Iso 9001 SPITALUL ORASENESC BUHUSI Buhugi-605200, str. Vaiooga nr.3,jud. Bacbu Nr. Autoriz.funct.: 102/04. 09. 2010; C.F. 4187271 Certificat 1.5.0, 9001: Numer certficat 56396/A0001/UK/RO Tel: 0254-262220.-centralor "Tel/Fax: 0234-261560 ~ secretariat; gmail: spitalbuhusi@gmail.com ; _ www.spitalbuhusl.ro 7 Hee Ne YA in. ALZAZ...2015 LABORATORUL DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA PROTOCOL DE INVESTIGATII RADIOLOGICE | Elaborat: Dr. MIHAILA CARMEN } Data: 09.10.2015 Semnatura “Verificat, Dir. Medical : Dr. ROTARU HILDA 10.2015 Semnatura [cons ANTIN OTR MANAGER, SAMTATE at pentru conformitate.Birou de calitate Data:09.10.2015 Semnatura ‘Aprobat:Manager: Dr. (ORON MOUHANNAD ; es ta:09.10.2015 Semnatura Diseminare: catre spital/ambulatoriu | Aplicare: Personalul medical din Laboratorul de Radiologie si Imagistica Medicala. ‘Componenta Descrierea modificarii | Dat de la care se aplied prevederite ] Re revizuiti_ ‘ editiei/revizier Edigia 1 : (24, 03. 2014, | Revizial | x Au fost excluse procedurile 09. 10. 2015. nespecifice laboratorului de radiologic si imagistica medicala Revizia 2 Revizia 3 Pag 1 din 60 Spitalul Biroul de calitate [seat on a BIROU GaLITat1.SCOP: Prezentul protocol descrie principiile si etapele de efectuare a examenelor radiologice. 2.DEFINITIE: Radiodiagnosticul constituie 0 metoda de investigatie paractiniea, care ne furnizeara date morfolozice si nale foarte utile pentru diagnostic, si, implicit, si pentru tratament »scopia este © metoda de explorare radiologica, care consta in examinares pe sayersat corpul expus. Radioscopia se Ra imaginilor pe care fe da un faseieul de rave Rontgen. dupa ce laa razelor de catre diferite eorpuri, pe proprietatea razelar Rontgen de ranul radioscopie a produce luminiscenta unor corpuri si pe proiectia lor conic, Radioscopia permite explorarea dinamica a unor organe. dandu-ne informatii pretioase morfologice si functionale. va pe: absorbtia in Radiografia este 0 metoda de explorare radiologica. care se bazeaza pe proprietatea razelor Rontgen de a impresiona stratul sensibilde bromura de argint si filmele radiografice. Radiog 2 si constituie un document obiectiv. ce poate fi comparat in p. Exista multiple detalii decat radioseo metode radiografice, dupa organul sau portiunea organului de examinat si dupa seopul pe care il urmarim, 3.DOCUMENTE DE REFERINTA: 3.1 Manual de tehnica radiologica de M. Lungeanut 3.2 Radiologie si imagistica medicala de S.A. Georgescu, C. Zaharia 3.3 Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnost interventionala 3.4 Norme fundamentale de Securitate Ra si radiologic logica 4.DESCRIEREA PROTOCOLULUL DEFINIREA INCIDENTELOR La realizarea unci radiografiitrebuie s& tinem cont de doud notiuni: pozitie si incidents. Pozitia este situafia bolnavului sau a regiunii de radiografiat in raport cu ecranul sau filmul radiografic. Astfel, avem: ‘© Pozitii frontale: bolnavul (regi cu planul ecranului sau filmului. © Pozitii laterale stanga sau dreapta (de profil), adic& planul sagital al bolnavului (regiunii) paralel cu ecranul sau filmul. © Pozitii oblice: planul frontal oblic fat de ecran (film). Condijia necesara objinerii unei incidente standard este o definire sigurd, corecta a incidentei. Incidenta este definité printr-un ansamblu de elemente de informare necesare si suficiente care permit objinerea si reproductibilitatea, plecdnd de la un obiect dat, a imaginii radiografice determinate. Practic, incidenga este definita prin directia si centrajul razei centrale in raport cu obiectul radiografiat. Reamintis ca la formarea imaginii, raza centrala nu poseda nici o proprietate particular’ in raport cu alte raze ale fasciculului radiant (raza centrala este prin conventie raza central a fasciculului conic de raze X). Ea nu serveste decat la facilitarea pozitionarii focarului tubului in raport cu subiectul, Alté notiune important este aceea clo inciden{a dat’ este conditionata de raporturile de situatie a diferitelor structuri ale inea) cu fafa sau spatele la ccran (film), adica planul frontal parale Pag 2 din 60 Biroul de calitate so OR. BUMS | cowcaure sINCIDENTELE CAPULUI LINCIDENTE STANDARD POZITIA DE FATA. INCIDENTA STANCILOR IN ORBITE (Schuller 1) Radiografia in aceasta incidenga, ofer’ detalii asupra regiunii occipitale si jumatajii posterioare a boltii craniulu Stancile temporalului, proiectate in orbite, sunt bine evidentiate. Este, de asemenea, o incidenta potrivita pentru studierea sinusurilor frontale, a celulelor etmoidale si a mandibulei. ‘Tehnica de radiografiere Incidenfa antero-posterioaré Subiecnil, in decubit dorsal, corpului Capul, cu contact occipital, are planul sagital perpendicular pe planul de examinare, tragusurile sunt echidistante de acesta. Barbia este putemic flectat’i pe gat pentru a aduce pe cat posibil planul frontal paralel cu planul mesei. Capul find astfel pozitionat se ajunge ca fasciculul vertical al centratorului luminos si se confunde cu planul sagital, iar fasciculul orizontal cu planul frontal al capului. Planul OM formeaza cu planul de examinare un unghi OM de 90°, iar unghiul S va fi de 0°. Raza centralii, perpendiculara pe film, intr prin nasion. Caseia, de 24/30, in lung, este astfel plasaté incat marginile laterale si fie la distanté egala de planul iar marginea superioard a casetei va depasi cu doua laturi de deget conturul superior al craniului. -F de 115 om, dispozitiv Bucky. asezal pe mijlocul mesei de radiografiat, cu brajele intinse se-a lungul sagital Radiografia se efectueaza cu focar mic, distanta Variante de executare Incidenfa antero-posterioard Subiectul, seznd, cu spatele lipit de stativul vertical, ,ine brafele lasate jos, de-a lungul corpului Caput, cu contact occipital, are barbia puternic flectata in piept. Planul sagital al capului este perpendicular pe film, fapt realizat atunci cénd se constati echidistanta tragusurilor de planul de examinare. Raza centralé, cu traiect orizontal, perpendiculard pe film, intr& prin nasion Caseta de 24/30 in lung, ‘acar mic, dispozitiv Bucky in situatia in care bolnavul nu poate realiza contactul occipital cu planul de examinare, se efectueaz’ radiografii in incidenja postero-anterioar’, culcat sau in ortostatism. Inciden{é postero-anterioard Subiectul, in decubit ventral, are corpul intins pe mijlocul mesei de radiografiat, cu pieptul ugor ridicat, cu ajutorul unor saci de nisip. Antebratele, flectate la coate, se sprijind. cu palmele pe mas. Caput, sprijinit pe frunte si nas, are planul sagital perpendicular pe planul de examinare. Glabela este fixata pe mijlocul filmului. Raza central, perpendiculara, care are traiect orizontal, intra deasupra protuberantei occipitale interne. Incident postero-anterioara Subiectul, in ortostatism, cu brafele de-a lungul corpului Capul, cu planul sagital perpendicular pe film, se sprijind cu fruntea si nasul usor turtit pe stativul vertical. Pag 3 din 60 Biroul de calitate (grav on. SUMS BIRO GALITATERaza central, perpendiculara, cu traiect orizontal, intra pugin deasupra protuberanjei occipitale externe. Radiografia este bine realizata atunci cdnd evidentiazi proiectia stancilor in fereastra transparent de la nivelul orbitelor. Marginile superioare ale stancilor se situeaza usor sub rebordul orbitar superior. Radiografia evidentiaza: Regiunile pietro-mastoidiene, proiectate in orbite, sunt bine evidentiate, oferind detalii asupra elementelor anatomice din componenta lor. Varful stdncii este mascat. Dinduntru in afara se disting: = Conductul auditiv intern, vizibil pe toatd intinderea lui. Uneori, pe radiografiile de foarte buna calitate este vizibil porul acusticului, o mic zona de transparenfi crescut, situata in cadranul supero-extern al extremitajii laterale a conductului auditiv intern ~ Nucleul labirintul, cu forma sa specified, are raport prin capsula canalului semicircular lateral cu extremitatea lateral a conductului auditiv exter. Nucleul labirintului are in componenja sa canalele semicirculare si capsula compacti a acestora.transparentele caracteristice ale canalelor semicirculare superior si lateral sunt evidente si converg spre vestibul. Canalul semicircular posterior nu este vizibil pe aceasta incident’. Sub vestibul, uneori, se vede si niga ferestrei ovale. Mai jos i lateral de vestibul este opacitatea in spiral a cohleei. Proiectia primei ture de spira a melcului determin& formarea, sub vestibul, a opacitétii convexe ¢ promontoriului Sub nucleul labirintului este bine evidentiata zona transparenté a casei timpanului. jin interiorul casei timpanului se vede clar opacitatea fina a lanjului osicular Lateral este transparenia triunghiulara, cu varful in jos, a antrului mastoidian, continuata cu aditus-ad~ antrum. Se mai vede apofiza mastoidiana cu celulele mastoidiene si transparenta in banda a conductului auditiv exter. Marginea superioard a stancilor este bine evidentiatd sub conturul superior al orbitelor. La nivelul marginii superioare a stncilor deosebim, dinduntru in afar, 0 micd depresiune deasupra varfului, denumita foseta ganglionului Gasser, continuatd cu un traicct liniar net delimitat pand la fosa subarcuata. Deasupra capsule! canalului semicircular superior este eminenta arcuat. Conturul superior al transparenfei crescute a antrului mastoidian corespunde portiunii din marginea superioari a stincii denumita tegmen antri Calota desfigurati oferi detalii anatomice aupra regiunii occipitale si jumétitii posterioare a boltii craniului Calota este constituita din cele dou’ oase parietale, plasate lateral si in sus; lateral, sub acestea, sunt oasele temporale cu scoama, apofizele mastoide gi sténcile proiectate in orbite. In centru se suprapun occipitalul gi frontalul Radiografia evidenjiazd mai bine detalii ale formajiunilor anatomice ale jumatatii posterioare a bolti craniene La persoanele tinere sunt vizibile suturile craniene care se sterg odata cu varsta, pe masurai ce se instaleaza procesul de scleroza gi atrofie osoasi Sunt vizibile; sutura sagitala intre oasele parietale, sutura coronara ({ronto-parietala), lambdoida (parieto- occipital). Sutura metopicd persist uneori si dupa varsta de 4 ani. Aceste suturi au aspectul unor ini transparente dinjate, care cu timpul se sinostozeazai ind au aspectul unor benzi de osteosclerozd. Pe sectiune, osele calotei prezinta trei straturi: compacta tabliei extemne gi interne si spongioasa in mijloc. Grosimea calotei varia intre 3 si 8 mm. La nivelul calotei se evidensiaza urmatoarele elemente morfologice: -Fosetele Pachioni situate in regiunea parietala, paramedian, sub forma unor mici zone transparente. -Impresiunile digitale, nu intotdeauna evidente, apar ca usoare deniveliti pe conturul intern al parietalelor. “Gina Spt calcificate devin vizibile: coasa creierului, plexurile coroide si epifiza. fatliogsplic, #Yaceasta incident’, se pot vedea gi uncle formatiuni anatomice din componenga masivului ial. PLSinusurile frontale, de obicei asimetrice, sunt distinete. Conturul orbitar este bine evidentiat. Cele doua orbite sunt marginite median de celulele etmoidale si in centru de fosele nazale, separateprin septul nazal. Se vad cornetele mijlocii si inferioare. Se mai disting oasele malare, apofizele zigomatice, maxilarul superior gi arcadele dentare superioare Sinusurile maxilare sunt mai slab vizualizate. Mandibula este vizibils impreund cu arcada dentardi inferioara, Incidenfele postero-anterioare dau detalii mai precise asupra jumatatii anterioare a boltii craniului Se mai numeste: radiografia de craniu AP occiput-film fronto-occipitald, radiografia de craniu PA frunte- nas-film occipito-frontala sau Steenhius POZITIA DE PROFIL INCIDENTA LATERO-LATERALA niului de profil permite o vedere de ansamblu a calotei, etajelor bazei craniului si masivului ehnica de exeeutare Subiectul in procubit, umarul de partea in care este intors capul este ridicat, fixat cu saci cw ni antebratul, flectat, se sprijina cu mana de masa. La nevoie, mana facut pumn, agezat sub mandibulé, ajutd la fixarea capului, Membrul inferior, de aceeasi parte indoit, cu genunghiul flectat, ajuta de asemenea la fixarea corpului intr-o pozitie comoda. Capul, intors cu 90°, avand planul sagital paralel cu masa de examinat, iar planul OM perpendicular. se saz cu regiunea temporo-parictala pe mijlocul casetei Pentru a avea 0 pozitionare corectd trebuie ca una din liniile fasciculului luminos