Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Proza Scurta Optzecista PDF

    Uploaded by

    CârjanSilvia
    28 views27 pages

    Original Title

    Proza scurta optzecista.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    28 views27 pages

    Proza Scurta Optzecista PDF

    Uploaded by

    CârjanSilvia

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 27
    IEE \ WL TTS, . Mircon Nadkdcr noclul pentru a va privi, Erafi deja la numai cifiva zeci de metri de usa bloculsi, Deci nu in felul imaginat de mine te-ai vindecat pind Ja . urmé, ci altfel ! Mai aveam eu dreptul si-mi imagines in ce el va surveni propria mea vindecare ? A si survenit, dealifel, O ZI CA O PROZA SCURTA der nu stiu sa explic cum, Stiu numai cé’ nu voiam deloc sf ie vad traversind terasa impreuni cu neamful tau, Ce dacd acum te puteai folosi de limbaj, nu ered ed n-ai fi tdeut in cone tinuare, Nu, nu era vorba de gelozie, era vorba de alteeva, nu gtiu ce, si de faptul cé nu puteam urea scdrile cu clruciorul, Era vorba si de faptul c& n-o puteam ruga nici pe babi sé ma sie Nu sesigm nud nf ne ie svi a Aja cl_m-am ridicat de la prime tneercare $l primal po eo Privestisperiat spre stings gi pre dreapta Stata autabur ‘aout, desl surprins eu tnsumi, cu degajare, Aga au fost qf rulul e facie aglombraes ined re gant Statin autobue urmétorii. Ca si cind nu s-ar #i intimplat niciodata nimic asa la Juidiciar a coborit pe earosabilgi ve protace Gomes Ou ge Inoeput si ure treptele in urma lul Dragos gia bunill sale ack nu vine autobuzil, De fapt, vrea si sibl'o pemeeae ae Bineinjeles c& baba s-a Inchinat si s-a grabil si se ascunds ta ansamblu asupra grupulul de camenl de be Cota Tie vee apertamental ficel sale. Putin ial pasd'de ce a fost mien de secundd penile ousee se nines ees ee g cing 2 mai deschiso dats usa si, dupa ce m-a privit cu spaima, died o mini deasupra capulu. Parcl sr trea of salute oh a tchls-o la loc. Nu ered cd regreta tocma! faptal eae deed eva de pe tofuardl de Pees ee sale pe zu voi mal fi pe terasli ca si gust din coliva pe care aves ae fae eee Bs cindy preps pon postal Stes, Gre ti nD e ca in Simp ee eu, sunam la usa Tul Moreno — voiam sf-l vad, Ist spalé mtinile im prezenja moagei. Spune ed atunci cind Sic! adreser o privire de muljumire, 8 mA bucur oft © prim 8 f08t Gu doctors na fost contrlatl a ae atunel nd care se bucurd de bucuria mea — fu alungeal deja pe terask dec sa splat de doud ec Mooyes ta Keo ee ees si — in aceeagi tacere de pind acum — te intrebai degetul mic de la mina stings nu 's-a spalat prea bine. Este andton: my 9 cate, transerie toatl povestea asia e normal, ¢ Tugats cA se spele ined 0 dati; a trela oard, Spune cd are emo- finltos, cq 6 cy el? De co te tot imagineaci aicl, pe terasa {il nu se suptra pe moagd. De fapt ti admind sorenieter Pustie (inzdpezita in plind vara), bind ceai si ascultind Bach ? congtiinclozitates, Din aceesth perspechve ogee ae o critice pe doctor. Intra in sali TU Printro alta privire atentd aruncati spre stinga i spre Greapta alegi drumul. Ochesti o geanta neagra de piele asco pe trotuar, la picioarele unul maistru militar. Culoarea. unifor- inei lui eraté cé face parte din trupele de aviafie. Casci, Din trei pasi esti Unga el. Apuci geanta si fugi pe drumil pe care. {1 citeva secunde mai devreme, {i I-al ales, Maistrul militar ig intrerupe céscatul Ja jumatate, isi smulge cu stings sapca ce Be cap si bagi doud degete de la mina dreaptd in gura, Trage un Hluierat asurzitor s1 porneste tn goand pe urmele tale, Of. 27 NS ’”C ferul George Unu de la Judiciar alearga si el, la numai citiva pasi in urma pagubayului. Deja toaté umea din statie si de pe teresa restaurantului si-a intors privirea spre coljul dupé care ai disparut. Strada are mai multe jasiri laterale, dar nici una din ele nu fi-e cunoscutd. tii insa cf celalalt capat l steaaii atrunde in pare. Mai stii si c& in stinga parcului, dacd sari un gerd de prefabricate, ajungi In curtea vast si intortocheata a ‘unui spital. Realizezi repede c& pind la capatul strazii mai sint cel putin patru sute de metri si ci atit maistrul militar cit si George Unu fug al dracului de bine. BA Spune ci e abia a doua nastere la care asisté. E un lucru inaljator, desigur, insé are emotii gl i se face fricé de fipetele necontrolate ale mamelor. Scoate manusile din sterilizator $i sile pune pe mini, TU ‘Maistrul militar te tine strins de incheietura mfinii sting! $i te priveste cu un fel de curiozitate riuticioasé. Asteapta, de fapt, Si-si recapete suflul. George Unu se apropie si el cu un fel de zimbet abia rejinut pe figura. De pe strada principal vine si Fotonelu oprindu-se din cind in cind si mai tragind cite un cadru general sau clte un prim-plan. Grupul de babe din capatul strazii, fugite de la coada din spatele blocului, pare sa-i ofere o imagine pe gustul lui. Una dintre babe se scobeste In dinfi cu un ac de par si-{i priveste chipul cu o atentie incor data. Fotonelu {i prinde un profil baba-clonfese tn contre-jour. De la aielierul de reparat masini de cusut au iesit doi lucri- tori in halate albastre, mai multi clienfi si o fata in halat roz, care pare la el de fascinat& ca si baba cu scobitul in dinti de figura ta congestionata. Fotonelu le realizeazi imediat un por- tret de grup, Intre maistrul militar si George Unu sa mai oprit si un biiat subjirel cu c&masé alba. Iji amintesti