Bazele electrolehnicei. Capifolul 1. Curent Continuy Plage 4 SARCINA ELESTRIGS Nuzleu! (proton) [ae qo724107 9 [Ont610 |< so ]9 [pate =1610) Maze Masa Sercina Mase Sarcine Atomul de hidrogen(H;). Proton (ion, de hidrogen) Electron Gase-10"]9 fase }o [9-320 5]< [parses [=0 Mara Mase: ‘Sercing Nese Sercina ‘Atom de heliu (He2),. ‘Nucleu de heli ‘ Neutron conventional 2 ionului 9 6 : i E00) i Mas Serine Atom de litiu (iz 2) z “si Jon pozitiv de litiu “TIPURI DE ATOM 3 Unitate de cantitate de electricitate-Coulomb (C) | cool aa de go" electroni | ' ATRACTIA - | sarcinitor electrice a semne1 1 “87 ele | Cee 6": “@°@ Migcarea caloric’ de: Miscarea caloricé d nafs a ionilor sie 2 to fronilor bert te spafal dikes stom Model de electrolit Model de conductor solid legal | la margi- Refeaua ionilor din cristalele s&rii nile (in petal limitat al) atomului Tipuri de izolatori jzolator de _fesitur’ de ‘porlelan bumbac impregnat Conductor de cupru cu izolafie ea cauciuc PR om ols de’portelan —_pnz de bumbac (.ciorep") Snur din doud conducte, cu izolafie din cauci Planga 2Bazele electrotehnicei. Copifolul 1. Curent confinuy Plansa 3 iis de To) 7 Sorcino in cimpul de acfiune (cémpul - Pe. a ‘lectrie) a placilor incircale Asi 8 Actiunea mutual Se numeste camp eleciric spafiul in care apar forfe cari acfioneaz’ ‘asupra sarcinilor electrice cimpului electric CAMP ELECTRIC Infensitates intr'un cémp electri campului electric Tensiunea electric inlte dou’ puncte luate arbitrar, este luerul mecanic efectuel de forfe electtice, atunci cénd acestea transporl8 0 unilate de sarcin’ pozitiv’ ul punct spre al doll © Tensiunea — lucrul mecanic al forfelor electrice raportaté la unitatea de cantitate de electicta TENSIUNEA ELECTRICA Forfa eleciromotoare Element chimic (i.e. m) (E=11 v) Tensiunea elecrict erodusi de izvor (receptor) seu {. ©. m. esle, Iucrul mecanic produs de forfele din exterior (neelecirice), alunci cind unitatea de sarcinS po: ivi este transporlalé dela © borné lo alla a in exterior raportat ta una caniitate de electricitate Fee.m,— luerul mecanie al forfeto FORTA ELECTROMOTOARE (F. E.M.) »Bazele electrotehnicei. Capitolul 1. Curent confinuy Planga 4 CURENTUL ELECTRIC Migcarea regulaté a ionilor Miscarea regulata (v) a electronilor intr'un electrolit liberi infr'un conductor solid CAMPUL ELECTRIC IN INTERIORUL UNU] CONDUCTOR ag Curenful clocrc in inferorul uni conductor I==_|A | se mBsoars prin cantitatea de electricitate, casa cane | ste Mapa pinsectunea osverclé» cor urentul electric fuctorulu in untatea. de. tiny (intensitatea curentului)| fs es T-88=8,5=65- 3 Curentul electric i ‘Densitatea srme] + “pecs elect : sud ech in in spre un punct de ramificatie filor care pleaca din acelayi punch. gals cu zero + Suma eurenfilor care vi este egala cu suma curen} |. Suma algebricd a curentilor intr'un circuit inchis este e:Bazele electrotehnicei. Capitolul |. Curent confinuy Planga 5 PUTEREA ELECTRICA : = Generator electric Lamp& electric& de mare putere de mand Pulerea eleciieS (consumul de energie eleciick = jn unitalea de timp) este egalé cu produsul dintre Weuit |s1ws) tensiune si curent. Energia electric& pi de energie electrics = (.consumatorul* de curent) Ee 3 de cimpul electric in unitate de volum Turbin’ Puterea Circult hidraulle (analogie)Bazele electrotehnicei. Capitolul 1. Curent continuu. Plansa 