al centratorului lun si corespunda planului orbito-meatal, iar celdlalt si treacd prin linia interpupilara. Se masoard distanta dinire nasion si planul de proiectie. Daca distanta intre nasion si planul de proiectie este sub 7 em sau peste jonare incorec centrala perpendiculara este centratd in functie de ceca ce dorim sa exploraim. Craniut de ansamblu Raza central’, perpendiculara pe film, intr& cu 2 cm deasupra unitii treimii posterioare cu cele dowd treimi anterioare ale liniei orbito-meatale. Sinusurile anterioare ale fetei Raza central, perpendiculard, intra la jumatatea distanfei dintre tragus si apofiza orbitard exten’ pe linia orbito-meatal Orbitele Raza centrala, perpendicular& pe film, intra la nivelul marginii exteme a orbitei Caseta, de 24/30, in lat, astfel agezati ca marginile acesteia si depigeascd cu minim 2 em conturul craniului Distanta FF de 115 em, focar mic, dispozitiv Bucky (se poate yi fara Bucky). in cazul efectuarii de radiografii de profil pentru sinusurile anterioare ale fetei sau pentru orbite s utilizeaz& casete de 13/18, in lung. . iar 10s Variante de executare Subiectul, in ortostatism sau sezand. Capul sti cu planul sagital paralel cu planul de expunere, iat I vertical. Linia orizontald a centratorului luminos se suprapune peste linia orbito-meatala. central orizontala trece perpendicular pe planul sagital al craniului Aceastd varianté este foarte utili la obezi, uni traumatizati, eare nu pot sta in procubit. interpupilara perpendiculard pe stativul Pag 5 din 60 Biroul de calitate gPiTALUL OR. BURUS BIRO GALITATE‘Traumatizatiolr, care nu pot sta in procubit sau in pozitie sezAnda, li se executa radiografia in decubit dorsal, capul cu planul sagital si linia orbito-meatala perpendiculare pe masa de radiografiat Raza central& orizontald, din lateral, perpendicularé pe planul sagital, intra la 2 em deasupra unitii 2/3 anterioare cu 1/3 inferioare a liniei orbito-meatale. Caseta, de 24/30, in lat, fixata lateral, de partea lezata. Radiografia evidentiaza: Imaginea de profil a craniului da relajii asupra calotei, bazei craniului si a oaselor fetei, Calota este format anterior din osul frontal, posterior din osul occipital, iar partea mediand are in componenja sa oasele parietale suprapuse in cele 2/3 superioare, iar spre baz, cele doud temporale care sunt de asemenea suprapuse. in componena calotei de profil, mai intra fafa externa a marii aripi a sfenoidului.. Oasele componente ale calotei craniene sunt separate de niste lini de discontinuitate cu aspect dintat, specific cutiei craniene, care constituie suturile craniene. Suturile eraniene sunt: ~ sutura coronalai sau fronto-parietald, cu traiect vertical intre bregma si pterion: = sutura lambdoida sau parieto-oceipitala, care pleacd din lambda si ajunge la asterion; ~ _ sutura parieto-temporala, situatd intre parietal si temporal; = sutura parieto-mastoidiand, care separa parietalul de apofiza mastoida, find situaté intre asterion gi celulele mastoidiene. Mai rar sunt evidentiate si suturile sfeno-frontald, sfeno-parietala si sfeno-temporala, care delimiteaza aripa mare a sfenoidului de oasele din vecindtate: frontalul, parietalul si temporalul. Destul de frecvent intdlnim pe linia de suturd niste insule formate din oasele vormiene suturale. Daca suturile sunt foarte vizibile la tineri, dupa 40-50 de ani incep si se sinostozeze, pentru ca la o varsta mai inaintati sé apari chiar o hiperostoz& sutural’.Pe 0 sectiune de profil a oaselor calotei_ craniene deosebim tablia extema si intern’ sub forma unor imagini formate din tesut osos condensat, intre care diploia are aspectul unui {esut osos spongios poros mult mai prominent la persoanele in varstd.Grosimea oasclor calotei este in medie de 5 mm, variind intre 2 mm, cat are solzul temporalului, si 10 mm, la nivelul protuberanjei occipitale.Baza craniului pe seetiune, are in general o grosime mai mare. Conturul boltei craniene este continuu, cu unele mici denivelati pe tablia interna, datorate amprentelor impresiunilor digitale. La nivelul calotei si in special la osul parietal se disting amprente vasculare arteriale si venoase sub forma unor benzi de intensitate redus&, cu topografic constanté. = amprente vasculare arteriale, mai frecvente si cu topografia foarte constanta, au forma unor benzi de intensitate redus&, fine, cu contur net, care se ingusteazd progresiv si formeaza colaterale subjiri. Acest sanjuri arteriale trebuie foarte bine cunoscute pentru a evita confundarea lor cu liniile de fractur’, = amprenta arterei supraorbitare, de circa 2-3 om, este situat pe osul frontal, are un traiect vertical pornind de la nivelul unghiului dintre peretele posterior al sinusului frontal si planul sfenoidal. - ramura temporala medie profund& a arterei carotide externe, de circa 2 cm, are un traicetvertical si se suprapune peste proiectia sinusului sfenoidal, pentru a depasi in sus dorsumul selar. = amprenta arterei meningee mijlocie si a ramurilor sale (ramurd a arterei maxilare inferioare) incepe anterior de apofizele clinoide anterioare si are un traiect aproape vertical, paralel cu sutura coronal, Are dou ramuri principale: = Ramura anterioard, paralelé cu originea la nivelul pterionului care se ramifica parietal si se indreaptd spre bregma. Din ea porneste ramul mijlociu al arterei meningee mijlocii, care produce freevent hematoame intracraniene extradurale. Ramura posterioard (occipital) se indreapta spre lambda, daind ramuri la nivelul temporalului, precum si unraieét postettar si superior pe parietal (irenjglegVasehro-venoase sunt mai slab evidenfate, au un traieet neregulat, ondulat i calibru Pag 6 din 60 GEN de cata ss- Venele diploice, in numar, lungime si grosimi diferite, pot conflua sau au aspect de stea. Aspectul radiologic este de transparenfe liniare moniliforme, cu. aspect sinuos, terminate bruse cu zone de transparenja crescuta, uniforma, cu contur precis sau multilaculare, avand diametrul intre 0,5 ~ 1,5 em. = amprentele sinusurilor venoase apar ca niste benzi de intensitate redus&, sters delimitate. Efractia lor prin fractura duce la revarsat sanguin, epidural, endocranian. = santul sinusal longitudinal superior se evidentiaz3 ca o diminuare a transparenjei in banda diploicd spre vertex. = sanqul sinusului sfeno-parietal are un traiect vertical in lungul suturii coronale. El pleacd din dreptul jugului sfenoidal gi se vars& in sinusul lon; ‘al superior in dreptul bregmei ~ sinusul transversal, situat posterior, pleac& de la nivelul tablei interne spre celulele mastoidiene, cu a eliror transparenfi se con funda, in regiunea occipitala se mai distinge si sinusul venos lateral Venele emisare fac legitura intre sinusurile venoase si venele superficiale ale epicraniului, stribatind ambele tablii ale calotei. Imaginea radiologic a venclor emisare este cea a unor benzi de transparent crescutd, bine conturate, in peretii de os compact, paralel, cu aceeasi grosime, de 2-4 mm, pe tot parcursul lor, avand un traiect sinuos pe intraga lor intinderede 4-5 cm si nu se ramificd = emisarele frontale se vad rar. Au un traiect sinuos oblic, de la marginea superioara a orbitei, spre linia mediandi, Fac legatura intre venele cavitatii orbitare si sinusul longitudinal superior. - emisarele parietale-giurile parietale- se vid c4nd sunt mai mari. Sunt dispuse parasagital, paramedian, posterior de vertex avand aspectul unor transparente osoase, intre 2 mm pana la 2-3 cm. RADIOGRAFIA BAZEI CRANIULUI Z POZITIA AXIALA, HIPERAXIALA, SUBAXIALA, INCIDENTA SUBMENTO-VERTICALA (HIRTZ 1) $I VERTICO-SUBMENTALA (HIRTZ 11) Radiografia bazei craniului se realizeaza in pozitie axial’, hiperaxiala si subaxiala. Pozitia aiala este deosebit de utila pentru evidentierea elementelor anatomice de la nivelul etajelor bazei craniului. Acestea se proiecteaza pe caloti, a carei structura este relativ omo; Pentru realizarea radiografiei in pozitie axial, unghiul OM are +75° (-105°) Pentru a evidentia clementele anatomice ale etajului anterior si in special sinusurile maxilare utilizaim pozitia hiperaxiala, care are un unghi OM +64° (-124°), end arcul mandibular este tmpins inainte. Sinusurile frontale sunt evidente, putandu-se aprecia destul de bine grosimea perefilor anteriori si posteriori, precum si addncimea, Pentru studiul etajului mijlociu, care este usor oblic, si a stancilor se prefera pozitia subaxi unghiul OM -90°, Pozitia subaxialé asiguri o buna evidentiere a etajului mijlociu si posterior, precum si a regiunii pietro- mastoidiene. Sinusurile frontale, elementele anatomice din partea mediand a etajul suprapuse peste orbite, sunt mascate de catre arcul mandibular. 1a avand anterior si sinusurile maxilare, ‘Tehnica de executare Incidenta submento-verticala Subiectul, in decubit dorsal, pe mijlocul mesei de radiografiat. Se asazd saci cu nisip sub coloana toracalé, la nivelul umerilor. Capul cu planul sagital pe mijlocul mesei de radiografiat, sti in hiperextensie, astfel incdt vertexul contact cu planul de examinare. Se verificd echidistanta tragusurilor de planul de proiectie. inclinarea razei centrale diferd, pentru a se obfine un unghi OM in functie de incidenta axiala, hiperaxiala sau subaxiala pe care dorim sa 0 executam. De obicei se deflecteaza la maximum eapul. So" ser, Pag 7 din 60 Spitalul Ofgeeee, "tyend 4 Sung, SC Biroul de calitate fserauut on auMug] BIROU CALITATE‘Raza central, inclinata caudo-cranial pana se obtine angulatia dorita, intra in mijlocul liniei biauriculare. pentru incidenja axiala si subaxiala si in mijlocul liniei ce uneste unghiurile exteme ale mandibulei, pentru incidenqa hiperaxiala. Caseta, de 18/24, in lung, este astfel asezata incit fasciculul transversal al indicatorului:_luminos corespunda mijlocului jumatajii superioare a casetei Distanta FF 115 cm, dispozitiv Bucky, focar mic. Variante de executare Subiectul, sezand, cu spatele fixat de spatarul scaunului care se afla la acea distanta de stativul vertical care permite deflectarea capului pana ce vertexul va lua contact cu planul de examinare. Pentru ca planul sagital al capului s4 fie perpendicular pe mijlocul planului de contact, verificim echidistanja tragusurilor. Raza centralé orizontala, perpendiculara pe planul de examinare, intra la mijlocul liniei biauriculare. Cascta, de 18/24, in lung, astfel incdt fasciculul transversal al indicatorului luminos si ia contact cu mijlocul casetei, Subicctul std asezat spre capatul mesei de radiografiat, astfel Incat capul, care atérnd, si realizeze contact al vertexului cu mijlocul unei casete de 18/24, agezate pe un stativ special, situat la extremitatea mesei de radiografiat. Cu ajutorul sacilor de nisip, aflati sub casetZ, aceasta poate fi inclinaté pand realizam angulatia dorita La subiectii care nu pot deflecta capul, radiografia in incidenta axiala este uncori imposibil de realizat, La cei cu extensie limitata se obtine angulatia dorita prin inclinarea exageraté a razei centrale. Radiogratia bazei craniului este corect executat’ ciind exista o simetrie a proiectici articulatiilor temporo- mandibulare in raport cu calota. Proiectia arcului mandibular este diferita, in funcyie de unghiul OM; astfel in incidenta subaxiald este peste jumatatea anterioara a celulelor etmoidale, iar in incidenja hiperaxiala este situaté inaintea sinusurilor frontale, Locul proiectiei arcului mandibular determina alegerea incidenfci cele mai adecvateevidentierii unor elemente ale bazei craniului ani POZITIA AXIALA Incidenta vertico-submentald Subiectul, in decubit ventral pe mijlocul mesei de radiografiat. Capul, in extensie forjaté cu planul sagital perpendicular pe caseta, se reazma cu biirbia de mast. Raza centrala perpendiculara pe film, intra prin vertex, realiznd un unghi OM de 105° (+75°) si un unghi S de 0° Caseta, de 18/24, in lung: marginea superioara depaseste capul cu doua laturi de deget Distanta FF de 115 em, focar mie, dispozitiv Bucky. POZITIA HIPERAXIALA Subiectul, in decubit ventral, pe mijlocul mesei de radiografiat; antebrajele in flexie, cu palmele asezate pe masa. Capul, in extensie forjata, cu planul sagital pe mijlocul casetei, se sprijina cu barbia pe planul de sxaminare. Raza central, inclinata, formeazi un unghi OM de +60° si iese prin mijlocul linei care uneste cele doud gonioane. Pag 8 din 60 A DANI de calitarePOZITIA SUBAXIAI Subiectul, in decubit ventral, pe mijlocul mesei de