mL ISTORIA CAALUUCT eSPROF. UNIV. DR. ION MANZAT ISTORIA PSIHOLOGIEI! UNIVERSALE | (de la Socrate pana in zilele noastre) —CURS - COMPENDIUM — Editura PSYCHE Bucuresti, 2003Prof. univ, dr. ION MANZAT Preda cursurile: psihol ge a i ie ae psihologie generala, istoria psihologiei, psibologia igiei, psihologie transpersonala. {n 2001 a fost profesor invi Univerfcen din Milano, pentru cursuri de pathologie simaserea A seis pes 2 de studii si 17 volume. Dintre ultimele aparifi 100) Patna sinergetica. In cdotarea umanuluipierdu.” ( 59 ‘sihologia transci samanice” (1999), ~Psihologia crestina @, adincurilor. Dostoievski contra Freud” (2000), Psihologi Sinelui. Un» pelerinaj. spre centrul fiintei.” (2000), sihologia transpersonala” (2002 in psihologi cae (2002). .JIntroducere in psihologia’ oriental” Materialele publicate i A icate in aceasta lucrare 2 acordul'seris al edituri, ego ee ieee Copyright © 2003, Editura PSYCHE, Bucuresti Editura PSYCHE CP. 42-12, Bucuresti Web: http://www.psyche.home.ro E-mail: psyche@home.ro Descrierca CIP ss a Bibliotecii Nagi jel paferierea CIP a Bibliotecti Nafionale a RomAniel _Istoria psihologi zilele noastre): curs-c Psyche, 2003 Bibliogr. ISBN 973-86031-1-0 niversale (de la Socrate pana in “ompendium/lon Manzat, ~ Bucuresti INTRODUCERE Prezentul curs este 0 forma comprimati, special conceputl si redactat pentru studenjii anului [, care are ca obiect ISTORIA PSIHOLOGIEI UNIVERSALE. Psihologul clasic german Hermann Ebbinghaus (1850-1909) ‘a afirmat ca , psihologia are un trecut hing dar o istorie scurta” intr-adevar, psihologia ca preocupare omeneasc& de cunoastere a sufletului este poate Ia fel de veche ca si specia umana, pe cind psihologia ca stiin autonomé, desprinsi de filosofie (incepind cu 1850), are o varsta doar de un secol si jumatate. dati cu primele incerciri de constituire a stiintei psihologice incepe drama” ei semnalat& de Vasile Pavelou (1900-1991) in volumul ,Drama psihologiei” (1965) cate tncearc ai da stiinfei despre psihic 0 constiinfa de sine” care s& genereze ‘directii de cercetare ct mai conforme cu conditia’ei umana. V. Pavelcu ne releva marea dilemf a psihologici: .Legea este sau psihologica ~ gi'tn acest az este «calitativa si empirica — si atunei nu mai este stiintificd, sau este cantitativa, matematica si stiintificd i in acest caz nu mai este psihologi fn acest curs prescurtat am selectat ceca ce este relevant si semnificativ in istoria psihologiei, de la Socrate (469-399 itr.) si pan’ tn zilele noastre. Vefi putea descoperi nu doar drama, ci si progresul incontestabil al psihologiei cu luminile si umbrele ei. Pentru a avea o imagine mai cuprinzatoate a istoriei acestei stiinje, le recomandam studentilor s& studieze lueririle fundamentale care vor fi semnalate in bibliografie (cele absolut necesare vor fi notate cu (*) : B-UTM atrage atentia ci lucrarea se afla la Biblioteca Universitatii Titu Maiorescu — sediul din Timpuri Noi). “ Spre deosebire de alte istorii ale psihologiei care au procedat la insirari lungi gi obositoare de ,personalitati si opere”, dupa criteriul cronologic, in acest curs ne-am propus 0 abordare deosebita care a fost orientatA dupa urmatoarele principii metodologice 1. prezentarea marilor evenimente si personalitati ale psihologiei prin incadrarea acestora in orizontul unor curente, scoli sau paradigme tearetice; 2. evidentierea, in cadrul fiecdrui curent sau scoala, a confinuturilor teoretice, metodologice si aplicative de la{ntemeietori pana la contemporani (fara a omite tendintele modemiste si postmoderniste): 3. prezentarea disputelor teoretice dinire scolile si orientdrile opuse; 4. respectarea cronologiei curentelor si evolutiilor interne avansind pani la stadiul neo (de exemplu: neobehaviorism, neogestaltism, neofreudism etc.); 5. redarea atmosferei si specificului cultural al epocii, spiritul si nivelul gandirii stiintifice si filosofice in fiecare pericada istoric’; 6. la sfargitul fiecdrei prelegeri (lecfii) vor prezenta un rezumat, o bibliografie si un chestionar cu intrebiiri; la finele capitolelor veti putea parcurge o recapitulare care va cuprinde ideile directoare, conceptele cheie si personalitatile cu esenfa conceptiilor acestora. Asadar, pentru. a evita. firimitarea informatiilor si detaliul nesemnificativ sau supraincircarea memoriei studentului cu date si nume, cursul este constituit astfel incét ofer o imagine clari a coordonatelor de evolutie a conceptelor, metodelor, teoriilor. Concepem dezvoltarea psihologiei in corelajie si interdependenta cu disciplinele conexe: fiziologia, neurologia, psihiatria, endocrinologia etc. gi in stransd aliantd cu filosofia si antropologia. Autorul PARTEAI ISTORIA CONCEPTIEI DESPRE SUFLET iN FILOSOFIA CLASICA (de la filosofia socratica pani la filosofia existentialist)Capitolul IT SUELETUL iN GANDIREA FILOSOFILOR DIN ANTICHITATE $I EVUL MEDIU 1. Conceptia despre suflet ta grecii antici: Aristotel si Pitagora 2 Relatia dintre eredinté si ratiune, spiritului in Eval infelegerea sufletului si pt Mediu: Sf. Augustin din Hippona, Sf. Toma "Aquino, Sf. Bonaventura Recapitulare Socrate, Platon, Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate si evul mediu 7 1. Conceptia despre suflet la grecii antici: Socrate, Platon, Aristotel si Pitagora Ta. Conceptia autonomista despre om la Socrate (469-3 99 i.Hr.) © Descoperirea omului ca purd constiinta de sine © Dualismul psihofizic © V. Pavelcu: Socrate reprezinté tipul unei noi constiinte 1p, Sufleru! nemuritor la Platon (427-347 i.Hr.) © —_Autodeterminarea si nemurirea sufletului © Teoria Ideilor (arhetipul, anamnesis) si mitul pesterii © — Fina totala Ic. ,.De anima” — Aristotel (383-322 i Hr.) © — Omu! este un , animal ragional © _Aristotel este ,parintele psihologiei experimentale” 1d. Sufletul este de esenta divind — Pitagora (582-500 i Hr.) le. Neoplatonismul si neoaristotelismul 1f Rezumat (concepte si teze fundamentale) 1g. Intrebari (de verificare) Ih. Bibliografie12 Istoria psthologiei universale Jc. ,,De anima” — Aristotel (383-322 LHr.) * Elev al lui Platon, Aristotel a intemeiat in 335 Hr. propria sa seoali fllosofica Liceu! care sc opune Academiei lui Platon. Aristotel a creat o teorie despre suflet in cartea ,.De anima” (Despre suflet) — care poate fi considerati primul tratat de psihologie din istorie si in ,.Parva naturalia" - care reuneste noua mici tratate. »,De anima” este primul tratat sistematic de analiza psihologicd in stransé legiturt cu cea fiziologicl si biologics. Psyehé este, in coneeptia sa, o caracteristic a tuturor vietuitoarelor. Astfel exist un suflet vegetal, un suflet animal si un suflet rational uman. Omul este un animal rational. Spre deosebire de Platon, la Aristotel nu se mai pune problema hemuririi sufletului, acesta find o formé substantiald. Adica sufletul cere © forma si ca atare sufletul este prizonier in trup ca forma individuala, concreti. Sufletul este indisolubil legat de trup, purtind -amprenia” trupului. Sufletul cere un anumit trup, iar trupul cere un anumit suflet. SUFLETUL (f. Aristotel) are regiuni diferite: Y —regiunea inferioara este vegetativa (comun’ plantelor si animalclor) ¥ _ regiunea senzoriala (proprie animalelor) Y _ regiunea rationala este rezervati omului Exista un intelect pasiv (in care se imprimi experienta) si un intelect activ (,intellectus agens”) care este nemuritor, partea pe care 0 avem comuna cu ze * —Conceptia aristotelica se referii la relatile intime dintre’actul psihic si suportal stu biologic. Aristotel a tnfeles ca actele psihice nu Se pot explica decat prin legatura lor genetic cu fumotiile organismului, Conceptia sa a provocat admirafia unor mari psihologi ai veacului al XX-lea care Lau declarat ptrintele psihologiei experimentale” intrucét a pus. problema mecanismului fiziologie al factorilor psihici. Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievul mediu 13 © Aristotel considera c& sufletul .nu-i facut decét pentru a fi 0 imagine spiritual a realitafii". Aga cum remarca Hegel, invatitura lui Aristotel despre suflet trateaza_mai putin asa-numita esen{a metafizic’ si mai sult felul de activitate a sufletului OMUL ESTE UN ANIMAL POLITIC tc owl, a). Este evident Este clar cé... omul este prin natura sa ua animal politic 5051. a). cd este wn animal politic mai mult decd albina sew oricare alt antmal. Ct, aya cum fam spus-o, natura nu foce nimic nut: or, prinire axirale, numai oma posed un Umbaj (subi a)... Prin wrmare mu existé decdt un singur iueru care 34 fie specific ‘oamenilor in raport cu animalele:faptul c2 et singuri au perceptla binetut a rbului a dreptagi, a medreptayl (sub. 0.).” i" = Aristotel~ Politica me A spuoe despre om e8 este xn animal polite insoannd a considera cit el mu se pein ae an ses eer ee du. Singurdsatea neste suportabild decct pentru wn zeu (el isi estesuficient lu insu) ‘sau pentru o fitntd pe care un prim stadiu de tolare a degradat-o in mod defnits ‘Onnul mu este deci 0 fina pentru care viega social 8 fle total improprie yl care ar accepia 0 astfet de viaia din interes; comunitatea rispuree unei necesititiprimare, tunel tendinfe fundamental 1d. Sufletul este de esenti divind — Pitagora (582-500 i.Hr.) Pitagora a fost filosof si matematician niscut la Samos, in Asia Mic. Se mut& la Crotona (Italia de Sud) pentru a intemeia acolo o Comunitate atat intelectual4, cat si religioas& cu caracter inifiatic. E] spunea cA sufletul, distinct de trup, este nemuritor si se reintrupeazi tn existenfe succesive (metempsikoza). Aceasta tezA fl va influenja pe Platon. Numai o purificare de tip mistic. poate elibera sufletul de acest cere al nasterilor. Sufletul transmigreazi afléndu-se in identitate cu lumea, ba mai mult