You are on page 1of 8
(0 sORE A coMUNICARN MODERNE ‘aves esses un prim mod de flosie fn mea profesional: apart de fotografia i asa cn vor vedea in capitol undor,elefonul vor prude In easelepartieaare ‘Astle timp deus secol,ulizrle comuniteit au suferit mai male transform, Aces fost destin al in saul, poi iti capitalise Sin ie, fii. De Ia mloal seclulbi al XIXlea, ae loc i tans formaea fale, Dac ecerea de a fail lari a familia mononuclear se produce progres inend din seclu al XVI, evolu pail de ‘iat fami, valovzaea domictsok ro fenomene mai mareate care ‘or conti eens nolrfolosine ale communica. Primele mioace de ‘omuciare ces giesepublicl in fii satin acelag timp miloace de Dropagandé pentru acest now mod de via. Ase, in 1892, anal Ladies Home Journal, care et unul die principlele vehiculeideologce ale ‘modell fail vctoriene, spare fn 70000 de exemplar, adic de par fort mai mult decit primel cailan new-yorker", Concentrates supra fame na iseamaderinees per ume eterioar. fn aceast epoct se tte un nou spectacol coletiv clnematogafl’. Dari oie ex sail ‘rvs spa pull se articular fund nou "Temes care spar Ia dramaturi ca Cehov sau Thsen olingese un nu fe de comunicare inte families exerioe Ese prima oard in tatu cind insign et entath pe Rome (cs), da eu toate aceste personajele a cit sic apa frst, sepa cu neabdare vex dn umes exterior Cn teal este just cu ul Hnchise, el escideo fereasr spre lume. Va prea capil 9 pact lps de consul Ge clnmatga. Capitolal $ De la comerful cu bunuri Ja comerful cu suflete: telefonul rea patria uel inven, care ocapt un oc important in ameroase ri vlgarizate ale eh s zz pe een cl. un item enim are ct un Singur inventor adevaal, eel nd impostor su spite mai jin strdlcoare, ma ptf Ral oreatru ete de duce acest in fa tibunaluli Ione, Tebue sb leg rine numer att pos legit ai unite, pe devia nvetato, Se cuvine sh ne fel care a fost zecuoscu prin unde nu ava precursor, c J mprumutatieeaceaalaa nou dispcitv del un at inventor, pe epee a de necuoect. Geile eines, ca poet Nestea, tat descr unimeres pasionat.Isoricul potest eabiteze. icarea vorbei prin electricitate gm exemplal elf. Decne a fost inventat? De Alexander Graham de Elisha Gray? Proto vinitowe colacden, acesta depun ko cree de breve, in acess, 14 februare 1876, la Washington. Oficial telefon retine mame Is Bll dr, a fond, ma see ay mua avr el primal Mees telefonil, au poate Edison, despre ‘omtemporan cred c¥ imagiase us item asemindtor, ied ‘Se vrbete mai pia despre Amonio Meace, allan emigrat n eres relzez4 primel experene Ia Havana, in an 1850, on brevet in Statle Unite, i 1877 ‘emai iatarcem putin in timp. il gisim pe Philippe Res, un german care Ii prez apart in 186 a Societe fiicienlor ‘Acesttrumeat, unit adsea telefon muzcal, putea SE curios in Frans, Charter Boaneul tlnician te grait, wo © (sToRIE A COMUNICARH MODERNE Pern ocomnnicar a Academia ine in 1854 ise in Lthraton Mam invebat dict mu cumva si cuvinal rot pote fi transmis, pein estricate(.). Luca este raliab, lal cum,. 