radiografiat; antebrajele, in flexie, cu palmele agezate pe ma Capul, in extensie fortaté, cu planul sagital pe mijlocul casetei, se sprijina cu barbia pe planul de examinare. Raza centralé, inclinata cranio-caudal, formeaza un unghi OM de -90° si S de 0° si iese fa douti laturi de doget inapoia simfizei mentoniere Distanta FP de 115 em, focar mic Caseia, de 24/30, astfei asezata incat fasciculul transversal al indicatorului luminos s& intre la jumatatea distanfei intre marginea anterioara si mijlocul casetei, marginile laterale la distanya de planul sagital. Variante de executare in cazul subiectilor cu gat s executa din ortostatism sau pozitie sez wurt, care nu pot efectua o extensie puternicd a capului, radiografiile se pot ind, utilizandu-se stativul vertical Radiografia evidentiaza: Dinainte, inapoi se disting elementele anatomice ale etajului anterior, mijlociu si posterior al bazei craniului in etajul anterior, bilateral, simetric, orbitele sunt suprapuse peste sinusurile maxilare, peretele posterior extern al orbitei intersecteaz peretele sinonim al sinusului maxilar care are forma de ,S”, constituind peretelui orbitar Posterior de aceste dou’ linii se mai distinge o a treia Tinie, care descrie o curbé cu concavitatea posterioar’, corespunzind unghiului de reunire a aripilor sfenoidale. Aceasté linie constituic limita anterioard a etajului mijlociu. in zona mediana a etajului anterior al craniului, dinainte, inapoi sunt sinusurile frontale, lama cribriforma a etmoidului cu apofiza crista gall Pe linia mediana, in concavitatea arcului mandibular, se proiect fosele nazale care sunt separate de septul nazal. in etajul mijlociu.pe linia mediana, se gseste saua turceasc’ care se delimiteazd posterior prin apofiza bazilard. Sinusurile sfenoidale sunt suprapuse peste cavum, ale carui contururi pot fi bine delimitate. De o parte si de alta a sinusurilor sfenoidale se vid apofizele pterigoide cate formeazi un ,V” deschis ‘napoi si care prin partea anterioari delimiteaza impreund cu sinusul maxilar regiunea posterioard a fosei plerigo-maxilare. Partial, se evidentiaz& fosa temporala formata de marca aripa a sfenoidului peste care se suprapune arcul mandibular. Mai evidentiem, bilateral, gaura oval, gaura rotunda mic si condilul mandibulei cu articulatia temporo- mandibulara, 8 celulele etmoidale suprapuse peste cteaz’, de 0 parte si de alta a apofizei bazilare, pe o linie oblica Regiunile pietro-mastoidiene se pr dinduntru fn afard si dinapoi inainte. Varful stancii, orientat oblic anterior, se contureaz8 in transparenta formatii de giurile rupte anterioare si posterioare. In continuarea gaurii rupte anterioare observm canalul osos al trompei faringo-esofagiene. Posterior intilnim orificiul carotidian si in apropicrea lui, fosa jugulard, care de partea dreapta este de obice’ mai mare. Incidenta axiala poate evidentia unele date privind varful mastoidei cu celulele mastoidiene, conductul auditiv extern, regiunea antro-timpanala. Median de regiunea antro-timpanalé vedem nucleul labirintic, din care se disting numai vestibulul i canalul semicircular extern ca o bucla transparent cu concavitatea spre exterior. Inapoia canalului semicircular extern se gaseste transparenta casei timpanului in care se proiecteaza lanyul de oscioare. Radiografia evidentiaza: capul humerusului, acromionul, cavitatea glenoida, apofiza coracoida, clavicula, unghiul superior-intern al omoplatului C.Radiografia claviculei, unilateral, in incidenta postero-anterioara Pozitia subiectului: decubit ventral, cu capul intors spre partea opusa celei care se radiografiaza; clavicula pe caseta, bratul de partea radiografiata de-a lungul corpului, cu mana in pronatie: palma priveste in sus, lumarul opus rezemat pe un sac cu nisip, Se expune in apnee. Raza centrala: perpendiculara pe caseta, intra prin unghiul superior-intern al omoplatului Distanta focar-film: 115 em. Film radiogratic: 18/24 em, cu dimensiunea mare pe lat; marginea craniala depaseste clavicula eu 3 laturi de deget, marginea externa la nivelul partilor moi ale umarului. Radiografia evidentiaza: articulatia acromio-claviculara, clavicula, articulatia stemo-claviculara, vertebra rl 3.RADIOGRAFIA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERAL ulat A.Radiografia a 4 scapulo-humerale de fata, in incidenta antero-posterioara Pozitia subiectului: decubit dordal cu capul rezemat pe un sac cu nisip; usoara inclinare a toracelui spre partea examinata, pentru un bun contact cu caseta, prin ridicarea pe saci cu nisip a umarului opus; bratul uusor departat de corp, in rotatie externa; mana orientata in sus si in afara(supinatie). Raza centrata: inclinata eranio-caudal 20 grade, intra la doua laturi de deget deasupra axilei, in depresiunea subacromiala; se expune in apnee. Distanta focar-film: 115 em. Film radiografic: 18/24 cm orizontal, cu dimensiunea mare in lung; marginea superioara a casetei depasest umarul cu doua laturi de deget; marginea laterala depaseste partile moi cu doua laturi de deget. Gi antidifuzoare- cu sau fara, in functie de pacient Radiografia evidentiaza: clavicula, acromionul, marea tuberozitate umerala, santul bi apofiza coracoida. la pital, omoplatul, B.Radiografia articulati oblica(incidenta Didiee) ‘capulo-humerale in incidenta postero-anterioara, cu raza centrala Pozitia subjectulut: decubit ventral, cu capul intors spre partea opusa regiunii de examinat; fata anterioara a umarului plasata pe caseta, bratul este in abductie, cotul in flexie si mana pe sold. Policele se sprijina pe fata posterioara, iar celelalte degete pe fata anterioara a crestei iliace. Axa epicondil-epitrohlee este verticala, Raza centrala: la inceput este centrata pe cot, apoi tubul este inclinat, raza centrala flind indreptata spre capul humeral, realizand cu verticala un unghi de 45 grade; se luereaza in apne. Distanta focar-film: 115 em. Film radiografic: 18/24 cm, orizontal, cu dimensiunea mare pe lat; marginea superioara a casetei depaseste umarul cu teei laturi de deget; margimea laterala depaseste partile moi cu doua laturi de deget. Grila antidifuzoare se foloseste sau nu, in functie de subiect Radiografia evidentiaza: apofiza coracoida, clavicula, acromionul, articulatia acromio-clavieulara, marginea laterala a omoplatului, capul humerusului C.Radiografia artieulatiei seapulo-humerale de profil Pozitia subiectului: decubit dorsal, cu usoara inclinare a trunchiului spre partea de radiografiat, pentru un fact cu caseta; bratul ridicat, cu mana pe cap. se lucreaza in apnee. Biroul eiraLUC or sung] BIROU CALITATEDistanta focar-film: 115 em. Film radiografic: 18/24 cm, cu dimensiunea mare in lung; marginea inferioara a casetei , la un lat de deget sub unghiul inferior al omoplatului; marginea laterala depaseste cu doua laturi de deget partile moi. Grila antidifuuzoare-cu sau fara , in functic de subiect. Radiografia evidentiaza: clavicula, apofiza coracoida, cavitatea glenoida, humerusul, acromionul articulatia acromio-claviculara, 4.RADIOGRAFIA HUMERUSULUL A.Radiografia humerusului de fata Pozitia subieetului: decubit dorsal, cu bratul in usoara abductie, se sprijina pe caseta pe fata dorsala; palma orientata in sus; axul epicondil-epitrohlee trebuie sa fie paralel cu planul casetci ‘Raza centrala: perpendiculara pe caseta, este proiectata la jumatatea distantei dintre umar si cot Distanta focar-film: 115 cm. Film radiografic: 15/40 cm, in lung; marginea superioara a casetei depaseste umarul cu doua laturi de deget, iar marginea laterala si mediala la egala distanta de partile moi. Fara grila antidifuzoare. Radiografia evidentiaza: articulatia scapulo-humerala, articulatia acromio-claviculara, acromionul, capu! humeral, diafiza humerala, epicondilul, condilul humeral, epitrocleea, trocleea humerala, extremitatea proximala a radiusului, extremitatea proximala a cubitusului B,Radiografia humerusului de profil, subiectul in clinostatism Pozitia subiectului: decubit dorsal, bratul in usoara abductie se sprijina pe caseta prin fata interna; axul cpicondil-epitroclee este perpendicular pe caseta; antebratul este flectat, mana orientata cu palma in afara Raza centrala: perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul bratului: se expune in apnee. Distanta focar-film: 115 cm. Film radiografic: 15/40 cm, in lung; marginea superioara a casetei depaseste umarul cu doua laturi de deget, iar marginile externa si interna trebuie sa fie la distanta egala de partile moi Radiografia evidentiaza: acromionul, capul humeral, extremitatea distala a humerusului, extremitatea proximala a cubitusului, extremitatea proximala a radiusului, “Radiografia humerusului de profil, subiectul sezand Positia subjectului: asezat pe scaun langa stativ; bratul departat de corp se sprijina pe caseta prin fate interna; antebratul este flectat; axul epicondil-epitroclee perpendicular pe cascta, Raza centrala: perpendiculara pe caseta, patrunde prin mijlocul bratului.. Distanta focar-film: 115 cm. Film radiografie: 15/40 cm, sau 24/30 cm, in lung; marginea casetei este impinsa laterale( externa si interna) la egala distanta de partile moi. Radiografia evidentiaza: aceleasi clemente ca si in incidenta deserisa anterior. axila, si marginile D.Radiografia humerusului, axial Positia subjectului: in clinostatism, bratul de examinat este asezat in unghi drept fata de trunchi, mana tine spatarul unui scaun, capul este intors spre partea ccalalta. Raza centrala: perpendiculara pe mijlocul casetei, paralela cu peretele toraci Distanta focar-film: 115 em. afic: 18/24 cm, cascta este pozitionata vertical, este impinsa dincolo de gat Se expune in apnee. SPITALUL ORASANESC Pag 36 din 60 dy calitate5.RADIOGRAFIA ARTICULATIEL COTULUL A.Radiografia articulatiei cotului de fata Positia subiectului: sezand pe un scaun langa stativ, sub care isi plaseaza genunchii; membrul superior integral in extensic, se reazema cu olecranul in centrul casctei; antebratul este in supinatic, si fata palmara a mainii privesta in sus. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe mijlocul interliniei articulare, a carei parte externa humero- radiala este palpabila(se executa miscari de pronatie-supinatic, care permit rularea cupei radiale sub degetul care palpeaza), care corespunde pliului cutanat de flexiune-cel mai distal situat, reper care este situat la 1 cm distal de epicondil. Distanta focar-film: 115 em. Film radiografie: 13/18 em, sau 18/24 cm, in lung; marginile externa si interna a caset de partile moi Radiografia evidentiaza: humerusul, fosa olecraniana, epicondilul, epitrocleea, olecranul. trocleea, articulatia humero-cubitala, articulatia humero-radiala, capul radiusului, apofiza coronoida. la acecasi distanta B.Radiografia articulatici cotului de profil Pozitia subjectului: sezand pe un scaun langa stativ; bratul si antebratul sunt in plan orizontal.cotul in semiflexie se sprijina prin fata cubitala; policele priveste in sus. Raza centrala: yerticala, perpendiculara pe ‘a, trece prin mijlocul liniei care uneste punctul cel mai proeminent al olecranului cu cupusoara radiala. Distanta focar-film: 115 em. Film radiografic: 13/18 cm, sau 18/24 cm, orizontal, in lung; margi le moi. grafia evidentiaza: humerusul, peretele osos care desparte foseta olecraniana de foseta coronoida, ciocul olecranului, olecranul, foseta coronoida, apofiza coronoida, capul radiusului. ile casetei- la aceeasi distanta de D,Radiografia olecranului ezand pe scaun langa stativ; toracele aplecat anterior spre masa, antebratul cu fata -asetei; fata palmara a mainii priveste in sus; bratul flectat Pozitia subiectulu dorsala pe masa, se sprijina eu cotul pe mijlocul pe antebrat. Raza centrala: perpendiculara pe caseta intra pe fata posterioara a bratului la 3 cm deasupra olecranului. Distanta focar-film: 115 em. Film radiografic: 13/18 cm, orizontal, cu dimensiunea mare in lung Radiografia evidentiaza: olecranul, trocleea, epitrocleea, epicondilul, cubitusul, radiusul, humerusul, 6.RADIOGRAFIA OASELOR ANTEBRATULUL A.Radiografia oaselor antebratului de fata, in incidenta antero-poste1 ara Positia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul sprijinit pe caseta, pe intreaga lungime, prin fata posterioara, palma priveste in sus. Antebratul va fi in supinatie riguroasa pentru a nu se incrucisa cele doua oase. Raza centrala: perpendiculara pe caseta, patrunde prin mijlocul antebratului Distanta