sufletal se simte al lumii, Atributul nemuririi fi oferd calitatea persistentei in lume. Sufletul are capacitatea de a se construi pe sine, pentru ca se sporeste prin infelepeiune. Sufletul omenese este de esenfi divind si face parte din suflotul universal al lumii. Sufletul este la fel cu cosmosul, o armonie reglatt prin mumdr care este esenta lucrurilor. Pitagora este fondatorul aritmozofiei sau numerologiei, stiinta esotericd a numerelor.14 _ Istoria psihologiei universale Je. Neoplatonismut si ncoaristotelismul + Neopiatonismul include concepriile idealist-obiective, bazate pe ipostazierea ideilor, in spiritul conceptiei lui Platon. Cei mai importanti reprezentanti ai neoplatonismului sunt Plotin (204-270) si Origen (185-254), filosofi greci, Ei sunt un simbol al marii ,tdieturi epistemologice” (cf. G. Bachelard, 1884-1962) dintre svechi” si modem” in epocd. Plotin avea s& fie ultimul mare filosof antic, fn timp ce Origen a fost primul mare filosof crestin. Dupa Plotin, se arat& in Eneada, lumea a fost creat prin emanatie” Gin fifa primordiala divind care reprezinta .Unul”. Materia este 0 ‘treapti inferioard a emanatici si anume ,nonexistenfa”, raul” Cunoasterea se realizeaza prin ekstaz mistic, care — spre deosebire de extaz ~ departe de a fi o traire halucinatorie, este o stare de maxima luciditate, care se afli dincolo de limitele naturale. Unirea omului cu Cel prea inalt” se va desavarsi dupa moarte cénd sufletul, dezlinjuindu-se de povara materici, se va bucura’ de vedere Permanent a monadei (unitatea). Sufletul este necorporal si nemuritor, capabil de transmigratie (metempsihoz’), Origen, in ., Despre principii”, apara si expune sistematic doctrina oii religii crestine. in esenta, el incearcd si ‘impace filosofia lui Platon cu crestinismul. Desi a fost erestin, el — influentat de platonism ~ tespinge ideea facerii lumii dintr-o data si dezvolta ideca contimuei sale emanafti din divinitate. Creatia ti apare astfel infinité tn timp $i finité doar in spatiu, limitata fiind de existenta lui Dumnezeu, Filosofia platoniand a inspirat numeroase conceptii filosofice din Europa si Orientul Apropiat si unele curente contemporane ca Fenomenologia (teoria congtiintei intenfionale a lui Edmund Husserl, 1859-1938) si personalismul care concepe persoana atét ca pe 0 entitate autonomé, cat si ca 0 creatie a divinitatii (Charles Renouvier, 1815-1903). ® Necaristotelismul este reactualizarea invataturii lui Aristotel, mai ales in’ epoca Renasterii (sec. XV-XVI) la Universitatea ‘din Padova. Prineipalul stu reprezentant Pietro Pomponazzi (1462-1524) % Festabilit sensul autentic al géndirii “aristotelice, sustinand incompatibilitatea dintre Aristotel $i dogma catolich (Sf. Toma 4 Aquino (1225-1274) incercase sh apere un crestinism aristotelic). Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievulmediu 15 it i ” Aristotel poate fi socotit un Prin tezele sale asupra .esentei umane” Ari : precursor al antropofogiei filosofice (a doua jumatate a secolului XX) care trateazi problematica omului total din perspectiva unei concepfii generale despre lume si viaw’. 1f, Rezumat (concepte si teze fundamentale) } Autonomism ~ sufletul igi este suficient siesi, se autodetertnin’ (la Socrate gi Platon). La filosofii presocratici domina heteronismui sufletul este descris prin altceva decat ceea ce fi este propriu. ; > Constiinja de Sine la Socrate este ,.gindirea care gindeste si care este ganditt”, Prin Socrate gandirea devine constienta de sine (V. Pavelcu). ; is > Sufletul ta Platon (in ,Dialoguri” si ,Republica”) ‘este caracterizat prin autodeterminare si nemurire, fiind dotat cu puterea de a contempla esentele (Ideile). Trei noiuni platoniene — opinie, arhetip si anamnesis — vor face cariera in istoria psihologiei. > De anima” si ,Parva naturalia” gunt cele doud tratate despre suflet elaborate de Aristotel: sufletul este o forma substantiala (a lui. : oS Aristo susfinea ci omul este animal rational inzestrat cu un intelect pasiv si un intelect activ. ivi i D> Avstotel ons Chis dera ps0 falbolopelexperitentale”. > Platonismul a influenfat unele curente contemporane, ca fenomenologia si personalismul. > Neoaristotelismul a contribuit la constituirea antropologiei filosofice moderne ig. Intrebari (de verificare) 1. Explicati continutul conceptelor Aeteronomist si autonomist referitoare la suflet! ; _ 2. in ce const& conceptia despre om si despre constiinta la Socrate? ; ; ; 3. Cum caracterizeaza V. Pavelcu gandirea lui Socrate? 4. in ce consti Feoria Ieilor a lui Platon?; Ce sunt opinia, arhetipul, anamnesis? ; ; 5. Care este structura si functia sufletului la Platon’18 Istoria psihologiei universale 2a, Fatalismul providentialist al Sf. Augustin (Aurelius Augustinus, 354-430 d.Hr.) Sf. Augustin din Hippona a fost cel mai de seam dintre parinfii latini ai bisericii, canonizat de biserica catolica. © Conceptia sa filosofico-teologica se inspira din misticismul neoplatonic. Sufletul omenese este de esentti spirituala si de aceea nemuritor, desi este legat de trup. Sufletul poate contempla in el insusi ideile eteme care vin de la Dummezcu, Aceasta formeazi infelepciunea © fhtre rasiune si credinta nu este nici contradictic, nici ruptura. Cunoasterea este inst subordonata credinfei. * Doctrina sa despre pacatul originar, despre grafie si predestinare a avut un rol hotrdtor in constituirea dogmaticii catolice. Se fac dese referiri la ,fatalismul providentialist” al invataturii augustiene (referiri interesante la doctrina gratiei si predestinsrii pot fi gasite in M. Eliade, 1991 (vol.3), pag, 49-54) TIMPUL $1 SUFLETUL Cli sufletu asteapta, observa si-si amintegie, in aga el inedi pri 48 rransfere ceea ce asieapia in cvea ce-st aminieste. Cine ar puiea sa spuna deci c& viltorul nu existd incd? Toms, in suflet exisid agteptarea vitroare. $1 cine ar putea sd nege ca cele trecute deja mu mai exist? Totusi ele exisid fn suflet (subl. a) prin amintirea celor trecuie $1 cine ar putea sd nege ed timpul precent este lipsit de spatiu, deoarece el. intr-o clip s-a sf dus? Toma) incordarea produsé de elsidruse, aceea prin care trece ia a nu ft tot ceea ce va fi prezent. Prin urmare. au dimpul vitor, care nu exist, este lung, c1 vitor ling este Dndelunga asteptare a viitorul. $i nici timpul ‘recut mu este lug, ftica el mu exist; ci, un trecut lung este 0 indelungata ammintre a trecutulwi"[..] © Finga timputd si dispocitie sufletului Decis sd dea seama de fing impulu, Sf Augustin se opune intregit tradits flosofice care considera timpul ca mdsurdé a misedriéasirelor. Sf. Augustin susjine ci sensul $4 Ainga impului depind de o dispocitie a suflerta Cele tret dimensnai ale trmpulu, trecutul, presentul gi vittorul, nw ao fink obiectivd, ct numa fina pe care le-0 acorda suflenl. Ny rebue deci 82 spurem cd Spiral este in timp: fima si sensu! tinpului depind de activitateaspirtul. SF Augustin, Confesiuni, Cartea a Xia, Bucuresti Fattura Humanitas, 1998, p. 422 Sufletul in gndirea filosofilor din antichitate sievul mediu 19 2b. Teoria aristotelics a sufletului la Sf, Toma d’Aqi (1225-1274) Sanctificat in anul 1323 sub Papa Ioan al XXI-lea, Sf. Toma este Supranumit Doctor angelicus”. Ela fost cel mai de seama reprezentait al scolastici! vatolice medievale (M. Eliade, 1991, vol.3 p. 191, desemneaza prin scolasticd diversele sisteme teologice vizind acordul fntre revelafia si rafiune, intre credimgd $i intelect). ‘* Pe linia inifiati de Albertus Magnus (germ., 1207-1280), Sf Toma a clutat si uneasci gandirea aristotelici cu religia crestin’, considerdnd ca filosofia lui Aristotel cuprinde tot ceea ce este accesibil ratiunii naturale. Revelapia crestind adauga acestor adevaruri naturale alte adevaruri, mai tnalte, dar care mu Je infirma pe primele: Gratia divin’ desavargeste natura, nu o distruge” © Teoria suftetului omenesc la Sf. Toma urmeazi. teoria aristotelica din De anima”. Sufletul omenesc este o forma spirituala” de grad inferior (fat de tgeri). Sufletul se nagte odata cu frupul, dar nu moare odata cu el, Sufletul nu mai este prizonier al ‘trupului (ca la Sf, Augustin), ci este ,energia care da viaya”, Sufleutul omenesc apare sub mai multe dimensiuni 1. sufletul vegetativ legat de hrani 2. sufletul senzitiv legat de simfuri 3. sufletul rational dependent de imaginile create de simfuri. — in esenti, tomismul incearca unificarea a dou pozitii pe care le -vede fn spiritul uman: credinja si rafiumed. Nu exist’ adevar dublu, al credinjei gi al ratiunii, Adevitrul este unul. Credinfa primeaza, ea fi reveleaza rafiunii adevarul. * Atributele ,consistente” ale divinitagii sunt: infinit, unic, spirit, nemiscat, Dar acestea sunt si atributele constiintei. Agadar, existi co- substangialitate ‘ntre Dumnezeu si constiinta. Dumnezeu nu exis cerurile exterioare, ci in Iduntrul nostru (divinul launtric), fn constiinga noastra.20 storia psihologiei universale 2c. ,Un itinerar al sufletului citre Dumnezeu” la Sf. Bonaventura (loan de Fidanza 1221-1274) Sf. Bonaventura intra in ordinul franciscan (Sf. Francisc din Assisi) in anul 1243. In 1244 Toma d'Aquino va adera la ordinul dominican (Sf. Dominic). Sf. Bonaventura lasa fn urma sa 0 scoala de teologie si metafiziea, foarte influent in Evul Mediu. «fn opera sa principal Un itinerar al sufletului cdtre Dumnezeu” el sustine ci toat viata noastri nu este decat un pelerinaj inspre Dumnezeu, Sufletul omenesc e facut s& inteleag’, intr-o bun’ zi, binele nesfirsit care este Dumnezeu, ca sa se odihneasct gi si se bucure in El, Despre acest obiect suprem spre care nazuieste sufletul are chiar din acest lume o cunoastere imperfects, dar foarte siguri, care este cea a credinfei. Deci, credinta este cunoasterea adanca si neclintitd. © Calea iluminativa ne va ridica 1a Dumnezeu urcind pe firal Iucrurilor, care sunt expresia lui Dumnezeu. Aceasti indlfare este mareata de 3 tape: a) prima const tn regisirea urmelor tui Dumnezeu in lumea , sensibila b) a doua consta in cdutarea imaginii lui in sufletul nostru ©) a treia trece dincolo de lucrurile create si ne introduce in bucuriile mistice ale cunoasterii si adorri lui Dumnezeu © Transcenderea este depiisirea lumii empirice, trecerea dincolo de materie; ea poate avea doud ditectii: una trans-ascendentd, Uureatoare si indltatoare si alta sans-descendentd, coboritoare in strafunduri 4 TRANS-ASCENDERE ma, t TRANS-DESCENDERE Fiind mijloc asezat intre doua extreme, sufletul se intoarce prin Partea lui superioara inspre Dumnezeu, iar prin partea lui inferioara, Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievul mediu 21 fnspre lucruri. De la ce este dedesubt primeste o certitudine relativa, de la ce este deasupra, 0 certitudine absolutd (Gh.V ladujescu, 1995). 