c& era si el in stafie, deduct ef a fugit dupa tine si ci acum ofiferul il va lua ca martor, EA Fara indoialé c& va mai asista la sute de nasteri, dar nu poate si nu se gindeasel la miinile femeii asteia cu pérul al- bit, Ele au adus pe lume mii de... Ezitf. Sa foloseasca cuvintul ‘oameni sau cuvintul copii, Alege copii, i se pare mai firese, mai Putin solemn, 28 EU Vai contrazic ! TU Li privesti eu un fel de mila disprefuitoare pe maistral mi- litar care-i spune lui George Unu e& n-avea decit mincare in geanta lui uriasd, El asigurd pe tofi cei prezenfi ci nu se last furat de nimic din ce-i al lui si c& te-ar fi prins el oricum, adica i fard ajutorul Iui George Unu si al baiatului cu cimaga alba, Acesta din urmé se inroseste tot cind George Unu fi cere da tele de stare civilA si Fotonelu indreapta obiectivul spre el. Spune cd e ,muncitor fruntas“ Ia U.M.G-B. Spune muncitor ptruntas“ de parc asta ar fi calificarea lui sau gradul Iui mili- ‘tar, SA fie de vind prezenta p&gubagului imbracat in uniforma ? nVa rog 88 ne scuzati !* — spune George Unu cétre maistrul militar. Acesta si-a pus, in sfirgit, sapca pe cap si spune poli- tieso : ,,Nu-i nici un bai !* Ofiferul profitd si-l intreaba pe un ton semioficial: ,,Aveli vreo pretenfie?* Cu sapea pe’ cap, maistrul militar nu reugeste deloc si fie convingator cind face © grimasi care ar trebui s& sugereze generozitatea, StH apoi in cumpina citeva secunde. Ar putea totusi sA se arate pagubit intr-un fel. S& cear& cine stie ce fel de despagubire. A pier- dut, oricum, zece minute din timpul lui chiar dacd inire timp nici un autobuz nu a oprit in statie. (Asta si explicd de ce in jurul vostru sint atijia amatori de senzafii tari, cind, de fapt, au se mai tntimpla nimic!) George Unu arboreazi decdata pri- virea lui de serviciu. Maistrul militar infelege imediat of bine- facAtorul lui, cel care, ca om al legli, i-a redat intacté geanta neagré cu merinde albe sau multicolore, n-are che! de com- plicajii, asa c& spune : ,.Ce pretentii si am 7 Apoi céitre tine : ,Nu mai faceti, mi baiefi, din asiea, c& nu e bine !* Te pre- faci c& nu-l vezi. De fapt,’privesti pe deasupra sepeii lui infi- retate si mormai ceva ca un angajament de a nu mai face sau ca o implorare. Fotonelu crede ¢& fi faci o sugestie si se in toarce si mai traga clteva cadre din mulfimea de gurd-cased, Pagubasul isi sranjeaz& vestonul dintr-o migcare, dé mina cu George Unu, mulfumeste (éracu stie pentru ce) si pleacd ou as decis citre statie, Nu face ins mai mult de cinici-sase pagi €& deja incetineste pentru a rispunde la intrebarile unora care au vanut tot: ,,A vrut si-mi fure geanta, domme, io stiteam acolo...“ In jurul lui s-a format deja un mic alai de oameni 29 ITE ES, care se intore spre statia autobuzului amintind-si 08 e aproape © jumitate de or de cind n-a mai venit nici o magina. EA Inceared s& o asculte eu mare aten{ie pe moasi, desi gindul 1 zboaré aiurea-n oras. Poate se gindeste chiar la fine! Moasa” spune c& va fi o nagtere grea, femeia care-i adusé chier acum Pe masa se chinule de vreo doua zile. Probabil ci fatul ¢ age- zat intr-o pozifie anormali. Inceared si recapituleze in gind ce a invajat ea despre pozitiile anormale. Fereastra siit de nastere e deschisd si prin plasa dessa care trebuie sa opreased fintaril se vede curtea spitalului. Dinoolo de gerdul din pre- fabricate se zérese si cifiva arbori din parcul de ling spital, Bineinfeles c& nu reugeste s& se concentreze gi si-si aminteascd ceva despre pozitiile atipice ale fatului si despre cum trebule actionat in astfel de earuri, El Constat numai c& omul, inainte de a fi persoand realé, pre- vena vie cu drepturi si hirtii in regulé, este mai intil perso- naj. Se spune despre el ci va fi biiat sau fata, ca va fi mare, ca'va fi vioi sau bleg, cl va semina cu cineva sau cu altcineva, ca se afld asezat Intro pozifie normald sau anormal. Toti am fost cindva personaje, subiecte in propozifii spuse de persoane reale despre care nu stiam nimic. In mare parte, idaniitates Roastra ulterioard s-a constituit si pe baza unor date din cele spuse sau scrise despre noi cind nu eram decit personaje. TU Mengi agale pe mijlocul strazii_pustii care avanseazi apre pare. Nu mai esti insofit decit de Fotonelu si de George Unu, Béiatul cu cimaga albl, muncitorul fruntas, adic, @ rimas impreuna cu restul privitorimii fn stafie sau in fata atelierului de reparat masini de cusut. Fotonelu e furios. Tocmai @ con- statat ci i s-a rupt Hlmul. Injur&, Spune c s-ar putea si nu fi tras decit vreo dowd sau trei cadre, la inceput, Restul, mulfic ‘mea aceea de portrete de comentatori nerozi, curiosi, reveltat, indiferenti, scobitoarea din dintii babei gi halatul roz al dom. hisoarei din usa atelicrului, alte cadre de care s-a bucurat cind Je-a avut in vizor, pare sil fl trecut de pe retina ochiulut sila direct in nefiinf de vreme ce filmul s-a rupt gi n-a mai trecut prin fereastra aparatului. George Unu bombane gi el; .Ma mie Tam sé faci ta un lucru ca Iumea !* ,,Hal si mergem ie'un ates ler si ne scoata filmul la intuneric si s4 ne pund altul !" 