9 dscrie pring nmi vibrator sonore prin lect, Sie Bourse! invetterl felfonlul? Nu este sigur. Clind difeite itri pli ume tn mai lndepdrtate ale tenici de conversa isto, German Hath redacteazt jn 1796 un ata supra ols tbat vorbtor in teleraie™ pe are 1 num telefon". L-am Git deja pe fila engl Robert Toke, care ‘sodigi, In 1667, vansmiteteasinetl pint-in fr inns. 88 opi ‘cea enumerate Fapl cen et Intend ne face mai degra Indoim de prtinena inzebini -Cine a invent?” Si spunem Ia Inept ef est epitur fe tof) aces imentatr (Obsrvim cl Gra, Bell 1 Eason cunoteu inven ui Res" O cope 2 ‘parauli sa a fost austin Stace Unite de Joseph Henry, dea Isat Smithsonian. Bel cae avzta iil in 1975 vat est para Cat vet cereuril In Bourseul, ele sunt cuoscatein Germania, penta ct ‘ot descrise nt-unarticol din 28 sepembrie 1854, publct in Dasa supliment alii Frankfurter Journal. Un tore german cede e& Res ut anoict tons erectile ui Bourseu. fn chimb, ae pare de deepal de erent ea Bel suf ut de acest uc fn omuniare pe are Bl © usin a 10 ma 1876 (cia el ln dup eI depasese brevet fn fa Academie american de are tine, el eta cam ene de arto din evi ameicne, engleze t fanure efeioare a vefetle aasice ale processor magnetic, protre cae cette i Reis dat mu cle ale Ii Bourse ‘Cind se stand sociales tei, este necesar, petra a compara inven, sf se anazeze dact ele au atine acces! sai de mature “Manca tent use bazesos dar pe insentaes unui ipo pe aire ‘ui prop, ci pe dure cali, a abliti. Huth nace commicarea Sonor ls distant ii dt name. Hooke si Boureal sales principle ‘eanie ale transmierityrbe la dita, dar fm eadral a dou parame Aire, cea a vibe una Beitr ex, cea a eet, tn celal (Ct despre Reis i Meuci ei realizai primeleprottpurt ale telefon a | ‘COMUNICAREA FAMILIAL w ‘Dac Gray Bell depan ocerere de brevet in aeeni i cererea lui Gray ste deitprovizorie (era ce ve mumeste un cave) bel nave propune un text defn: In cea cel priveste pe Bell el va fpr im care va pevenia un prottp, ci care la denvlts si va comercaia legit telefonice punt ea pant, a un an daps depnerea breve 'Am putea deci dzbate la infin problema de a cine a invent telefon Torus, aut inp ct ua fost podar noblest fbi reprdac™ Abit, vena nu este termina, La fel eum plan uni roman sa un Sinopss cinematografc au contitvie 0 care, respectv un im, nik un bit tehnic mu exist ca adevieat deci atu ed poate functions in mpoare” a pte fi reprods, ‘Pent a putea inverts un aserenea dort ca telefon ebuis ma i kai cite cunogtige despre raporturile dnte sane sh electo= pei. In 1837, fala american Charles Page desoopert clo it til supusunge magoetizai§ demagaetia foarte rapide poate sk {i sunee $e acne sunte rut legate de numl emir de cent le proeact™. Cerceile sale vor fi oatinate deere de ln Rives in, la Geneva a Paris. Aceste descoperi unis sot cunosate Reis, Gray gi Bell Ei ef suoeele pot fi traformae fa wba tromagnetic, ratsporaeprn-un fir elec, cyl soe, acetea fi reonverte inset, Aceasti mobilare de canoyine gimifice eu Scop de 2 atinge an ee tebe Se stueas nan context in cre opi telefon ince circle. Prezeatnd experienele at Reis, IH de Pavile poste = ‘1863: Cavin rote va ft ransmisbl, M fel ca ganda ca Un suera hv putea comanda amas dier-an capi nat t timp ce francaise gndes a een eal n instrument de ‘cage vid in el ai degrabt un miloc comercial. In 1868, cu unui dine oferit tui Morse, Edvard Thorton, ministry brane, Sper sf vd intro band 71 progrese