2d, Augustinismul modern si neotomismul © Augustinismul a dominat scolastica occidentala pan’ la aparitia tomismului. in perioada renasterii intoarcerea la clasicii greci se face prin gindirea Sf. Augustin (la Petrarca, Marsilio Ficino si Nikolaus ‘Cusanus). Augustinismul a fost apoi preluat de protestantism: Martin Luther (1483-1546), Jean Calvin (1509-1564) etc. fn epoca moderna si contemporana motive augustinicne protestante ‘ntalnim la 1, Karl Barth (ely., 1886-1968) — fondator al teoriei dialectice prin care: sustine teza limitelor de nedepasit ale existenfei umane. si accentueazé dependents de o divinitate transcendenta (,Existenta teologica astazi”, 1933); 2. Lev Sestov (rus, 1866-1938), filosof existentialist, militeaza pentru autonomia subiectului; el cauté salvarea omului, smulgerea lui din armatura strivitoare a ratiunii,. prin credinta. (,,Speculatie.; si tevelatic”, 1964); 3. Gabriel Marcel (fr., 1889-1973), initiator al existentialismului catolic, sustine c& in lumea stiintei (,,lume sffirimati”) tot ceea ce este ‘concret si personal se nimiceste, totul devine abstract, impersonal. in lumea ,,existentei”, relatiile sunt intre persoane, raporturile rationale sunt inlocuite de cele afcotive, Dumnezeu ,,fiind accesibil numai iubirii” (,,A fii sia avea”, 1928), © Neotomismul este reluarea ideilor fundamentale ale Sf.. Toma de ctre filosofia modem si contemporani, incerednd s& incorporeze Fezultatele cercetarilor. stiinjifice, dar creind 0 zond de mister inaccesibila cunoasterii omene sti Curentul este influent in Franta, Belgia, Anglia, Italia, $.U.A. Reprezentanti principali: Jacques Maritain (1882-1973), Etienne Gilson (1884-1978). Jacques Maritain (profesor la Universitatea Princeton, SUA, din 1948) respinge rafionalismul cartezian in care vede ,pacatul originar al filosofiei moderne”, dar mnalismul bergsonian si cauta s& realizeze o conciliere intre gratie si natura, intre credinja si ratiune, intre teologie si filosofie (Opere pr.: ,,Stiinfé si infelepciune”, 1935; Filosofia morals", 1966).22. Istoria psihologiei universale 2e, Rezumat (coneepte i teze fundamentale) Sf. Augustin (354-430) a fost eel mai de seama dintre parintii latini ai bisericii, neoplatonist. El'a sustinut cA sufletul omenesc este de esenta spirituala, nemuritor, guvernat de Dumnezeu. ‘ © Sf Toma d’Aquino (1225-1274), ccl_mai__ important reprezentant al scolasticii catolice, a cilutat si unease’ filosofia aristoteliana cu teligia, El a dezvoltat 0 teorie a sufletului omenese: sufletul este independent de trup, este energia care da viafé. Intelectul este: activ, pasiv, angelic, divin. © Sf Bonaventura (loan de Fidanza, 1221-1274) serie Un itinerar al sufletului c&tre Dumnezeu” in care sustine c& viafa omului este un peleringj al sufletului inspre Dumnezeu. Transcenderea poate fi: trans-ascendere sau trans-descendere, Credinta este cunoagterea adanca si neclintita a lui Dumnezeu. © Augustinismul a fost preluat de protestantismul renascentist al loi Martin Luther si Jean Calvin. In epoca modern’ augustienii sunt existengialistii crestini: Karl Barth, Lev Sestoy gi Gabriel Marcel. © Neotomismul incearcd o impacare intre stiinji si religie. Reprezentanti: Jacques Maritain si Etienne Gilson, 2¢. Intrebari (de verificare) 1, Cum explich SfAugustin sufletul omenese si relafia sa cu Dumnezeu? 2. Ince consta teoria sufletului omenesc a lui SE: Toma d’Aquino? 3. | Ce este augustinismul si care sunt reprezentantii s&i? 4. Explicati augustinismul din teoria dialectica a lui K. Barth. 5. Care este platforma teoreticé a neotomismul 6. Care este relatia dintre sufletul omenesc si Dumnezeu la Sf. Bonaventura? 7. Ce fel de conciliere propovaiduia neotomistul J. Maritain? Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sieval mediu 23 2g. Bibliografie Gilson, Etienne ~ Filosofia in Evul Mediu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995, pg. 116-118, 406-414 si 487-500 (B-UTM) Munteanu, Eugen - Introducere la ., De Magistra / Despre invétdtor” de Sf. Augustin, lagi, Institutul European, 1995, pg. 5-48 (B-UTM) (*) Sf. Bonaventura - Un itinerar al sufletului cditre Dummezeu (trad. si studiu de Gh. Viadutescu), Bucuresti, Ed. Stiintficd, 1995 Serban, Gh. I- Studiu introductiv la , Confesiuni” de SC Augustin, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, pg. 9-34 (B-UTM) (*) Viddutescu, Gh. - Preliminarii fa Thoma, introducere la Thoma de Aquino, Summa theologiae, Opere I, Despre Duranezeu, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1997, pg. 5-28 (B-UTM) (*) Recapitulare * Capitolul I a avut ca obiectiv principal extragerea celor mai importante idei si teze referitoare Ia suflet din filosofia gnditorilor greci ai Antichititii gi a Sf. Paringi latini din Evul Mediu, A) Din pleiada filasofilor Greciet antice am ales 3 personalititi marcante pentru istoria psihologiei: Socrate, Platon gi Aristotel © Socrate (469-399 i.Hr.) foloseste ca fundament filosofico- psihologic celebra fraz a lui Apollo de pe frontonul templului din Delphi: «Cunoaste-te pe tine insusi $i vei cunoaste intreg universul cu toate forjele sale ascunsen. Este remarcabilé analogia dintre univers si sufletul omenesc. Cunoasterea trebuie reorientati de la Lume spre Sine, V. Pavelcu sublinia c4 Socrate reprezint& tipul unei noi constiinje de sine. © Platon (427-347 LHr) a elaborat Teoria Ideilor (mitul pesterii) $i a introdus nofiunile de arhetip si anamnesis. Sufletul omenese este necompus $i nemuritor (,Republica” si ,,Dialogurile”),24 storia psihologici universale © Aristotel (383-322 i.Hr.) este considerat ,,parintele psihologiei experimentale” (,,De anima”); el a susfinut cA omul este un animal rational care are un suflet compus din regiunile — vegetativa, senzoriala si'rationala, * Neoplatonismul a fost dezvoltat de Plotin (204-270) si Origen (185-254), . Neoaristotelismul a fast adoptat de Sf, Toma d’Aquino si de etre antroplogia filosofica (sec. XX). B) Din familia filosofilor Evului Mediu am refinut trei mari personalitati: Sf Augustin din Hippona, Sf. Toma d’ Aquino si Sf. Bonaventura. © Sf Augustin continus filosofia platonian’ si aratt ca sufletul omenese este de esenta spiritual-divina, El elaboreaz’ doctrina despre pacatul originar, gratie si predestinare. © Sf. Toma creazi o teorie aristotelica a sufletului: ,Gratia divind desavarseste natura, nu o distruge”. Intre Dumnezcu si constiinti este co-substantialitate. * Sf Bonaventura serie Un itinerar al sufletului catre Dumnezeu”: sufletul omenese este un vesnic pelerinaj spre Dumnezeu. Credinja este cunoasterea edinca si neclintita # Augustinismul este asimilat de citre unii renascentisti (Petrarca, Ficino, Cusanus), de ctitre faptuitorii Reformei (M. Luther, J. Calvin) si de citre existentialisti crestini modemni (K. Barth, L. Sestov, G. Marcel). * Neotomismul este raspandit, printre alti, de citre francezii modemi J. Maritain si B. Gilson. | FACTORUL COMUN al tuturor ganditorilor medievali si | al discipolilor lor este idea conexiunti dintre credinga si ratiune, in care rolul primordial il are credinta care: { subordoneaza ratiunea. Sufletul in gndirea filosofilor din antichitate sievul mediu 25 INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Ce este asemanttor si ce este diferit in conceptia despre suflet lacei 4 filosofi greci: Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora? 2. Care este deosebirea principal’ dintre neoplatonism si neoaristotelism? 3, Care este tema comuna a celor 3 génditori din Eval Mediu: Sf ‘Augustin, Sf. Toma, Sf. Bonaventura’? 4, Care sunt aseminicile si deosebirile dintre augustinism si neotomism? 5, Care este relatia om-Dumnereu la filosofii medievali?RENASTERE, RATIONALISM. SI EMPIRISM 3. Omut renascentist si cunoasterea din perspectiva rationalist 4. Empirismul clasic englez 5. Rafionalismul absolut si transcendental (kantian i hegelian) Recapitulare Renastere, rationalism siempirism 27 3. Omul renascentist si cunoasterea din perspectiva rationalist 4a. Profilul de personalitate al omului renascentist o Cutezanta si orientare pozitiva ‘co indepartarea de spiritualitatea sacra 4b. Rationalismul francez: René Descartes (1596-1650) © Filiera rationalismului a Revolutie in teoria cunoasterii 0 Agiindi cu metoda © Conceptia despre suflet 3c, Rationalismul extrem al lui Baruch Spinoza (1632-1677) © Osingura substant’ 2 o Cunoasterca rationala este pura © Amor Dei Intellectualis” 3d, Monadologia lui Gottfried W. Leibniz (1646-1716) Armonia prestabilita (monadele) © Rationalism imbinat cu empirism 3e. Neorationalismul 3, Rezumat (concepte si teze fundamentale) 3g, intrebari (de verificare) 3h. Bibliografie28 _Istoria psihologi 3a. Profilul de personalitate al omului renascentist * Renasterea a fost 0 migcare social-culturalé curopean’ care incepe in sec. XIV gi dureazA pind in sec. XVI-XVII si care a impulsionat spiritul de cutezanff, interesul pentru noi descoperiri si inventii, pentru inate creatii artistice si pentru mari c&latorii Renasterea sa caracterizat prin reinvierea umanismului antic (redescopcrirea gindirii Greciei antice), opundndu-se bigotismutui, ascetismului si seolasticii medievale. Jacob Bruckhardt (elv., 1818-1897) a definit Renasterea ca find .