6 GALVANICE Element f8r& depolarizant Elemente cu depolarizant ELEMENTE CU ZINC-CUPRU Element Cu placi Cu saculef fri depolarizant Element cu depolarizant $< ii Baferie Pilé uscat& (balerie uscals) Lantern’ de buzunar pentru lanterna de buzunar ELEMENTE CU CARBUNE-ZINC ae ait Copacifatea bateriey jarea elementelor Suis pred inalogie hidrauliesha Bazele electrotehnicei. Capitolul |. Curent continuu, ‘ Planga 7 ACUMULATORI CU PLACI ct ee (ais 08 de plumb)'y Gurete : S de plumb) Plac& pozitiva Placé negativa de suprafafa mare ide forma unei culii Acumulator stafionar 99°89571=075| My gs 1s 2 aa 44s 5 Curbele de Incércare si de desc&rcare Randamentul acumulaton acumulatorului ‘Acumulator pentru automobil (balerie din frei elemente)®azele electrotehnicei. Capitolul |. Curent cor Planga 8 ACUMULATORI CU FIER-NICHEL (ALCALINI) Descircare ce Ceschreees eee 2Ni (0H);+Fe=2Ni (OH).* Fe(OH). Incircore Reacfia chimic& in acumulator Lampa transportabila cu acum de her Plicile negative rice 76°075571=0,55 0 1 5 228 9 454 x ' aa} ash Curbele de incércare fide descércare, Bazele electrofehnicei. Capitolul |. Curent confinuu. Plansa 9 LEGEA LUI OHM RELATIA LINIARA INTRE TENSIUNE SI *CURENT IN FUNCTIE DE REZISTENTA OHMICA Densitatea curentului in conductor este pro- porfionalé cu intensitatea cémpului electric Raportul dintre fensiune si curent intr'un conductor este o marime constanta Caracteristica_vollamper LEGEA LUI OHM 2 rezistenfei ohmice V |e JR-CADEREA DE TENSIUNE IN REZISTENTAR ® Curentul (iniensitatea) aS » [oe] istenta Rezistenfa unui 4 echivalents conductor cu Conductibilitatea (conductor simetric) secfiune constant8 Rezistenja electric& electri a unui conductor Rezistenja speci (conductivitatea) (rezistivitatea) MARIMEA REZISTENTE] OHMICE NU DEPINDE DE VALOAREA INTENSITATIL_ |PEAT Bazele electrotehnicei. Capifolul |. Curent continuu. Planga 10 LEGEA LU! LENZ-JOULE Punerea unui resou electric la fensiune sc&zuté Fier electne si normala de ellest aaa Pulerea consumata pentru incdlzirea conducloralur P=F'R 4 | este proporfional& cu p&tratul intensiii curenfului ‘Consumul de pulere pentru 0 unllste de volum a conduclo> rului este proportional cu patratul Infensitafil curentului PEGEA LUI-LENZ=JOULE 7 Daciintenatsloa “eile condlonll consumal depatere P-UFLR-B|" | este diet propertonel covestenta, ir decd tonsiumes | |W=02301Rt| CR | ca constant, tnvers proporional cu resstena, cove icone Caldura degajats TI (W sec )=O280¢81. ; kWh =B60 kcal. BABS Cioean eleciie fe lipit Sob& electrick Pierderile calorice Pericol de suprasecin cond * ‘ ; ices Mion cena serS) ug Sta LOCI | sone FOLOSIREA INCALZIRII ELECTRICE U6 :Kr1504, Ain PeO9™ Voltmetru Ampermetru Instrument termoelectric INSTRUMENTE DE MASUR TERMOELECTRICEBazele clrotehnicei. Capitolul |. Curent continu, Planga 11 REZISTENTA ELECTRICA S255, = Teles} leslarlie Bewiy] Conductori de egala rezisten{a “Ef REZISTENTA ELECTRICA A CONDUCTORULI este oiRECT PS PROPORTIONALA CU LUNGIMEA §1 INVERS: PROPORTIONALA — EU'SECTIUNEA Sa Conductibilit RER[het=t;)) Rezistenfa = s cet unt conductor incalat DETERMINAREA TEMPERATURII UNEI BOBINE Variafia rezistenjei in raport cu temperaturaBazele electrofehnicei. Capitolul |. Curent confinuu Plana ee janga 12 REOSTATE Reostat reglabil Reostat folosit ca reductor cu cursor de tensiune REOSTATE CU CONTACTE MOBILE