tehnie cae sb peril ierea conoririlor prin cab tama. fi vom veden ate! pe i da aceast parte a ocean dscutinds- pe oe afceie cu i de pe celia ir". i utopia telefonull ene depute de a 1 piri de tout ‘Un zat din Boston relatead, In 1865, ch un om a fut aera escrocheie,deoarece ceca sags fonder pnt a ining © m 0 tsTORIE A coMUNICARH MODERNE Inteprindere de telefoane: iris adauph+ Persoanele bin informate ‘i cl este imposiil rans yoces mand prin i,k chia acd acest tera va deve pos su va prezenn nu ier". elegrati a acceas atin. fn 184, rial Telegrapher amines eo lum ath foarte raspini prinretelegrafit, care spunea ck se increase oda 0 oavorbire ite New York Philadelphia, dar cen fot nrerup ndet respira opeatorau dn Philadelphia des a whisky". Cunoyingle stmifice (har rimeatre) despre posible de ansormare recipes 4 let ia suet gi paieiare Ia wopia telefoniel conse out clemetefundamenale ale geneei telefon. Dat, in acl inp, Svetatru are de depisit ical ence i reste su chat rela Calor cae a eed in pret su ‘Am viru, in czuleleprafului sau al cinematografa, cl invenia er ‘nuit, in desert uma une seri de mle ven. Dac pen acstor reap tence et eae imporaa, pets a permite altuna inlegere 2 circa, Imprumuturiton erect ‘emu a mu da ssee Ia toi alse, Ti rooipurilor ny impiediclexstengaunor crate pale de ven, cre 4 desfgor irks Ind iid as amma. Ete fore proba ci Bell Gray nu canojiau cece ll Meu, desfigurndi mua in para. ‘Gry, afl ca Eon si Bell, cra a lege mall (posblates dea cansmite mat multe mesaje pe acelash fr de teleprat). Ca ocara acest eesti, Gry Bell probabil Edlaon a descopert posibiaes ‘Gry, exper chic, ecunosct de companile de tlera,privlegiad ‘clegrfal muliplex. Dimporvd, Bel, care, cas Charles Cog se ocup de reedcarea srr, este mull mas sensibilI problema cominicri pin viol vorbt i, ncuda presi comanditrir si, care sunt cavins 4 tolegraful maliplex eto pai de vitor, alge telefonul Petra tlegrafi, telefon spare in cel mal bun cis ca un dispocts | care ujurenztexplontaes, Aled Chandler, uoil dine responsi de ls | Wester Union lt aceavreme,vede in telefon prima tp sre elimiares. inirumenclor de manipulate. este eis tp, operator vor tansmie in fir suet propio gig vor vor, In le Ai tlegratiee™" Peni un telegrafist, comuncaea la dita poate interpersonal, trebles fle media de opertri care sf ahd capaciaten de vr prin ti [COMUNICAREA FAMALIALA 0 Bel, In schimb, se sindeye sf feck din telefon un instrament de ‘comnicare la distant fe itermodiat™, Prima relamd penta neu sponte pune "=~ Teefoul mu neces un operator calif, cmunicarea direct pein cuvinl rst patnd f stablit frkitervea wl tert ~comuniare ete malt mai api (edt pin telegrat: inte 1S gi 20 1e cunt pe minut int-an az, ne 100g 20 in ella", Bl se andy + fad teleprafulalconcurent pint-un instrament i performan ret acces eliza a fa full elepagoe se imeresa de aparatal stu’, el eres 0 sociate penta exploutes oul sprijnlcomaodiarir sh, ce mal importa ind Hubbard, abilitate din Boston cua cru Tic te estore (pa ce oreedvase, = era surdo-mut). In detniv, Bel, spre deosbie de Reis, ga icepu cere cri’ teleprat va pun dec fact ape a canoginge tence ide flosiog ite in acest domeniu. Ca gi Gray si Editon, el va descoper din iar