OTrLLIGHD. TURNARE CINGOURE BANDA (iemerixrane perEcte] ¥ TBS (Gramm) [Ere a) I ere ere, wb ome T £ + LIEV meee (ixmeror (Eee) (Cro) (esARMa] [La rece} | A: Tey Teapot it BENZI A TABLE IN FOL PROFILE SARMA JEM. i T Tt L ‘AJUSTAS PRODUSE LAMINATE (utare, debitare, indreptare, CT.C. indepartare defecte, tratamente termice) LAMINATE FINITEzinta un avans mai mic, iar ofelurile ear- bon care se latese mai putin prezinta un avans mai mare 4. Deformarea transversali in timpul Jaminarit Laminarea este considerati longitu. dinala, cind deformarea principala se pro- duce de-a lungul axei longitudinale a laminatulud, “eum este cazul.lamingel profilelor, tablelor sau benzilor (fig. 25, a). ind deformarea principala are oe th sectiunea transversal a laminatului, se considera cf laminarea este transversal, asa cum este cazul laminirii fevilor fara sudura (fig. 25, 8). La laminarea longitudinala, cilindrii de laminare au axele paralele si se rotesc in sens contrar, iar la laminarea transver- sally clindrl cvind tn general 9 form tronconic&, nu au axele paralele si se ro- tesc in acelasi sens. saalt peotecaal dal CLevlamigarea tengovensll Langinogyi 6% Shame Pemes_ produsului se obtine din litimea semifa- 4 — taminare ongitudinais; 8 ~ lamina bricatului si respectiv Kitimea produsului, °°) /etindn ée uera; 2 din lungimea semifabricatului, Aceasta tehnologie de laminare se poate denumi si laminarea pe lat si se poate aplica intr-o schema integrala sau numai parfiali, in citeva treceri, precedate i urmate de rotirea materialului cu 90° in fafa cilindrilor de laminor. Laminarea pe lat se aplica frecvent Ja fabricarea tablelor groase si a tablelor subfiri (fig. 26). Aceste tehnologii sint aplicate la laminorul de tabli groasi de la C. S.Galati si C. S. Resita gi la Jaminoarele de tabli subtire de la intreprinderea Laminorul de tabla Galati. Laminarea transversali prezinta avantajul cA se elimina structura fibroasi a materialului metalic si prin aceasta, se uniformizeaz’ pro- prietiifile atit in directia laminarii cit si perpendicular pe aceasta, adic& se reduce anizotropia cipitati prin ecruisare, dar prezint’ dezavantajul 4 se produce o intindere a defectelor ofelului. 7late la cald de 1700 mm de la C.S. Galati), care prelucreazii sleburi i platine, realizind benzi de 1—12 mm grosime. Laminoare pentru benzi late, inguste si mijlocii, laminate la rece cu lungimea tabliei intre 300 si 2 800 mm (de exemplu, laminorul de benzi la rece de 1 700 mm de la C'S. Galati), care prelucréaz benzi laminate Ia cald $i produc benzi de 0,15—3,0 mm grosime Laminoarele pentru fevi, laminoarele pentru bandaje si roti, laminoa- rele speciale pentru table ondulate, pentru fevi ondulate, pentru bile, pentru osii poarti denumirea produselor pe care le realizeazi b. Clasificarea laminoarelor dup amplasarea cilindrilor tn caja Amplasarea cilindrilor in caja difera in functie de destinatia si de productivitatea laminorului. Dupa acest criteriu Jaminoarele pot avea caje cuz — cilindri orizontali: ~ cilindri verticali; —cilindri verticali ‘si orizontali (caje universale) ; = cilindri inctinati. Tabeia 2 Schemele cajelor cu cilindri orizont mo TROT 00) 1 = Laminarea profilelor_grele (blumari, grinzi, sine) sia ta Diet groase Jn Inainoral reversibil = laminarea semifabricatelor st a profilelor Ia lamincare de alta prodvetivitate = aminarea tablet sebtiei (pein procedest ech) = Tatminarea Ia rece a tablelor Cait trio i | semifabricatetor, blamurlor gi 2 altor profile gecle Taminareaprofilelor la Jami: Laminarea grinzlor, sinelor, | noare cu. productivitate reds | i Eb 3 Caja tio Tauth, 4 Caja dubia — duo 3 5 caja erarto Caja on sate ilindri 5 — Tehnologia laminieit profilelor 4 tablelor Tabla 2 (continuare) vattare Laminarea tablelor grease si mijloci si, unteor, a table, subtiri Laminarea