Reostat dubluBazele electrofehnicei. Capifolul 1. Curent continuy Plans 13 REZISTENTE NELINEARE Z, Sern ‘conventional Dulie Pee normals Dulie specials 4 Yip boionet Soclu O20 4 60 a0 100 10 ov special Coracterisicile volt-amperi Bec cu filament de wolfram Bec cu filament de carbune (lnventat de A.M. Lodaghin in 1906) (Inventat de A. M. Ledéghin in 1873) Sem hoo convenfional Fy TE 60 Zonveniforat Tg =o) 0m @ 60 a0 wom Key 0 86 80 100 110 eo ROY Coracteristica voll-amper Caracteristica volt-amper Stabilizator de curent (Baretta) oh 1 fe foco0 + (ANY (+)-fe000 SS aa | ee 20 Cree ee cD TU! caacterticn voltomper _Caratristica volhampat i Arc electric harass (oe) stostrae (cto) (Descoperit de V.V. Pelroy in 1802) Marimea rezistenfei neline:Bazele electrolehnicei. Capitolu 1. Curent. contin Planga-14 LEGAREA REZISTENTELOR IN SERIE (TOATE REZISTENTELE SUNT PARCURSE DE ACELASI CURENT) Rezistenjele sunt egale Rezistenfele sunt neegale Legarea in serie a reostatelor infre porliunile _Variafia rezistenfei unuia din Variatia tensiuni it in serie reostatele legate in serie Uunuia din reostate este yariabilé R. Legarea rezistenfelor in serie a Rezistenfa echivalenté nia echivalentS _Tensiune tolal& Reparifio tensiuni — pesgiferite rezistente at i , fotala este egal cu suma ten- slunilor diferitelor porfiuni direct proportional cu rezistenfa fa echivalenté (totals) a circuitulul | ini.Bazele eleclrotehnicei. Capitolul |. Curent continu LEGAREA REZISTENTELOR IN PARALEL (LEGAREA LA ACEEASI TENSIUNE) (200), Plansa 15 TIsy 4 Legarea in’paralel Variafia. curentului, 2 becurilor identice a pute tole ‘mérul Legarea rezistentelor in paralel i a rezistentei in funcfie de nu- (n) al becurilor Variatia rezistenfei unuia din reostatele legate in paralel Rezistenta echivalenta Conduetibilitates -—Curentul total Repatiiia curentilor azul perticuler echivalenté (totals) in circuite legate in paralel numa 9 de rezi ro 7 en In cazul conectarii conductorilor in paralel, conductibilitatee echivalents ~~ (fotala) a circuifului este egalé cu suma conductibilitatilor. Curenful fofal este egal cu suma curenfilor din deriva} ly invers proporfional cu rezistenfele acesior derivafii.Bazele electrotehnicei. Capitolul |. Curent’ continua Planga 16 POTENTIALUL ELECTRIC Potenfialul electric si diferenfa de pofenfial ZLU=U,g+U,+U. 30,00 |v Ugg-U, U5, + Ut Ue Ura | Infr’un circuit de curent continu Tensiunea electricé intre dous fensiunea electric’ dealungul puncte oarecare nu depinde unui contur inchis oarecare este de forma drumului parcurs egal cu zero Potenfialul unui punct oarecare este _o marime scalar’, constant pentru punctul dat, si egalé cu tensiunea intre Polenfial electric acest punct si un punct cu potenfialul zero. Diferenfa de potential ine dook Ponce se, op ch Tenues inne $3 de f. ©. m. pozitiva) este t dela. potenjialul mai ridicat iro potentialul mai scSzut rrentul elecric din conductor (in | ANALOGIA HIDRAULICA an Pacosexait.becuri conectate in paralel Rezistenfa fotala Rs Ileal SacHL, Curenfii Legarea mixté a frei rezistenje 0 ‘00- aw ©. 0. 