Ann BIRCH /PSIHOLOGIA DEZVOLTARH din pain’ iy EDITURATEHNICA cures, 2000134_pstnovoaia vezvourénut Originile diferentelor dintre coeficienti de inteligenta: ereditatea / problema mediulul Problem orignlor direfelorincoefciei de inlgen ESSER el ai pated at eras ee In ipl secolulat tect, Fanls Galion (1809) «etl ches ‘shave ale ere (nate) s! modu ose) anne eee inctgel. Ute, seat probit deve ees eet ce sat debate nproloie, nears cre intrest pe psitlog ea: Care die cn npr nl mre ie dered se fina (ach moyen gett) say mel Ce bie! definite ttaisen experince ae ini oe in mamentlnepiAan pebocae k er eS : renele—deintligent som cranes parent! ete eee medio Nit care leited psihologied iv poate Tr tepezenal numa dens sea ng ala dine infer. "Unee apecte ale declan de ereonss temperament, inl pot fi moyen, dar ele pot fi faftvniee ht locruri cum arf sil plrinor de eretere a copiul Aged mae ‘xis nenflegesi in epitud cu importnfa relat a fiche oe, ‘ne. Dar steer la examinareaunordoveri deporte ‘Studie familial pe gement © importants sus doveilorprivind motenirea intligengei Provine din stile care au coreltscorrie Ql inte pesoantie Desvoores copntnd 198 iferte grade de raporturi genetic, de exemple: pints asi cx opi ti (inchusiv gemeni)asocil inte ei, vert asocali inte ei Tabelul 3. prezinté coeiieni de create exrasi din tei studi individual (Newman i colab, 1957; Shields, 1962; Bur, 1966) 53 din-o anchet care a examina’ 111 studi efrtare Ia asemsnkile fant in inttigeta misurats (Bouchard si MeGue, 1981), (Un interes special il constinie dsl provenite din stale pe ‘gemeni; dar mai inthis prezemim uncle aspecte eeferitare la sgemesi. Gemenil sunt de dout spur: gemenit monosigni (MZ) sa idem si gemenitdzigoyi (DZ) su frterai” Gemenis DZ 90 ezvolat din dout ovule ferlizate, separate si mu sunt mai ase- ‘manttor din punet de vedere genetic deci fri obigii. Geren [MZ s-au, dezvoltst dintansingor ove fertilant gi sunt identi din punet de vedere genetic. Dierenjee de comportment dine gemeni dente sunt atribuiteapospe in intepime efetelor med Examinind datle din tabeul 3.6, ptf fScate urmitoarele de observa 1 fa ansamblu,datole pezina in mod els eu et raportal de familie este mai apropiat, cu att mai mare este media coeiceatulu de corel dite coeiceni de itlignt i, prin urmare, ca elit, ‘ai asemnttoare sunt scoruile QI. De asemenea, coeficenit de corelai se marese pe sur ce mee devin mai aseminitoare 2, Cosficieni de corel cei mai mari sunt soci gemeni- for MZ, indicind fapeal e& ei au coetzieyi de inteligens mai ssemanitri, comparativ cu celelalte pereci. Geneticienit ar sti 3. Chiar si gemenit MZ. creseg separat prez coeficieni de Intetigengs mai asemntiri decit gemenli DZ erescuf! Impresnd Genetcienii consider? aceasta ca find un suport putemic pent Influenflegeneticeasuprainteligent436 _rsmovocia vezvourRa, Tobe 21 lite presente ote de crdaie ainelinel Namal ste apr soe | mare] Benn Cine) | doa | HIG enon meno ‘Gemuttapeas | ast | a7e | oa | oss Secale ter | tm | om | oe Cemel ge Trocsttmpemt | os | 03 | 035 | 060 a Shc pret oan crac ep oe Cag ov ag pra Ersoy gs ow Gacaisfaat 03 vei a5 + corte edie Evaluarea studilor pe gemeni, Aga cum am obserat in cele prezentte,geneticieni susin ch dovezile objinute din stdile pe pe- meni au sprint eonsiderailrolul mostenii genetice In ingens, Tous, cercetitrs pe prblematica mediluh ambiental au adus @ serie d et studio pe gem: 1. Diferie stadt aw vit diverse teste de intligen prin urmare este diel Taio compara vali ine cle "2. Mulj inte gemenit MZ cresoui separt, de fat au fost resco in fami destl de aseindtoare, iar tn unele eazur a fost Desolarescopniing 137 rescue membriaceleiagi fami. Acest ler sugereazA cd medile fn care au crsout au difera (Kamin, 1977). Un exemplu dinteun studia (Newman gi cola, 1937), in care o pereche de gemeni MZ au fost erescu! in medi foarte df, a dezvautodiferens de QL ire gemeni de 24 de puncte. 