focar-film:115 em. Pag 37 din 60 Spitalul-Orasenl Bifoukale eal iROU catrrareFilm radiografic: 24/30 cm, in lung; marginea proximala a casetei depaseste cotul cu doua Iaturi de deget. ‘marginile laterala si mediala la aceeasi distanta de partile moi. Radiografia evidentiaza: radiusul, cubitusul, capul radiusului, articulatia humero-cubitala, stiloida cubitala, stiloida radiala, B.Radiografia oaselor antebratului de profil Positia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul sprijinit pe intreaga lungime prin marginea cubitala pe caseta, mana cu policele in sus. Raza centrala: perpendiculara, intra prin mijlocul antebratului Distanta focar-film: 115 em. Film cadiografic: 24/30 em, in lung; marginea proximala a casetei depaseste cu 3 em cotul; marginile externa si interna ale casetei la distanta egala de partile moi. Radiografia evidentiaza: capul radiusului, condilul humeral, trocleca, cubitusul, radiusul, apofiza stiloida a radiusului 7.RADIOGRAFIA ARTICULATIEI PUMNULUI ula A.Radiografia arti pumnului de fata Positia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul si mana in pronatie se sprijina cu fata palmara pe caseta, Raza centrala: verticala, perpendiculara pe caseta, intra prin mijlocul linici care uneste varfurile apofizelor stiloide radiala si cubitala Distanta focar-film: 75 em. Film radiografie: 13/15 em, in lung, Radiografia evidentiaza: radiusul, cubitusul, scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul, trapezul, , metacarpienele, trapezoidul, osul mare, osuil cu cai B.Radiografia articulatiei pumnului de profil Pozitia subiectulu’: sezand pe scaun langa stativul aparatului; antebratul si mana se sprijina pe masa prin marginea cubitala; articulatia pumnului plasata in mijlocul casetei. Raza cenirala: verticala, perpendiculara pe caseta, intra prin apofiza stiloda radiala. Distanta focar-film: 75 em. Film radiografic:13/18 em, in lung. Radiografia evidentiaza: cubitusul, radiusul, semilunarul, piramidalul, osul cu carlig, osul mare, trapezul, trapezoidul, metacarpienele 2-5, pisiformul, scafiodul, primul metacarpian. C.Radiografia articulatiei pumnilor, comparativ Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratele si mai cubitala; articulatiile pumnilor apropiate, iar degetele flectate se ating. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe mijlocul casetei Distanta focar-film: 75 cm. Film radiografic: 18/24 cm, cu dimensiunea mare in lat. le se reazema pe masa prin margi f oFAsanes BUHUS! — Pag 38 din 60A.Radiografia seafoidului de fata(incidenta Schreck) Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul este sprijinit pe stativ, mana semiinchisa, in usoara inelinare cubitala. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe Distama focar-film: 75 cm Film radiografic: 13/18 em, cu dimensiunea mare in lung. Radiografia evidentiaza: radiusul, cubitusul, scafoidul, semilunarul, osul mare. foid, intra la 15 mm sub interlinia radiocarpiana, B. \liografia scafoidului de profil(incidenta Schreck) Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul pe masa; mana in usoara pronatie, formeaza cu caseta un unghi de 45 grade: sprijinul mainii se face prin cubitus si pe cel de-al 5-lea deget. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe caseta, intra la 15 mm sub interlinia articulara radiocarpiana Distanta focar-film: 75 em. Fil radiografic: 13/18 em,in lung, Radiografia evidentiaza: radiusul, cubitusul, seafoidul, semilunarul, trapezul, osul cu ca metacarpienele. 9.RADIOGRAFIA MAINIL A.Radiografia mainii de fata Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa stati; mana se sprijina cu fata palmara pe mijlocul casetei cu degetele usor indepartate. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe caseta, intra prin capul metacrpianului IIT. Distanta focar-film: 75 em. Film radiografic: 18/24 em, cu dimen degetelor Radiografia evidentiaza: radiusul, cubitusul, scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul, trape trapezoidul, osul mare, osul cu carlig, metacarpienele, oase sesamoide, falangele degetelor. mnea mare in lung; marginea distala depaseste cu 2 em varful B.Radiografia mainilor, bilateral, de fata Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa masa; antebratele sprijinite pe masa, si mainile cu degetele usor indepartate aplicate prin fata palmara pe caseta. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe mijlocul casetei. Distanta focar-film: 75 cm. Film radiografic: 24/30 cm, cu dimensiunea mare pe lat, depaseste distal varful degetelor cu 2 cm. Radiografia evidentiaza: comparativ cele doua maini. C.Radiografia mainii de profil stativului; mana care se sprijina pe Pocitia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul pe mas caseta prin marginea cubitala, fiind usor inclinata posterior. Raza centrala; verticala, perpendiculara pe caseta, intra prin mijlocul celui de-al !V-lea metacarpian. Distanta focar-film: 75 cm. Film radiogratic: 18/24 cm, cu dimensiunea mare in lung; marginea distala a degetelor cu 2 em wsetei depaseste varful fserauut on. Bums paUIQue! Pag 39 Spitalul OraseneseRadiografia evidentiaza: metacarpienele I-V, falangele degetelor. D,Radiografia mainilor, bilateral, de profil Positia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratele pe masa stativului; mainile la 5-6 em una de alla, sprijinite pc marginea cubitala pe caseta, usor inclinate in afara Raza centrala: verticala, perpendiculara pe caseta, proiectata in mijlocul casetei, intre cele doua maini Distanta foear-film: 75 em. Film radiografic: 24/30 em, pe lat, marginea distala a casetei depaseste varful degetelor cu 2 em. p.Radiografia mainii in pozitie semilaterala Positia subiectului: sezand langa stativ; antebratul pe masa stativului, mana se sprijina pe caseta prin marginea cubitala a degetului V si atinge caseta cu varful celorlalte degete, care sunt indepartate intre ele. Raza centrala: perpendiculara pe caseta, vizeaza articulatia metacarpo-falangiana a degetului al II-lea. Distanta focar-film: 75 em. Film radiografic: 18/24 em sau 13/18 em, in lung, marginea casetei depaseste varful degetelor cu 2 em. Radiografia evidentiaza: cubitusul, radiusul, scafoidul, trapezul, metacarpianul |, falangele. 10.RADIOGRAFIA POLICELUL A.Radiografia policelui de fata, in incidenta palmo-dorsala Positia subiectului: sezand pe scaun langa stativ, mana in pronatie fortata, cu palma orientata in sus si in afara; se sprijina cu fata dorsala a policelui in centrul casetei. Raza centraia: verticala, perpendiculara pe caseta, vizeaza articulatia metacarpo-falangiana. Distama focar-film: 75 em. Film radiografic: 13/18, in lung, Radiografia evidentiaza: extremitat proximala. distala a metacarpianului I, oase sesamoide, falanga distala, falanga B.Radiografia policelui de fata, in incidenta dorso-palmara Poitia subiectulu’: sezand pe scaun langa stativ; antebratul in extensie; mana sprijinita pe peretele lateral al cutiei, iar policele plesat cu fata palmara pe caseta. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe mijlocul casetei. Distanva focar-film: 75 em. cilm radiografic: 13/18 cm, cu dimensiunea mare in lung; caseta cu filmul radiografic plasata pe o cutie de acceasi dimensiune. C.Radiografia policelui de profil Pozitia subiectului: sezand pe scaun langa stativ; antebratul pe masa; mana cu degetele flectate, se sprijina cu fata palmara pe caseta; policele lipit de caseta, pe fata laterala radiala, Raza centrala: verticala, perpendiculara pe caseta, vizeaza articulatia metacarpo-falangiana a policelui Distanta focar-film: 75 em Film radiografi 13/18 cm, in lung identiaza: trapezul, metacarpianul I, oase sesamoide, falanga proximala, falanga distala. INDEXULUI DE PROFIL Pag 40 din 60Pozitia subiectulué: sezand pe scaun tanga stativ; antebratul si mana spriji cubitala, Filmul tinut inire index(aflat superior) si medius. Radiografia se poate practica utilizand aceeasi pozitie, insa indexul lateral, sprijinit pe un support, iar restul degetelor flectate. Raza centrala: verticala, perpendiculara pe mijlocul falangei medii Distanta focar-film: 75 em. Fitm radiografic: 5/10 cm, in lung, invelit in hartie neagra opaca. Radiografia evidentiaza: falanga proximala, cea medie si cea di le pe masa pe marginea EXAMENUL RADIOLOGIC AL BAZINULUIL Radiografia bazinului de ansamblu Radiografia de ansamblu a bazinului se face in simetrie perfecta : planul frontal al bazinului paralel cu caseta. Pozitionarea corecta a pacic ste in decubit dorsal, cu membrele inferioare in extensie si cele superioare pe langa corp iar calcaiele distantate la 10 cm. Raza centrala verricala trece prin mijlocul liniei ce uneste ombilicul cu simfiza pubiana, perpendiculara pe caseta.(x) Distanta aparat-film corecta este de 100 em. Se foloseste film de 30/40 cm fixat cu dimensiunea mare pe latime; marginea craniala a casetei dep: cu 3 laturi de deget crestele iliace; marginile lateral la egala distanta de partile moi. Pe radiografia barinului in incidenta de fata trebuie sa se evidentieze: 1. Osul iliac ; 2. Creasta iliaca ; 3. Spina iliaca antero-superioara si cea postero-superioara: 4. Spina iliaca antero-inferioara si postero-inferioara; 5. Articulatia sacro-iliaca (marginea anterioara) ; 6. Articulatia sacro-iliaca (margine posterioara); 7.Gauri sacrate; 8. Hiatus sacrat: 9. Vertebre coccigiene; 10. Spranceana acetabulara; 11.Peretele superior al cavitatii acetabulare; 12. Fosa 12, Marginea inferioara a cavitatii acetabulare; 14. Marginea anterioara a cavitati acelabulare; 15, Marginea posterioara a cavitatii acetabulare; 16. Capul femural cu fovea capitis; 17.colul anatomic; 18. U-ul radiologic; 19. Pubisul; 20. Ischionul; 21. Spina sciatica; 22.Gaura obturatorie; 23. Pelvisul; 24. Simfiza pubiana; 25. Suprafata intervertebral; 26. Apofize articulare: 27. Coarne sacrate; 28. Marginea superioara a santului sacrat; 28. Scobitura nenumita; 29. Lacuna musculara; 30. Fovea capitis; (lungeanu) mtu este Radiografia axiala a micului bazin Pozitionarea pacientului ~ pacientul sta pe caseta pusa la marginea mesei, corpul este aplecat inapoi cu aproximativ 45° in lordoza lombara exagerata si se reazama in maini sau membrele superioare sunt ridicate si capul sprijint Raza centrala perpendiculara pe caseta, intra la 2 laturi de deget inapoia simfizei pubiene. Distanta focar-film 115 cm. Film folosit: 24/30 cm in lat; marginea anterioara a casetei depaseste cu 2 laturi de deget simfiza pubiana: linia interfesiera trebuie sa fie pe mijlocul casetei. Radiografia cuprind I Micul bazin; 2. Sacrul scurtat; 3. Promontoriul; 4. Coccis; 5. Simfiza pubiana; 6. Spina ischiatica; 7 Cavitatea cotiloida; 8. Capul femural Radiografia osului ili sriravui om wunug ‘BIRQU CALITATE Pag 41 din 60 Spitalul Oraseni Biroul de calitatePacientul este pozitionat in decubit lateral cu bazinul inclinat anterior 45° ; membrul inferior din partea de radiografiat in extensie iar cel opus flectat, cu genunchiul rezemat pe un suport. Inclinatiile inainte variaza in functie de habitusul bolnavului Raza centrala perpendiculara pe caseta intra la 2 laturi de deget inapoia extremitatii superioare a plicii interfesiere. Distanta focar- film \15 em. Film + 24/30 om, in lung; marginea craniala a casetei depaseste cu 3 laturi de deget creasta iliaca iar marginea posterioara depaseste cu 3 laturi de deget planul fesei. Pe radiografie se evidentiaza: 1. Creasta iliaca; 2. Articulatia sacro-iliaca; 3. 1a externa a osului iliac; 4.articulatia coxo-fernurala; 5. Capul femural; 6. Pubisul; 7. Marele trohanter; 8. Sacrul; 9. Fata interna a osului iliac.(X) Radiografia pubisului Pozitia pacientului in decubit ventral, cu gambele usor flectate; pubisul se reazama pe masa, Gambele se sprijina pe un suport. Raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin treimea superioara a plicit interfesiere si iese prin marginea superioara a pubisului. Raza centrala se poate inclina usor caudo-cranial pentru a proicete coccisul deasupra pubisului Distanta FF 115 om. Se foloseste film de 18/24 om, in lat; pubisul trebuie sa fie pe centrul casetei Radiografia evidentiaza 1, Sacru; 2. Coccis; 3. Simfiza pubiana; 4. Pubis; 5.Ramura ascendenta a pubisului; 6. Ischionul; 7. apul femural: 8.articulatia coxo-femurala.