30 BA Cu privirea inca insuficient Wong 2 1a Zemeia agezata th pocitie ginecologica, ti aude gen ol. N-au svut eurajul s-o intrebe nimie prin viu grai pe ce fea care era acolo, induntru, gi-i putea linigti eu o verte, Ba io intors spatele si ef au ramas in acel extaz nefirese al Ine intrebiril infinite, “Privires, ruga muta a animalulul suferind, iRe-ai instalat comod in fotoliul din fala de agteptare a steijerului Foto-Color, unitatea 51. Tl aseulti, nerefiningucfi un [imbet, Pe Fotonelu care incearca s-o convinga pe tovatdiga te Hi bupitru s8-t dea voie sd mearga chiar el in camera obecas, Funchionara e nervoasé, nu infelege ce f se cere gi ridiod tov, Toronelu se enerveazi si el. Tipa {ipa isterie gi va invita stave Hoi Gomme, legitimatia, ce stal si te ulti?” George Usa co ridicé alene din fotoliul lui si, vrind sd arate ci-gt pdstecact calmul in orice moment, intreabi: ,,Ce s-a intimplat, tron raig 2 Pind Ja urma Tucrurile se atanjeazi si iegiti cu totll aproape veseli din atelier. Sgplturl de lchid tnceared si priveasca mai atent si sisi ace Seams singurd de ce s-a intimplat, N-ar vrea 5-0 Intrete ‘moasi. Aceasta epasi cu miinile pe cogull pleptului femell si a1 spune aceleasi cuvinte de incurajare pe care le va mai fi spus de sute de ori la sute de femei. Sau poate mil. Se opreste si-gi traga sufletul $i spune : ,,Agaaa, acuma te vom dilata incl putin si cu mina... Trece gi dinsa prin dreptul ferestrei sii zaceste probabil pe cet doi martori mufi, intrebitori, cu esenta simfurilor lor concentrati asupra feresirei. Géseste gi pentru el un cuvint : Stati aga, c-acugi vine barza I" Apoi se-ntoarce din nou spre femeie si adaugé : ,,Strigé, drag’, mai tare, si te-auz’ birba-to I* TU Te opresti brusc gi te sprijini de vitrina prifuita 2 unei iarmacii. Te prefaci c& fie rau gi te lasi s4 aluneci incet pe trotuar. Mai ai timp si-1 vezi pe George Unu cum priveste speriat In jur si pe Fotonelu cum se indepirteaza rapid indrep- tindu-se spre trotuarul de vis-a-vis. Amindoi se prefac cd nu te cunose. George Unu rémine in apropiere privind cu un ochi vitrina farmaciei (ce dracu pofi vedea Intr-o vitrind de far macie ?) si cu unul la tine. Pindeste un moment in care nu trece nimeni pe ling voi, scoate din porthart o sticlé pe juma- tate plin& de rom cubanez si o pune pe jos, ling tine. Apoi se indepirteaz& din nou, dar nu prea mult. Desigur cA, de pe trotuarul de vis-a-vis, Fotonelu a tras deja citeva cadre pe filmul pe care tocmai I-a pus in aparat. EA In timp ce ined se mai intreaba ce va fi find micufa go- goasi rosie care a apirut pe neasteptate intr-un loc nepermais, in timp ce nu gaseste un raspuns gi-si face reproguri cd nu are, ined, o privire corespunzitor edueata pentru a privi (au a asista) o nastere, o aude pe moas& strigind : ,la uite st la data ; vine pe lume cu boagele fnainte I“ Deci asta era. Chiar asta | wAaa, deci © o pozitie pelvia exclama si ea. ,Sigur, drags, asta ¢, hai, ajutiima ! spune moasa. Ride in timp ce acordeaz# chitara veche adusé de Bebe din pod. Spune c& va incerca, totusi, cu vocea ei de pasire marina, un fel de fip&t exotic amestecat cu un sunet de bles. tem strigat de fardncile tinere in noaptea aia a zburdtorului um cintecel la care s-a gindit toata ziua. A avut o 21 grea, spune, Intr-um fel, cintecul asta 1a compus chiar azi. Sau... de-abia azi crede c& stie cum trebuie si-l cinte. Notele le-a scris mai demult. Era vara, pierduse un tren sau se sculase prea firziu 32. si era singura Intr-o tabard studenjeasc la munte (ceilalfi ple- casera eu tofii in excursie — se auzea numai un zanganit de cale in bucktaria taberei, fi era greu si localizeze 2gomotul, se simfea parasita). ,,$tii, zice Bebe, cind vorbesti ai 0 voce mai caldi. ‘Cind cinfi pared mi se face fried de tine, Te-am escultat de citeva ori la Sala Palatului !* agezat pe trotuarul murdar, proptit de zid, talpa sting’ adusé ling’ sezut, un cot pe genunchi, fruntea sprijiniti-n’ palma. ghivece de mugeate in vitrina farmaciei, pietre de pavaj ingrimadite nu departe, instradd, unde se reparé linia de tramvai, Domnul Marcel, ca cel mai in virsta dintre cei trei birbati care o vor asculta, isi aprinde plpa si se ristoarna in scaun (atit cit fi permite ‘speteaza). ‘Doina, femeia frd calitAt, aprinde o luminare rosie, groasa, incrustata si stinge apoi li mina mare a lustrei. Ooo, eft mizanscend ! spune ea — zu, nu trebuie, ma simt mai emofionat decit pe scend. Las, lasi, nu te emofiona — 0 incurajeaz domnul Marcel ; el vrea sd para detasat, desi se vede c&-i place c& se afl cu voi in seara asta. Bebe toarnd vin in paharul ei si-n al domaului Marcel. Tu nu scofi ined nicl un cuvint. O privesti sticla de Havana Club cam in dreptul ge~ nunchiului drept. zgomot de pagi de fe- meie (tindrd) in spatele tu, incd nu incepi si-njuri. o.vel face cind va trece primul bérbat. 0 vezi acum din spate pe prima treedtoare anonimA de care esti sigur cA te-a vazut tologit pe jos gi ci gi-a inchi- uit c& esti beat. are un tricou subtire cu dungi orizontale, multicolore, fust’ clos, tocuri. Apoi ea incepe s& clnte, Ti se pare deodata ciudat de tn- depirtata de voi. Se uitd spre tine, dar nu te vede; cintl, Tie patul ef e totusi armonic. Domnul Marcel igi indepirteazd pipa de gura gi gopteste ,,Arghezi“, mulfumit cf e primtul (aga rede el) care a reounoscut versurile cintecului. fi privesti 33 | despre care spune cé-i venit pe lume, azi, plan. Gant, agilitatea stingli pe corzi, migcarea ritmicd a dreptei, Cintecul e foarte frumos, dar migearile mtinilor ef pax teateie via uite, b’, la ala I" — se aude strigétul unuia din ‘muncitorii care repara sina tramvaiului, ghicesti ca se intore pe rind cu fata