2 c| D Ria Ret a Graficul eS feniisetor Rezistenfa fotalé Legarea in serie 2 dous circuite derivate . ‘Rs Curentii Graficul potenfialelorBazele elecirotehnicei. Capitolul 1. Curent continu Planga 18 MASURAREA CURENTULUI! S$! A TENSIUNII ‘eclarea emparmelrular cu shunt 5 Ampermetru cu shunt exterior, pentru curenfi de mare infensitate ALOT Rests} Cideres Consona Ace eats tesa shunts) shock MASURAREA CURENTULUI ELECTRIC Conectarea incorects Conectorea directs ® volimetrului , ERA eee ee Volimetru cu rezistenfa suplimentar’ up. exterioar’ a Volimeira Conect rect’ Constonta cu rezislen{S suplimentars a vollmetrului Rezisen{a Rezistenfa suplimentar’ suplimentard out ent wet veel MASURAREA TENSIUNII et mr : : TO 8 Gal Gaal OT Ee am Rezistentar mBsurot8 ConductDbiitaten iL tn, Rs : n cae [ea FRaloim — [araBeet zoom rea seiatagik Calcul eeereetinieMIaMIEED=) ”croeres,achrisibils CAH GS furl propris el insrumenfuli somal proptiv Mésurarea rezistenjelor mari Masurarea rezisienfelor mici MASURAREA REZISTENTELOR CU AJUTORUL LEGII LUI OHMRT: Bazele élecirolehnicei. Capitolul |. Curent continuu Planga 19 FORTELE ELECTROMOTOARE A SURSEI DE ENERGIE ELECTRICA $I TENSIUNEA LA BORNELE El Tensiunea dela bornele unui acumulator Tensiunea dela bornele unui acumulator in perioada de descércare la funcfionarea in gol Puterea F.e.m.a sursei Funcfionarea in gol produs& (ensiunea produs’) a sursei (R=) (ysursa" de curen!) Forfa electromotoare a sursel de energie electricd este egala cu puterea debitaté de ea, raportata la unitatea de infensitate Tensiunea la bornele sursei de energie electric este mai mic& decat f.e m., cu fensiunes la valoarea caderii de fensiune interioar’, Tensiune funcfionarea in go! la borne €. Tao. Rn |* Curentul ,furnizat” Curentul in caz de surs& © de scurt circuit (Boninde de rerstnta Scurt circuit’ la bornele sursei (R-O) (Resim de avari) e Inferiorul sursei curentul curge dela minus (—) la og plus [+] $1 coincide cu direcjia f. e. m. In circuiful exterior, curentul curge dela plus la minus sl coincide cu fensiunea dintre borne. bok Securt circuitBazele electrotehnicei. Capitolul 1. Curent continuy Planga 20 FORTA ELECTROMOTOARE A RECEPTORULUI $I TENSIUNEA LA BORNELE LUI pal Tensiunea la bornele acumulatorului Tensiunea la bornele acumulatorului in circuit deschis in timpul incarcarii P=UI-T'R, Puterea primits Foce.ma rec de receptor (lensiunea produss de receptor) Foes. a scimulatorli Receporul d im circuit deschis, (eonzume ™. a receptorului este egal pulerea fransformaté de riafa la unitatea de intensitate F. e, m.a receptorului este dirijaté dela ,—" c&tre , +" contrar sensului curentului (f. contra e. m.) Tensiunea Ia ‘bornele receptorului este mai mare decat forfa lui electromotoare, re repreainis ciderea de Curentul fensiune inferioara scope ele de receptor la born receptorului Receptorul Legareareciproc’adoua — Receptor Sursa (descBreorea) _—(Inclrcereo) —surse cu f. em. egale (incbrcare) __(descércare) Principiul reversibilitatiiBazele electrotehnicei. Capifolul |. Curent continuy Planga 21 LEGEA A DOUA A LUI a Tensiunea la bornele unei por de circuit cu curent si fe. m. de aceeasi direclie poziliva Ug Eile lan Rb" Piha dn, ce Porfipa Gheih vind wn de cure e. m. gi curentul consumator de curent: f. e. m. pi ce ‘sunt negative negativé, curentul pozitiv sunt poritive Tensiunea la bornele unei porfiuni din circuit este egald cu céderea de tensiune datorit& rezistenfei minus f. e. m. pozifiva care aclioneaza in aceasta porfiune Tensiunea dealungul 2 Legea a doua unui circuit inchis s i 2 io to a lui Kirchhoff Contur inchis al unui circuit derivat y | Inietun circuit inchis, suma algebric’ a c&derilor de fensiune este egala cu suma algebric8 a f. e. m. LEGEA A DOUA A LUI KIRCHHOFFBazele electrofehnicei. Capifolul |. Curent continuu LEGAREA iN SERIE A SURSELOR DE ENERGIE ELECTRICA Si A RECEPTORILOR 7 Alimentarea becurilor de joass fensiune dela o baterie de scumulatot Rexistents $i Be S18 Se See & a IH HI fare ea bateriei Legalura corecta compusé din acumulatori Tegafi in serie U,-2U=2E-IZR=E-1R.