(x) RADIOGRAFIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE, Radiografia articulatiei coxo-femurale de fata (bilateral) Pozitionarea pacientului se face in decubit dorsal, cu membrele inferioare in extensie si o usoara abductic si rotatie interna de 20°. Distanta intre cele 2 calcanee sa fie de 10 cm iar degetele mari (halucele) sa fie in contact, Spinele iliace antero-superioare sa fie paralele cu stativul. Raca centrala perpendiculara pe caseta patrunde la 4 laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisulu Distanta FF e de 115 cm, Filmul utilizat este de 30/40 cm, transversal; marginea superioara trebuie sa depaseasca cu 2 cm crestele iliace. Pe radiografie trebuie sa se evidentieze: 1. Cavitate cotiloida; 2. Capul femural; 3. Colul femural; 4. Fovea capitis; 5. Ischionul; 6. Pubisul; 7. Osul iliac: 8. Spranceana acetabulara. (lungeanu) Radiografia articulatiei coxo-femurale de fata (unilateral) Pacientul este asezat in decubit dorsal cu membrele inferioare in extensie si alaturate, calcaicle departate cu 10 em: degetele mari unite. Colul femural este corect evidentiat in aceasta pozitie si inclinare a plantei Raza centrala, perpendiculara pe caseta intra la 2 laturi de deget sub mijlocul liniei ce uneste spina iliaca antero-superioara cu pubele. Distanta FF este de |15 cm. Pag 42 din 60 Biroul de calitateFilm folosit: 24/30 in lung; marginea proximala a casetei depaseste cu un lat de deget spina iliaca antero- superioara iar marginea laterala cu 3 laturi de deget partile moi. (X) Radiografia evidentiaza: 1. Cavitatea cotiloida; 2. Interlinia articulara coxo-femurala; 3. Capul femural; 4. Colul femural; 5, Marele trohanter; 6. Micul trohanter; 7. Ischionul. Radiografia de fata a colului femural (ineidenta postero-anterioara) Este 0 incidenta complementara care isi are utilitatea in cazurile de hiperanteversie ce nu se corecteaza suficient prin rotatic interna sau cazurile de rotatie ireductibila, Permite masurarea unghiului cervico- diatizar. Pacientul este asezat in ortostatism avand abdomenul in contact cu stativul, In functie de gradul de rotatie externa si de anteversiunea anormala se roteste bazinul putandu-se ajunge chiar si la 45°. ontala, patrunde la 3 laturi de deget intern de fata externa a marelui trohanter Distanta FF: 115 em. Film uilizat : 24/30 in lung. (L) Radiografia articulatiei coxo-femurale de profil Pozitia pacientului este in decubit lateral cu o usoara inclinare inainte; coapsa din partea de examinat inte-0 usoara flexie iar cea opusa mult flectata. Genunchiul se reazama pe un suport Raza centrala perpendiculara pe caseta, patrunde prin regiunea fesiera examinata si ie trohanter. Distanta FF 115 em Film utilizat 24/30 em in lung; marginea posterioara depaseste cu 2 laturi de deget partile moi iar marginea proximala depaseste cu 2 laturi de deget portiunea superioara a creste iliece. Pe radiografie trebuie sa se evidentieze: 1. Cavitatea cotiloida; 2. Capul femural; 3. Marele trohanter; 4. Colul femural; 5. Ischionul. (L) la nivelul marele Ra grafia articulatiei coxo-femurale de prot identa uretrala Béclére-Henry) face cu planul mesei un unghi de 45- rnunchiul rezemat pe Pacientul este asezat in decubit dorsal, axul transversal al bazinul 50°. Coapsa de examinat in abductie si flectata pana face unghi drept cu bazinul, cu g ‘masa si gamba flectata pe coapsa; celalalt membru in extensie. ‘Raza centrala perpendiculara pe caseta intra pe fata interna a coapsei in apropierea plicii inghinale. Distanta FF de 115 em Film radiografic de 24/30 em, cu marginea proximala la 2 laturi de deget deasupra spinei iliace antero-superioare si marginea anterioara inafara cu 3 laturi de deget de partile moi Radiografia evidentiaza: 1. Fundul avi Capul femural; 3. Marginea anterioara a cavvitatii cotiloide; 4 Marginea posterioara a cavitatii cotiloide; 5. Marele trohanter; 6. Colul femura; 7. Micul trohanter. (X) Radiografia articulatiei coxo-femurale in profil fals (incidenta Lequesne - De Séze) Aceasta incidenta permite depistarea pensarii anterioare a inter-liniei coxo-femurale si totodata permite masurarea unghiului V.C.A pentru depistarea hipoplaziei anterioare a "acoperisului cotilului (valori normale > 25°); arata anteversia exagerata a colului-retroversia, Pacientul este asezat in ortostatism cu piciorul paralel cu masa stativului (perfect verticala) si bazinul rotat posterior cu 25°. Daca pozitionarea este corecta sacrul formeaza cu stativul un unghi de 65°. frac on aon] BIROU CALITATE Biroul de calitate Pag 43 din 60 Spitalul OraseneseRaza centrala orizontala, centrata pe punctul de intretaiere a orizontalei ce trece la o distanta de 2 laturi de deget de marginea superioara a pubelui sau prin marginea superioara a trohanterului si a unei verticale trece prin plica inghinala mai apropiata de tub, in aria de proiectie cutanata a arterei femurale Distanta FF : 115 cm. Film utilizat 30/40 em in vertical. Aceasta incidenta realizeaza un profil perfect al articulatiei coxo-ferurale si de aceea pe radiografic trebuie sa se evidentieze: 1, Spina iliaca antero-superioara; 2. Marginea anterioara a cavitatii cotiloide; 3. Marginea anterioara a colului femural; 4. Marginea anterioara 2 marelui trohanter; 5. Unghiul pubian; 6. Micul trohanter; 7. Ramura ischio-pubiana; 8. Ischionul; 9. Marginea posterioara a marelui trohanter; 10. Marginea posterioara a colului femural; 11. Cornul posterior al cotilului; 12, Spina sciatica(L) Radiografia colului femural de profil, simetrie, bilateral Pacientul este povitionat in decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele in unghi drept cu trunchiul inte- © abductie moderata (aprox. 40°) in raport cu verticala. Raza centrala, verticala cade pe simfiza pubiana. Distana FF este de 115 em. (L) Radiografia de profil a colului femural (ineidenta Arce in) 1¢ in decubit dorsal cu membrul inferior de examinat in extensie iar cel contralateral pozitie mentinuta cu mana. Bazinul este bine sprijinit pe masa aparatului. Ca varianta asta incidenta, membrul sanatos este ridicat si sustinut cu un suport in timp ce mainile Pozitia pacientulul es flectat 90° pe bazin de pozitie pentru a sunt pe cap. Raza centrala orizontala trece pe langa fata posterioara a coapsei flectate a 10 em, razant cu perineu! si intra in radacina coapsei de examinat, perpendicular pe col. alta varianta de pozitie este cu pacientul in decubit dorsal dar fara ridicarea membrului sanatos caz raza centrala flind perpendiculara pe caseta si pe axa colului femural. Distanta focar-film :\15 cm. Filmul radiografic : 24/30 cm, in lung;cascta trebuie sa fie paralela cu colul femural;filmul e plasat vertical nga aripa iliaca de partea examinata, usor impins in talie.(L) in ac Rad ografia articulatiilor coxo-femurale in plazi Explorarea radiologica a articulatiei coxo-femurale in caz. de displazie trebuie sa cuprinda: Radiografie de fata a bazinului si a articulatiei coxo-femurale « Radiografie de profil a articulatiei coxo-fernurale Exista situatii in care este necesara si o examinare a anteversiut complementare. Prin definitie anteversiunea colului femural este unghiul pe care il formeaza colul femural, in decubit dorsal, cu planul orizontal situatie in care femurul este sprijinit pe masa prin fata posterioara a condililor. anteversiune exagerata (20°) va determina o proeminenta anormala a portiunii anterioare a colului femural, Prin radiografia coxo-femurala de fata, cu rotula la zenit si tehnica arcelin (deserise anterior) pot fi apreciate unghiurile cervico-diafizare care ne ajuta la depistarea anteversiunii exagerate. i colului deci radiogratii Tehnica radiografica pentru masurarea anteversiunii colului femural: Pacientul pozitionat in decubit dorsal cu coapsele flectate la 90° pe bazin si abductie de 30°. Pag 44 din 60Distanta FF este de 115 em. Film utilizat : 30/40 cm orizontal. Pe radiografie se evidentiaza: 1, Pubisul; 2. Ischion; 3.Gaura obturatorie; 4. Capul femural; 5. Unghiul B format de unirea axei diafizei femurale cu axa colului femural. (L) RADIOGRAFIA FEMURULUI Radiografia femurului identa de fata Pacientul este asezat in decubit dorsal cu genunchi alipiti si membrele inferioare in extensie. Raza centrala perpendiculara pe caseta cade pe mijlocul coapsei. Distama FF: 115 em. Filmul este de 15/40 asezat deget in timp ce marginea la Pe radiografie se evidentiaza: 1. Pubisul; 2, Ischionul; 3. Capul femural; 4. Marele trohanter; 5.Micul trohanter; 6. Diafiza femurala. oo trohanter cu 3 laturi de lung; marginea proximala a casetei depaseste mare! erala si cea mediala sunt la egala distanta de partile moi Radiografia de profil a femurului Pacientul asezat in decubit lateral cu gamba usor flectata si sprijinita astfel incat genunchiul sa fie lipit de caseta; genunchiul sanatos este asezat in flexie trecut inaintea membrului de examinat si sprijinit, Raza centrala perpendiculara pe caseta cade pe mijlocul fetei interne a coapsel. Distanta FF +115 em Film de 15/40 em in lung: marginea proximala depaseste cu 3 laturi de deget marele trohanter iar marginea anterioara si posterioara la egala distanta de partile moi Pe radiografie se evidentiaza 1. Diafiza femurului; 2. Rotula; 3. Condilul extern al femurului; 4. Condilul inter al femurului. (X) RADIOGRAFIA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI Radiografia articulatiei genunchiului de fata, unilateral Pacientul asezat in decubit dorsal cu gamba in extensie si piciorul perpendicular pe masa. Raza centrala, perpendiculara pe caseta, patrunde la I lat de deget mai jos de rotula, Distanta FF :75 em. Film de 18/24 em in lung; marginea proximala a caset la un fat de mana deasupra rotulei si: margi extema si interna la egala distanta de partile moi Radiografia evidentiaza: 1. Condilul intern al femurului; 2. Interlinia articulara; 3. Spina tibiei; 4. Condilul extern al femurului; 5, Platoul tibial extern; 6, Peroneul; 7. Rotula. (X) Radiografia articulatici genunchiului de fata, bilateral Pacientul pozitionat in decubit dorsal cu genunchii in extensie, alipiti si picioarele perpendiculare pe masa; maleolele interne aproape in contact iar halucele alipite. Pag 45 din 60 Biroul de calitate SPiraLot on. Buta] BIROU CaLiTATE Spitalul OraseneseRaza centrala perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul liniei ce trece la 2 ¢m sub rotula Distant FF este de 100 em. Filmul wilizat este de 30/40 cm, in orizontal, plasat transversa KL) Radiografia articulatiei genunchiului, de profil Pozitia pacientului pentru aceasta incidenta este in decubit lateral cu fata laterala a genunchiului de radiografiat rezemata pe caseta si genunchiul contralateral in flexie trecut inaintea membrului examinat Raza centrala, perpendiculara pe caseta, intra prin partea anterioara a interliniei articulare. Datorita povitiel mai joase a condilului femural se recomanda ca raza centrala sa aiba o usoara inclinatie cranio-caudala in pozitia cu fata mediala pe caseta si caudo-craniala in cealalta pozitie. Distanta FF e de 115 em. Film radiografie de 18/24 em, in lung, cu marginea proximala la un lat de mana deasupra rotulei si ‘marginea anterioara la 2 laturi de deget de fata anterioara a rotulei. Radiografia arata 1. Condilul intern al femurului; 2. Condilul femural extern; 3. Platoul tibial extern; 4, Platoul tibial intern; 5. Peroneul; 6. Rotula.