spre tine si c& un fel de bucurie se instaleaz pe fefele lor. bucuria prilejulut care Ii s-a ivit de a plasa o gluma groasé sau de a-si aminti cum ei ingisi au fost nu de mult th aceeasi situatie. hohotese, flu- ier, strig’. si asta eo reactie a opiniel publice. ° Cind se termind cintecelul ai vrea sé spui ceva despre mii pile ei) mlinile care au ajutat-o toatd diminesta pe 0 moasa de Je ‘spitalul municipal si transforme personaje imaginars In persoane reale, Les mains de Jearne-Marie — cum ar spune Rimbaud, daca ar vedea-o cum brutalizeazd chitara si cum scoate din ea eintecele suave. Desigur, n-ai timp s4 spui nimie Pentru cé ceilalfi (Bebe, Doina, Domnul Marcel) aplauda. Aplauzi si tu. E rugati sé mai zied unul". Bincinjeles of nu se lasa rugaté. Lumina lumindrii fi ascute pometii © femeie cu pirul scurt, cu o fustd plisata si cu o fetif& de mind traverseazd strada pe linga gréimezile de pietre de pavaj, pe nga muncitor’, pe Iingé Dacia parcaté in ‘ata farmaciei $i ajunge pe trotuar linge tine, ine nut poti declansa scandalul pur blic la care te gindesti. george unu con BUA si te pindeasca cu couda ochiului, fetifa trece la numai un metru de tine, nu ridici capul ; ii vezi rochifa alba si mi. Recujele bufanie facute din alt material, Tosu cu picatele albe, Apo! lasa chitara si se riceasca (in timpul asta Doina aduce Maron Be Asé, Bebe il sectioneazi cu maiestrie, iar desaet Marcel isi scutura pipa in scrumierd si 0 curafa bine va futacul 34 1 cehoslovac) si continu’ povestea cu cel cu o anume parte a trupului siu in prim fn sfirsit trece si un barbat, unul gras, cu o cimasi cu dungi verticale verzi si maron, cu bretelele care-i susfin panta- lonii bine intinse pe burt, ti 2ici imediat ceva despre mama lui, apoi te lagi s& alu- neci pe o parte lovind cu genunchiul sti- cla de rom. gti c& dopul e bine insurubat aga c& nu te ulfi deloc spre sticla, ei conti- nui s& injuri mai zicindu-i grasulul care s-a oprit Inga tine gi ai carui pantofi frea- miata de furie si,,,ce te uifi, mi, priduito- rule, pleacd-n..."" george unu pare si nu fi asteptat decit aceastd invitajie pentru a se apropia si el. cu costumul Ii corect incheiat la un nasture, cu cravata rosie sicu dosarul eu sind pe care-l {ine in mind, im cetitean serios, sincer re- voltat de ce i s-a intimplat grasului, te apucd de umirul drept $i te zgiltiie. bine- Inteles cé-1 injuri si pe el tn timp ce te intorci pe burti. ;,lasd-l, domne, cé-i beat * — zice grasul. ,,si daci-i beat, ce, ‘trebuie s& ne-njure 7 — sare george unu & apere interesele colective, se mai oprese Ing voi si alfi cetiteni, 0 fata cu pantaloni rosii se opreste s& se uite in atrigitoarea vitring a farmaciei, clfiva muncitori sar peste griimada de pietre si vin si controleze gi ei, muncitoreste, ce se intimplé. acum injuri Ia plural, addugind 4si cite un ,,huooo !*. unul dintre muneitori Zevoltat od te-ai putut imbata in aga hal la ora zece frd un sfert dimineaja, inhata sticla de rom gi da si plece cu ea, vigi- lenfa lui george unu e nedezminfita inca, asa cf. timp de citeva secunde, cei doi isi 35 \ disput sticle deasupra capului tdu, iar tu continui si Injuri. bineinfeles c& foto nelu prinde toate acestea in prim plan cu teleabiectivul ypunefi, domne, mina, si-l Iuim pe be- fivu asta de aici —'strigs george unu, dar in afard de grasul cu eamaga in dungi, care ar cam avea chef si te apuce de guler, dar se teme, tofi ceilalfi par sk nu audd indemnul. un alt muncitor vine cu 9 sticla de apa si fi-o toarna pe ceafé. incepe apoi si te maseze cu grija, cu gingtisie chiar (a asta chiar c& nu te asteptai). fl tnjuri totusi si pe el, neai ce-i face. auzi pe un altul strigind tocmai de la punctul de lu- cru: ,fi-e mili d& el, faraoane, hai 2" gi poi pe-ceilalfi muncifori din jurul téu ho- hotind, Dar si vedefi, spune ea, cind am iegit, la ora doud, baiatul ala, tatal copilului, cum ar veni, era tot acolo, la colful clad Trecuseré mai bine de patru ore de cind se terminase nasterea, Ba ined moasa i-a ardtat gi copilul pe fereastr’, i-a spus arcu tates, lungimea, i-a zis ef totul e In ordine gi el tot acolo states, Bineinjeles cd am fost foarte mirati cind l-am vazut, Femeia mai in virstd eare-l insojea era si ea, stitea pe o baned aproape de iesirea din curtea spitalului, iar cind m-a vizut, nu stiu de Ce, s-a ridicat in picioare. Pareau de la jaré dupa cum erau im- bracafi, dup& cum ardtau mfinile lor, dupa culoarea piel fe(el, Batrina, des! era imbroboditi cu o basma neagré, semana, la o privire atenta, cu femeia care nascuse, Pirea deci sd fle mai Gegraba soacra tinarului dectt mama lui, oricum era clar ch ¢ bunica noului nascut, Deci eu, cum am fest din spital, maine Greptam c&tre poartd, deci md apropiam de batrind, Ea era in 38 picioare si parc’ m& agtepta. Tintrul, de cum m-a vizut, a pornit de la colful cladirii tot spre poarté, dar cumva oblic, di- ect peste straturile de flori, aga e& a ajuns aproape odaté cu mine. S-a apropiet, avea aceeasi mind speriata, 2ipécita, intrebitoare. L-am’ recunoscut si fam zimbit, i-am zis ceva, aga, un ce mai faci sau ‘un si vi trdiascé I", cum face omul ind vrea sé fie popular. ‘Atunci s-a apropiat_ si mai mult si dintr-o miscare s-a aplecat, mi-a inhéfal mina si mica pupat-o, da’ stii, nu aga, un stru” mina obignuit, cio chestie patimasd, religioas’, ceva aga cam cum am citit eu in Rebreanu ed faceau faranii Sia care