Gustave Le Bon Civilizatiile au fost create si indrumate de editre micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase. Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge, iar dominata lr represintainotdeauna DEZORDINE. PSIHOLOGIA MULTIMILORISBN. 9730063629 Tiparul a fost exceutat de tpografia, ANTET XX PRESS Flipesti de Tirg, Prahova Str Max Hebertin, nr. 677 3 os damn a er RA ERA MASELOR gi TT cc TW errant de warsiorman police considered po Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo tcl aparen Vesa tia pee violent inca decurge Prinenivea char, {rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU Tonk rei lucia ee ment ees sa he eee arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str lzare, pe eal dea se nchewa. "Stora actual neste or de pts ceva reat nto band "uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan «damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op ‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest, Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele. Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi ‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine “nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile “sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade4 (GUSTAVE LE BON ‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant ‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao ‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de ‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda, lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora ‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost {de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept «vin al reir. Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml ‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr ‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor ‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade Panelist 5 Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge ‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes ‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca ‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame ‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea. ‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r- id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor| ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization ‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in ri socettilor noi. Cum i pu sta? Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for ‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre ‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces: tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r= rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de ‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser, sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor. ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma ‘levine ings lose storie, Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn ‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea ‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le potGUSTAVELE, omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot ‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co ‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi din descrierea vor Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i ‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr dar cteodst singel in pein maseloe care format alte ‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote ni set care rau pret deren Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de ‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel ar ce! puns. nu ane total dominat de ee Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine ‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato | ‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute ‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i. Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen- tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din. ‘we clue componente Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie ‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing ‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie ‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0 substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante desl uring se consat ct de mult der individ dno ‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin, lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet |uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt ‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel >a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt. Atle