia, dact acest confit este scos Io iveal delinvenfaincetaza. In primul sau al doilea an Ta Rochester am muaneit din gveu cu un tnd piroman cae simjea ‘unimboldinexplicabil de a provoca incendi. Teeptat, discutind! ‘vel 21 dupa 2 la casa de corecie, am coreat doringa sa cu unt ‘inp sexual prvitr la masturbare.Evrica! Rezolvasem cazl Totus, edind neu a fost elberat condiiona a reinceput s8 sibs aceeas problema {imi amintesesocul pe care Lam simi Poate ck Healey sein- ‘ela, Poate cl aflasem ceva ce el nu 8a. Curva, acest incident thca ata cla che posbil a invataturle cu autoitate sh con- tins greg gic exsta noi cunostnge de descoperit "A doua descoperie nav a fost de un alt ip. La scurt timp «lups sositen In Rochester am coondonat un grup de dscuti pe ‘ema intervievii. Am descopertdescrierea publicat.a.uneige- Aine cu un parinte, redatsaproximativ ide, in care cel car se ‘cupase de ca2 se dovedis iscusit, uo excelent intulie, inte Int 9 indreptase rapid interiul eAtre miezul probleme. Am Arne preening