pupau pimintul cind de- venea al lor. Nu stiam cum s& reactionez, probabil ci rosisem toata, iar cind am descoperit edi imi si lésase in palma un ghe- motoe din trei sau patru hirtii de efte o sutd de lei cred c& am sifipat. Totul s-a petrecut in mai pufin de o secunda. atunci a aparut baba aia imbriécat# in ha- Jat alb si care mai tirziu zicea e& lucreazt la spitalul Sla de dupa col, fusese trimisé probabil in oras dupa cafea sau dupa alte ‘cumparaturi si se oprise si ea si vadii ce e. tu continuai 84 injuri pe toata lumea, iar muncitorul numit ,,faroane“ de ai lui, dupa ce te frectionase bine pe ceafa (un masaj splendid, de profesionist !) tocmai ii desfaicea ceasul de la min8, sub privirile grijulli ale lui george unu, si ti-l baga apoi in buzunarul pantalonilor, ,,s nu fi-l gu- teasci vreun gmecher I“. eind batrina s-a apropiat tu ai rdenit farsi un ,huoo !*, iar ea a zis; ce e cu asta, e beat ? ia, scoal’ daici, ma, porcule ! si fi-a gi ars un gut in coaste cu pantofii el care pireau mai degraba bocanci. ‘Am alergat dupa el pe strada sé-i dau banii inapoi, El mer- ges foarte repede, dar cu spatele inainte, nu voia adicd, nici sé-mi intoare& spatele, dar nici si primeasca banii, iar bétrina venea In spatele meu sini tot didea cu da’ si poate, domniso- tied, mu ne facefi rusinea asta, stntem si noi oameni, domnigo- 37 Taig paPOl gitre balat : »fugi, Nelule, maica, fugi !© Baiatul, adic proaspatul tata, cind a auzit aga pared a fost dezlegat de gindit s&-1 arunc pe jos la picioa- dar asta abia i-ar fi dat bétrinei motiv si se {ind seal fe mine prin tot oragul. Avea o figurd foarte decisé si, dealt- fel, pirea c& nici nu ma mai vede; se uita peste bulevard ca peste un efmp cu cartofi. ,,Tere ay vrea s& stiu, spune Bebe, Gack moasa a iesit din spital inaintea ta sau dupa tine Cred c@ la doua, cin am iesit eu, ea iesise deja, adauuga ca si apucd din nou chitara. Domnul Marcel, care-i si romancier, se opreste Geodata din legdnatul pe scaun cu eare se ocupase pind atunci, isi scoate din now pipa din guré si spune : ,,Draga, dar ai avut ai cao proz& scurta ! lar eu il las si spuna inepjia asta care face sf se incheie toata povestea si fl las s-o spund inainte de a-ti Ga af fle cuvintul, £1 las s-o spund pur gi simplu impotriva voin- fei mele, pentru c& eu ag vrea s& fie tocmai invers, adicé proza asta s& fle ea iva aceea. Dar, de fapt, tu ce anume ai putea si ai de spus ? Sa spui cd ai avut o zi cao ancheti despre opinia publicd ? intr-unul din cadrele pufin voalate de la sfirsitul filmulai Ini Fotonelu se mai vede sicum George Unu noteaza datele grasulul su edmasa in dungi gi ale bitrinei in halat alb. tu te-ai ridicat si te scuturi de prat, jar unul din mancitori, altul dectt cel eu sticla de apa si cu masajul, se intoarce, dezamagit, la punctul de lucru, Povestesti totusi cum a fost cu ancheta pe care ai Incereat-o, spul c metoda se numeste ,,observatie participativa". ca ati veut (tu, Fotonelu si George Unu) sé vedeti cum reactioneaza lumea la huliganismul mérunt, spul c& ai tras gi unele conclu. 2ii, dar nimeni nu pare si creada ci ziarul la care lucrezi va 38 ublica 0 asemenca anchela. E misto ideea, fi se spune, dar in Ge revista publi toe Poze ala flcuie Se pete a, fotoreporterul ? Te privese cu un fel de compatimire aproap. @-eecunda intreagi, apo! Dona vi invith ok gustafi sl tortul, iar vol tofi ridieafi paharele si-i spuneti La multi ani I* Uite, era cit p-aci si uitim ci ¢ ziua ei! Bebe mal aduce o carafa cu win, Doina sufla in lumindrile tortului, domnul Marcel, pind siel, se ridicd in picioare, iar ea apued chitara si va acompaniazd pe melodia ,mulfi ani traiase’ !*, i ; fusese infrint&. Suna la usd si venit si stau la voi citeva zile. wArd{i mai bine ca oricind*, {i spuse mai tirziu Tudorica, Gu 9 voce care o feu si se simt& mai batrind ea niciodata si s8 Se intrebe nelinistit’ daca n-ar fi fost mai bine si fi rames ‘acasd sl s& fi apelat la mila primarului Der acum, vizind cele doui trasuri care se puseri in migcare $i auzind trapul sonor al cailor in lumina minunata a evelor Mampi puternice, fsi zise c& dorinja ci cea mai intima, acees In gate nu indraznea niciodata s& se gindeascd serios pentru cA 1 Se parea irealizabilé, se implinise. Se putea intoaree acasl Sara ‘@ mai fi nevoie s& apeleze la mila nimanui — timpul se intorsese Pe vremea trisurilor gia pAliriilor de pai si ea isi iesi din amorfeali si, de asta data cdlcind fir si se mai fereascd, pe Parchetul vechi care scirfiia si regretind|\e& Tudoried nu’ eva casi in noaptea aceea se duse si-) trezeascé nepotul, gindin= @urse cu oarecare ingrijorare la reacfia Iui fafa de toate aceste Jucruri vechi, dar pentru el cu siguranté nducitor de noi Trei minute mai tirziu, priveau impreund pe fereastrd Spectacolul imens luminat al trésurilor, al celor trei femel in Fochii lungi, cu funda si al celor patru birbati care sporovaiau Enea scuar. lar cind dou dintre femei se apropiara de grupul barbatilor, ea ii spuse nepotului: ,,Acum ei isi vor sconte pulariile*, si asa se intimpli, iar ele clatinaré ugurel din cap, s1 lumina era atit de puternicd, incit in ciuda distanfei, amindsi Putura vedea zimbetele de pe fofele lor care pareau de ceara fare a4, nu erau de ceara, si singurul cuvint al triumfului ei fu : .Vezi 1" sopti nepotulul, desi Mai potrivit era «il fi in trebat dacd infelege, el ridicd din umeri: ,Anul trecut au fil mmat alci o bataie cu mitraliere, dar atunel’au avut atita bun= simf, incit sd 0 facd ziua." i deschise chiar Tudorica. ,,Am Gistian Veedo rete TAPETUL (fragmente din jurnalul zitnic al Minei P.) Duminicé, 6 octombrie 197. Ora 14 In momentul acesta, condifiile sint suficient de coapte. Ta- petul cu peisajul de munte a fost lipit pe peretele din sufra- gerie, Mayina de spilat functioneazi perfect. Vlad P. a plecat de exact 73 de minute la meci, pe Stadionul Republicii. Mina P., sofia lui, std pe fotoliu, in sufragerie gi urmireste, zirabind de- ocamdata, programul TV. La ora 14,02 ride, spune ,Ce draguti sint !