oa consente deca dtr subst inconsten format ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din ‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete peect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal ‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren Siena (0, tocal triste generale de carscter,guverate de ‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri ‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen ‘ate ce tin deinconsent domain ’ ‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop ‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4 (cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre ‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy 1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed. Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi ‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el stables aeste caracterstic? Stalin in continsare, Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm sant diverse. prima tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir tromulfime. ‘Oatreiacuz, eh Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus ‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo. Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de- saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat, devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd «pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser ‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate ‘n sensu abit de hipootizat de Lad.ca sila cel hipno- at trtinp ceund cle pot ipinse lun trad de exatare exes indent sugesti va bole ies Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate ‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su- ‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe. Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor ‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers "ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagineni incapabi sd mai ghideze 4 Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi, Iu, pe cave wine splbera dua pia. "Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i a ghia pe ‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat late si au decimat nie. Z ‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in ‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere ‘utara lta pelle, sur ott de oblimein ‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu nar fst accept de js unl din membri acl ada, Obseratile precedente endear si conch {onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul {in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal ‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh sina sitet deo rerc seen Elo omen tty nel el emer ew art car 2 ce fae fen malo iagineaenofona car, {deiner acne snl fo lbp nt Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal, ones sper mportnt ete ca ure se it bal fibre a cauelelo. Sate end rune a st erie eds aie lela acelin ceo sng ema oo ng cate enone prof chiar ac pede kn ‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it citer ied alba ea tin ante pol ci ach ‘esi hector agi taburdore, lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri ‘dec ce mi de institut instar fr postu, care di ctund nunc chal ateireleindustae, se adreseazd sta pent ale gist milace deta, Numa clo al find rests, inctabil ce al emulator este imens. Aces di rm sunt ga ent oie fel de revolt, indferent de conductor de scopurl sceseia, Acumulaea de cunostini inutiabie este un mile sigur de ransformarea emul in revo! "Evident cate tri te ape dea curmesisul impor acest «tent. Numa experenta,cea de pe ur educatore a papoarlo, ‘ves dept sarin ne deze eroaren, Nuria apie i dove: ‘css nein nul oder noasre manu, lice con- curs print sistem educational profesioiet, capa si readuch ‘unc ct cimpan,aelere, reprint colonial asi deere ‘td neargicar. $i cnd spun sistem educational profesinist (o> ‘acum de toate spinel luminale),mi gndesc la cel de care bnycurat prin not pe care popoarce ce domind asta haea a ut i sre, remucabie agi dn cae oi reproduce mai jos Drs senile, Tinea arial Impede ck eda neat de ada cae ce este ast educatia englezi on americans Sind o pe ‘sel ine stemul latin cel anglo-svon, sertorl a pus fn mind ‘ucarte cansecintelecelor dou metode, |i at men te ges yopande ang lar in Chi rk one een ol re ad ae pce er {obtain eve seule cee persia sour Ata deca cx a ete ce wl alec rata Tin edhe engl me hs laa ce ac Ag a pr a page: ber eed ig cea Sonatas ener cere“ é GUSTAVE LE BON, -Probebil cam pute acepa tate inconvenient stem N05. teutradional de educate deciasatis nema pe care prod, acd obndirea supercar cunoxint, rectarea periects 3 ‘manuleor