-descoperirea lumii si descoperirea omutui”. © Apare un nou profil de personalitate wmandi caracterizat prin: a) ideea de perfectibilitate si de inalta creativitate a omului a fost asociat8, la inceput, cu conceptul de ,om universal” pentru ca apoi si se coneretizeze Ia modalititile pozitive ale condiiei umane; 6) descoperirea omului ca subiect al fibertdjii, ca autonomie spiritual4, creatoare; ¢) dinamizarea cunoasterii, sporirea optimismului si increderii in natura umana; 4) cutezanta ereatoare; ©) sporirea propriei raspunderi fafa de natura si om; f)_ omul este o fini demné gi integrala (unitatea dintre trup, minte si suflet); 8) dar este si o indepartare de Durnnezeu, de spiritualitea sacra care-I va impinge pe om, multe secole de aici inainte, pe drimul despiritualizarii si desacralizarii; 1) umanismul Renasterii, arati existenfialistul rus Nikolai Berdiaev (1874-1948), cunoaste omul doar ca pe un obiect natural 5i Bu vrea si] recunoascd ca subiect supranatural (ignora’ .divinul launtric” din om) 3b. Rationalismul francez: René Descartes (1596-1650) ® _ Filiera rasionalismului. Rationalismul este conceptia care pune accent pe rolul rafiumii th cunoastere, avand o incredere senind in puterea rafiunii. Renastere, rationalism siempirism 29 Rafionalismul ca metoda de gandire corecta apare la René Descartes si se amplificd ajungnd la rafionalismul absolut (sau apriorismul) dupa care spiritul are anumite cunostinte anterioare experientei trecute (€ategorii apriori Ia 1. Kant). Rajionalismul ui Leibniz va. sustine acordul prestabilit intre structura realititii si structura ratiunii umane. Forma extremi a rationalismului absolut a fost dati de Hegel: ,ceea ce este rational este real si ccea ce este real este rational”. © Revolutia carteziand in teoria cunoagterit : René Descartes (latinizat — Renatus Cartesius) este considerat parintele fondator al filosofiei modeme. E] pomeste de la indaiala metodologicé asupra tuturor cunostinjelor. Descartes accept ca unica certitudine celebra tez’ | DUBITO, ERGO COGITO; COGITO, ERGO SUM | (Ma indoiesc, deci euget; cuget, deci exist”) Criteriul adevarului trebuie edutat in rafiunea instgi, ; Contributiile esentiale ale lui” Descartes in domeniul. teoriei ‘cunoasterii su ‘ a) descoperirea subiectului epistemic b) formularea conceptului modern de metoda c) géndirea corecti se conduce dupa reguli © A gandi cu metoda ; In celebrul .,Discurs asupra metodei” (1637) Descartes prezinta 0 noua metoda de gandire care este rezumat in 4 reguli: 1, anu primi niciodata un lucru ca adevarat fird a-l fi cunoscut sigur ca atare 2. a diviza oricare dintre probleme in atftea parti céte se vor dovedi necesare 3. a indruma gandurile pundndu-le in ordine, de la cele mai simple a cele mai compuse . 4, a face enumerairi atét de complete, incdt s& fim siguri ci n-am Yasat la o parte nimic30 _ Istoria psihologiei universale © Conceptia despre suflet Descartes descrie sufletul ca pe ..o insula pierduta in oceanul fizic al corpului”, ca pe o sferd transcendentala in care isi au sediu gandurile. Substanja suflendui este gandirea. Prin géndire el intelegea nu numai gandire in sens strict, oi si perceptic, memorie, voinfé etc. Descartes localizeaza psibismul la nivelul unui singur ,organ"” — epifiza, o glanda situat fn centrul creierului, pozitie care-i favorizeaza rolul de -dispecer” al ,spiritelor animale”. Spiritele animale sunt un fel. de ,atomi energetici” care pun in migcare ,masina uman Perceptiile sunt provocate fie de corp, fie de suflet. Tot coca ce pereepem limpede si distinct este de la Dumnezeu. Cu. tot rafionalismul stu filosofic radical, Descartes accept revelatia mistica (lumina launtrica). Descartes are 0 viziune prea programatica si prea mecanicista. ADEVARUL LUI'COGITO -Micam dat seama cd atunei ednd voiam s8 gdndesc 0d totul este fals,trebuia in mod inecesar ca eu, cel care gdndeam. s8 fx ceva, ji observdnd ci acest adevar: glindesc, deci exist era atét de stabil $1 de sigur incdt si cele mai extravagante presupozitié ale scepticitor mu erau in stare sil adruncine, am considerat ed puteam s%-l adopt ford sitare ca prim principtu at flosofe! pe care 6 cduiam Dar mu putea si-mi inchipu ci ru exist. cé dimpotrivd, tocmai pentru ei \gindeam c& ma indoiesc de adevarul celorlale lucruri, relesea in mod evident gi cert. ed exist. fo timp ce dacd as f!ncesat sa gandese..mu aveam nici un motiy cred cd aj cexista: de aici am dedus ed sumo subsianja a elie! esenya sau narurd mu este alta decd! ‘sindirea $i care, peniru a exis, mu are nevoie de nici wn loc +i mu depinde de nici wn lucru material Astjel Iedt acest eu, adica suffew prin care sunt ceed ce sunt (Subl «a, este in intregime distinct de corp sf chiar mai usor de cunoscut decd! el: fn afard de aceasta, chiar daca nu ar exista corpul, sufletal n-ar inceta sd fie ceea ce este”. R. Descartes, Diseurs despre metodd (1637), partea a IW-a, Bucuresti Fd Academiet Ronwéne, 1990, p. 130 © Natura ini Cogito Cogito nu reprevinid pentru Descartes mumai giisirea unei prapezitt erie care sane faci sd infelegem ce poate fi un adevir: el determinté de asemenea matura celui care enuntd acest adevar. Nu trebuie $8 souncm numai cd existé 0 géndire («Gandesc, deci exists) care este constiiuita de un subject ganditor, ci cd gandirea esie ceca ce consituie flinja insdsi a sublectulul: cogito tmi dezvéule cil eu sunt naturd pur Spiriiwalt (oubl.c.), iar corpul meu ca atare nu intrd in compunerea a ceea ce sunt in ‘mod esengial (apud: Elisabeth Clément, Filosofia de ta A ta Z, Buctres Ed ALL 2000. p, 122-123) Renastere, rationalism siempirism 31 Descartes « crezut in Dunmezen Pornind de la ideea de porfecpiune care se off tn nol, Descartes demonstreaci exisienta lui Dumnezeu: aceasta este 0 idee inndscutia intelectulul nostra idee clara si distineti. pe care ins acesta nu putea 88 0 conceapit prin propritle fori, deoarece ef Tnsust este imperfect. Cauza ideii de perfeciune din spritul nosiru este dect o filma perfect: Dumnezeu esse cea de-a doua certinuline, deriva din aceea a individual ‘oare ginde ste. 3c. Rationalismul extrem al lui Baruch Spinoza (olandex, 1632-1677) © Osingurié substan Dupa Spinoza, in univers mu existi decat o singur& substanti absolut infinité” pe care el o numeste .Dumnezeu sau natura” si care fgi are propria sa cauzA (causa sui). Dumnezeu este substanfa care gandeste, iar sufletele omenesti sunt modur! ale gindirii divine. © — Cunoasterea rational este purdt Spinoza a considerat cunoasterea rationala ca flind superioara Cunoasterii senzoriale si ca singura cunoastere adecvat. Incelectualismul extrem spinozjan apare in problema cunoasterii frupul este o piedicd pentru cunoasterea’ clan, distincta, a ideilor Sufletului. Orice amestec al trupului face ca ideea s& fie inadecvatt. Perceptia, care este cunoastere a corpului, este cunostinta cea mai ‘Obscur’, cea mai neclara. Adecvate sunt numai cele doud moduri de cunoastere superioara — cea logicd, rafionali, discursiva si ,modul al treilea de cunoastere” — cunoasterea intuitiva care ne da vederea Tucrurilor lui Dumnezeu. © Amor Dei intellectualis” Opera sa principala Etica (postum, 1677) este o doctrina a méntuirii prin cunoasterea lui Dumnezeu. Mintuirea este posibila intrucat sufletul nostru participa in mod originar la intelectul divin. Etica spinoziand este axati pe ideea de libertate. Prin ratiune omul se libercazk de afecte (pasiuni). Suprema fericire harazita omului este ridicarea lui pe cea mai inalti treapi& a libertitii care este infelegerea, ce {i di sentimentul comuniunii cu natura si cu eternitatea, numit de Spinoza ,,Amor Dei intellectualis” (jubirea inteligenti a lui Dumnezeu)32 Istoria psihologiei universale 3d, Monadologia lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716) Armonia prestabilitét (monadele) Sistemul su filosofic se numeste monadologie, de la monada substanf’ spirituala indivizibila, inzestrata cu o forfi activa, dotata cu tendinta gi cu perceptie. Fiecare monada oglindeste intregul univers Concordanfa dintre activitatea monadelor este asigurati de armonia prestabilita”, creata de monada supremé care este Dumnezeu. Pe baza acestei teze Leibniz considera ca lumea noastra, creatfi de Dumnezeu ee mai buna dintre toate lumile posibile” (,.Monadologia”- © Rafionalism imbinat cu empirism fn teoria cunoasterii Leibniz s-a situat pe pozitia rationalismului pe care a.cdutat sA-1 imbine cu elemente de empirism. Astfel, la cunoscuta tez4 a empirismului exprimata de J. Locke (1632-1704): »Nimic mi este in intelect care sé nu fi fost mai inainte in simpuri”, Leibniz a adaugat: ,, in afard de intelectul insusi”. Leibniz intelegea inconstientul ca pe o realitate tulbure, de limita, cu un grad inifinit de mic de constiings. Energia interioara a monadelor este ,constiinta” de toate intensitafile. Cu dowd secole inainte de psihanaliza freudiand, Leibniz accept incongtientul ca realitate, de hotar a constiingei. DUMNEZEUL PERFECT Notiunea de Dumnezeu cea mai general admisd si cea mat senmificativa din edie ‘avem, este exprimatd... in termenti ci Dumnezeu este 0 fntt absolut perfecth (sub. 4), urmitrile ei rorusi mu sunt luate indeajans in considerare: si. penaru a pdtrunde mai aadéinc in inelesul el, este porrtvit sd observam ca exisiA in naturd multe perfectiuni cx fotul diferite, cd Dumnezeu le posedd pe (oate Impreama (subl. a.) $i cd fiecare dintre ‘ele it apartine in gradal cel mat inalt. De unde rezultd ca Dumneceu. posedind intele p eu. poseddind infelepciunea suprema $i infil ‘acfionea tn mactul cel mat perfect, nu numai in sens metafzic. dar $i vorbind in sens moral, $c putem spune asyfel .. cd pe miisurd ce vom fi mai lémurii gi mai informay’ supra operelor twi Dummezew, tn aceeasi meisurdt vam fi mai inclingpt sa gasim cd ele ‘sunt excelente si dau satisfactie fn introgime .." ae ete Leibniz, Disertaye metafizicd (1686), Bucuresti. Ed, Humanitas (trad. C. Floru), 1996, p. 9 Renastere, rationalism siempirism 33 lle lai Dummezen sunt actuate si active Telinic explicd ce infelege el prin perfectiwre: starea unui lucru tn care acesta el mat inalt nivel af su de af. Aceasté precizare este Important pentru ci rite luk Duraneceu sunt actiale si active (subi. a). Ele nw sunt ca seriile te de manere cdrora li se pot adéuga nfinit unit, De alifel, Dumnezeu mu este perfect doar in act: Elese in mod absolut P Canta: El are toate perfctuml. Caltany. 