* si intoarce capul (din obisnuint&) spre fotoliul gol de alturi, Ride mai departe, dar cu un serios minus de insufletire, mecanic ag zice. Apoi se Tidica de pe fotoliu, n-are importan{i cum, si zicem grabit, merge in baie unde masina de splat rufe funcfioneaza (perfect, evident }), la capacitate maxima. Nu exist nicl un motiv serios s-o urmez, Doar stim toti cum araté 0 camera de baie intr-un bloc de nowd etaje, nu mai vorbese de masinile de splat rufe. Spre deosebire de Mina P., eu nu-mi pot permite s& seri despre orice si oricum. Ar Insemna si ma desflintez cu bundstiinta daca ag serie de exemplu : ,.In sfirsit, cumparat mobili de su- fragerie. Am transportat-o'cu particulari, Ne-au cerut. banii Inainte ete." Sau dacd as da de infeles c& Mina P, sint eu si ag avea naivitatea si si cred una ca asta. Nu, stimat cititor, eu sint autorul, o institufie care nu rispunde de fapiele salariati- lor sti in afara orelor de program. Institutia nu-l poate impie- dica pe X sisi ingele nevasta, nici pe Y 84 practice jocuri de noroc pe bani, Si daci nevasta lui X se plinge inatitutie’, comite © eroare. Institutia nu are calitatea sa se amestece in cisnicia salariatilor, decit dacé, din intimplare, acesta este profilul insti- tufiel. Or, ‘autorul, noi ca si zie aga, nu sintem nici tribunal, 105 2 orice concurent& neloiala. Dar exista ; dach tte cals aig nto, Dac ach Splogtam a ghzmate cititor, asta tn nicl un cae! Preferen Bnei ay Mina P. ose Intoared din baie. In definite tase Soha sutcla STie) concurenta nu Snseaman falimere, Ty Gin metode ete Zufele im cada, cu apa rece st Bluto di de piste ghivess Rock! cH plesi, cintind... In stlyit,'e vorba de ring ghivece, Peste zece secuinde o sf ‘apari alslels oy seamen te Conservat, cu mutra aia de idiot si-o s4 fluiere din bips, 20, V1.197... In sfirsit, cumparat mobil sutragerie ! Am » i transportat-o cu iculari. Ne-au cert banii fe, particulari, u cerut banii inainte, ca la tatea de acolo. Asteptarea aceea stupid. Se dezbraca, urld, mai. 70s a transpiratie, te improased cu coli de seminte. Pind si felal Cum Tai sting tigara e oribil. O strivese cu toatl talpa, oa po 9 rima. $i dupa ce url si bat din palme, se uitd unit la alti Beets Gch | Am vazut si femei care fac la fel, Eu m-am simfit absolut izolaté. Intre Vad sf ei. Totust a fost interesant on oe 106 perienté gi cred cd am o sensibilitate normal. Ma bucur ci Vlad Se duce acolo si nu sta acasa, la televizor, desi simt ca duminica, din cauza asta, nu mai contez pentru el. De diminea{a mi-a tras © palma peste fund in timp ce turnam ceaiul ; m-am opavit la mind, N-a observat nimic. Seara, terminat de mantat mobila, Amindoi in dormitor. Acceptabil. M-a intrebat din nou dacd sint pregnant, Ce repede adoarme dupa aceea ! Ciudat, mie nu mi se face somn, Totusi il inteleg. 24.VL197... Nervoass. Mincdrime groazicd la degete, Sé fie din cauza perhidrolului ? Repezit o clienta. Sper ca nu e din cartier, Apar tot timpul figuri noi, N-am ajuns si-mi cunose niet veeinele din bloc, desi stam aici din februarie. Sefa m-a aver~ tizat s4 nu se mai repete. Are dreptate, desi nu cred in teoria ei cu dusul in centru. Alea au clientele lor. Oricum, am observat cé celelalte fete ies mai bine ca mine, desi nu prea au imaginafie. Lucreaza numai dupa sablon. Insa 'stiu si fe amabile Si nu spun mare lueru, Alina, mécar, nu zice decit da, doamng, cum sa nu, doamnd. Tocmai acum, cind avem atita nevoie de bani, am repezit-o pe proasta aia. Noroc cé Vlad a mai luat o cate” gorie. Tot e ceva, Daca intra la facultate, acum era in anul 4, Ma intreb dacd mai eram impreuna. Toma a lisat-o pe Geor- giana, dupé ce i-a facut un copil. Am binuit de cind J-am vazut cu ea cd © un nemernic, Sau daci intram eu! Co-mi trece prin cap !! 25.1197... Nu scap de mincdrimi. Iritafie. Vlad intel gator, dar nu atit cit as avea nevoie. L-a intilnit pe R. Se insoara Ja primavara, E desenator tehnic. Mai picteaz, cel putin asa i-a spus Jui Viad. Am pierdut acuarela dé la el, cind ne-am mutat, ici. Mai bine ; Vlad putea sé dea peste ea, cine stie ce si-ar mai i inchipuit. Ma intreb cum arati acum. Stia sa faca buchete din fire de arbi, Sk zicem ci asta e o crizantema... Era putin nebun. In sfirsit, n-are important. Vlad s-a culeat devreme. E de-abia 11, nu mi-e somn deloc. 