3. Unele dine primele studi au sufeit din eauza unor ime cial de egantionare,inrcht I aes vreme nu exista 0 metoda exacts e identiiare a gemenilor MZ adeviry ‘4, Herman (1984) asubliniat pul cd famille care au gemeni 1 sunt spice populaie! generale. Prin umare, nu ucbuie feud © seneralizare dup studi pe geen 'S. Datel furizate de Burt sunt puse sub semnul inti, eoarecerezattle cel pofinunul dine stdile sale se exede od ‘unt trcate (tole I Burt sutinluse in revizuitea lui Bouchard si MeGue) Studie de adopt Un numie mare de studi au comparatcofiienti de intligent i copilor adopt eu cei ai prniloradopivi a prior natural act ereitate se presupune a fo inf ues mai importants, coreaia dine cocficieni de ineigets ai copilor ice ai prnilor natura ‘va fi mai mare dec corlaicu prin adopt out dinte primele studi de adopfic (Burks, 1928; Leahy, 1935) au esi corelai foarte sezate~ 0.13 0.18 ~ inte coefcient de inteligen ai copilor $i aiepirinjlor adoptivi. Corlaia pentru ‘opi gi print natural care tlieseimpreunt este de aproximativ 0.50. Acestecfte pars ince importanya medi, dei mu in aceeag mndsurt ea erediatza, ‘Genetcieni au susjnut ch stdile de adoptefcrotie oferk un prin consderabil petro components predominant erediar8 a coe- ficient do iateligens. Totus, cercetitori pe prblematica mediului ambiental demonstrazsexistenja uno impereiu In primele studi138 _PstvoLocia pezvorrizu : , Konia (1977) aap ten spn Proves de plasament select, praccat de else apes de foe prey nee 1 Minne sean opel pss cpie a iin at Ep mam stows: aga ma Pie sph oe cto ee te scx ces pier scat re bie sh Ane pam ic poe hae Steiger rt hor ite nan tein ‘uinloradopivi est seu artcal grbatl dae nat eee Sieh oe pi slg pg gee sa gta ee ofp Se ‘pli Demet oc gee inte cosiin encoun a sue a conilr. Ace tape poste reduce vorlafile inte coetlon de State oa ene st vie ston date pbinete brimelor sul de adpte si wan concentat supa pusnr eae a6 197; Hom seb, 197) I ane su eocipe ences {etn pa mnt saan (0.32502, estat i So). ccm wig set -ereditabiliiqii inteligentei, intrucit cel de-al Pimpich sii os ea dls ge a ge [_ —Lr— Pip tn dre ier Ce pert as Denwarea cogntivd 139 cfectuat in Frans, de Schiff cola. (1978), Ei au investiant 32 de opi niscti de pin eu statut socioeconomic sett, care au fost ‘opt tnints si implineas virsta de 6 luni de pring! cu statut focloesonomie ina a feat comparatie Ine coefiientit de int Tigenl ai copilor scan ai fair biolog, crest de memete Toe rurale. Cocfcintal_de intelgens’-mediu al grupului de copii ‘opti era de 111, in timp ce eoeicenul de inteligent at gropuli ‘erect natural” era de 95, Toftuenele de media opi o ceeetare labors, se areca auns la un consens general privnd condifile de media cae favorizeazh dezvotares po- {ena intelectual al unui indivi: acest cod includ © nutitie ‘prenatal i postnatal opime si cerositea sina stile intelee~ {ual un clinatemefional stabil in familie; incurjre gi suafinere dit paren pitino. In eole ce usa, prezontam pe seurtunele dinte Studile care ay contbut I ceasth opine: 1. Un stadia longitudinal asic realizat de Skeels (1966) 2 investgat un grup de copit cresut nteun medis de oretinat nest tmulaor La vst de 19 lun, eb aveau sooeul QI mediu de 68. Uni Giwre copii au fost mai din oeflinat, oferindul-se 0 stent Special. La 6 ani, utimel grup a prezenat un QI mediu de 9%, ‘omparatv u 60-70 al esr din grpalinstituionlizat. 