(X) lenta PA Radiografia rotulei de fata (in Lee) contact cu caseta si gamba ridicata si sprijinita realizand Pacientul pozitionat in decubit ventral cu rotula astfel degajarea rotulei de condilii femurali. Raza centrala cu inclinatie cranio-caudala vizeaza rotula, Disianta FF este de 75 em. Film radiografic de 18/24 cm asezat in lung, orizontal. Radiogtafic se evidentiaza: 1. Rotula; 2. Condilul extern femural; 3. Capul peroneului; 4. Extremitatea proximala a tibiei. (L) Radiografia rotulei de profil Pacientul in decubit lateral eu genunchiul de examinat semiflectat sprijinit prin fata externa pe cascta iar membrul opus flectat si dus inaintea genunchiulu Raza centrala perpendiculara pe caseta vizeaza rotula. Distanta FF 75 em Film de 18/24 em, orizontal: marginea proximala a casctei depaseste cu 5 em rotula, aceasta aflandu-se ir mijlocul casetei(L.) Radiografia rotulei in incidenta PA oblica Pacientul in decubit ventral cu genunchiul usor flectat si calcaiul rotit intern; rotula este rezemata pe caseta prin jumatatea mediala a fetei sale anterioare; membrul inferior opus este dat inainte. ‘Raza cenirala perpendiculara pe caseta intra la nivelul rotulei. Distanta aparat-film de 75 em. Film de 18/2: Jung cu rotula Radiogratia evidentiaza: Condilul intern al femurul centrul casetei Condilul extern al femurului; 3. Rotula; 4.Peroneul; 5. Tibia. (X) 2, Radiografia rotulei in incidenta axiala Raggi & Pag 46 din 60 SpitalLagS se Buhusi Biroul de calitateAceasia incidenta este mai ales indicata cand se vrea localizarea corpilor straini sau punerea in evidenta a tunor fracturi sau fisuri longitudinale. Pacientul in decubit dorsal cu genunchiul flectat si planta pe masa; « pacient pe coapsa, membrul opus in extensie pe masa. Se mai poate executa in decubit ventral cu gamba mult flectata pe coapsa, caseta sub extremitatea distala a femurului, rotula pe mijlocul ei si raza centrala inclinata usor caudo-cranial inclinata caudo-cranial trece in zona cuprinsa intre con ta este tinuta cu o mana de catre i femurali si fata posterioara a rotulei. Distanta FF de 75 em. Film de 13/18 em, in lung, marginea inferioara a casetei cu 3 laturi de deget inaintea genunchiul marginea externa si interna la egala distanta de partile moi, Radiografia evidentiaza: |. Tibia; 2. Condilul intern al femurului; 3.Rotula; 4. Condilul extern al femurului; 5. Peroneul. (X) RADIOGRAFIA OASELOR GAMBEI Radiografia de fata a oaselor gambei Pacientul pozitionat in decubit dorsal cu membrele inferioare in extensic si varful piciorului din partea de examinat usor rotai in interior (pentru a scoate din suprapunere cele doua oase ale gambei). Raza centrala, perpendiculara pe mijlocul gambei, la un lat de deget lateral de creasta tibiei Distanta FF de 115 em. Film de 15/40 cm, in lungime, cu marginea proximala a casetei la nivelul condililor femurali iar marginile mediala si laterala la egala distanta de partile moi Radiografia va evidenvia: 1. Condilul extern femural; 2. Condilul intern femural; 3. Peroneul; 4, Tibia. (X) Radiografia de profil a oaselor gambe Pacientul asezat in decubit lateral cu gamba rezemata pe caseta prin fata sa laterala, usor flectata; varful piciorului atinge masa (pentru a scoate din suprapunere cele 2 ase ale gambei). Raza centrala este usor inclinata dinapoi-inainte si patrunde in mijlocul marginii posterioare a tibici Distanta FF de 115 em. Fitmul de 15/40 em este asezat in lung, cu marginea proximala a casetei la nivelul condililor femurali si cea anterioara si posterioara la egala distanta de partile moi. Pe radiografie se vor evidentia: 1, Condilul intern al femurului; 2. Interlinia articulara dintre femur si tibie; 3. Tuberozitatea anterioara a tibici; 4. Marginea anterioara a tibiei; 5. Peroneul. (X) RADIOGRAFIA ARTICULATIEI TIBIO-TARSIENE Radiografia articulat jio-tarsiene de fata , in ineidenta AP Pacientul pozitionat in decubit dorsal cu gamba in extensie, planta sprijinita pe un suport si flexie plantara (formeaza cu gamba un unghi obtuz); piciorul va fi asezat in rotatie interna astfel incat degetul IV sa Tie vertical, perpendicular pe caseta. Raca centrala inclinata cranio-caudal si dinafara inauntru patrunde la nivelul liniei articulare tibi intrand la | cm degegpira Jui maleolei interne. [SITaLUL OR. Buu] SIROU CALITaTE 2% Pag 47 din 60 Biroul de calitateDistanta FF 75 om. Film de 18/24 em, in lung, cu marginea distala la 3 laturi de deget inferior de calcaneu si laterala la egala distanta de partile moi, Pe radiografie se evidentiaza: 1. Epifiza distala a ti arginea mediala 2. Interlinia articulara tibio-tarsiana; 3, Astragalu; 4.maleola peroniera. () Radiografia articulatici tibio-tarsiene de profil Pacientul este pozitionat in decubit lateral cu articulatia cu fata laterala pe caseta, genunchiul opus in flexie, trecut inaintea membrului examinat Raza centrala perpendiculara pe caseta intra la un lat de deget deasupra maleolei interne. Distanta FF 75 om. Se foloseste un film de 18/24 cm in lung cu fixarea articulatici tibio-tarsiene pe mijlocul filmutui. Radiografia va evidentia 1. Epifiza distala a tibiei; 2. Epifiza distala a peroneului; 3. Interlinia articulara tibio-astragaliana; 4. Astragalul; 5. Calcaneul. (X) RADIOGRAFIA PLANTEI (PICIORULUI) Radiografia piciorului, de fata Pozitia pacientului in decubit dorsal, cu genunchiul in flexie si planta plasata pe mijlocul casetei ‘Raza centrala inclinata caudo-cranial (aprox. 10°) urmareste extremitatea proximala a celui de-al doilea metatarsian (radiografia tarsului) si al doilea spatiu interosos (radiografia degetelor si metatarsienclor). Disianta FF 75 cm. Se utilizeaza film de 18/24 em, in lung, dispus cu marginea distala a casetei la 2 cm de varfuul degetelor Marginea laterala si mediala la egala distanta de partile moi Se va evidentia pe radiografie: 1, Maleola tibiala; 2. Maleola peroniera; 3. Caleaneul; 4. Cuboidul; 5.scafoidul; 6, Cuneiformul I; 7. Metatarsian I. (L.) Radiografia piciorului de profil Pacientul asezat in decubit lateral cu piciorul de examinat cu fata sa laterala pe mijlocul casetei iar genunchiul opus in flexie trecut inaintea celuilalt. Raza cenirala perpendiculara pe caseta, patrunde la un lat de deget dedesubtul si inaintea maleolei mediale pentru radiografia de ansamblu. Pentru antepicior raza centrala intra la 2 laturi de deget anterior si sub maleola interna. (L) Distanta FF 75 cm. Se foloseste film de 18/24 in lung. Radiografia va evidentia 1. Maleola tibiala; 2. Maleola peroniera; 3. Calcaneul; 4. Astragalul; 5. Articulatia Chopart: 6. Cuboidul; 7. Scafoidul; 8. Cuneiformele; 9. Articulatia Lisfranc; 10. Metatarsienele; 11. Falangele. ( X) Radiografia caleancului, in ortostatism - incidenta retrotibiala deseendenta Pacientul este asezat in ortostatism aplecat inainte cu genunchii flectati si gamba aplicata pe caseta nit cu mainile pe un seaun, s¢ inclina postero-anterior formand un unghi de 20° cu verticala si patrunde Ia un deget deasafiet tlibeHz}tatii calcancului la insertia tendonului ahilian. ‘S Prrayy, % F Orage % i 3 aise F Pag 48 din 60 Spikitul rkShese Buhusi iroul de calitateDistama FF 75 em. Filmul este de 18/24 em, in lung, cu marginea posterioara ce depaseste calcaneul cu 2 cm si marginea laterala si mediala la egala distanta de partile moi. Poate fi practicata si bilateral caz in care se foloseste un film de 24/30 em Pe radiografie se evidentiaza: 1. Maleola tibiala; 2. Astragalul; 3. Articulatia astragalo-calcaneana; 4.Apofiza calcancului; Tuberozitatea posterioara a calcaneului; 6.Articulatia astragalo-calcanceana postero-externa; 7, Maleola peroniera; 8.Metatarsianul al V-lea. (L) EXAMENUL RADIOLOGIC AL COLOANEI VERTEBRALE JONCTIUNEA CERVICO-OCCIPITALA (ARTICULATIA ATLANTO-OCCIPITALA) Se examineaza in cazul unor sindroame neurologice bazate pe deformari congenitale, traumatice sau de alta natura. Bolnavul sta in ortostatism gi se efectueaza o radiografie simpli craniana de profil centrata pe joncyiune. Se continua cu un cligeu in proiectia AP semiaxiali cu inclinare maxima (40 - 45°) a razei incidente cranio- caudal, pentru reperarea marginii latero-posterioare a gaurii occipitale. Distanta dintee tub gi casetd este 115 em. Filmul folosit are formatul 18x24 Radiografiile de atlas si axis prin gura deschist dau date despre condilii occipitali, articulayia atlanto- occipitala si raportul apofizei odontoide cu foramen magnum. Aceste raporturi sunt cel mai bine evaluate prin tomografie. COLOANA CERVICALA Radiografia de fata (AP sau PA) Are ca indicatii evidentierea scoliozelor, integritatea vertebrelor, maselor laterale gi existenja coastelor supranumerare. Pozitia bolnavulué este in decubit dorsal, cu coloana vertebrala la mijlocul mesei si cu capul usor deflectat Centrarea se face pe osul cricoid sau Cs, marginea superioara a casetei fiind la doua laturi de deget deasupra pavilionului auricular. Incidenta razei normale are o directie oblic-ascendent& 15-20". Incidenta PA se utilizeaza cand lordoza este mare. Distanja dintre tub si caset& este 115 em. Filmul folosit are formatul 18x2+ Radiografia evidentiaza: corpii vertebrali, apofizele spinoase, apofizele uncinate, masele laterale, discurile intervertebrale. Radiografia de profil Evidentiaza discurile, dimensiunile canalului rahidian si alinierea corpilor vertebrali. Bolnavul st& in ortostatism sau in decubit dorsal, cu umerii trasi cat mai mult caudal, cu membrul superior in contact cu masa. Centrarea se face cu 4-5 cm deasupra umerilor (C1), marginea superioara a casetei fiind la doug laturi de deget deasupra pavilionului auricular PAUL On Bi nou Catan] Distanga dintre tub si mast este de 115 em. Biroul de calitate Filmud folosit are formg Pag 49 din 60 Spitalul OrasenesRadiografia evidentiaza corpii vertebrali, discurile intervertebrale, masele laterale, articulatiile mici dintre apofizele spinoase, apofizele spinoase. Permite calcularea diametrelor AP ale canalului rahidian. Incidenta de trei sferturi (foraminografia) ‘Are indicafii in traumatismele maselor laterale, simptome neurologice cu suspicionarea largirii gaurilor de conjugare, afectarea micilor articulati a) Bolnavul st in decubit ventral, cu planul sagital cranian, efectuand un unghi de 45° cu masa de examinat. Centrarea de face pe regiunea corespunzitoare vertebrei Cs. Incidenfa razei normale este perpendiculara pe masa Distanja dintre tub si masi este 115 em. Filmul folosit are formatul 18x24 Se executa bilateral pentru a aprecia simetria \gustarii, sau b) Pacientul st& in ortostatism, rotat la 50° fata de planul mesei, cu coloana vertebrali cat mai dreapta si birbia rotata 5-10° in directia tubului de raze. Centrarea se face cu tubul inclinat 10° caudo-cranial la nivelul vertebrei Cs. Distanja dintre tub si masa este 115 em. Filmul folosit are formatul 18x24. Se executi bilateral pentru a aprecia simetria. Incidenta de trei sfertut Se utilizeaza mai ales in traumatologie. Evidentiazt pe doud clisee diferite micile articulatii si masele laterale de ambele parti. Pacientul sta in decubit dorsal, cu capul flectat si intors maxim la dreapta pentru radiograficrea maselor laterale de partea sténga gi un al doilea cligeu, cu capul intors spre sténga pentru masele laterale inferioare drepte ale coloane Centrarea se face la nivelul C3-Cs. Incidenta razei normale este oblic descendent 35-40". Distana dintre tub si masa este 115 em Filmul folosit are formatul 18x24. SEGMENTUL VERTEBRAL CERVICO-TORACAL Se examineaza alinierea cor r vertebrali in traumatologie. Radiografia de fata Pacientul sta in decubit dorsal Centrarea se face in furca sternului. Incidenja razei normale este perpendicular’ pe placa Distanja dintre tub si masa este 115 cm. Filial folosit are formatul 15x40. Radiografia de profil Singura incideng& care permite studiul vertebrelor Cr-D).2 este pozitia Pag 50 din 60Pacientul st in decubit lateral, cu brajul de aceeasi parte intins drept sub cap, in contact cu. masa; genunchii sunt flectai: cekilalt bray este intins oblic caudal spre genunchi, cu umarul tras mult in jos si usor inclinat anterior, o data cu toracele. Aceast’ manevrii ate ca rol degajarea umerilor. Centrarea se face pe zona ipotetica vertebrelor toracale supetioare Di-Dz. COLOANA DORSALA Radiografia de fata a) Pacientul sta in decubit dorsal, cu coloana dorsal aliniata la mijlocul mesei Cenirarea se face pe linia median’, in dreptul apendicelui xifoid. Incidenta razei normale este perpendiculara pe placa, usor oblic ascendent& 10-15° sau 10-15° descendent, cu centrari supra sau sub apendicele xifoid cu 3-4 cm, atunci cénd cifoza dorsala este accentuatd. Distanta dintre tub si mas& este 115 cm. Filmul folosit are formatul 30x40. b) Pacientul sta in ortostatism, cu coloana vertebrala la n Marginea superioara a casetei se afla la un lat de deget deasupra vertebrei Cy (se palpeaz cel mai proeminent proces spinos) Distanta dintre tub si mas& este de 115 em Filmul folosit are formatul 30x40. ijlocul mes Radiografia de profil a) Pacientul sta in decubit lateral, cu brajele de-a lungul capului Cemirarea se face pe grilajul costal, la 4 em anterior de planul posterior al toracelui (al apofizelor spinoase tor vertebrei Ds. veriebrale), in dreptul varfurilor scapulare, corespur: Incidena razei normale este perpendicular’ pe placa. Distanta dintre tub si masa este 115 em. Filmul folosit are formatul 30x40. ) Pacientu st& in ortostatism, cu corpul lipit de masa si brafele fntinse anterior. Marginca superioari a casetei este la un lat de deget deasupra vertebrei Cy Centrarea se face la 4 cm anterior de procesele spinoase si la acelasi