1 atnge aceste perfect in-2 Gimensiune supremi. Spre exemplu, stiimfa sa este cea mat vastd, Nu mumai cd et famoasie ioaie lucrwile, dar le cunoagte Ja un nivel de profurcime care mu poate fi i Mt multe! are toate calle (dreprae, bunduate, compasiune..) site posed’ Inprrtictea or absolut. Dumnecew este deci atottutor yi atotputernic. Perfeciumea naturt sale se exprimi deci, x mod necesar, in Creaysa sa (apd: Elisabeth Clément, Fitosefiade ta A la 2, Bucuresti ; Ed, ALL, 2000, p. 290-291) " 3e. Neorationalismul | Neorafionatismul este un curent filosofic modem avand ca reprezentanti de sami pe francezul Gaston Bachelard si pe elveticnii Ferdinand Gonseth si Jean Piaget (si alti génditori grupagi in jurul Teyistei elvetiene Dialectica”). © Gaston Bachelard (1884-1962) claboreazd un. rationalism pe baze realiste si dialectice care pune in. lumina semnificatia obiectivé a unoasterii constituite pe calea metodelor operatorii (vezi: ,, Dialectica Siritului stiintific modern”, 2 vol., 1986). El il concepe pe om ca pe lun creator, ca unica sursi a lumii stiinfei si artei. El afirma oa ,stiinta orespunde unei lumi de construit, nu unei lumi de descris” * Ferdinand Gonseth (1890-1975) promoveazi 0 filosofie dialectic’ rationalist pe care o numeste ,idoneism” — filosofia deschiderii la experienti Jean Piaget (1896-1980), seful soolii de epistemologie genetic’ de la Geneva, a fost filosof, psiholog, epistemolog si logician. El este in remarcabil neorafionalist daci avem in vedere sistemul sau Psihologic original referitor la nasterea si dezvoltarea intcligentei umane (,.Psihologia inteligentei*— 1947, trad. rom. 1965). 3f. Rezumat (concepte gi teze fundamentale) © RENASTEREA a fost 0 redescoperire a intelepeiunii grecilor antici care a produs un nou tip de personalitate caracterizat priniversale 34 Istoria psihologi creativitate gi ineredere in fortele proprii, dar si printr-o indepartare de sacru si spiritualitate diving. «In perioada postrenascentista infloreste vajionalismul in Franta, Germania, Olanda, Italia etc. RATIONALISMUL este conceptia care pune un accent unilatera pe rolul ratiunii in cunoastere, iguorind sau minimalizénd rolul senzorialitatii * Fondatorul rationalismului modern (cartezianism) este francemul René Descartes, care: © _ sivarsesie 0 revolufie in teoria cuncasterii” pomind de la Indoiala metodologica: «Dubito, ergo cogito; Cogito, ergo sum» © prezinta regulile gindirii corecte dupi o metoda riguroast (.Discurs asupra metodei”, 1637) © sufletul este o ,,insul& pierdutd in oceanul fizic al corpului” substanfa sufletului fiind wéndirea © accept revelatia mistica, ca pe o lumin& launtrica” ‘© Rationatismul cartezian este continuat si dezvoltat de olandezul Baruch Spinoza care sustine: © in univers exist o singurd substan(a — ,,.Dumnezeu seu natura” © doar cunoasterea rayionala (logica si intuitivl) este adecvata (perceptia este cunoastere inferioars) 9 pledeaza pentru .,Amor Dei intellectualis” — iubirea intetigentt a lui Dumnezeu (,,Etica", 1677) * Monadologia Iwi G. W. Leibniz dezvolta rationalismul imbinndw-I cu empirism: ©, monada este 0 entitate spirituala, dotatt cu tendinja si cu Perceptie; intr-un mod foarte general, orice constiintd individuala este ‘© monada; concordanja dintre monade este asiguraté de Dumnezeu, ca monadi suprema (,,Monadologia”, 1714) © Ja teza empiristului J. Locke: ,Nimic nu este in intelect daca n- @ fost mai intéi in simpuri", Leibniz adauga: fn afari de intelectul insusi” © | Leibniz accepta inconstientul ca realitate de hotar a constiintei NEORATIONALISMUL este un curent filosofic modem care dezvolté rationalismul clasic pe baze realist-stiintifice si operatori Reprezentanti: G. Bachelard, F. Gonseth si J. Piaget. m siempirism 35 Renastere, ration: 3g, intrebari (de verificare) J, Care sunt principalele trisaturi ale personalitayii omului renascentist (virtuti si limite)? i ; 2, Prin ce anume Descartes savarseste 0 revolutie in teoria ‘cunoasterii? Be ~PeIawe este conceptia lui Descartes despre suflet? oe demonstrouri Descartes enistenfa hui Dumnezeu? In ce consta tearia lui Spinoza despre substanti? Care sunt atributele monadologiei lui Leibniz? Cum descrie Leibniz Dumnezeul perfect? , Care este trasitura distinctiva a neorationalismului modern? Care sunt virtutile gi limitele rafionalismului? 3h. Bibliografie Descartes, René - Discurs asupra metodei, Bucurcsti, Ed. $tiinfificd, 1957 (B- Letts Pre etapa, Bucur a reat 996 IMtrat, Yon ore unbevsala a petegte! va 1), Bore Pitch, Bien Broun ie py helly 1s René Descartes, Bucurcti, 192 Ofetea, A. - Renayterea $! Reforma, Bucuresti, Ed. de Stat, 1960 Scruton, Roger - Spinoza, Bucuresti, Ed. Hum Spinoza, B. - Erica, Bucuresti, Ed. Stiintitick tas, 1996 iciclopedica, 1981. (*) Tonoiu, Vasile - Spiritul siiinpific modern tn viziunea lui Bachelard, Bucuresti, 197436 Istoria psihologiei universale 4. Empirismut clasic englez 4a, Precursorii empirismutui: © Caracteris le conceptiilor empiriste © Francis Bacon (1561-1626) © Thomas Hobbes (1588-1679) 4b. Concepria senzualistt a lui John Locke (1632-1704) © Toate cunostintele provin din simfuri © Cunostinfa are trei grade, trei trepte de certitudine ‘4¢. Senzualismul subieetivist al li George Berkeley (1685-1753) 4d. Neoempirismul sau pozitivismnul 4e. Rezumat (concepte gi tere fundamentale) 4f, Intrebari (de verificare) 4g, Bibliogratie Renastere, rationalism siempirism 37 " da. Precursorii empirismului © EMPIRISMUL, spre deosebire de rationalism, pomeste de la jenja senzoriali (empitie) care se produce nemijlocit (pria Perec ie). Aceasti conceptie, nascuté in Anglia in secolele XVI- ML, se mai numeste si senzualism, intrucdt opereaz& asupra senzorialithtii receptat& ca primordiala in cunoastere. “% Francis Bacon (1561-1626) este primul mare empirtist englez “Care trimite in cdutarea adevarului la experienta sensibila. Traind in epoca Renasterii in care se naste stiinta modema, Bacon cauta o nowt metods de cunoastere care, in opozitie cu scolastica medievalt, st favorizeze cercetarea stiinfificd si cunoasterea naturii de catre om (Novum organum”, 1620). El inventeaz’ metoda inductiva in ‘cumoastere: de la fapte la idei. Citeva aforisme baconiene au ramas celebre: jinfa este putere.” .-Qamenii nu pot stapani natura decét supundndu-se legilar ei. .A te cunoaste cu adevrat insgamnd a ctunoaste prin eauze. © Thomas Hobbes (1588-1679) este un alt filosof empirist englez fare sistematizeazA si dezvolta conceptia naintagului sau Bacon Hobbes a extins cunoasterea asupra tuturor stiinfelor din vremea sa: ‘Optica, geometria, mecanica. El postuleazA cA ,,tot ceea ce exist este corp, tot ce se intampla este migcare”. Spiritul este conceput ca ,,un corp fin” (prea fin pentra Simfuri) sau ca 0 migcare find care are loc in anumite parti ale corpului Organic. Tot ce se intimpli consta din miscéri de parti materiale, inclusiv ceca ce se intimpla in suflet (sentimente, pasiuni). Pentru Hobbes, senzatia si reprezentatea sunt schimbari in partile cele mai mici ale corpului care simte. A giindi inseamni, dupa Hobbes, a calcula: a aduna gi a sctidea Adevérul st& in acordul reprezent&rilor si nu in concordanta lor cu lucrurite pe care le semnifica (,,Leviathan", 1650).38 Istoria psihologiei universale 4b. Concepfia senzualista a lui John Locke (1632-1704) * Toate cunostingele provin din simpuri John Locke este ccl mai mare reprezentant al empirismului: el a continuat linia empirist-materialista a lui Bacon si Hobbes fundamentnd orientarea radical senzualista in teoria cunoasterii, *. Combatind teoria ideilor inscute (R. Descartes), Locke afirma in ,.Eseu asupra intelectului omenesc” (1690) c& toate cunostintele provin din experienta simfurilor. Sufletul este la nastere fabula rasa, «NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU» (in intelect nu exist nimic care sa nu fi fost inainte in simturi.) J. Locke a admis totusi, alituri de experienta simturilor, si reflectia ~ observarea de c&tre spirit a propriilor sale operatii * Toate ideile (termenul de idee are, la Locke, un infeles larg. este reprezentare, imagine si nofiune) pe care le paseda intelectul fi sunt firrnizate de simfuri, ti yin de la perceptii. Imelectul doar prelucreazi ceea ce ii ofera simturile. Intelectul este activ, dar nu creator. El este ca .,0 foaie alba de hartie” pe care perceptiile tsi imprimA semnele lor, sau cao bucatti de cretA mole pe care, prin apisare, percepfiile isi las urmele lor. * Dowii sunt izvoarele din