TELEVIZIUNEA: UN CONTACT PERMANENT Inventatd intre cele doud rizboaie mondiale, televiziungy 140 Ge vali ca media publicd decit de ta sisitul anil | Statele Unite apoi in Europa. Copil al radioului gi al Ginematografulu, acest suport a cultivat in mod progres i imbaj audiovizual original cae fi permite si ccupe o pov tie ‘hegemonicd in sistemul mediatic. nrg A. ETAPE ISTORICE 4. Vederea si auzul Atunei cind isi face aparitia ta i A aparitia la inceputul anilor 1930, televiziugea suscita bru rer, ec tcleviiues suai re Primilor observa Ea este perceputii de citre rarii analisti care fi poarta interes ea tm Temareabil mile documentar” (Rudolph Arnheim) care mires »intr-o maniera considerabili puterea informa nein rab formatiei pe care Ptea si (ne-)o dea radioul adiugind vederea, auzului” (Prom pectives pour la télévision, nerciné, 1936), Sustinuta de puterle Statelor, care gribesc, pentru unii, Bataia .propagandisticS” @ acestui now mijloc de teledifuziune (Goebbels in Germania nazisti in special), tcleviziunea este mai inti utilizatl, din cauza Constringerilor tehnice, doar pentru retransmisia simultand a spectacolelor preexistente (artistice, oficiale sau sportive ca Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936) 5. Realizitri tehnice Comunicata televizuala se caracterizeaza, pin la sfrsitul anilor'50 printr-unstaut,experimental”. Mareata, indeosebi in Franja, de o ,misticd a transmisiunilor in ditect” (érome Bourdon), ea se adreseaza unor rari spectaiori permanenti 80 Guy Lochard, Henri Boyer (260.508 de receptoare in 1955), ined fascinati de ,realizarile |chnice” constituite la acea vreme de retransmisii. Dar ea poate ‘luna uneori audiente mai largi prin forme de receptare colectiva (cafenele, tele-cluburi in mediul rural). Anumite retransmisii cu Natut ceremonial”, cum ar fi incoronarea reginei Anglie 1953, pot chiar si intruneascd un public mai larg, adunat in fata vitrinelor magazinelor cu produse electronice. c. Public ~ privat Televiziunea adoptd, mai devreme in Statele Unite decit in Europa, o infiisare mai contemporani. Ea este plasati inca de lninceputin aceast ar sub regimul dreptului privat si al concu- renjei comercial. Structurati sub forma de reele (networks) ce regrupeaza stati locale, ea cunoaste, inca din anit 1940, 0 ‘dezvoltare rapid (1,5 milioane de receptoare in 1952) oferind 0 programare de spectacole cu dominant distractiva (In special filme sub forma de seriale), prefinangate de resurse publicitare. ‘Nu la fel stau Iuerurile gi in Europa, si in special in Franta, unde televiziunea, centralizat, este condusd, into continuitate a radioului, de prineipiul monopolulut public. Aceste fundamen- tejuridice explici acel control polite care s-a exersat mult timp asupra informatie televizate, Dar ele permit, de asemenea, infele- gerea proiectului de demoeratizare culturali ce anima televi- ziunea francezi in primele decenii. Acesta se traduce prin forme de programare mai exigenti din punct de vedere cultural: adaptari sub forme de ,dramatiziri” a operelor clasice, documentate, ba chiar emisiuni cu scop educati. d. Paleo-/neo-televiziune ‘Televiziunea francezi (si mai pe larg cea europeans) capt progresiv, incepind de la mijlocul anilor 1970, trasaturi care 0 apropie de televiziunile comerciale nord-americane: deschidere ciitre sectorul privat, crestere a finantarii publicitare, inmultirea canalelor, 81Aceste schimbiri institutionale sint insotte de o trans mare a formelor de comunicatie, pe care anumiti cerceta Cranceseo Casctt si Roger Odin, .Télévisions mutations") analizat-o ea pe un trecere de le 6 wpaleo-” In o ,eo-tel lune”. ‘ + Paleo-televiziunea, Aceasti primi perioada se caracte. rizeazi prin-o orientare pedagogica,incamati de citre medial ce Intretin cu felespectatori o relate asimerrica gi ierarhizath, Ease traduce printr-o programare discontinud, organizatt in, al emisiunilor inzestrte cu o mare longevitate (Les Dossiene "Geran, 