| Incdrcarea unei baterii de acumulatori Tensiunea totals a bateriei I Leg&tura gresité _ ia descircare hm JUL =QU=ZE+ILR-EHR,|Y Cazul general al unui circuil serie Schema echivalenta tm [8=6-8re-Be] feat ea a frei surse| Fem. Cure echivalents ucucuz0|” | de seurt circuit Intr‘'un circuit electric inchis nederivat, rezistenfa totala este egalé cu suma Tensiunea tezistenfelor porfiunilor separate. F. e. m. echivalenta este egala cu suma {a borne algebricd a f. e. m. separate. Planga 22Bazele electrotehnicei. Capilolul I. Curent continu Plansa 23 LEGAREA IN PARALEL A SURSELOR $i A RECEPTORILOR Funefionarea in gol 8 Legarea grefit’ a unei a treia surse 2 citorva surse legate in paralel cechivalent3 entruo funcfionare in paralel =RII=RLE 7S F.e.m. a unei surse echivalente —_Curentul de com= Conductibilifates echivalenta Sew (lensiunea de funcfionare in gol) pense 2 uneia dip Ea ee Schema echivalent& Infensilatea curentului total Tensiunea totala Inc&rcarea surselor legate in paralel Re, ray + =a i LR FIAT RA : Repariiio curentului de incércare Curentul uneia din surse Cazul particular al unui | infre surse sub sarcin’ ‘numir .n" de surse egale Pentru o conectare in paralel a surselor de curent (sau a recepforilor) conductibilitatea sursei echivalente (a receptorului) esfe egal cu suma conduciibilitatilor separate. Fe. m. echivalenté este egal’ eu curentul total de scur! circuit al surselor (receptorlor), mult cu rezistenja lor echivalents Curentul total se repartizeazd inire diferite surse (receptori) invers proportional ‘cu rezistenta lor. Curentul fiecirei surse (receptorulul).se compune din curentul sub sarcin§ yi eurentul de ‘compensore le mersul in. 99!Bazele electrotehnicei. Capifolul 1. Curent continu Plans 24 LEGAREA IN PARALEL A SURSELOR SI A RECEPTORILOR (URMARE) a de compensare ceptor Incifcares receptorilor ‘2 receptorilor legati in paralel in echivalent legal in paralal echivalents momentul deconectérii dela reteo R, Conduciibilitatea F. e. m. a recepforului Curenful de compensare recepforului echivalent echivalent al unuia din receptori [iptenein Thee | [tetet Ese Curentul fotal de Reparlifia curentului Curenful unuia din inc&rcare de sarcing, intre receptori fori in fimpul sarcinei | P whet ews Puteres consumali din rejea de lire un motor mtr | | J] Curental consumat de motor [ennitits] — feupemears ee a Ske ee ae Legarea in paralel a consumato Tensiunee neiPlansa 25 elecirotebnicei. Capifolul 1. Curent continu Bazele CIRCUITE DERIVATE | : Uz. UgB21.Ro\ Rel eae 5 v Eck Agere) Curentul = de compensare intr'o. schem& echivalent& R, FRR RSTR Rezistenja si f. e. m. @ surselor echivalente Tensiunile si cure: ee Legarea in triunghi a surselor si receptorilor Uzéz1. Rly Rezistenfa si f.e.m. a unei surse Tensiunile si echivalente i Exemplu. numeric METODA DE INLOCUIRE A CATORVA CIRCUITE DERIVATE PRINTR'UN SINGUR CIRCUIT ECHIVALENT A Generator