26.VI197... Sefa absurd’, Pretinde ci ma port urit eu clien- tele, Pe Alina a facut-o sé plinga. Cind a vizut-o pe Alina cf plinge, a lasat-o moale. Cred ci asta urmirea. Ce femeie | Nu iam povestit Ini Viad. Bra prost dispus, Ar fi vrut sf avculte muzica, Nu mi-a spus nimic, dar l-am vazut cind umbla in raf. 107 f E i tul cu benzi. N-ar fi trebuit sil las si vinda m: agul. Amindoi Be canapea, in sufragerie, Nici macar n-am sti i e,camapea, in sua ici macar n-am stins lumina, Pufin Am impresia ci pozeazd. De cind nu mai e mama, m ceva dectt si pozeze. Era intr-o eimayd in earourt Mia ince dack-mi place. Mama nu l-ar fi lésat #8 poarte aga cove, Cede, § Gasial femeli aleia Ia care se duce. Viad a tieut tot timpul & trebuit si-i cer eu, As fi preferat s-o facd el La ineeput coud cf ara vrut s& ne dea. I-am spus ef vrem si aranjime comes Copilulul, N-am procedat prea corect, am simfit cf Vial on Doan a cam pring de ming, pe’ sub mast. fn definitiv, fe rau, s pram hut nis ject si] tapeze aia... Viad s-a culeat 28.V1197... (duminies) Cumparaturi, Gasit can vi Pentru frintura Vlad. Scandal ia coud. O bubs tres cae ate! fat Penibil. Baba chiar prea bolnavi, Vlad la meci, Serie in caiet doua strofe. Observ ci nut mai seriu atit de dares fazinte, desi am mai multé experienfa de via{f. Aritat lui View Mia spus cé i-a plfcut, Neatent ica, se poarta foarte 30.V1197... Din nou diseutie cu sefa. Nervi. Totusi mi: si mia. Péstrat calmul. N-am pofta si m& dau in spectacol in fata fete: for, Ea n-are decit. Dupti-amiaza cluta: covor sufragerie Ghat Nu stiu ce © cu Viad. Tot mai indiferent. Plictsit ? Totus) ier} 2 Yenit sma astepte, N-a intrat, dar gefa n-a seipat prilesul Sé-mi spun ed maie o jumitate de ora. I-am raspuns ea wveam de gind s& plee. Sefa s-a uitat de clteva ori prin vin rind la Vlad. Cind mai era un sfert ce ord, moa intrebat de Ce nu plee. Ca si ma umileasci, asa cred. N-aveam clienta Aga $f mam facut decit si stau pe scaun si si ma uit in oglinda, In Vlad. N-a observat ; stitea pe grilajul de la margiinea trotuara, 108 Jui si fuma. Cind am iesit, nici macar nu mia zimbit. Va trebui sé-1 intreb ce e cu el, 3.VIL197.... Cumplirat covorul, Viad voia si-] punem in ea- mera din fund. I-am ardtat cd era prea mare. Intins in suirac gerie. Combinatie reusita cu mobila. As fi vrut ca Vlad sA fie mai bucuros. Mi-a spus ca e bucuros, cind l-am intrebat eu, Acum nu se mai vede linoleumul aproape deloc. E 0 realizare. Dar peretii goi. Tablouri ? Viad distant. 4.VIL.197... (duminicé) Magina de splat defecta. Nu mai e in termenul de garanfie. Spalat rufe toatd 2iua, Ceargafurile m-au epuizat, Sint frinta. Si miine e luni ; stau toatd ziua in picicare. De telefonat miine pentru masina de spalat. 7.VIL197... Visat R. Scris in caiet dou’ strate, 8.VIL197... Cumpérat cravat ziua lui Vlad. Peste o sipti- mind, Concediu la mare ? Vazut rochii de vara in ora. Dragute, dar parcé as vrea altceva. Totusi probat una, des! n-aveam bani la mine, Atit de placut sé fncerei lucruri noi! A real pleasure !! A treia cravat Viad in ultimii ani. N-am imagina- fie?! Asta (bleu-petrol, dungi albe) pentru costum de seard. Ce zApaceala si in capul meu ; n-are decit costumul negru de la nunti, Cred ci la costumul acela m-am gindit cind am cumpé- Tat cravata. Am impresia cf nu-l mai incape. Era in permisie ind la cumpirat. Ce caraghios era, tuns la zero ¢i slab ai stin gaci. Spunea ci nu mai stie si mearga pe strad, nu vorbea decit in jargonul ala stupid ; ma obseda cu ,Ordonati !* Nu stiu cum 3-1 intreb ; cred c& mi-e si team. Uncori am impresia e& in cinei ani n-am facut decit si ne instriindm unul de altul 9.VILI97... Cliente pufine din cauza ploii, Vorbit cu sefa despre tablouri si in general. Incep s-o infeleg, Divortaté de doua ori. Acum singura. N-are decit 40 de ani: trebuie sé fie ingrozitor. Totusi are un caracter infect, Invidioasd ; sint si- gurd cé nu poate si ma sufere, sii am impresia cé nici macar snu-si di seama, Reparat magina de spalat, Un pusti de vreo 19, 20 de ani, cu niste blugi nespalati ; se uita la mine ca un pore ‘MA intreb ce fsi inchipuia. Se apucase si desfacd motorul, Se in- torcea tot timpul s&-mi priveasc’ picioarele. Cind a venit Vlad, 109 pling de nervi. Imi venea si-i arunc ato Rr rece Pina a sat MA lent a sie 10.VII.197... Pregatiri de concediu. Luni turi marunte. Ni nou, papuei de Duminici, 6 octombrie 197... Ora 14,40, ‘Ma tem c& am anticipat lucrurile ; deocamdata, persoana care sti in fotoliu si se uita pe fereastra, in sus, seaman intr-o oa recare misurd cu Mina P. (ma refer mai cu seam la aspectul fizic), der nu este chiar Mina P, Aseminarea ei, de moment, cu persoanele care urmérese, din cine stie ce motive ascunse, docu- mentarele de calitorii mi incomodeaza. MA indeamna la ‘postu- late pripite, la analogii livresti care m-ar purta in cine gtie ce fundatura primejdioasd. Documentarul acesta de célétorii nu decit un accident in viata de duminici a Minei P. De obicei, la ora asta, Mina limpezeste rufele cu api rece si se gindeste si-gi rispléteasc& munca fie cu o cafea, fie cu o inghifitur de visi- nati. Din punctul meu de vedere, mai interesante sint dumi- nicile cu o inghifiturd de viginatd, Dupa ce pune dopul la sticla si rdsufld o data adinc (viginata e tare !), Mina are o micd crizi de constiinta. Nu i-o provoact senzajille rapide (si cenzurate ‘eu asprime) pe care i le da inghifitura de alcool, nici teama ca ar putea ajunge ca ,,alea care beaut pe ascuns', ci intransigenta, dezaprobarea si dezgustul ei fat de mirosul de alcool pe care Sl emand uneori Vlad P. Se simte vinovati, evident 0 vinovatie direct proportional cu cantitatea de alcool biutd, adic& foarte mica, dar suficienté pentru a se intreba daci nu cumva e ne- dreapt cu Vlad, Urmeaza citeva minute de tandreje in ab- sentia, materializata intr-un sir de