cu produetivitate redusi a profilelor uyoare $i imijlocit LLaminarea la cald gi la rece a tablelor, plathandelor i bea- slor Laminarea la. fece a tablelor st bensilor = 46 65Tabela 2 (comtinsare) Laminoarele cut caje cu cilindri orizontali sint cele mai raspindite; fn tabela 2 sint prezentate scheme de caje cu cilindri orizontali. Dupi numérul cilindrilor, cajele pot fi: os = duo, cu 2 cilindri de lueru; Geo | tapes ese a ater | —trio, cu 3 cilindri de Iueru; —cvarto, cu 4 cilindri, din care 2 cilindri de lucru si 2 cilindri de | sprijin — policilindrice’cu 6, 12, 20 cilindri, din care 2 cilindri de lueru si 4,10 respectiv 18 cilindri de sprijin. Laminoarele duo sint utilizate fn special pentru laminarea profilelor grele si mijlocii si a tablelor groase. ee Laminoarele trio au caja de lucru constituita din trei cilindri dispugi caja en 20 ‘Laminarea Ia rece & tablelor fn acelasi plan vertical. Semifabricatul trece printre cilindri fara ca slings st benalor acestia si-si schimbe sensul de rotatie. Aceste laminoare sint destinate Jaminirii profilelor la primele treceri degrosoare. | Laminoarele trio Lauth sint o varianta a laminoarelor trio la care cilindrul din mijloc este neactionat si are diametrul mai mic decit ceilalti | doi. Cind semifabricatul trece printre cilindrul superior si cel mijlociu, cilindrul mijlociu se sprij drul inferior, iar cind’semifabricatul trece in sens invers, printre cilindrul inferior si cel mijlociu, cilindrul mijlociu se sprijina’ pe cilindrul superior. Laminoarele dublu duo_constau din doui caje cu patru cilindri, asezati doi cite doi in plane verticale diferite si sint utilizate pentru Taminarea profilelor din ofeluri aliate. Laminoarele cvarto sint prevazute cu caje cu patra cilindri — doi cilin- dri de lucru si doi cilindri de sprijin. Cilindrii de sprijin au diametrul | mai mare si au rolul de a micgora sigeata de incovoiere a cilindrilor de lucru in timpul laminarii, in scopul obtinerii tablelor si benzilor de bund calitate. La aceste laminoare pot fi actionati fie cilindrii de lucru, fie ——— Gilindrii de sprijin. Sheets), Levabton ater eter ute Laminoarele ct caje cu cilindri verticali sint folosite pentru refularea metalului in plan orizontal, la laminarea profilelor, sau pentru indrepta- rea muchiilor, la laminarea tablelor groase si a benzilor late la cald. Laminoarele_universale au caje cu cilindrii amplasati dupa schema u eh eae ee duo, trio sau evarto, la care se adaugi una sau dow perechi de cilindri | ralui planetar | delor | verticali pentru reftlarea marginilor laminatului. Aceste tipuri de laminoare se_folosesc la laminarea sleburilor (de exemplu, laminorul slebing de 1 150 mm de la C.S. Galati), a platban- delor, a grinzilor cu tipi late. | Cajacu mai | Laminarea la rece a tablele multi cindsi | gi beneilor | sieu diameteat | | chindsitor de Inceu difent ce 67? Schemele cajelor acestor tipuri delaminoare sint prezentate in tabela 3 Cajele cu cilindri inclinafi (tabela 4) sint utilizate in special pentru Jaminarea tevilor, constituind cajele perforatoare si netezitoare. Taba 3 ‘rinse Schemele cajclor cu cilindl vertical gale cajelor yaiverste . Schema cajelor de Iweru ew clings | = | z Caji.cu cilindri | Laminarea lateral a 1 | ’erforator Perforarea feyilor cw SS vertical ‘metal Ditronconic ‘gmieteul de 60650 mn} 2 Duo universals | Lanijaaréa sleburilor si : {eu a pereche de’ | pinthandelor an ‘iltndit vertical) | PS | Perforator ow eilindsi | | Peorarea tevilor cw dia} 2 si tisha fab forma de cupersd| metre ae €0°200° mm Duo vniversals | Taminaiea plathandelor (conic ae (eu out. perechi | i fe cilindst vert cali) | e 4 ‘Trio universal | Laminarea plathandelor (ca. 0 pereche de |. fos icy cilindst vertical) | Perforatea jevilor eu dia ricteul de 60150" zm Perforator cu cilindst ‘sub forma