care provin cunostintele omului: (1) pe de o parte, sunt perceptiile care ne pun-in contact cu obiectele extreme, pe icare) Locke le numeste ,senzat sensations) (2) pe de alt parte, sunt percepiiile care ne releva cea ce se Petrece in constiinta, pe care Locke le numeste.,reflexii” (engl reflections). Exista agadar 0 experienta externa si o experienta intoma. Locke subliniaza ci experienja, exter se. produce. inti $i. dupa ‘ceasta ia nastere experienta interna. " Cunostinja are trei grade, trei trepte de vertitudine: a) cunostinja perceptiva sau. senzitiva se refera la existenfa lucrurilor finite, din afara noastra si care nu ajung niciodata Ja 0 certitudine deplina. Renastere, rationalism si empirism 39 bb) cunostinta demonsirativa in care acordul sau dezacordul intre {dei na poate fi stabilit decdt cu ajutoral altar idei intermediare 3) cunostinfa imediaté sau smruitiva cu ajutorul careia acordul sau Paoordul dintre doo idei este prins imediat, fri a recurge 1a ake j Z alba’, ,albul mu este negra’ ex: prejudecitile: ,ziipada este alba’, ,albul \ : cen intuitiva, dupa J. Locke este cea mai clara si cea mai 4 tipuri de cunostinte sunt cele tei trepte de certitudine pe agjunge Ia cunostinte sigure. Deseori suntem obligati st avem o atitudine, sa recurgem la pareri, la presupuneri, la judectti probabile. Probabilitatea este util, inst trebuie sa fie confirmatd de experienta. EPISTEMOLOGIE $1 TOLERANTA RELIGIOASA . cd unele dintre ideile noasire | jirisrmul sau dectarat, John Locke recunoaste ca unele dintr e de la Duranezend atotcunoscétor yi ,.stim ce a RE eee Lee decd! stim ci exisid altceva in afara noasira” (Essay Concerning Hunan Kehnoaster it, folosirea corectié si, inainte de orice, limitele i capacitapile indovelnice ale Imintilor noasire. Prin accasié tema Locke a pus in legiurd epistemologia sa c = pul Sion Blackburn, Dichonar de fecfl- Oxford, 1986 Conta rans Bi. Onbors Exceipee, 129.233) 4e. Senzualismul subiectivist al lui George Berkeley (1685-1753) Lund ca punct de plecare senzualismul lui J. Locke, episcopul englez George Berkeley a imprimat senzualismului un caracter SD irccar ta experien(a sunt date nemijlocit numai senzafii, realitatea const din senzatii. Obiectele nu sunt dec&t complexe de senzatit ESSE EST PERCIPI (a exista inseamna a fi perceput). De exemplu, mirul nu este altceva, dup Berkeley, deeat un complex de senzati, care pentru a exista trebuie si fie perceput de un subiect cunoscator (,,Tratat asupra principiilor cunaagterii omenesti® — 1710).40 Istoria psihologiei universale 4d. Neoempirismul sau pozitivismul Empirismul modem este pozisivismul, un curent fi AUCAX intemeiat de Auguste Comte (1798-1857), filesofia ca reprezentare teoreti generalizath x lumii, tinedng si se limiteze strict la faptele ,pozitive”, confirmate de expericnta. Accentul Pig Sgupra experientei”, faptelor”, .verficabilitatii” asupra peziivicap canoasterii stinjifice explicd marea influentd pe cat a caregitt-9 Poritivismul asupra multor discipline tiingitice (incluan in Psihologie: psihologia experimentala,psihologia cognitiva eve ). losofic din soe , care Tespinge 4e, Rezumat (concepte si teze fundamentale) 7. Empirismul considera Cunoasterea ca pe un demers care Porneste de la experienta senzoriala, primordiald fat de ratiune. 8 Fr. Bacon cauta 0 noua metoda de Cunoastere stiintificd care si Porneasca de la fapte (,,Noyum organon™, 1620). 9. Th. Hobbes este un materialist care deduce Cunostingele pornind de la senzatie, 10. John Locke Sustine ¢4 toate cuns «Nihil est in intetlectu quod Cunostinga are trei grade care sunt si trel trepte de certitudine: Cunostinta senzitivé, cea demonstrati va si cea intuitiv’. Ultima este cea mai clard $i cea mai sigur’ (,Eseu asupra intelectalui omenesc”, 1690). 11. George Berkeley imprim& senzualismutui sublectivist: «nihil est percipiy. 12. Necempitismmul sau pozitivismul, intemel limiteaz’ cunoasterea stiintficd la experiment (psihologia experimentala), ideile si ‘oxtinjele provin din simpuri: ‘non prius fuerit in sensun un caracter lat de Auguste Comte, t pozitiv si la fapte 4€ Intrebari (de verificare) 1. Care sunt caracteristicile generale ale empirismului? Renastere, rationalism siempirism 41 bee este noua metod’.de cunoastere inventatd de Fr, Bacon i aceasta? jonsti teoria cunoasterii {aTh. Hobbes? sen intelege J. Locke relata dintre intelect si simturi iepiceo tre grade ale cunostintei la Locke! Tne const’ subicctivismul senzualismului lui G. Berkeley? Ce este pozitivismul? Care sunt virtutile si imitele empirismului? 4g. Bibliografie Morus, Hobbes, Locke, Bucuresti, Ed. Academiei kane 1951 G. - Principiile cunoasierii omenesti, lagi, Bd. an John - Eseu asupra intelectului omenesc (2 vol., Bucuresti, Gtlinjifics, 1962 (+) Rosca, ‘Ed. Fundatici Filesofia moderna (empirisma! si rafionalismul), Bucuresti, ‘omnia de Maine”, 1999 (B-UTM) (*) Toan N.42 Istoria psihologiei universale 5. Rationalismul absolut si transcendental (kantian si hegelian) 5a. Idealismul transcendental al lui Immanuel Kant (1724-1804) © Criticismul kantian © Apriorismul in cunoastere © Etica: personalitatea gi libertatea Sb. Fenomenologia spiritului si autodevenirea [deii absolute la Georg Wilhelm Friedrich Hege! (1770-1831) © Dialectica ca metoda de gandire creatoare ©. Stadiile autodevenirii ideii absolute © Natura conceptului in logica hegeliana © Suflet si spirit Se. Neokantienii si neohegelienii Sd. Rezumat (concepte si teze fundamentale) Se Intrebari (de verificare) 5f. Bibliografie Renastere, rationalism siempirism 43 aih 5a. Idealismaul transcendental al lui Immanuel Kant (1724-1804) “6 Griticismul kantian Jrumanuel Kant este intemeietonil filosofici clasice germane, un moment de rascruce in gandirea modema. El isi expune idealismul transcendental intr-o trilogie a criticilor: 1,Critiea ratiunii pure (1781) consacrata teoriei cunoasterii ‘2.Critica ratiunii practice (1788) consacrat’ eticii 3.Critica puterii de judecare (1790) cuprinde estetica si teoria finalitétii naturii “Kant concepe cele trei Critici int-un tot unitar, in esenp’, filosofia’ sa aduce un elogiu ratiunii (observa F. M. Dostoievski, 1821-1881). © “Apriorismnil in cunoastere Apriori (lat.,, din ceea ce precedé") desemneaza cunostintele care Sunt anterioare experientei nemijlocite; Aposteriori (Ist. ,.din ceca ce urmeaza"’) se refera la cunostintele Dfovenite numai din experienfi Apriorismil kantian este 0 conceptie rationalist-critie’, opust Cmpirismului si relativismului care preconizeazcaracterul independent de experiena (apriori) al cunoasterii eseryei si in spepi a Caiegoriilor. Asadar, in cunoasterea esenfei lucrurilor, oamenii se Sprijin’ pe idei anterioare experienfei lor. Prin aceasta Kant a urmarit 84 demonstreze rolul acitv, creator in cunoastere, capacitatea ei de Anticipare, Yh problema cunoasterii umane Kant di un raspuns viguros, cu Marca necesitaii si universalitapii marii dispute dintre empirism si Tafionalism. Kant concepe constiinfa ca sintezi inte apriori si “posteriori. © Cunoasterea este “un proces care trece prin trei faze care orespund celor trei instante ale cunoasterii 1. experienta sensibili 2. intelectul 3. rafiunea44° Istoria universala a psihologiei Demonsirand modul in ¢: i are este posibilé cunoasterea necesard si universala, Kant stabileste zroj eielagann 1. intuitiile pure ale sensibitit atid 2 abet ijii in care obiectele ne sunt date ~ ss i Ze Wi cu ajutorul cdrora aceste obiccte pot 3. ideile ratiunit care ti j unitate a cunostintelor Kant a formulat Patru antir aru antinomii ale ratiunii pure: @) lumea este fini’ lumea este infinita b)_fiecare substanga ¢ iplexii este constituita din i b subs ‘om 2 ee i 8 din parti simple —nu ¢) in lume exista fi Fs ibertate - in lume nu exista libertate, ci doar d) exist a cauzi primordia i aan Primordiala a lumii (Dumnezeu) ~ nu exista o Teoria kantiana a an a géndirii, itinamiilor pune in evidenta miscarea dialectica Personalitatea este indi este indi i i ae icele care autentifica stadiul in care omul 1. constient de ceca ce este 2. constient de ceea ce poate ft 3. constient de ceea ce trebuie sa fie alabila, adiog indica intelectului dérecyia spre o anumitg Renastere, rationalism siempirism 45 g moralé a fiectrui om este de a-si onora umanitatea din “sa, de a face din sine o /personalitate. A fi o personalitate né a fi fiinté rationala apta de responsabilitate”. Omul nu este (N. Machiavelli), ci si scop suprem.Omul, ca fiinta i exist ca scop in sine, nu mumai ca mijloc. este conditia fundamentala a moralititii ca’ mijlocul (poastre desivarsiri. Libertatea nu ¢ un’ scop in sine, cio ‘a implinirii personalitagii ‘ui Kant fi ingaduie omului sa-si descopere: @) propria sa omenie ca principiu “fibertatea auito-determin&ri sale ca sens al datoriei morale. este supunere fortatt de autoritati (biserica, sistem ierarhic), ci recunoasterea ibertapii ca’ o datorie, Datoria de a fi liber problema fundamentalé 4,moralei. Este o datorie sa fii liber i a datoritfor. Demnitatea omului st in exercitarea libert@tii datoric. + 5b. Fenomenologia spiritului si autodevenirea [dei absolute a Georg Withelm Friedrich Hegel (1770-1831) INTRODUCERE: Din unghiul de interes al psthologiei mengiondm cd originea studitior Comemporane asupra consilinjel se afld in opera lui Hegel. Prin wFenomenologia spiritulu” (1806-1807) Hegel a prescris dialecticii ongtiinjet o idealitate absohaa (in care are loc uniftearea spiritului cu onstiinja de sine). Hegel porneste de la o fenomenologie pe care el 0 numeste afilinga experienjei constiingei” pentru a ajunge la generarea formelor onstiinjet de sine, La Hegel constiinga ,.se istortseste pe sine", ca dezvoliare ialectica si istoricd