1964-1991), ce imbrac o functie ,ituali” pentra teles spectator. ~ Neo-televiziunea, Noua eri se distinge prints-otensiune tescutiasupradestinaarului,solcitat fra incetae de cdtre ania mmator.Instalaiin decoruriadesea consruite dup imayinea inten tloarelorelespectatorilor, acesti mediator cuton familiar solieith Inpermanenti telespectatorii in modul complicit, in emisiun compozite (care amesteed in mod nedistnet informatia si dise tractia) si articulate unele cu celelalte B. O RELATIE DE TIP INTERSUBIECTIV 4 O reciprocitate imaginarét Edificatoare pentru intelegerea evolutiei comunicdii tele ‘ual, aceasta distncficrebuie fie nuanatl. Adesea proslvit, voinfa pedagogic’ ce anima media, in Franja indeosebi, a fort {ntotdeauna insofité de o inclinaje distractiva care a contribult mult la popularizarea sain anii'60, Aceasta distinctie nu trebuie, faptul cd interpelareatelespectatorh secvati i fe devreme in storia televiziuni.Eaesteasiguata de puri ddemediatori, astici dispirui a i speakeritele. Interpelind teler spectator printr-o privire adresard eamerei, acesia reprezinnh Suporturile une noi forme de comunicare mediatie, tulburdtoare pe de alti parte, sii mas 82 «dup analiza (1954) criticului Andre Bazin, deoarece este consti- ‘witd din ,intimitate” gi din .reciprocitate imaginaes” 4. Dowd proprietii Asimilati uneori cinematografiei, televiziunea se delim ‘ecaza de aceasta prin inaugurarea unei alte forme de relatie comu- nicativé. Aceasta se bazeazii pe doui proprietati + 0 proprietate tehnicd: teledifuzarea directa de imagini side sunete care condenseazd intr-o acceasi operativne tumarea, ‘montajul 51 difuzarea, distincte gi succesive in cinematografie. Aceastii proprietate a televiziunii eapati o importantl consi. derabild c&ci ea pune, ca siradioul, destinatarul intr-o relatie de ,cotemporalitate” cu evenimentul in cauza. En sti la baza puteriiteleviziunii deoarece contribuie la suscitarea, la nivelul spectatorului, unui sentiment de ,coprezenti(ba chiar de ,copat- ‘icipare”) cu evenimentul pe cale de a se desfiigura; + 0 proprietate enuntiativa: privirea adresard camerei Cuexceptia citorva genuri (comedia muzicala), aceasta este inter. zis (sau excepfionala) in cinematografia narativa clasica pentru cea introduce o rupturi a, iluziei diegetice"impresia de afi in Prezenfa unui univers coerent gi autonom). Aceasta privire ,ochi in ochi” este, dimpotriva, favorizati in televiziune, in care ea Feprezint& monopolul ansamblului de mediatori profesionisti (ur nalisti, animatori) si a citorva actori publici cum ar fi oamenii politici) atunci cind sint legitimati si se adreseze direct opiniei publice. Instalind o relatie de tip alocutivcu destinatarul (capito- ul 9, A a), ea constituie suportul esential de ,punere in contact” urmmeazd nei declarafi unui alt persoraj va putea fi intempretat ca 0 dezaprobare, chiar dac& cl are 0 cu elmer Creatoare a unei impresii de .coprezenta”, comunicarga | insofiti uneori de 0 voce de comer, ce sigur feel de {clevizuali pare deci a pune telespectatorulin relatie ()mediath _ ancorare sau de releu, imaginea de telev int cu lumea,construiti ea direct acces .luzia de transparene_ sie consderatt.a un simp oe de presenter” real {2 provocaté este deosebit de pregnant in informafia in dest Ea este un loc de reconstruct’ eceiae Ne putem da seama de aceasta in cazul ,evenimentelor taportate™, ficaii in ciuda aparentei sale ,obiectivita cum a fost, in 1992, sechestrarea copiilor fa Neuilly-sur-Seing, lurmiaité aproape continuu de edtre radiouri yi televiziune, Dar C.UN FLUX ORGANIZAT chiar gi atunci este vorba despre ,evenimente provocate”de “ Sec Instanta de productie mediatica: astfel dezbaterile in studio eu Forta de evident a informatie televizate si, mai pe larg, eazia marilor confruntati electorale sau in emisi luni cu progra- _puterea de captare a discursului televizat se explicd, de altfel, mare regulata, ld a comunicérii televizuale, care se ea