nivel cu unghiul scapulei Distanga dintre tub si masa este de 115 om. Filmul folosit are formatul 30x40. COLOANA LOMBARA Radiografia de fat (AP sau PA) Studiaza toate clementele anatomice ale corpurilor vertebrale, pediculilor si micilor articulatii, existenta unor anomalii filogenetice ce determina tulburari de statica sau discale. a) Pacientul sté in decubit dorsal sau ventral (+ ultima prinde ortograd discurile, atunci cdnd lordoza nu ‘este foarte accentuat), cu coloana vertebral la mijlocul mesei, membrele inferioare flectate. Centrarea se face la mijlocul ombilicului, corespunzator vertebrei Ls, sau pe apotiza posterioara Ly pentru incidenta PA, Marginea superioard a casetei se afld la 3 laturi de deget deasupra crestei iliace. Cand utilizeaz& o incident oblic-ascendenti, punctul va fi la 5 cm sub aceste niveluri, in raport cu pozitia vertebrelor LirLs. Incidenta razei normale este perpendicular pe casetai sau oblic ascendenta. Distanja dintre tub si masa este 115 em. Filmi folosit are formatul 30x35. Pag $1 din 60 Spitalul Orasenessb) Pacientul sti tn ortostatism, cu coloana vertebrala la mijlocul mesei. Centrarea se face la 3 laturi de deget deasupra erestei iliace. Distanja dintre tub si masi este 115 em Filmud folosit are formatul 30x35. Radiografia evidentiazi ultimele 2-3 vertebre dorsale cu arcurile lor costale posterioare, toate vertebrele lombare cu procesele spinoase, sacrul si jonctiunea sacro-iliac’, Radiografia de profil Se indica pentru precizarea diagnosticului in discopatii sau vertebropatii de diferite cauze. a) Pacientul sta in decubit lateral, cu membrele inferioare flectate, astfel ined coloana sf fie paralela cu masa, Centrarea se face la trei laturi de deget deasupra crestei iliace si la 7-8 em anterior de planul cel mai posterior al corpului, care trece prin varful apofizelor spinoase. Distanja dintre tub si mas& este 115 cm. Filmul folosit are formatul 30x35, 24x30, b) Pacientul sti in ortostatism, cu brajele deasupra eapului si cu partea lateral’ a corpului lipitéi de masa. Corpul este usor inelinat anterior, pentru a compensa lordoza. Centrarea se face la trei laturi de deget deasupra crestei iliace si la 7-8 cm anterior de procesele spinoase. Distanta dintre tub si masa este 115 em. Filmud folosit are formatul 30x35. Radiografia evidentiazi vertebrele lombare cu at sacrul. curile vertebrale, gdurile de conjugare intervertebrale si cidenta de trei sferturi (dreapta si sting) Se utilizeaza in neuroradiologie pentru studiul giurilor de conjugare, pediculilor, micilor articulati, lamelor sau istmurilor vertebrale. Pacientul sti in decubit semiventral, cu genunchiul superior flectat, membrul superior de acceasi parte sub cap si celilalt intins pe nga corp. Initial acesta este asezat in decubit lateral, apoi se inclind edtre decubit ventral. Intr-o pozitionare corectd, distanja dintre cele doud capete femurale este de 8-10 cm unul fata de altul Centrarea se face la 5-6 cm inaintea liniei apofizelor spinoase posterioare gi cu 5-6 cm posterior de punctul de centrare utilizat in incidenta de profil. Incidenja razei normale este perpendiculara pe casctl Distanta dintre tub gi masi este 115 cm Filonul folosit are formatul 24x30, 30x35. SEGMENTUL VERTEBRAL SACRO-COCCIGIAN ‘adiografia de fata Se utilizeaza pentru studiul formei si structurii osoase sacrococcigiene. Pacientul sti in decubit dorsal cu genunchii flectati Centrarea se face cu 4-5 cm deasupra simfizei pubiene sau la nivelul simfizei, daca sacrul este mult angulat posterior Incidenja razei normale este perpendiculara pe caseta, sau oblic ascendentd daca sacrul este angulat. Distanta dintre tub si masa este 115 cm. Filmul folositage formatul 15x40, 24x30. Pag 52 din 60 Biroul deRadiografia de profil Pacientul sti in decubit lateral, cu genunehii flectati, cu coloana vertebralé paralela cu masa, ca in cazul efectuarii incidentei de profil lombare. Cenirarea se face la 2-3 em deasupra pliului interfesier gi la 3-4 em a saeru. Distanja dintre tub si masa este 115 em. Filmul folosit are formatul 30x35. nterior de planul posterior format de EXAMENUL RADIOLOGIC AL APARATULUI URINAR Tehnici de explorare radiologica a rinichilor: ‘© Radiografia renala simpla © Urogeafia ( urografia intravenoasa, minutata, in perfuzie, prelungita, urografia cu compresia ureterelor) + Piclografia (piclografia ascendenta, ureterografia retrograda) ‘Tehnici de explorare radiologica a vezieii urinare: ‘+ Radiografia vezicala simpla, + Cistografia (cistografia cu substante de contrast radioopace, cistografia mictionala, policistografia), © Urctrografia (uretrografia retrograda, uretrografia mictionala). Pregatirea pacientului pentru realizarea acestor examinati are in vedere trei obiective prim |) liminarea suprapunerilor produse de continutul intestinal (gaze, resturi de materi fecale), prin © respectarea unui regim alimentar (evitarea legumelor, fructelor, a bauturilor gazoase cu 3-4 ile anterior examinarii); © evacuarea continutului intestinal cu ajutorul purgativelor (preferat fiind uleiul de ricin, 20-40 ml, administrat in ajunul cxamenului sau a lichidului de varza murata, 1500-2000ml) sau prin cfectuarea unei clismei evacuatorii in seara premergatoare examenului sau cu 30 de minute ~ 1 ora inainte de examen; cu 2 zile inainte de examen se va administra Triferment si carbune medicinal, 2 tb x 3 pe zi, iar inaintea examinari se controleaza radioscopic daca mai exista aer sau materii reziduale la nivelul intestinelor), * cu 3-4 zile inainte de examinare se suprima orice medicament radioopac (iod, bismut, carbonat si cu cel putin 4-5 zile nu se realizeaza examenul baritat 2) o concentratie maxima a substantei de contrast in urina © cura de sete, utilizata in trecut, nu se mai foloseste , deoarece substantele de contrast iodate sunt mult mai concentrate (70 - 75%) si ofera un indice de opacifiere suficient, in conditii normale, * se recomanda hidratarea normala a pacientului, pentru a-i asigura o diureza cu evacuarea normala a substantelor de contrast iodate, + pacientul va urina cu putin timp inainte de examinare, evitandu-se astfel aparitia reflexelor de inhibitie a secretiei renale si de diluare in urina a substantelor de contrast iodate, eliminate. 3) profilaxia accidentelor pe care substantele de contrast iodate le pot provoca testarea bolnavului la iod este foarte importanta , se injecteaza Im! de substanta de contrast din cantitatea stabilita, se asteapta cateva minute pentru a constata daca exista intoleranta la iod (paloare, transpiratii_ reci hipotensiune arteriala, tulburari respiratorii, cianoza, tulburari nervoase, manifestari anafilactice), Pag 53 din 60 Biroul de calitate [SPTALUL OF, Gumus] SIROU GaLirare Spitalul Orase Sin caz de intoleranta se intrerupe injectarea si pe acelasi ac se introduc medicamente specifice tulburarilor aparute, daca nu apar semne de intoleranta se continua injectarea, Un rol important il detine si pregatirea psihica a pacientului ‘opul acestor examinari ‘© evidentierea contururilor rinichilor, jor pielocaliceale precum a cailor urinare, TEHNICI DE EXPLORARE RADIOLOGICA A RINICHILOR RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA Examinare ce precede obligatoriu alte investigatii cu substanta de contrast. Furnizeaza detalii asupra -aparatului urinar (morfologia rinichilor, conturul, pozitionarea lor, prezenta diferitelor opacitati anormale situate in aria de proiectic renala, vezicala sau pe traiectul ureterului. ~clementele de vecinatate ( organele abdominale, aparatul osteoarticular, partile moi). -corectitudinea pregatirii bolnavului ( in prezenta gazelor si a materiilor fecale ce paraziteaza imaginea se renunta la continuarea examinarii). Tehnica de realizare a radiografiei Pacientul se aseaza in decubit dorsal (se poate realiza, in functie de caz, si in ortostatism), Tubul este situat deasupra bolnavului, Fasciculul central patrunde pe linia mediana la niveltt| ombilicului, Distanta focar — film = 0,80 - Im, Se efecteaza pe un film de 30 x 40 em (inglobe cupolele diafragmatice si simfiza pubiana), Caseta port- film se aseaza cu marginea inferioara cu 1-2 em mai jos fata de simfiza pubiana, Expunerea se realizeaza in apnee post-expiratorie intreaga arie de proiectie a aparatului urinar, respectiv ariante de executare a), Radiografia in pozitie oblica posterioara dreapta, utilizata pentru a putea disocia opacitatea rinichiului de cea a ficatului, planul posterior al pacientului realizeaza cu planul mesei un unghi de 45 de grade, Centrarea tubului se face diferit, in functie de regiunea interesata astfel, pentru partea dreapta este situat putin la stanga liniei mediene, la nivelul apendicelui xifoid, si invers , pentru partea stanga. b). Radiografia de profil, utilizata in diagnosticul diferential al imaginilor suspecte de calculi renali sau biliari, tehnica este asemanatoare cu cea utilizata pentru coloana lombara de profil Pe o radiografie renala bine realizata trebuie sa fie vizibile: © coastele 11-12, © opacitatile renale, fara suprapuneri marginea superioara a simfizei pubiene. buna vizualizare a liniei muschilor psoas ,la cei care poseda suficienta grasime retroperitoneala. UROGRAFIA INTRAVENOASAigare a aparatului urinar, ce consta in injectarea unei substante de contrast si acesteia prin radiografii succesive (ofera relatii asupra morfologici si Tehnica radiologica de inves urmarirea secretarii si a excretarii functionarii aparatului urinar) Tehniea de realizare a wiv. - inainte de examinare pacientul urineaza sau este sondat, -dupa efectuarea unei radiografii pe gol si testarea la substanta .se injecteaza substanta de contrast organo iodata, prealabil la temperatura corpului (urografin, omnipaque, ultravist, iopamiro, ete.) strict intravenos lent (in circa 5 minute), 1-2 fiole in functie de concentratia de iod ( se asocieze si dowa fiole de HIHC), -se efectueaza radiografii succesive la 5-10-15 si 30 minute de la injectare, urmaridu-se opacifierea si climinarea substantei de contrast in caile urinare: ° la 2-3 minute de la injectare, apare nefrograma ° la 5-7 minute incepe opacifierea calicelor si a bazinetului, ° 1a 30 minute mai raman urme de substante de contrast in caile urinare, iar ° 1a 40 minute eliminarea este totala, -poritiile de examinare sunt aceleasi ca si in cazul radiografiei renala pe gol (decubit dorsal si povitia in ortostatism; incidenta de fata, profil). Pentru o mai buna umplere a sistemului pielocaliceal, daca urcterele sunt permeabile, in functie de diagnostic, dupa prima radiografie se poate efectua 0 compresie pe uretere (Collie), dupa ce in prealabil s-a reinjectat contrast (veri urografia cu compresia ureterelor). -exista numeroase variante in ceea ce priveste efectuarea w.i.v., Lagemann recomanda ca prima expunere sa fic realizata in expir, la 7 minute de la injectare ( se apreciaza functia de secretie), iar cca de a doua expunere in inspir profund la 20 de minute (se apreciaza functia de excretie), in cazul unci jonctiuni picloureterale patologice se efectueaza urogeama in decubit ventral, daca nu se obtin detalii suficiente se efectueaza clisee tardive la 60, 90, 120, 180 minute de la inceperea examinarii, 1 g UI = Mraindicatie absoluta), : * 3 Pag 55 din 60 Spitalul Or Biroul de calitate‘© anemie hemolitica, stati febrile, sarcina, ete. Examinarea se considera ca este terminata numai atunci cand aparatul urinar superior si inferior a fost in intregime evidentiat ‘Anatomia radiologica normala a aparatului renal U.i.v, furnizeaza date de ordin morfologic si functional Functional: © opacifierea rapida, simetrica in primele 5-7 minute (sistemul piclocliceal se evidentiaza pe prima radiografie) semnifica o buna filtrare si concentrare tubulara, pe cand o intarziere de 10 minute a secretiei are o semnificatie patologica, © climinarea spre vezica ( functia evacuatorie) este considerata normala daca vezica urinara si respectiv ureterele se opacifiaza dupa 10 minut © motilitatea buna si perstaltismul fiziologie , din amonte in aval spre vezica urinara, sunt evidentiate de umplerea fragmentata a ureterului, presiunea hidrostatica fiind mai mare in vezica (50-60 mmHg) decat in calice (10 mmHg). Morfologic: © se evidentiaza caile excretor © Rinichii: ‘© sunt situati paravertebral, avand o forma caracteristica de bob de fasole, (© tinichiul drept corespunde vertebrelor lombare Li-L2 si partial vertebrelor