a , edutarit de sine”. * Dialectica ca metoda de gandire creatoare Hegel are meritul exceptional de a fi deschis larg, o dat cu descoperirea dialecticii categoriilor, perspectiva interpretarii dialectice a fntregii existenfe (materiale si spirituale). Dezvoltarea sau devenirea are ca subiect spiritul absolut — o ratiune universal care depaseste Spiritul uman. Totul este devenire, devenirea este autodevenire.46 Istoria psihologici universale Principiille fundamentale ale dialecticii hegeliene sunt: 1... unitatea si opozitia contrariilor 2, trecerea cantitatii in calitate gi invers 3. negarea negatici Géndirea, uman&, devine creatoare operationalizind principiile dialecticii, O gindire creatoare géndeste dezvoltarea, conexiunea gi contradictia ca izvor al dezvoltiri. © Staditle autodevenirii Ideii absolute {n realizarea autodevenirii sale, Ideca absohuta strabate urmatoarele 3 stadiit 1. stadiul existentei si dezvoltirii ideti i oinainte de a fi fost-creats natura si spiritele finite” 2. - stadiul existenfei exteriorizate a ideii, manifestarea ei in natura, sub forma de obiecte si procese materiale; ,.ideea pura se hotaraste in mod liber sa iast din sine si si se incameze, s& se materializeze in diversitatea naturii 3. stadiul iesirii ideii din starea ei alterata, al ,.ridicarii ci din natura”, al reintoarcerii la sine; in acest stadia iden se gandeste pe sine ine, ca gandire pura Rezuménd, dezvoltarea spiritului trece prin teza, antiteza si sinteza: 1, actul dialectic ineepe de la o abstractie nedeterminat®, spiritul subjectiv (veza) 2. parcurge stadiul alteritafii abstractiei —spiritul obiectiv (antiteza) 3. §i sfargeste cu abstractia final’ ~ spiriail absolut ca unitate a ideii sia naturii (sinteza) * Natura conceptului in logica hegeliana Dezviluind carecterul dialectic al cumoasterii Hegel a prezentat cunoasterea cape un proces continu de apropiere progresivi a Sandinit de adevarul absolut (,,Adevarul este intregul”). Cunoasterea ste, in esen(i, construirea si dezvoltarea conceptului. Renastere, rationalism siempirism 47 Hegel defineste astfel conceptul (in Stiinta Logicii, partea I, 1812- 816): nt i Been: este liberul insusi, puterea substangialdt fiinpdind pentru ine gl este toralitare tn care fiecare dintre momente este intregul, ‘care este intuit ca unitate de nedespartit de el. Conceptul este astfel in identitatea sa cu sine determinantul in si pentru sine.” Dupa cum ne tilmaceste Radu Stoichita (1972, p. 15), conceptul hhegelian este eterna putere de generare, este principiul 2 tot ce exista, ‘este izvorul din care toate iau nastere si in care toate se reintore; canceptul este principiul creatici, jeste smfnta din care igi fndeplineste fiptura timpul”. in esenya, conceptul hegelian este producerea constiintei de sine. © Suflet si spirit Sufletul este subiectiv si cautt tot timpul st devina autonom, si se desprinda de dependenta sa de natura. £1 devine nemuritor gi sinteza de abia cAnd se transforma in spirit care este pur, nemuritor gi absolut. Spiritul absolut este Spiritul ajuns la adevdrul su sau la realizarea sa absoluta. SPIRITOL LUMI Filosofia hegeliand este una a reconcilieritIdeit cu realut: ma existd separaje intre ‘teestea pentru ca ceed ce este rational este rea ceea ce este real este rational”. slndividsl despre care vorbeste ‘atria este Sprial bamll Weligelst). Tocmal acest ‘biect concret, In figura'sa cancretd i in evoluiia sa necesart este cel pe care flosofia $41 dt ca obiect atunci cand trateacd despre telorle. Pentru filasofe faptul primordial Mest dessin. energta. pasture papoarelor si, in mod conjugar.aglomeratia informa de evenimente. Faptul primar peniru fllasofe este Spiital insusi al evenimentelor, Spirital care ie-a produs, pentru ca cl este Hermes, condacitorul popaarelor (Hegel, Raplune n tsorie (1837), Paris, 1963, p. 47) Obiecnit fitosofiei este deel realizarea rajiani in istorie $i cuncasterea Spiritubud Luni, Hegel mu va studia istorile religiior, ale battdlfor. ale revolupilor gi ale Pashailor politce. Elva ciuta mai degrabd si ineleagd cum se opereacil tn ceea ce Pare a fi un haos inform de evenimente, implinirea logic’ « ratiunil untversate. Acest dinarnism iniern trebuie descris pentru cd el conduce mersul iumii, Pentru Hegel mu @xisid alts storie decat cea a Spiritulut (apd: Elisabeth Clément etal, Filosofia de la A ta 2. Bucurestt, Ed. ALL, p. 219)48 Istoria psihologiei universale 5c. Neokantienii si neohegelienii Neokantianismul se afirma in Europa la sfargitul sec. XIX gi primele decenii ale see. XX prin numeroase scoli: l.Seoala de ta Marburg (H. Cohen, P. Natorp, E. Cassirer) a purificat kantianismul prin excluderea ,,lucrului in sine” si reducerea rolului sensibilitajii, 2. Scoala de la Baden (W. Windelband, H. Rickert, B. Bauch) a promovat un punct de vedere normativist in logicd, teoria cunoasterii filosofia valorilor si a culturii, 3.Realismul critic (A. Riehl, K. Groos, O. Kiilpe) a sustinut un realism logico-cpistemologic dupa care filosofia trebuie sf fic construita pe baza datelor stiintelor. Neokantienii au contribuit, prin H,. Rickert si F. Cassirer, la antropologia filosofica. |.,Miscarea: transcendentalisti” (care apare la Boston, SUA in 1836: Ralph W.Emerson, Frederic Hedge, Orestes Bronson), apare ca © reactic impotriva empirismului englez gi a inchistarii vietii spirituale americane sub influenta dogmetismului teologiei unitariene. 2.Hegelienii de dreapta sunt discipolii conservatori ai lui Hegel care au considerat filosofia o forma rationalizata a teologiei (K. L. Michelet gi K. Rosenkranz). 3. Hegelienii de stanga sau ,tinerii hegelieni sunt discipoli liberali care au promovat un idealism subiectiv desprins de religie (fratii Edgar si Bruno Bauer, L Feuerbach, Karl Marx si Fr. Engels). 4, Neohegelianismul este un curent contemporan apirut in Anglia (F. H. Bradley) si SUA (J, Roy), s-a raspandit ulterior in Italia (B. Croce, G. Gentile), in Olanga, Germania, Franfa, Neohegelienii au preluat de la Hegel doar anumite laturi pe care le-au interpretat in spiritul subiectivismului, voluntarismului 51 irafionalismului. 5d. Rezumat (concepte si teze fundamentale) * Filosofia lui Kant este rafionalist-dranscendentala, fiind expusd intr-o trilogie a criticilor. Critica ratiunii este un clogiu al acesteia © Teoria kantiand a cunoasterii se caracterizeazi prin apriorism — caracterul independent de experiential cunoasterii esentei Cunoasterea este un proces cu trei faze: experienja sensibila, fntelectul si ratiunea. Unitatea este principiul diriguitor al cunoasterii: sinteza dintre intuitie si concept, dintre apriori si aposteriori. moralititii. Datoria morali a omului este de a face din sine o -personalitate. Libertatea este 0 datorie morala. dei absolure. respect 3 principii: a) unitatea si opozitia contrariilor b) trecerea cantitay ¢) negarea negatiei Izvorul dezvoltarii este contradictia interna, a) Bb) existenta exteriorizatd a ideii (spiritul obiectiv) ) iesirea din starea ei alteraté si reintoarcerea Ia sine (spiritul absolut) dezvoltarea conceptului care este: liberul, intregul si procesul (Adevarul este intregul). Conceptul hegelian este producerea Constiintei de sine, este forza naturii care ia cumostinta de sine. @utonom, s scape de dependenja sa de natura, Spiritul este sintezi, ‘este pur si nepieritor. Spiritul cunoasterii stiintifice moderne. Se, intrebari (de verificare) a Maen Renastere, rationalism siempirism 49 Etica wi Kant face din personalitate conceptul integral al Hegel se ocupa de fenomenologia spiritului si de autodevenirea Dialectica hegcliana este metoda de yandire creatoare care {in calitate si invers Autodevenirea Ideit absolute se realizeaza in 3 stat ideea in sine (spiritul subiectiv) Cunoasterea se realizeaza la Hegel prin geneza, constructia si Sufletul tinde permanent, in conceptia lui Hegel, s& devina Neokantienii si neohegelienii transforma conceptiile clasice in in ce consté criticismul kantian si tn ce opete este exprimat? Care sunt instantele cunoasterii in concepfia lui Kant? Ce este apriorismul? Prin ce se deosebeste intelectul de ratiune in acceptia kantiana? Care sunt trisiturile principale ale eticii kantiene? Care sunt principiile metodei dialective la Hegel? Explicati procesul autodevenirii Ideii absolute!50 — Istoria psihologiei universale 8. Ceeste spiritul absolut? 9. Care este natura conceptului in logica lui Hogel? St. Bibliografie Bobic8, N. N.