a spor nivel de inteigent. Da junge ela ate de re ‘ulate? Nu, din pate! Jodeata,experintiniva,caracerl = iat ‘condi penta reuta nviai, dar are ne inva despre ee. Ma ‘alle sun dicionae te, dar inmagaznarea In memoria hang p= ‘Sedin ele rimaine fr rost. ‘Despre cum pate fi dervolat intigent, pint sistem educa. tional proesions, impos de ais prin metoda casi, vorbea ani ‘abil Tain nto pagin pe cae o reproduce n continue: ete se fren deca med lo tur norma cee ee fice fe watesceten Cel nox din ce tse ing ene 2 din sora importa char deci. Maines ma a uate [Soa mi re ner care epexint a coenene, darn resect, ‘Se alnel imi care png poesia unc poe fine cre, ar, Sine su dows Wind st acta de sure 1s 9 cert rea pre Anzinds co aname at ne! ble ond nto be, he tse pe de doh cam reper ve iit din cata oritre ‘foment cononter ume: Se char asta sur ntadevisa arte prope de acest de ean acea tn de dua or dar di onde (irom rt dl etl pn ar pte ma sus acca exer cs {inj prea nance pen Ince, ne cay ect in ite ‘Siler ea ol Vigor ia a et ova Reus aa Ciheen sist Lac bine abl car, esernal eres ‘sincera cere vid se canon sia alia ‘indeptncse cone daria ml deat Randaewulete mene “relat copra cell Ang rin Aric, afc rata Pie 170 lowe proce ops rasan cite eget Plog muni « ‘ys storie arati mai departedifereta dtr sistema nos ‘luca gcel al ange exon. La el invade ri are ob ‘san cate, in obieetele inset De pid ingnerl format ntran ate- Tier i ndecum into sonal, poate ang’ exact ace! nivel cores- ‘alto inegent sole: muncor sau mais, dad ext incapabl st ‘ear mal depart, inginer, dad aptitude to permit. Este un pro- Lia ex pn dC 2 89, Ousce prea Fr3 GUSTAVE LE BON rea legate de fonda eretar penta putea wansformate. Una din- tre func esenae ale camenior de sat const asedar in botezarea. ‘xen popular, sau macar neta url deta de mase sub ‘ech denunin Putereacivintlor att de mare, inet sunt de js | ‘ermeni bine tc pent a face pe oameni si accept cele mal od ‘ase hucrur. Taine observa pe bun deepate prin iocaren cine ‘clr Jiberate”ratemiae, jacob an putt instauree un des pots bun pent ara afc ca Dahomey, us tibunal idoma ‘ual chi, heatombe omenestasemindtoae dor dn vechial “Mea Ata guvemantor, ea $a aocalor, cone in ring in pe cxperea dea vehicula cuvintle. Art anevoioas, ci, in sin cel ins scietl aceeas cunt a foarte asa ties diverse penis deritl itr soil. In aparen, cesta flosese cwvinteWentce, ‘arin reaiat, nu vorbeseaccea mba. Inexemplte precesente, nea refer timp ea factor pina pe- ‘ru schimbarea sensullcuvitlr Dad iim n considera i elemer ‘ul rai vm consata ci In aceeasi epoca popoare alte pe trepe ‘gale de civil, cuit entice corepund fate adesea uno ide mul deosebite inte ee. Dar aseruenea ierente sunt sesizable doar ‘urmare amumeroase cilitor,aqpect supra cra m vols, r- ‘undo aa sublniac toemacuvintele cele mai lot au ens le cele mai diferite, de la un popor italia. Sau dar dou exemple, ‘nintele democrai i socials att de recvent nee nase. te corespund,n pil iain sin pul anglo-saxonunor de gh magn tal ope. La popoarle tine, vin democrae” seamen ma als sergeea vine’ sia native individu a favoarea eel ale tatu Dit etn ce mai mult, cea etedesemnat condi sh ‘ioln oc wl dele ee ch abies po ‘hase sh dest” Fn dni de nn det eve ren Sno eigen plied ocd dn car Sart Jo ng vee ‘lr moa rine no dg sect er ‘crn srexmnare Dine de hiner uk, gl rile tients nips cl pc de min psa ‘wor popes Sots lite pare kun ea Carel ee eee Dar Sd ues denne, Sopmare sc dain =a dp scl ob ~citere Cee fice dl nici Marcle to al coi pope ‘es it eae rea Dec aie ia ‘step aban se nove dec th arias Sra ‘see Supt ein es res ‘kai siti rcs rc te on ‘cle cre ein tals easier‘ite am yn rie aa soe one apie sulimonnan de une le recta tori parine Glee an {esis nsf eae le inoe pie din ta een: {sare dpc, prefer dizer ac ear sic. Ge ese hzsoneze devine lene still, pe end cl eae deceponeazi cae icin 3. Brperien Expert consul apoae singurl proce ecient ent a consol un arin conga cr a desi ue deve Irriubae Dar ea tebe exis a ose ,de me ptt. tiene te eo genera sat a genealinale pert generat uate de cos eile demonstrate cae {Sock eveamente orien sunt de foln Saar ure de dara ince mur edule epee dela qc laa expen entra aea inna eb icine o care old adic Soll mos sce dine vor fd doll pote deck tees vit ret ca unor cao epee: nuvi, Jnnkt oa erdaomenti n sau cecal aden oxi ‘Cea auras fost Revol face Peng cane desc Dee cms reac sok ae fs deol in bet doar De calen art de raunes pura webu Be mascrate hea oan de oamen iar Europa sie ravi mp de oulze de ak Rata dove cal experiance nth cn Pe earl caret aan uot neces do ior experee b Cini de ans oot evden prs on sue convngitare, Tous rfl ele dintafos der rlloan de o= tens ima alee dea dous.o dezmenbrae 9 