diminutive, rostite in soapt sau _gindite. Cind ispréveste cu diminutivele, Mina isi desco- perd atitudinea materna fati de Vlad, adica dreptul de ai ‘oferi recompense si pedepse si redevine intransigenti, deza- probatoare etc. 15,10, S-a ridicat din fotoliu. Dispare citeva momente din incépere. Se aude usa dulipiorulul din perete, in baie. Se in~ toarce, intinzindu-si pe mini o crema albi. Priveste absent in Jur, Masa si scaunele din fata ei se transforma in simple obsta- ole, pe care le ocoleste, frecindu-si palmele una de cealalté, Ajunge in dreptul tapetului, priveste peisajul de munte, ca si cum s-ar uita pe fereastrd, cu atentie, stringind ugor plecapele. Paseste instinctiv tnainte, dar asta n-o apropie dé cei citiva ‘copaci aflati la mare distanta de obiectivul fotografului. Dim- potriva, patrunde in unghiul mort din care hirtia devine 0 su- prafatd care absoarbe lumina, si pelsajul dispare. Mina se re- trage un pas si peisajul umple din nou hirtia lipiti pe perete. In dreapta, muntele verde-cafeniu, cu grupul de copaci cu coaja albicioasa, in mijloc, 0 vale pietroasé ; bolovani de rfu, aurii, st it fufe cu frunze palite de toamna. In stinga, apr: fr Inspumet, din care se ridied abur. O nous anole soaeg a Singure operatia tntinderti cremei, apoi, trentot we thie and moi de-a lungul trupului. Mina dispare in pee S2), Imtrvo a doua incercare inconstienta de a evads din cabo deeptul conan o4 $6 aflé lings firal apei sau mai depacte, ip 26.V1.197... Am i incey i cojese pe spat Fooliime de stein. Stinjeniton Am ft arate Paes eae rie hgtarisem si stam in gazdi gi si gatese eu. Ciel ag dank ee Constanta si a vizut marea, Viad exuberant. Erinn name Vancwgem 1a mare Impreuns.. Oprit la Eforte (ec cram sigurag cul Nu e cum tnt tnchipulam. Na stiu de ce siguré cio s& vad pe mal z chee, Constania, Tot timpul m-am gindit la fepent gaint St 8 Zit cf Sint pregnant. Nu i-am spus lui Vlad: Ciudat ce tack ra Domn . a vizut si Mie spus ca ii privegte. Viad inoala extraordinay’ fei ° ing mine (eram lings geamandura), oa ag pg nal re Ak seer oc atit_ de curajos, ! As fi vrut sil vada si altii. La un de departe si singur. Fried, dar £ lueidé ‘mi r I i, mia parut rau ea Ste i i erp See rape so), intru in apa dupi el. Obsedati de ideea cd dach inna face fsa a nygaus mea, N-am infeles de ce. Intrebat ce meas sine ta aN m-am gindit nici un moment la rispuns, Cad Aciuns Ja mal s-a uitat f,cludat la mine, Mi s-a pirat ea Ikons Mine Ge ce fiicuse. Noam indrenit si-i spun nimie. Totars nz acum sint sigurd cd astepta si-i spun ceva. Din cauza asta, dou ile, un fel de raceala intre noi, Cunoscut pe plaja o pereche, cam de virsta noastr&, El mi s-a parut cam obosit, desi f. ama- Dil. Ba cam peizand. Bucuresteni si ei. El sofer pe T.LR., ca~ mioanele acelea lungi care seamina cu nigte vagoane de tren. A fost prin £. multe féri, cel pufin aga pretinde ea. Fa nu stia SA vorbeaseé decit despre bijuterii $i mincare de regim pentru el, M-a batut la cap c& ¢ greu sé faci mincare de regim care si aib& gi gust bun. Imi venea s& rid, totusi putin intimidata, din cauza lui; la inceput cred ca am si invidiat-o. Vlad i-a in- vitat intr-o seard la restaurant. Nu ne-am gindit ci ne vor in~ vita si el seara urmatoare. In orice caz, nu ne-am gindit ca vor incerea s& ne eclipseze. M-am simfit umilita i cred ci gi Vlad, desi nu mi-a spus nimic direct. Am facut schimb de adrese. Viad, de-abia in ultima zi, mi-a spus cA bénuieste cf el invirte eine stie ce pe Tinga soferia lui. Mi s-a parut f. copiléros in clipa aceea. I-am spus cé pentru nimie in lume n-ag vad bolnay de stomae. Disparut mincarimea de pe ‘mi cheltuit enorm. 27.VII. 197... Coafat o adolescenta. Implineste 18 ani. Iam schimbat nuanja plrului. Din nogru-inchis, negru-castantu Voia bucle mari, Reusit s-o conving pentru bucle mici, cocker. Groaznic de emofionatd. M-am gindit tot timpul la banchetul de la Bae gi la R. Ce stupid m-am pieptnat atunci, Mi-am fa- cut niste onduleuri imense. Ma intreb ce s-ar fi intimplat daca R. n-ar fi Inceput sé rida de mine. Doamna Mina?! Va rog, doamna Mina... Poate ci de fapt s-a intimidat ; eram si in ro- chia aceea lungé, verde, Cind se intimida, devenea grosolan. In sfirgit ! Cind a plecat a vrut si-mi dea ceva, Mi-a venit 5-0 plesnese. I-am spus sa-si cumpere o batist mai bine. M-a fé- cut si mA simt foarte nu stiu cum : foarte femeie. E prima oard cind simt cé nu mai am 18 ani, Vlad neinfelegétor, desi i-am explicat, Patat cearceaf oribil. S-a dus pe patul plant. Uneor' fi invidiez pe barbafi. Amete! 28.VIL.197... Dimineata scandal in autobuz. Un ho}. Sofe- rul a oprit masina, A finut usile inchise pind cind pigubagul ne-a controlat pe tofi. Cineva a gisit portofelul pe jos. Toti fu- riosi Ma intreb ce s-ar fi intimplat dac& hotul ar fi pus por- us ‘tofetal in burunarul euiva, Ag fi . aru cuiva, Ag fi vrut si vid cum arats. Ame- ‘ell Vlad ma priveste ciudat. Am impresia ed ta studians 29.VILI97... Vlad intors de la meci wool \eci groaznic de beat. Ochi Fort fata descompusé, A bitut eu piciorul in uss, Mica spus pile Iucruri, Doamne, nu-mi venea sa cred. Infect | Infect !In- ct! Mam saturat de toate fifele tale !* ‘M-a OBLIGAT sil descalt | i i eet RA vomat, Pe covorul din sufragerie. Cu cine mam mi- Ora 16.9. "e se poate spune despre o femeie care be: 4 Duele O fem pe care nu dim sf o leaker dare

    You might also like