de dise 5 Teo univerait | Laminveaplatbandelg | 8 (aun ge a) Se Shoes a | | 6 Cf unveait | Laman gine co fetta pia | Ghat coe ta Teiectongner | abigen oven a ss te cicnas Ges abet lee oo" ' oe | | es 69Tabela 4 (continuate) ie | Scam ont tinder | Demos ln vata | 5 | Laminor pentra Laminatea bilelor cn dia Jaminarea bilelor | metral de 18—60 mm 6 | Laminor tio pentrs | Laminarea profilelor | laminare periedica | rotunde periodice | La aceste laminoare cilindrii se rotesc in acelasi sens, imprimind ‘© miscare elicoidala semifabricatului, datoriti cireia’ in interiorul semi- fabricatului se formeazd un gol care usureaz objinerea gaurii interioare 2 fevilor. ‘Unghiul de inclinare a cilindrilor fafa de axa de laminare este de circa 12°, ‘In afard de aceste tipuri mai exist laminoare cu destinatie speciala, in care cilindrii sint asezati in functie de necesitijile de deformare (fig. 39 si fig. 40) Bandajul se obfine dintr-un inel gros obfinut prin taierea la presi a unor lingouri cilindrice incalzite. In timpul laminarii, pe misura ce are Joc deformarea, diametrul inelului creste, cilindrii 1, 2 si 3 (v. fig. 39 si fig. 40) departindu-se. ‘La noi in fara un astfel de laminor este la C.S. Regia. ¢. Clasificarea laminoarelor dup amplasarea cajelor tn linia de laminare Amplasarea cajelor in liniile de laminare depinde de destinafia lami- noarelor, de numirul de treceri necesare pentru objinerea laminatului, precum si de productivitatea necesara, In functie de numarul de caje si de modul in care ele sint dispuse, liniile de laminare pot 70 Fig. 40. Schema laminoraloi de roti Fig. 39, Schema laminoralui de bandaje ‘monobloe 12634 8 97 — elie de tors 5h — cu o singura cajé de lucru (fig. 41) ; doud sau mai multe caje de lucru, numérul acestora diferind fn functie de tipul de laminor, putind ajunge la laminoarele continue pina Ia 25—30. L age a Fig. 41, Schema liniei de laminare eu © Fig. 42. Schema linicf de laminare Slagerd caja in tandem 7 maar 2— ean 3c agree Ari ens 2 amit 3 ae 7Fig. 43. Schema unei lini de taminave in trepte pentru profile Cajele de Iucru ale unei linii de laminare pot fi dispuse: = Intrun singur tren de laminare — in dowd sau mai multe trenuri de laminare. Un tren de laminare este constituit dintr-un grup de caje care executi aceeasi faz de laminare. Dupa modul de agezare a cajelor in trenul de laminare, laminoarele pot fi: liniare, in. tandem, in trepte, in serie si in zigzag. Liniile de laminare liniare au cajele dispuse in linie, adic& una ling’ alta si actionare comuna. Liniile de laminare in tandem au cajele dispuse una dup’ alta si actio- nate individuala (fig. 42). Liniile de laminare in trepte (fig. 43) sint formate dintr-un numar mare de caje dispuse in grupe liniare asezate una dupa alta. Aceste laminoare corespund lamininii ofelurilor aliate, intr-o gama variata de sortimente. Liniile de laminare in serie (fig. 44) sint utilizate pe scara larga la Jaminarea profilelor cind este necesara obtinerea unor productivititi mari, Fig, 44, Schema unui laminor $00 mm in serie, pentra profile (cifrele din figurt indica fordinea’cajetr) 72 Fig. 45. Schema unui laminor de 350 mm in zigeag pentru profile (cifrele din figura indict ondinea cajelor. Liniile de laminare tn zigzag (fig. 45) constituie o variant a laminoa- relor in. serie La liniile de laminare in serie si in zigzag, numirul de caje este, in general, egal cu numarul de treceri pentru profilul cel mai defavorabil {cu numar de treceri foarte mare), semifabricatul trecind o singura I data prin caja. nile de laminarefn serie au avantajul ci ocupa spatiu mic si se pot objine profile finite la oricare din cajele finisoare. Linia de laminare continud are cajele dispuse in tandem, cu actio- nare colectiva sau individual, $i permite trecerea simultana a ‘la~ minatului_ prin