Ls si Thia rinichiul stang fiind situat cu cca, 2 em mai sus fata de el drept, © axul lung este orientat de sus in jos, dinapoi- inainte si dinauntru- inafara, proie in mare parte pe coloana vertebrala, © diametrele renale normale: 3em diametrul anteroposterior, 5-7 em latime si 9-13 em lungime, rinichiul stang fiind putin mai mare decat cel drept cu cea. | em, ‘© sunt ceva mai mici la femei decat la barbati : calice, bazinet, uretere. tandu-se © Indicele parenchimatos, distanta dintre doua arcuri de cere, unul exterior corespunzator marginii externe a rinichiului si unul intern, care trece prin marginea cupelor caliceale (linia Hodson), fiind de 25-30 mm la cei doi poli si 20 ~ 25 mm in rest. Aparatul pielocaticeal , compus din cupe caliceale , tije caliceale majore si minore, care se unese la nivelul bazinetului, © prinse din profil cupele caliceale au forma concava, iar orto- rontgenograd aspect de cocarda, cu un centru transparent marginit de un inel opac, © in majoritatea cazurilor se evidentiaza: 3 calice mari (superior, mijlociu si inferior) situate in plan frontal si vertical « © 6~8 calice mici fiecare avand doua regiuni: o tija mica , proximala, ce se implanteaza intrun calice mare de forma concava si o alta distala, evazata (fornix) care se insera in jurul bazei unei papile de forma unei cupusoare, in mod normal unui calice mare ii corespund 2—3 calice mici ° ° © Bazinetul, de forma triunghiulara, dar si globuloasa a carui baza corespunde tijelor caliceale varful se continua cu ureterul, prezinta 2 margini, supero-interna, convexa si infero-externa, concava ,portitinea dintre ureter si bazinet constituind jonctiunea pieloureterala avand aspectul unei strangulari permanente sau pasagere. o_Ureterul, tub subtire, radioopac cu o lungime de 25 ~ 30 cm si cca 4 ~ 8 mm diametru, umplut tinuu in colonete de 8 ~ 15 mm lungime, fara simetrie obligatorie rezinta 3 ingustari , doua la cele doua extremitati si o alta in in regiunea iliaca, Pag 56 din 60 fil de calitate© se umple discontinuu in colonete de 8 — 15 mm lungime, fara simetrie obligatorie © se intinde de la nivelul bazinetului pana la unghiul postero-exten al triunghiului Lieutaud © are 3 segmente: + lombar, situat aproape vertical, + iliac, ce incrucisaza inainte, la nivelul stramtorii superioare, vasele iliace, = pelvin, descrie o curba cu conveavitatea interna si superioara, ajungand la nivelui vezicii urinare al carui perete il tranverseaza pe 1,5 cm (segmentul intaramural), © pentru o mai buna vizualizare se poate realiza o compresie ureterala intrunul din timpii examinarii (0 crestere a lumenului cu peste 50 % evidentiaza hipotonia). Verica urinara ~ prezinta in general o opacifiere omogena ( fundul vezical, coamele vezicale, regiunea cervico-trigonala, ete.) TEHNICI DE EXPLORARE RADIOLOGICA A VEZICH URINARE RADIOGRAFIA SIMPLA A VEZICII URINARE ‘ientul urineaza, Inainte de examinare pa Radiografia in ineidenta A.- P.: Pacientul este asezat in decubit dorsal. Fasciculul central este situat pe linia mediana la 2.—3 em deasupra simtizei pubiene. Radiografia in incidenta oblica: Pacientul este situat in poritie de ¥. ilizata pentru evidentierea calculilor. Radiografia in incidenta axiala: Pacientul situat in decubit dorsal Tubul este inclinat cu 10 ~20 de grade Fasciculul central orientat craniocaudal este situat tot pe linia mediana, traverseaza bazinul in axul sau ongitudinal, evitandu-se astfe! suprapunerea simfizei pubiene EXAMENUL RADIOLOGIC AL APARATULUI DIGESTIV Examenul radiologic al tubului digestiv este important deoarece cu ajutorul lui se stabileste diagnosticul Iezional, de sediu, precum si aspeete de evolutic. In multe cazuri fara simptomatologie clinica examenul radiologic descopera leziuni ale tubului digestiv. Nici un segment al tubului digestiv nu este vizibil in mod direct, pentru ca viscerele abdominale au o absorbtic slaba, apropiata cu a tesuturilor vecine, Se folosesc astfel substante intens opace fata de radiati X ca sulfatul de bariu sau unii derivati iodati care permit astfel diferentierea de organele din jur. Este important de retinut ca substantele de contrast nu fac vizibili peretii organului, doar conturul intern al acestuia, Metode de examinare radiologica a tubului digesti Principalele metode de examinare sunt 1. examenul radiologic pe gol 2. radioscopia 3. radiografia or Pag 57 din 60 Biroul de calitateProblemele tehnice generale de care trebuie sa se tina cont sunt cele legate de starea de functionare a mesei de examinare care trebuie sa fie basculanta, si de calitatea substantei de contrast. Examenul radiologic al abdomenului pe gol Pacientul se aseaza in pozitie verticala de fata sau profil, sau culcat (decubit sau procubit sau decubit lateral). Se realizeaza radioscopie pe gol urmata de radiografia abdominala pe gol. Evidentiaza starea scheletului,peretii musculari si muschiul psoas, diafragmul, ficatul, rinichii, splina, stomacul, intestinul subtire si gros. Evidentiaza posibili calcului biliari, renali, pancreatici, ganglior calcificati.. Evidentiaza si pneumoperitoneul si nivelele hidroaerice. Poritia orizontala de fata Pozitionarea pacientului se face astfel incat sa apara pe radiografie cupolele diaftagmatice si simfiza pubiana.Pacientul sta in clinostatism,expira si isi tine respiratia in timpul expunerii. -Evidentiaza contururi hte si contrast mai bun. Evidentiaza caleificari, litiaza si unele mase tumorale abdominale Se folosesc 70kV, 80 mAs. Poritia verticala de fata Se efectueaza in apnee., cu 80kV, cu o medie de 80 mAs, Evidentiaza Poritia in decubit lateral stang/ drept Se efectueaza in apnee dupa expir. Se efectueaza cu 80 kV, cu medie de 50 mAs, Evidentiaza posibile acumulari aerice de volum mic. Se evidentiaza pe imaginea radiografica imaginea cupolei diafragmatice de pe partea superioara, Pozitia in procubit Evidentiaza ampula rectala care apare plina de gaz. jinamica lichidelor si gazclor. EXAMENUL RADIOGRAFIC AL FARINGELUL Examenul radiologic simplu: « incidenta de profil: cu bolnavul in pozitie sezanda, verticala s paralela cu planul sagital, distanta focala de 1,5 m Centrarea pentru orofaringe La 1 em inaintea unghiului mandibulel Pentru glota fa 2 cm inapoia portiunii proeminente a cartilajului tiroid. Se realizeaza radiogra apnee, in inspir, in timpul manevrei Valsalva * incidenta de fata cu bolnavul in decubit, cu capul in extensie, Examenul radiografic cu substanta de contrast. Se fac incidente de fata si de profil in timp cx bolnavul ingera substanta de contrast. wu in decubit, capul in extensie; caseta EXAMENUL RADIOLOGIC AL ESOFAGULUI Se face de preferat prin radioscopie pe gol urmata de administrare de substanta de contrast, apoi radioscopie cu urmarirea progresiei substantei de contrast timp in care se realizeaza si expunerea radiografica. Examenul pe gol pentru descoperirea corpilor straini metalici. Pacientul s ecran. Examenul radiologic cu substanta de contrast Se foloseste sulfat de bariti cu consistenta lichida sau mai vascoasa, chiar pasta de bariu.(150 g sulfat de bariu cu 250 ml apa) Pacientul sta in ortostatism, urmata apoi de pozitie de decubit, laterodecubit, si procubit precum si n ortostatism cu fata la Trendelenburg. Pag 58 din 60 Biroul de calitateEsofagul toracie se examineaza in OAD. Esofagul supradiafragmatic si cel abdominal se evidentaiaza in OAD precum si Trendelenburg. Examenul radiografic se realizeaza in timpul ingerarii substantei de contrast, se exccuta pe filme de 24/30 sau 30/40 si pe radiografii in seri EXAMENUL RADIOLOGIC AL STOMACULUI SI DUODENULUL Se practica radioscopia asociata cu radiografia, Bolnavul nu trebuie sa manance, sa bea sau sa fumeze inaintea examenului radiologic. Nu trebuie sa foloseasca medicamente pe baza de iod, medicamente cu actiune de stimulare sau inhibare a sfincterelor. Pacientul sta in ortostatism eu fata la ecran se examineaza intai toracele, apoi cupolele diafragmatice si abdomenul pe gol. Pacientul este asezat in OAD si ingera 0 cantitate mica de suspensie opaca a carei progresiune este urmat de la jonctiunea faringo-esofagiana pana la polul inferior al stomacului. Se fac radiografii ale jonctiunii esogastrice, ale mucoasei gastrice in strat subtire, ale bulbului duodenal in OAD, OAS, de fata. Pacientul sta in elinostatism in procubit oblic anterior drept cu bratul drept in lungul corpului bratul stang pe langa corp, capul in profil drept, gamba dreapta flectata si situata deasupra celei stangi. Dublul contrast se asociaza substantei opace si introducerea de gaz.in stomac. EXAMENUL RADIOLOGIC AL INTESTINULUI SUBTIRE Se efectueaza pacientului o radioscopia abdominala pe gol. Ulterior se administreaza substanta de contrast si se urmareste tranzitul intestinal tip de 4-5 ore din 30 in 30 de minute. La aceste intervale se excuta 0 radiografie de ansamblu a intregului abdomen. Pozitia cea mai folosita este procubitul Substanta de contrast se poate administra in mai multe moduri. 1, Metoda Pansdorf se administreaza intreaga doza de bariu fractionat care o lingura la interval de 10- 15 minute, totul durand in medie 60 de minute. 2. Metoda Cherigie: se administraza substanta opaca in 2 etape: jumatate de cantitate se ingera cu o ora inaintea inceperii examenului cealalta jumatate in momentul inceperii examenului. Metoda Pancrazii: substanta baritata se administreaza in trei etape : 0 treime cu 3 ore inainte de inceperea examinarii, 0 treime cu o ora inaintea inceperii examinarii si ultima treime in momentul inceperii examinarii Radiografiile intestinului subtire se efectueaza cu timp de expunere scurt. Raza centrala se pozitioneaza pe ombilic film de 30/40, 70-80 kV, 0,02 s, 150 mA, Distanta este de 80-100 em E ‘AMENUL RADIOLOGIC AL INTESTINULUI GROS Pacientul este asezat in decubit suspensia baritata este in cantitate de 1-1,5 1 (450 g sulfat de barit si 750 ml apa) si ¢ plasata inte-un irigator si se plaseaza pe un suport la 80-100 em deasupra mesei de irigogratie.se introduce canula rectala cativa em. Se verifica in prealabil daca canula este permeabila si se goleste aerul existent. Se incepe introducerea suspensiei opace si se examineaza progresiv segmentele colonului. Se examineaza in decubit si procubit mai rar in ortostatism. Uneori pentru cec si ascendent se poate face si examen prin compresie. Examenul dupa evacuare in care apare lumenul colonic foarte colabat in urma evacuarii substantei opace. Examenul prin insuflatie sau proba Fisher se face prin insuflarea de aer in intestinul gros dupa ce suspensia baritata a fost evacuata. Se introduce in rect o sonda adaptata la un dispozitiv prevazut cu o para de cauciue ui din afara in rect si dect in tot colonut ‘sun, Situs om Bong BiROUcatrare Pag 59 din 60 Biroul de calitateTehnica Wellin: Se introduce substanta de contrast baritata progresiv pana la nivelul flexurii stangt a colonului, apoi se introduce acr. Se obtine astfel un dublu contrast pe tot intestinul gros. evitandu-se supraincarcarea acestuia si eventualele suprapuneri ale segmentelor colonice. Se folosese filme de 30/40, EXAMENUL RADIOLOGIC AL CAILOR BILIARE, Cuprinde: 1. Radiografia de hipocondru drept se efectueaza in apnee dupa expir. Radiografiile se efectueaza in procubit si in decubit. Uneori este necesara efectuarea si a unei radiografii de profil Radiografia in procubit. Pacientul este asezat pe masa de examinat, tubul situat deasupra bolnavului, raza centrala intra la 6-7 cm de linia mediana in dreapta, la constituirea linici orizontale de la nivelul L.1-L2 cu rebordul costal. Radiografia in decubit. Bolnavul culcat pe spate, se centreaza ca mai sus. Uneori se poate inclina tubul craniocaudal la 70”. Se folosese filme de 18/24, 24/30, caseta va fii asezata cu marginea inferioara mai jos cu 1-2 em fata de creasta iliaca, iar marginea stanga sa fie la mijlocul coloanei vertebrale. 2. Metodele cu substanta de contrast radiochirurgicale. Colecistografia postoperatorie se introduce substanta de contrast iodata in caile biliare fie pe tubul de dren montat sau pe traiectele fistuloase aparute aberant 5. RESPONSABILITATI: 1. Responsabil de proces = medicul curant si asistentele 2. Echipa de proces = medicul coordonator, medicul curant, asistente 6. ANEXE SI INSCRISURI Filme radiologice. Buletine radiologice-tipizate. Registre de investigatii radiologice pentru ambulatoriu si spital Pag 60 din 60 SpitaluTOrasénese Buhusi Biroul de calitate