temporal a comuni prin organizat ‘exerciti sub forma unei defiliri continue. € O reconstructie a realului fn fata une imagini resimtte ca 0 ,fereast telespectatorul este impins spre a uita cin aceste dou tipar 4. Ologica de flux de circumstanje ci imagine inregistati nueste,in mad contrar Acestmod de onganizare tine de o logic de flux” ce con: i obiectiva decit este un text teapieaai eveeaiare presen pe i eS aati ns Scent a rime Gd su Sno afar ta inregistratl) se bazeazi de fapt pe dowd operatiuni. (immodreaiv) drab oi maternal, Lucan nu * Cadrarea. Decupind o portiune de spatiu, orice cadrare stau la fel pentru televiziune (cit gi pentru rac a tied wera indemage.legets. Ea focalizeazaatentinspectatoruluipeo seen | imatrial, accasté formi de comunicare ae in detrimental lei, Tot cai prezinéacestua, urmind parametri pe un gcontinuum” de mesaje care ,se alung {de distant mai mult sau mai putin important siunghiuride luat | falte™ 84 85‘Comunicarea mediaticd a cunoscut de la inceputul anilor '80 considerabile transformari. Asistim in special la o mutatie a formelor de temporalitate ce caracterizeaz’ fiecare dintre cele trei suporturi. Acestea sint repuse in discutie de catre televiziunea care, impunind informatia in imp direct, ii afirma hegemonia obligind celelalte medii si se redefineasca in raport cu ea A. ODICTATURA A INSTANTANEULUL 4. O accelerare a timpului Procesul de accelerate a timpului social provocat astizi de televiziune nu este un fenomen nou. El intervine incd de la jumi- tatea secolului al XIX-lea, odati cu presa moderna: gratie dezvol- tri une foarte dense refeletelegrafice, aceasta ransfoumd bruse rienta umand mn acelasi itm eve Societiti indepdrtate in spaiu. Venind in permanent cu stiri din Jumea intreagi,ziarul opereszi deci o prima forma de ,sincroni zare lumii Ficind mediile inte in era instantanitii, radioul amplificd aceasta migcare la inceputul secolului XX. Dar televi- ziunea este cea care 0 desivirgeste organizindusi dispozitivul de informare in jurul ,directului", care permite transmitereaaces- teiain timp real”. b. indeplinirea unui ideal ‘Aceastd forma de mediatizare a fost perceputd intr-o prima tapi ca un progres decisiv. Ea indeplineste cu adevarat un ideal fondator al jurnalismului, care a tins cditre o reducere continua mpului de lansare a informatiei. Banalizata incepind de la mijlo- cul anilor'80 prin inmulfirea satelitilor si usurarea mijloacelor de reportaj, transmisiunea in direct permite realizarea acestei 99spirati de ubicuitate care anima informatia inca de la originile sale. In sfirsit, ea explic& dezvoltarea noilor forme de informare ‘ncontimun, care se dezvolta odati cu inmuljirea canalelor. 6 O putere de captare Puterea de eaptare suscitatd de transmnisiunea in direct are ‘mai multe fundamente + Pentru anumite forme de spectacol (sporive, in principal), eal ibincinteles, pe potentialul lor dramaturgic inerent acestor spectacole a edror deznodimint rimine necunoscut spectatorului. A le urméri tnregistrate i cunoscind rezultatul lor anuleazi, se ste, intregul lor interes. + Pentru alte spectacole, care constituie momente exceptio= hale, plaverea pe care o putem avea se naste si din sentimentul de-ase integra unei comunititi de spectatori ce impartdese un eveniment consensual, Este vorba despre acele evenimente med ice cum arfi investturile, ncoronarile si funeralile potentatilor, satla comemoratlor marilor momente ale istoriei noastre(debar~ carea de pe 6 junie 1944). Introducing rupturi in fuxul televizual, ele tin de ceremoniiletelevizare. + Tétusi, se poate observa cd adesea ,evenimentul” retrans- ‘mis nu justficd transmisiunea in direct. Ca dovada stauaceste forme freevente de ,corespondente”, in care jutnalistul nu inter- vine decit pentru a marturisi ignoranta sa in situatia evocat’, Dar acelasi lucru este valabil si pentru interminabilele planuri de cliditi sau de avioane, sedi ale sechestarilor de ostateci, care fac loc sistematic unor,acoperii” intensive din partea canalelor. Magia directului" nu provine, in acestecircumstante, din ,mate- ria evenimentila, siracd,atunci cind ea nu este eu totul absent Sprijinindu-se pe o dimensiunendicialiaimaginilor de televiziu. ne (capitolul 8 si 11), aceasta form de captare rezultl in ial dint-un ,efect de bransament” asupra realului, pe care televiziunea pretinde acum cd ni- face din ce in ce mai accesibil, {n orice moment si in orice loc, oferind incontestable garantii de adevir. 