mai multe caje, distanta dintre caje flind maimica decit Iungimea semifabricatului. Vitezele de laminare crese pro- portional cu lungirile semifabrica- tului. I Pentru laminarea__profilelor mai complicate se utilizeaza li- niile de laminare semicontinue la care trenul degrosor are cajele Cd amplasate pentru laminare con- i tinua, iar trenul finisor are cajele amplasate liniar (fig. 46) Pentru laminarea _ benzilor Tate la cald si a strmelor, trenul 7~ "gyro Jamis ct Fig. 46, Schema unui laminor semicontinas ‘pentru profile. mii 73dlegrosor si trenul finisor au amplasarea cajelor in tandem, laminare oe loc in mod continuu, a : ey “ 'n cazul laminoarelor de sirma, o solutie mederna o constituie ampla- sarea cajelor de laminare in bloc KOKS sau in bloc Schlocmann, Copel blocului KOKS sine prevazute cu cite tel clindi dspusi ls 120" unal Gata dealt serbia vend tn acca inp, contac ut te i vitor, pentru majoritatea laminoarelor siti se provi a de blocuri la trenurile finisoare sau pregititoare. ad Aceste laminoare au productiviiti mari, De’ exemplt un lami dotat cu bloc KOKS care produce sirmé de 33mm luminind te viteze de 42—45 mjs are productivitatea de 25 t/h. Bova Sohlomann costa dintr-an cada ea fungines de 43m fa cate se introduc, precum cdttile Into bibliotech, site cadre care contin cilindrii de laminare. tltauecnaat a Durata de inlocuire a cadtelor este foarte mica, asigurind astiel 0 utilizare optima a timpului de lucru eae ; 3. REGIMURI DE LUCRU LA LAMINOARE in funcjie de necesitatile tehnologice, liniile de laminare pot lucra in regim: nereversibil; reversibil, ea aaa i ea Pee _., Regimul de lucru nereversibil este cel mai raspindit, fiecare dintre cilindrii de laminare rotindu-se numai intr-un singur sens, cuo turatic constant sau variabili. Acest regim este caracteristic. laminoatelor continue 4 Iaminoarelor previzute cu caje to. egimul de lucru nereversibil este definit de turaiile de Iucru ale cilindrilor (fig. 47) $i poate fi einai qm : | | | | | a tina 6 c sl ™. ¢ tmp 74 — cu turatie constant’ (fig. 47, a), utilizat la laminoare continue, Jaminoare de benzi la rece, Iaminoare perforatoare (fevi), trenuri fini soare; —‘nereversibil cu volanfi, utilizat la laminoarele trio, duo, pentru tabla subtire (fig. 47, 2); nereversibil cu reglaj rar al turatiei (fig. 47, c), utilizat la laminoare semicontinue, continue cu dispozitie in zigzag pentru ofeluri aliate; —nereversibil cu reglaj frecvent la intervale scurte, utilizat la Jaminoarele trio pregatitoare, la trenuri in tandem, Ja laminoare de bandaje si roti (fig. 47, @). Regimul de lucru reversibil se realizeaza prin inversarea sensului de rotatie al cilindrilor. Acest regim este caracteristic laminoarelor la ‘are se efectueazi mai multe treceri pe aceeasi caja de laminare. In figura 48 este prezentat regimul de lucru reversibil, avind 0 turatie variabila a cilindrului, Fafa de aceasta configuratie a diagramei de turafie exista cazuri particulare, ca: laminarea la turatie constanta (cind iesirea materialului Gintre cilindri are loc la turajia de regim), eliminarea intervalului de mers in regim (in care caz diagrama este triunghiulara), laminarea in regim exclusiv de accelerare ‘Adoptarea acestor regimuri depinde de valoarea maxima a turafiei gi se face in vederea reducerii timpului-magina, in functie de puterea. instalata a motoarelor. Timpul-masina cuprinde de obicei intervalul de accelerare intre turatia de prindere 7, si turatia de regim n,, intervalul de mers in regim cu turatia n, si intervalul de accelerare intre turafia n, si turatia de fegire a matérialului. La prindere turafia trebuie si fie mai mici pentru a se reduce socul de prindere a materialului intre cilindri Ting mosiné | _ timo powud Ting_mosiné Jeratio) a my be S ‘ img ited. SD Fig. 48. Regimul de Tuera reversibl 75