postliatea transite vert umane,Inresl persona petra problem (Reis ava acca imeres, de veeme ce reine 0 tree ial I determin, spre deosebize de Gr fvorizere tefl a egal mulilx. Conraruni ler ex Chander, Bl i aginst izae nemo a telefon, destiats une! cence apropiate ech pallu. Sd spunem in stryc cd acest atculice de inerese cre in tezonan mat fmatraliatnciodat act Bel raf beneficit ital filial per a ana lneprinderes ea vt cna Bel, Oro, pel hi Wer Ui, a: tun joni care pone ner pe pte de secre (STORIE A COMUNICARN MODERNE Ee COMUNICAREA FAMILIALA as Apelurite prin telefon Teleonul de afaceri Mut timp, telegrafl a fos, in terme de wz, un fe de -curir posal rin ‘evrctte”,seviad dear Ia trimiteren de meta. Din 1860, Incepe sh fe lost gia miloe de converte. Bell va speculaaceasuilizare 2 teleprafula, fn profit su. Lardner sri In 1866, refer la teleg “Seinimplt des ca o perioand si yrea si discus cu o alt afl 400-500 de mile dstania. Ce dot interlocutor stables oor gi converseazi prin intermedia operator. Pot f ciate carrie wor vapoarevindte Prin elegra, ote Pasburgh i Cicinati". fn 867, apse a Phdephia Prima conrad telgrafich pri care se pot concia Tinie particle Usiiztot suet principale bici ale orga in 1872, mumdral lor va sunge la 50™, 0 een asrdattoare destin tot anche este consi in 189 a New York Cc an ma ri, va spies o nol ea de elepat. ena ur socal. Aste, antennae telefon, in domenis financiat gi In eel comercial, fcepe trceren de mesa tlegrafic Lx ‘conversa prin elera Urmdnd aceasta tai de iia, in mai 1877, Se consruiete ls Boron prima rele telefonica,reaind cin anche “Teint fer aces servi ca legrafl, dare a rpg mai ee. (Cai in caval elegrfubi, a fyi secolulu al XDXlea foosea clef are fide toate un earacer profesional. Western Un, care ‘eines ln aces vreme cvasimonopolulatupeatlegrafli, usa inl fnliind sates peel. Acordl semna ev Bellin nolembie 187°, care ‘ecupoateaneroratesDevtelor ui Bell i domeailtelefonie, pve Timitareaflosiri sistemas la .converstitperonale™ Telefonal 2 tubule fost pena a nsnite mes de fei, cola bus infra espe plat a orc acti eae in in concur a Wester Union" ‘Acct clara contact vf esectat, prima pat pear cc find chiar in domenil comers ‘Sidney Aronson a aalizatanunele wlefonice ale aceeiepoc. Dis cle 300 de ini ate exists in 1679 in Pitsburg, 294 aparieas ‘etsoane care exerlauo profs ar celle ase era foste de ‘renri care vin id letra cu unl, dela oma. La Paw (Rae sa, a 1897, 1% de sent yet wr pac Patem tone, uw Arion, hep tone ale lfc a rim rind ela adopt scr now mile de comune de che omni de comer Se oan crt ‘Am at pina comune nreshl aft cena nce. La Inept scl, George Petia de a Buca Moran, wex fama ch at Es 20d mn de a in 20de mime En peti a ue de poeta ives ten den un a altace Ea carp cera opel alse ant true ae tal cam fonse pep inept seco Wl Stet sn 60 de cabin tfc, ae iret c apn chin sings compani de Se orl primet 10 00 de apt telne pe an I Apna laine Dut ged chin tes Wet pare esa n I, taht loa ane! ele were Devote tot ete Ingeua de mecesinen esta une “Ne suming ex pan au os nog ce a0 een i sce orc Herbert Caton, Utes ee poral 4 pesane pe cre ash Act conte ee mma csc, reac eagle fp la cep sl ena ld ra domi deo prs aie Sola Wl ned conto mare