100 B. CONSECINTE ASUPRA INFORMATIEI TELEVIZATE Acest tip de dispozitiv ar permite deci astizi in mod fre ‘vent, dupa parerea profesionistilorteleviziunii si se ,urmircasci istoria in direct”. $i este adevarat cf evenimente istorice, cum ar ficdderea zidului Berlinului, observata ore in sir la televiziunile din lumea intragd, par a le da dreptate. Dar retransmiterea unor asemenea evenimente, ca si Rézboiul din Golf (care a facut loc construirii unui ,multiplex” permanent), ne obliga si ne si >re- bam asupra consecinfelor acestei ,puneri in coresponucati generalizata”, a. O dictaturé a instantaneului Primele dintre ele snt interne sfereitelevizuale. Ele provin din aceasta ,dictaturd a instantaneului” impusd de televiziune. Perceputi ca un atu, viteza modified cu adevirat, in mod radical, condifiile de exercitare a vorbiii jumalistice. + Ea anuleazi orice posibilitate de verificare, angajind ‘anumifijurnalisti, sub presiumea concurenfei, si avanseze anumite fapte ca sigure pentru a fi infirmate mai tiziu. ,Gafe” de acest tip, uneori aflate la originea zvonurilor nefondate, au contribuit la discreditarea profesiunii jurnalistice, asa cum 0 confirm ‘numeroase sondaje. * Ea obligh, pede alts parte, comentatoral,redus la situatia de jurnalist sporti, si nu furnizeze decit un comenta- riu instantaneu si fir nici un recul. Este cea ce a reliefat Frangois Jost in legituré cu televizarea in direct a revolutiei romane (Un monde a notre image. Enonciation, cinéma, télévision, Paris, Méridiens-Klincksieck, 1993). In aceastisitua- fie, jurmalistul nu se poate in nici un fel comporta ca un interpret al faptelor. Elnu le poate nii descrie, fir a putea sl le integreze intt-o povestire organizata care ar oferi spectatorului cheile infelegerii evenimentului, artat totusi din abundentd, 101+ Ea incurajeaza, in ultimul rind, analizele ,la cald”, expuse de citre expert prezenti pe platou, care nu pot beneficia, {ntotdeauna, de un timp necesar de reflect, Ea condamn’ desl locutorii sis emitaipoteze imprudente sau lipsite de pertinenth, Un prezent perpetuu Instauraté drept model, aceasti informatie in ytimp real” reprezinta fundamentul insusi al canalelor de informare in. continuu. Canalul nord-american CNN a inaugurat aceasta formu=_ 1a la mijlocul anilor'80. Ea a fost imitati in lume de cdtre nume= roase canale, chemate si se dezvolte~ specializindu-se fn anumite formule (in informatia economics, in special). Analizele subli- niaza c¥ acest tip de discursinformativ constiuie o egresie pe planul cunoasteri. Inscriindu-se int-un prezent perpetuu, el interzice de fapt reconstructia cauzelor fenomenelor observate. Inclinat spre vitor, el obligi, dimpotivd, la anticipat, in mod necesar rscate, supra consecinflor. ¢. O prioritate dati: vicibilului Un alt efect al acestei prioritati acordate directului televi~ zual este transformarea conceptiei insisi a informatiei, care ni .cum incolo un si valoare de 4 este .vizibild”, Observabili zilnic, o consecingi a acestei stiri de fapte o reprezintd inlaturarea, ba chiar uitarea totald, a anumitor evenimente asupra cdrora nu se dispune de imagini. $i, invers, valorizarea evenimentelor, evident minore, dar refinute de televi- iune datorité existentei imaginilor care le ilustreaza, Rezultatul final al acestei situafii este o rasturnare completi, in sumarele Jurnalelor televizate, a ierarhiei evenimentelor, masurate dup ponderea randamentului lor vizual.