ners ‘smatorparmanent-Unal trea expernent de aces gen erase roduc arum ivan vor ma ext radia eae Pen {ia se ade chimensa arma german’ ur, ex a se spunea nan de 1870, un so de gard nto fens ost cea ‘Tyne a pa sac pe a cil mi ei iGreen noone pl ciate eter patna gene es oat {Es scum se nt desea pec crater eer Se eo ‘Sted i lar den rt nds nomen Depa Panalgia mutior sr »spiimantitorul rzbot are acostat Fanta ati de scump. Peni 2 ‘+ recunoagte ck potenismal duce cele din umd la nares po oarlor cael accep, vor f neesare irs dezastrueep expert ‘Svexemplele ar putea continua lanestirst 4 Rationes fn emumerarea factorilor at dea impresion spirnul maselo, am, 5 puts ne dispensim de mentionarea rani, doch aceasta raf ‘ost necesara drep indicator l valor negative ainfuene sale ‘Am aritat dj cl multinle nu pot dunt pin ratonamente icicle mu iteleg deci soca grocolane de idl De aceea, orator «ar or sie impresioneze fa ape la sities nici a jude ‘ct maseoe' Pena domina maine, main tebuie dine ‘cama de senimestel car o anima se prefacl ile imprest tu inci abi apo cau sleds un at curs dectangind in imagina tel prin ascii rudimentare; anumiteimagin sues anew, ‘ste ore pe calea meandtelr ei sufletest st mai als i ghi- ‘sla tot pas ea dat mastereaclor sentiment: Areas necesita "ea schimba dscursain ante de fetal prchs in momenta ae ‘lowest de neptni orice cuvdtare suit prea dint Oratorul tent la propria nde, ar mu a cea autora, pled din sceati pic oie ptere de invent. | nian mad canner ea doa Thr sr ‘pple sms ata agepe mur ant psa cpa opus ts are wn ea ‘Contin eat nae cece pet esi iad tear nna care "Spm eka ora eaves hace wei ae ‘Saari eae bana ae ‘ii nara em pe parle le an ‘Shige cava ran padre ey at ode oc "ra mem Fortran i cept oe ‘ste recast» rasa Man appa sc man Sac utr aah ied rae ee Irs ce cnancte etn cae par ec drs Se we {tre Sear au“ pear rd at drcruntaat et Swen aie -nenaterd cad a wr Date a ar bt crt Ae gone oe seat in sant ant om Dee “ona ssc ober nouns gra aon par ‘ens ae er cn 4ss GUSTAVE LE BON Mine gice, big cucu rationamentelorrgurose, nse otabine dea recurge la aceast modaate de persuasiunecind se adreseaz ulmi, daria de lect a argumentelor lor &descun nese niotdeaura. Conscintele matematicewziale ntemeinte pe ‘ogi, did pe soca de idntiate seria un logician a cara \er neces... Necesitatea lr ar obliga chiar io mast anorganicd si te accept, da neat Bcapabl de ascii de dentate Fd ir ofa Dar malinea de eames ny ee mal pt dest o mas anor nici dea unmaiigsic de a tlege ratonamente. cereals corn. ‘ef inva primi, iba sa cop cu tru raonamestelor, 6 ‘ave da sama de psa de vlbre pe care o are in acest cau > ul respective argumentare. ar nu ete nevoie si coborim pn la fingee primitive pentru a ‘onda completa inecaciate a raonamentelor cd le se confunts cu senimentel. As amint atl doar longeviatea siperetior reli ‘ase, care contain cele mai elemeniare log. Timp de aproape doh ‘mide ani, el mai lminate gen su curbatsubapisare ele loe ‘sia trebuit si ajngem in wemurle moderne pent ca sis post ‘micar contest verdiciatea ral Mei i Reaerea au dat oameni foarte mina dar rc unl ae, rin rafionament, si descopere lata Infanti a superiors manesteo ct de mic nda n pita ‘iclenilor iavolul sau anevoi de learde pe watoare. ar rebuie one si reretim ci raiunea mu este un far af maser? [Nas indrizi so frm, Raiunea omencasci nar f reat i conduch ‘omenirea pe cil clzate cu aceeas ardoareseutezani cx car as inlicirato himerele. Fructe ale nconsent care ne hide cee te himere sunt, poate, necesare, Ficare rash part consti e ‘mintali lege propria destin pate cascult de acest ly pir ‘ran ineluctabil instinct, dar prin impulsurile aparent cole mal ato. ral Popoarele par supuse un fre secrete snlaage clo cae obligh ‘hind se transforme fo tar sa cometa sree orbit Pusial pe care puem pest dn acest rte rebuie cuts in _mereul genera al voli nu pope arm in ape ile din care cea evolu pare unor si tsneasc Dac am an consierare ‘doar acest fap aoa. storia ar prea drninat le Hvar abu e.Arfineverosimic un npr ignorant in Gallas pat jung: ‘ent dou mi de ani un Dumezeu stogputeric, nue cir fost nterlte cee mai importante cia: de necreat de asec ‘ea cum teva bande de arab, pirsindvel desert pat pan “tiple pe cea ma mare pare a vec lumi grecoromane gsi cli ‘easchn inpera mai mare dec a hi Alexandr Macedon; tat de ecreat, cm, nto Euro arte itn foarte rahi un sine rs locotenen de arr revpeasci si domineo muktuine depo poare side reg. [asim asada rane fn seama flosflor, dar fr a cere sin. ‘ery inguverarea oamerior, Nu pe cea rain ba, adeseor chiar | In pod sau rsa enimente preeum onoarea, sbnegaba, cre «inka rlgions, patrons dragostea de glove, care seu davedit ‘sin acum marl esortur al ricarelceizati,