pr abort dn Noa Ange, n tinge rine prin clot lls miner aoe in tell eg dere seat al acid economic, an inarment de chin erecta, cm Se pe al ‘actual, es ee 190, Herbert Csn sri ae wn nsrment pd cian, feacata soil Ee an sino al oped mainte tac sen ahi Tne a, pte tA men Pfs ca adept a San Sinn tron eae Tet Teil rnin cr ot sbi ine Parsi Broccs ele et pect ine Barc Pat Btls re. eter Frcn as Rete” poe nse on" Tn ioe orice Su feta 200 pes eed oti compro ie pe apt nang proces us (ston A coMUNICAR MODERNE Interest comercanior sl industragilor ptr telefon este atest, «| ‘ontario. de mameroasele plinger ale camercior de comer engleze cae fin 1888 pa In 191, cerca insists consruien une ree tlfoice fn Anglia In Fran, primi tlizator a elfonlu sunt aceensicategori sociale Catherine Berto ne dervilue entiatea rinulr puree opt de bona arise (cords ees fo 1879): bel, ager de schimb, insta Gin domenitlgrafua tl telefon, ire. Ceretrile ti Chantal de ‘Gournay=peivind implantes retele fancee in 1884 arth cline telefon er staat ma ses ncarerele de comeriang fide industria: tin Pris in sburi, Shana noe va schumba prea ml. Dupo anak tseminitoareasypra Parsi din 1922, Chanal de Gournay conchide venae elefnulrimdnea inc unealt ‘Pelefomul particular (Cla tomte ein secolul al XDClea este dominant tliarea eu carter reson tlefonlu, poem cserva apart in siulburgherii a unor Brite elemente de floss particular, Deja n 146, revista Puch sra 1 clgrafl treba inode ms doa ia ious in cere familie” in 1856, baronal de Rothschild comands instalrea une in partial de tlaprat penta a desert castell su de la Feriées™. Douzeci de ai tna iris, ola cu deroltaeatelegrafui awopafie, care pemite rans titers un document seri de mand uni Ineprinzaton} america {Hindese ak plaseze un afel de para In fica lcuingh, Intradevs, hint in, 1860, se obser apatia unor prac de flosirepevath {cegraful, mai ini inocu pai. Cincisprezece chibi londooese primesclafecare umate de or un reumat al dezhtelor din Pale eel Inet sept po emi Hr i inp ce iau masa ex pricien Rezumatle ‘ut trinize sn fairl Opere?™.Folosirea miloaelor de ‘clecomuniali permite sel desfigurare sinltand a douk sei anal 15.0 un serviciy de apeltelegrafic este creat Ia New York & cue American Distt Telegraph Company (ADT). Cx oral uni mass ‘tliznor acest servic po timite un mesa) In cena, Numi lnvirotrs ale Ipaniveles ined servic solicit (Comisionai, pol pomp, meic.), Dupin inept en, 1885 ADT are 1200 de abo. 500" de comisinari 12 de birart $1 primeste 6 O00 de pel pe ‘Aparsoceti conearete In aceai a ansmblal profes! dispune de 30.00 de abort la New Yor, cif foarte important vind in vedere cf, {in aceeayipeicas,rejeauatelefoicd de pe ine tertrolSatelor Unite ‘es 130 00 de abo. Acest servi eaellegratc consti dei rial Serviiu de tlecomunicai frit mali public. Joe Tar, cae a dat de ma acestat servic”, at complet ia, serunaleaz pl instal Ielepratie complete au fst amplasate in 1874 incae partial Bridgeport {Comeccu). Un disc de come periten conversa telegraice™ onal. n 187, acest disper va fi ransormat no ee telefon, "Telefon pe eae dea senate plait in eae dint servi wlegrafce icalaeo print cerere pe eat 0 satisfics. De altel, n 1878, Bell le ‘seeior

You might also like