Motor Circuit cu mai multe surse in derivajie METODA ECUATIEI LUI KIRCHHOFF wren neces Exemplu numericBazele electrotehnicei. Capifolul |. Curent confinuu. Plansa 26 INCALZIREA SI RACIREA CONDUCTORILOR 86 seer ar ta zlind) praia Sopuiats be de ella pre wae concen mt de Raporal dint curenti Raportul curenilor BF Reporil crore 3 Genstifile eorent Bio suproincsizin enlru. materiale lui pentru conductori de 5 diterite diete fini ciferite ce itul-de corectie « eee eta f a Ve i a F i | 1 j i | Le iieererst | 2 oD BD smbiont (I"cond =o Tone! asm! imme SOM rcina admisibili pe timp indelungat in amperi, pentru conductorii neizolafi de Cu si Al, asezafi in aer liber, la temperatura conductorului (ona) 70°C, Tar temperatura mediulul ambiant (amp) 25°C. F k ‘ es 3 fos fs [es " al temperaturii mediului cial en mse) aiOsiGis4 6 we 2 a So Yomn een! eam Sarcina admisé timp indelungat (Toa: i, pentru conductori de cupru izolafi _ _ $i curenful nominal (Ip) al siguranjelor fuzibile, care protejeaza acesfi conductor. Temperatura limita a conductorllot (f2ona)55°C. Temperatura mediului ambiant [fmn)25°C ae ‘SECTIUNEA CONDUCTORILOR ALES! DUPA LIMITA DE INCALZIRE ADMISA |ERDEREA DE TENSIUNE ADMISA7 Bazele electrotehnicei. Capitolul 1. Curent continuu Prange CADEREA DE TENSIUNE IN CONDUCTORI CONSUMATOR curent continu =A =722h AP=77R = 17-2 |, TR AP%= 5100-404 Pierdere de putere . Secfiunea eBdere de tensiune conductorllor © Secjiunea objinut& se verificd la incalzire cu ajutorul tabelelor © Transportul de energie sub curent continuu de inalta tensiune 9MPacoscunisBazele electrotehnicei. Capitolul |. Curent continuu Plansa 28 ( SiguranfS tubular’ Teblou pentru un grup de sigurante-dop (patron) Sigurante 7-42 fe Td Koos — Curent de topire. coe ae sat ae att i (ere mae Treas de Topi ‘Curent ominal (Te) (Covent de opie Viagloe ma 60 00 100 20 Wo 150 100 200 220 210 250 280A Marimea curentului de topire pentru siguranfei fuzibile conductori de 200 225 siHtTHTTEL Curenfii nominali in amperi care frec prin siguranfele fuzibile respective { Curent asi apr nominal }4 admis conductor! ine Curent nominal ‘lure fools Incércare la regim Sarcina insofité de impulsuri de curent Alegerea sigurantelorBazele electrotehnicei. Capifolul |. Curent _confinuy Planga 29 INALTA SI JOASA TENSIUNE fol de pimadt INSTALATI! DE JOASA TENSIUNE acca —es00 Picior-picior Mané-picior Hl B _Ambele méini-ambele picioare Rezisten{a corpulul omenesc Rezistenfa corpulul omenesc Pericol de atingere a jilor conductonre tub carent Curentul periculos Curentul electric Pentru organismul omenesc mortal 80%, DIN ACCIDENTELE ELECTRICE SE DATORESC INSTALATIILOR DE JOASA TENSIUNE ACCIDENTE DATORITE CURENTULUI! ELECTRICPlansa_ 30 Bazele elecirotehnicei. Capitolul {. Curent_conlinuu TENSIUNEA DE PUNERE LA PAMANT Sg Unie de orfe < inches =E:AX=2-AX=1 ep, E:AX= F-AX= FAR; | Anz Sh = Bt J EF) li YS. PROB : , = ay (Hae) aay aoe) ay (X~eae) ay Cidere de potential dealungul liniei de forts Rezisleta srtuli de plmint hemisterie = ol ox | ped 6-Ax= waya=TRo|V [sBanrscban poe] Ue lee, potential pain trem [pekeat= a} Rezistenta de scurgere dintr'un electrod hemisteric Conduct a solurilor cu umiditate diferit& Potentialul unui punct oarecare a 4 Pas Us ay (700) |" Us 7ay (aa) Yalta)" Tensiunea de punere la pamant Tensiunea a punclul de alingere Pe © porfiune egal cu un pas