2, Stodind copii om vista de 12 an, Fraser (1959) a sito corelaic povtvl intre coeiieni de intligeny® Tali si anumit factor, de exerplu: nivel de susinere parental, atmosfera general. in familie nur de eB din bibliotece fail, ', Wiseman (1968) a descoperto corel pteridine tip standard de ingrire icoefilena de incligens. 1 Bayley (1970) firma ch dfeenele QI inte cop cu stat sociceconomie slzut i cel eu statt socioeconomic inalt devin din ce {nce mai mar tn pevonda dite nayee i Incepereascoli, superind140 _PsoLoGia vezvourinu urmitoral ft: clittea medial amplifies orice diferent genetics prezents la nage mbogitirea medial Deoarece copii provi din famill nepivilgite tind st ‘apete un dezavantaj intelectual, sau claborat © serie Je programe ‘cate au ca obiectv asgurarea uneisimoliriinfeectuale a copilr Primal cel mai cunoscut din acese programe este proictul Headtat Headstart. in Statle Unite (1968) s-1 slat fonda car st sigue expeienfe de invifare imbunktie petra copltpreseolar, rovenit din fail frs posits, Sau uit diverse abordi. In tne programe, profesori au vizitat copii pring lor fa medial de casi, peneu 4 asigiea stv intelectaalestimulatoare de tipul ‘el pe eare copii din famili ,avantjte™ le primese dela prin for fn ale programe, aufecventat claele de cus unde ws lat pat Ia activi speciale de ive ‘Cateva dine studile urmatoare au artat 8 proectl Headstart, ru sa dovedito regi, aga cum se spera, prin fapul cf mo =a ‘emtticat progrese durable in ceea ce privet cosficentl de Intligena Ia opi parcpan Ia program, comparativ cu aeoa cre ‘a partisipat. Totus, stu mal recente au evident uncle beneich de dua Compara cu copit din gral de control care nu au benefit de asistepiprescolard,participani la proeetul Headstart, Jn virsado'15 ani, au objinutrezulae mal bune Tattle de cis, aritmetce de Himba) slau manifest un comportment antisocial redus Zigler g Berman, 1983; Leo colab, 1988), Semnifctiv, programe care implicaert in mod activ pint Im stimularea dezvola itlactusle a copier lr av ads cele mi ‘mari benefit (Dating, 1986). ‘Sau consatat benefit chiar mal mari gi mai durbileatunci cing program de assent ste aplcat in perioada primului an de ‘Via Ramey (1992; 1993) aelaat un studi ce a urmirit progres ‘unui egnton lag de opi (ee wren cuprna ote 6 112 sped), Denwitres cogntiva 141 Implicit fn dows grupur. Primul grup s-a bucurat de un media ‘imbundtegt ta grin, iar cca (gropu de corel) & pimit doar ingrijire modieals. La toate calegorile de vars, conficentl de inteligegt medi al copilr din gropul imbanaafit™ era mai mare decatal acelora din ropa de con: 44% dine copii rupuli de contol au avut QI sub valoaren de 85 (inteleet de frontiers sau retardaj), compart cu mumai 12% din grupul_imbuniti’s In complete, Ia varia de 12 ani, gupul ,imbunitafit™ a objinut feaulate semnificaiv mai bone Ia testele de eiie si, tematic ‘Aceste descopei indiek apt c& puterea intlectial8 a copilor ‘zavantaai poate fi sport cosiderabildac Ii se oferexpeiene stimolatoare del incepta vei Rasa gi controversa privind ‘coeficientul de inteligent ‘Case 3.2 rezuml principle argumente in decbateres init in 1969 refeitoare la intrebarea: Exist sau no diferenfe deine en determinate genetic ne diverse grapurrasiale?