- Apriorismul kantian, Bucuresti, Ed, Academiei, 1992 (*) Hegel, G. W. F. - Fenomenologia spirituhd, Bucuresti, Ed. Academiei, 1965 Kant, L. - Critica ratiunii practice si Intemeierea metafizicd a moravurifor, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1972 Kant, [= Critica rafiunié pure, Bucuresti, Ed. Stintifica, 1969 Ménzat, Ion - [storia universala a psihologiet (vol.1), Bucuresti, Ed. Printech, 2000, p. 89-113 (B-UTM) (*) Singer, Peter - Hegel (.Macstrii spirituali”), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996 chit, Radu - Natura conceptuui fn logica lui Hegel. Bucuresti, 1972 (*) Reeapitulare Principalele rientari filosofice care au dominat perioada postrenascentista, din secolele XVII si XVIII, au fost rationalismul si empirismul. F. Bacon ti compara pe empiristi cu ,,furnicile”, iar pe rationalisti cu .piianjenii”, vrand si sugereze cA primii isi extrag ideile din experienfi, din lumea exterioara, iar ultimii igi fes panza ideaticd din propria lor géndire, din propria Jor substanta. © in plan gnoseologic toti rafionaligtii au sustinut urmitoarele idei: 1, rafiunea este facultatea cognitiva fundamentali 2. cunostinjele rationale intuitive si cele deductive sunt fundamentale (in raport cu cele empirice) 51 autentice (adevarate) 3. . simfurile sunt, de regula, inselazoare 4. cunostin{ele senzoriale sunt, de obicei, incerte dar pot fi si veridice in masura in care le confirma pe cele rationale © Rationalistii, in plan ontologic, au afirmat c& Dumnezeu (Substanfa suprema) a creat si ordonat lumea, fir a mai interveni Renastere, rationalism siempirism 51 ulterior in evolutia ei, ci fiind sau dineolo de lume, transcendent (asa cum gandeau Descartes si Leibniz) sau inléuntrul acesteia, imanent (um a sutinut Spinoza). fn domeniul gnoseologic, empiristii au afirmat urmatoarele teze: 1. simpurile constivaie facultatea fundamentals si cea mai sigura dea cunoaste 2. intelectul nu produce noi informatii in raport cu cele abginute de simuri, ci are doar rolul de 2 combina in diferite chipuri ciinostinjele senzoriale 3. cunostinfele rationale sunt reductibile la cele senzoriale ‘componente Solufiile diferite sau chiar opuse date problemelor cunoasterii se explicd prin premisele stiintifice teoretizate de cele doua orientari: 1, empirismul a fost influentat de mefoda inductivé practicat& in Stiinjele experimentale ale naturii si in cercetarea societ§tii 2. rationalismu! a absolutizat metoda de cunoastere matematica * Kantianismul este un rationalism transcendental caracterizat ‘Prin apriorism. Cunoasterea este antinomica si unitara. Personalitatea Gilibertatea sunt conceptele fundamentale ale eticii kantiene. ® Hegel a construit 0 filosofie in care a ridicat rationalismul la Rivelul absolut: fenomenologia spiritului descrie autodevenirea Ideit absolute, Dialectica hegeliand, care isi are germenii in antinomiile kantiene, devine o metoda fundamentala de gandire. Ficcare dintre cele doud orientiri clasice are limite datorité faptului 4 au fost extremiste si reductioniste. Astizi operarea cu opozitia Glasic& dintre empirism gi rationalism pare a nu mai fi actuala. Cele dou orientari au in comun un anumit tip de demers intelectual, care “S€ Sprijind pe anumite postulate comune: ganditorii din ambele scoli Admit un mode! cantitativist $i mecanicist al omului gi al universului Wezi, de ex.: John Cottingham, ,,Rasionalistii: Descartes, Spinoza, iz”, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, p. 15).52 _ Istoria psihologiei universale INTREBARI RECAPITULATIVE Care este tema comunt a filosofilor rationalisti? 1 2. Care sunt diferentele dintre cei trei rationalisti analizati? 3. Cum este conceputd divinitatea de catre cei tei rationalisti? 4. Ce este aseminator si ce este diferit in conceptia despre cunoastere la cei patru empiristi: F, Bacon, Th. Hobbes, J. Locke, G. Berkeley? 5. Prin ce se deosebeste pozitivismul modern de empirismul clasic? 6. Care sunt tezele fundamentale ale neorationalistilor? 7. Comparati rationalismaul kantian cu cel hegelian! Care sunt atributele lor definitorii? Capitolul IT DE LA RATIUNEA INIMII LA INTUITIONISM SI EXISTENTIALISM ii la Blaise Pascal (1623-1662) Tntuifionismul bergsorfian54 _Istoria psihologiei universale 6. Rafiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) Intuifionismul bergsonian 6a. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) o Revelatia lui Pascal © Omul-o ,trestie gnditoare” (germenii existenfialismului) © Ordinea spiritului si ordinea inimii © Rafiunea inimii: absolutizare sau diminuare a rafiunii? 6b. Intuifionismul bergsonian © Formele intuifiei © Concepfia intuitionists a lui Henri Bergson (1859-1941) © Intuitionismul modern 6c. Rezumat 6d. Intrebiri 6¢. Bibliografie De la ratiunea inimii la intuitionism si existentialism 55 6a. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) © Revelajia tui Pascal Francezul Blaise Pascal traieste o viapi tragic doar 39 de ani (ca si Mihai Eminescu). Viafa lui poate fi divizata in dowd etape distincte despirtite de anul 1654. La numai 12 ani el redescoperd teoremele lui Euclid, iar Ia 19 ani inventeaza o masini de calcul. Matematica si stiinjele exacte (fizica) Vor riméne mult timp, pentru Pascal, domenii in care el va lasa urma Beniului sau (in ultimii 15 ani de viata el a fost grav bolnay, ingrijit de ‘ora sa). In noaptea de 23 noiembrie 1654 (avea 31 de ani) Pascal are 0 Tevelasie misticd de o intensitate extraotdinara care ii dezvaluie 0 sbuicurie ctema”. Anul urmitor el se va retrage la mandstirea Port- Royal. Viata sa ia un curs nou: pardseste cercetarea stiintifica pentru a 8e dodica apologiei religiei crestine {scric Cugetdri, 1657-1662). 9 Omul =o ,,irestie ganditoare” (germenii existentialismului) In Cugerdri (1998, p. 296) Pascal scria: 7) Onul nu este decét o trestie, cea mai fragitti din natura: dar este a trestie Banditoare .. Foal demnitatea noastr’ std in gdndire. De la ea trebuie sii ne Feclamdm si ru de ia spatiu sau de ta durata, pe care nu ie-am putea umple. $4 lucrdm deci pentru gdndirea noastrd: acesta este principtul maratet.” Gandirea este deci un lucru admirabil i incomparabil prin matura sa: Cds ite de mareaza prin natura ei! Cat de jalnic’t prin defecte™ (idem, p. 300} ) Pascal elogiaz’ revenirea gandulni céitre sine, tentativa omului de a “Hace lumina asupra proprici sale naturi. Cea ce descoper omul in Sinele sin adanc este o ,,absen{a fundamentala”; se descopera pe sine 4 absent potential din ordinea lucrurilor. Pe scurt, omul se descoperd Pe sine ca muritor. Prin aceste cugetiri, dupa cum sustin multi filosofi, Pascal zamisleste germenii existentialismului. __ Descoperirea finitudinii existenjei umane {i provoac’ omului 0 | Bllburare gi 0 neliniste tipic existentialist »Omul mu esie nici inger, nici bestie, dar nefericirea vine din faptul ed, | tind sa faca pe ingerui, face pe bestia." (Cugetiri, 1998, p. 298)56 _Istoria psihologici universale © Ordinea spiritului si ardinea inimii (credinta) Pascal gindeste cf existd trei mijloace ale credingei: 1. ratiunea 2. obiceiul inspirafia in ultima parte a vietii sale Pascal este preocupat sd intemeieze sistematic si convingator credinfa intt-o divinitate care scap& puterilor ordinare de cunoastere ale spiritului omenese. Aceasti. dificil intreprindere pare si se bazeze pe distinctia pe care cl 0 face intre ordinea spiritulut, care presupune demonstrate rationalA, si ordinea inimit care pomeste dintr-o intuitie interioara. Alaturi de adevar, iracolul este necesar pentru a-l convinge pe om in intregul su, trup si suflet, © Ratiunea inimii: absolutizare sau diminuare a rafiunii? Astfel, de la provocarea unui rationalism pur i radical (pana la momentul crucial - 1654) Pascal trece la o conceptie fundamentata pe rafiunea inimii care este superioara ratiunii mit Filosofii modem au judecat aceasta ratiune a inimii in dowd feluri 1. unii au considerat c& Pascal a vrut si realizeze o induleire, atenuare si o diminuare a rationalismului absolut, intrucat revelatia sa Lar fi indemnat la o neincredere in puterile rafiunii umane 2. altii, dimpotriva, au considerat ci intre cele doua etape ale vietii sale mu poate fi 0. ruptura: ratiunea inimii ar fio extindere si o implinire a rationalismului, Noi inclinam spre aceasta opinie. Credem cA ratinea inimii admite mai curénd complementaritatea decét opozitia dintre cele dou’ tipuri de éluminari: ituminarea mint" Ginteligenta) gi piluminarea inimii” Cintuifia) lata ce scria Pascal in Cugerdrile sale (p. 270): «Cunoastem adevdrul nu numai prin rafiune, ct sé prin inima: prin inimd cunoasiem primele principii $i in zadar ratiunea incearca sé le combat.» ‘in orice caz, ragiunea inimii este ratiunea impliniti care este si calea optima pentru dobdndirea credinfei si a iubirii. Simtim adevarurile Prime prin intermediul inimii si numai inimii i se deschide Dumnezeul crestin. De la ratiunea inimii la intuitionism si existentialism 57 (6b. Intuifionismul bergsonian 0 Formele intuitiet Intuitia (lat. inmeor ~ ..a vedea”, ,a cunoaste rapid, imediat”) este sdescopcrirea brusci a unei solutii fra constiinja modului de descoperire, care are loc fie la primul contact cu problema, fie dupa 0 erioada de efort fara succes urmati de pauz8” (P. Popescu-Neveanu, 1978, p. 380). a) Aceasta este doar una din formele intuitici, este mai curand o inspirajie ca 0 cunoastere nemijlociti, deosebiti de cunoasterea Tafionald, discursiva. Mai pot fi delimitate inca trei forme: 4) ansamblul procesclor de reflectare senzoriala, nemijlociti a Obiectelor si proceselor (intuitia senzoriald); | ¢) la filosofi rationalisti, ca R. Descartes si B. Spinoza, este Cunoastere rafionala nemijlocita a adevarurilor care servese drept it de plecare al deductiei, de exemplu a axiomelor matematice Ituifia intelectuald); d) in filosofia si psihologia irafionalista (Arthur Schopenhauer, H. Bergson) este 0 capacitate de cunoagetere sui generis, in esenta irationala, care ne permite s4 prindem bruse si dintr-o dati esenia Tucrurilor (intuitia bergsonian’). © Conceptia intuitionistd a tui Henri Bergson (1859-1941) in locul rationalismului si empirismului, ca abordari compromise” Hi Bergson arati cA creativitatea nu poate fi explicatt decét prin intuijie - 0 capacitare irapionala (de fapt, nu nerationala ci Suprarationala!) de a surprinde rapid si nemijlocit esenfa proceselor Vitale (,elanul vital”). El studiaza intuitia artisticd si postuleazs intuitia misticd (intuirea misterelor divine) care devine o adevirat’ Metoda de creatic la F. M. Dostoievski (I. Manzat, 1999), Teoria begsoniand a duratet se sprijina pe distinctia dintre un Eu Profund”, identic cu procesele adanci ale constiinfei care iau forma Uni simp interior (durata) si un ,.Bu de suprafafa” identic cu procesele Constiinfei acaparate de lumea extema si care iau forma timpului $patializat, Eul profund (care, din perspectiva psihologiei actuale, ar Corespunde cu Sinele) este temelia Eului si a intregii lumi, el este