™ GASETAT? ‘asa coficientul de intligentt (desire dei deseo amare a caput arlaae i uti ani, Problema In sce este aces ded ents sut ieee de ‘Benjonl dcteinne net te eels prpart rile ste Je Pecos ope et aren fst stand do ETB. ee ean pgs sofa un scored cu pope punt sub meta Dom ae hy dy. cneweta ra new din mode ‘eepectre a cso ‘Beebe aarp 1909 o tou publicare in Stale Unites su aol sna de Arr Jose incre sign 8 tr gents fa amt-e impicare majors in enisle de mages odie dive ‘ep all Elgon baat opin peo eaimaie de 409% tedibiii ‘lea dupa stale efrumte pe pouloa aba, CEreiabiats eter Ia peopoin vari ane esr, de cx tein1e_pstnovocia pezvourden “ata net pope pa zi Danie, pone Ta Feet) “Atorul 8 adtuga ct daverie tu pri posioiaae uct de medi puter. Bin pespeciv pear sets ap Inglis ch mts ales uc pnts open oe pal Meat, 1 cect pe problamatin inl Se ove anit ernie pe seu cea int ee mal npr: Pines 80% a wet apatite 80% ei itz ese ee ‘peel raya non ee sa ea lps ol erie ee REL Erpi ol ieee pout eng in 2. Robins (1978 evidena rye ak Jensen de nu fa fo bo oan seni seb mae de moda ms este injeleasd resin sa acu SOLA ORG Somat cae ee sn nc ie ei eo Sayan hat ec, Mane a etn rene pl Se ees eat de Isa wee aa care hee a Sion ace pa em epee ees tn fie neprviei, ese iii hr Wolo (Se Wemiee urbe, a8. cum Sue npar «pucmieonimnae de Decotree cogntvs 143 Ereditate/mediu: 0 abordare interactionisti ‘Aga eum am observat dehatercaereitatlmedin rfritare Ia intigen interes rola gonelor 3 moulin determinaren ingen iciindsurate, Motte dine ereetiriedscutate au servi In evidenieea Smtent or iar unele vor ssfne inulin acestr, in ost aren dea limur contribute relative ale fees, tose Jase dati ‘Anastalariacsingura ie Ne ae at ipl SSE Cam de Tea doa? Gin cana arate ola ma me ‘SESPSSsTaTa Ault gene eit i medial influenfazi comporamen- sed dete an sone pe eee stu tee : ifeiti soe praduce comporaaite dente Tver, india cts. ie Sone dango ise zea mei ‘femenca, vor manifeia comportameni diene Prin ubeae, teal igie 3 sceepa G-eetaes i edi tcoconazh gist a erie ce mt tiie dl nia pot feta inven exeills”(-c.) Tar reales Assia afi av wat concept de ineral de eacitnraort ct ftebres decd ereiatea si medial jou incacona EL comer ch stra geet impure Limi ey amnpoTancT pla ul aleid Tart comporimantuir i cal de fai QD tt {ER de rou va determina despa de medi in care wae cae eS nacre sonia cae ag {Bak emolionald doce a dezvoltre neguli poten insects Miivialor Sear Salapatck (1971) sustine of majoritaten indviilor ibn merle eat spreciat ne 205 25 de puncte. Asada, un oefiiont de intelienyh poste varia fn acest interval, depinzind de tipul de medi in care test individ ‘O teorieclsit,frmolts de Hebb (1949, istrea concept do mervel de react”, Autorl»eatiatdouttpur de ineligenit fe care lee numit-iligonta de tip A si iiligentd det inatgena de ip a 5 find potent ica444_Psmovocia vezvorriRu. af stip Ba edu cu propria de inligeas 4, iad ‘wala exper nv sa ie ao dn Seng deg aa de Ton ‘Sie wet ur foe ew ober iligenpa dep. sau B, coat mai putin compararea lor ine indiviz. In 1968, Vernon aduga nul de tp Cc find paren, de intligenf 2, ma sabi prin intermedi wes ei = ort dfcukajit de evalure & potenilul genetic gi a eran u difertle mei, ultates interaluluidereajie™ este in prezeat limita Mai mult decdt at, cercetr ecente in domeniul sesneticl sugereazi ot structura genetic este mai flexibil devi sé ‘redea; limite rgidesuperioae sau inferioare nu pot exis. Asada, pln clnd vor f1 disponibile doveri mai clare, aceasta abordare {camintete elo are claboreaz politic sociale yi elor din domeni ‘dcajonal de natura complex a interacial ereditate-medi $i de ecestates asiguirilcelor mal bane condipi de mediu penta tf indivai. De aSemenea, ca incurjeazhcercettori sb claboreze mai multe studi de eretareasupra practice sociale edvatinal care i poat reduce diferente deintligen dinie grup, "Nota ef o desire mai aminunih a controversti exedi- tateimediv in psinologie poate fi sits in Wadely gi cola. (1997), iar 0 disci mai completa pevind icone itligenfel i diferle tipuri de teste de illigenis posts gli in Birch Hayward (1994,