You are on page 1of 105
PROIECTARE ASISTENTA.—_CONSULTANTA Panetdeterw Ba ipl ai edad a | S.C. S&M EXPERT PROJECT S.R.L. ‘nacre efon: 0748 90 $629 E-mail: office experprsject.m0/ Web: wun experipesest0 Investitii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor publice din infrastructura educational pentru invatamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” ‘municipiul Piatra Neamt, Bulevardul Traian, nr.31, judeful Neamt faza EXPERTIZA TEHNICA BENEFICIAR: ELABORATOR: FAZA: 2017 Trvesthi ponitu creserea efcenfel energelice a cladior publice din inastruciura educafonalé penta TavaRamntul fen gi vocational din Municipiul Patra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartan” ~ EXPERTIZA TEHNICA — S.C. S&M EXPERT PROJECT S.R.L. ASISTENTA—CONSULTANTA dy Vdc a 4244 Mi I. uel Telefon: 0745 99 86 29 mai office @expetpojce x0 / Web: wet enpepreet. LISTA CU RESPONSABILITATI CONTRACTOR: S.C, S&M EXPERT PROJECT S.R.L. Nr. Contract/ Data 374/ 10.11.2017 SEF PROIECT: dr. ing. Sergiu POPOAEI EXPERTIZA TEMNICA: S.C. S&M EXPERT PROJECT S.R.L. 1993 (valabil pana la 08.06.2018) 3) A.B) A.10/ A114 COLABORATORI: RELEVAT: ing. Vasile BOSINCIANU Arh. Viad - lonuf GORGAN DESENAT: Ing. lonut Daniel PINTILIESCU ing. Tedy COSTEA mez — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresteres eficienfei energetice a cladirilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ CONTINUT 1. INFORMATII GENERALE 2. DATE ALE AMPLASAMENTULU! $I SURSELE POTENTIALE DE HAZARD 3. STABILIREA OBIECTIVELOR DE PERFORMANTA 4 DATE PRIVITOARE LA SISTEMUL STRUCTURAL. STAREA TEHNICA EXISTENTA 4a. DATE GENERALE 42. SISTEMUL STRUCTURAL 43. STAREA TEHNICA EXISTENTA 5 EVALUAREA RISCULU! SEISMIC.“ 54 GENERALITATI 5.2. STABILIREA NIVELULUI DE CU eneTaR 5.2.1. Geometria 5.2.2. Detalille 5.2.3. Materiale ns YY 5.3. STABILIREA FACTORILOR DE IN Gene cr $I A VALORILOR DE CALCUL A REZISTENTELOR 54. ALEGEREA METODOLOGIE! DE EVALUARE 55. CLASA DE RISC A CONSTRUCTIEI. STABILIREA INDICATORILOR Ri, Ra, Rs 5.5.1. Evaluarea calitativa a constructiei — INDICATORI Ri, Re 5.5.2. — Evaluarea cantitativa a constructiei — INDICATOR Rs 5.5.3. — Calculul structural 5.5.4. — Stabilirea clasei de risc seismic 6. SINTEZA EVALUARII. CONCLUZII 7 SOLUTII DE INTERVENTIE ANEXA 1 Relevee fotografice ANEXA 2 Breviar de calcul ANEXA 3 Figura 1 — Corp C1 - Spatii de invatamént - Plan parter - Situatie existenta Figura 2 - Corp C1 - Spatii de invatamant - Plan etaj 1 - Situatie existent Figura 3 - Corp C1 - Spatti de invatamédnt - Plan etaj 2 - Situatie existenta Figura 4 — Corp C1* - Spatii de invatamant - Plan parter - Situatie existent Figura 5 - Corp C1" - Spatii de invatamant - Plan etaj 1 - Situatie existenta Figura 6 — Corp C1* - Spatii de invatamant - Plan etaj 2 - Situatie existenta Figura 7 - Corp C2 - Laboratoare si ateliere - Plan parter - Situatie existenta Figura 8 — Corp C2 - Laboratoare si ateliere - Plan etaj 1- Situatie existent Figura 9 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete -Plan demisol- Situatie existenta Tnvestifi pentru cresterea eficienfei energetice a dladirilor publice din infrastructura educafionala pentru invajamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ — EXPERTIZA TEHNICA — — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficienfei energetice a claditilor publice din infrastructura educationala pentru Invaamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Figura 10 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete -Plan parter - Situatie existenta Figura 11 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete - Plan etaj 1 - Situatie existenta Figura 12 - Corp C6 - Sali de clas si cabinete - Plan etaj 2 - Situatie existenta Figura 13 — Corp C6 - Sali de clas si cabinete - Plan etaj 3 - Situatie existenta Figura 14 — Corp C7 - Sala de sport - Plan parter - Situatie existenta Figura 15 — Corp C8 - Cantina - Plan demisol - Situatie existenta Figura 16 — Corp C8 - Cantina - Plan parter - Situatie existenta Figura 17 — Corp C9 - Atelier mecanic - Plan parter - Situatie existenta Figura 18 — Corp C10 - Laborator tehnologic - Plan parter - Situatie existent Figura 19 — Corp C11 - Laborator tehnologic - Plan parter - Situatie existenta Figura 20 — Corp C12 - Spatii de invatamént - Plan demisol - Situatie existenta Figura 21 — Corp C12 - Spatii de invataméant - Plan parter - Situatie existenta Figura 22 - Corp C12 - Spatii def afamant - Plan etaj 1 - Situatie existenta Figura 23 - Corp C12 - Spati dé invatamant ‘ae 2 - Situatie existenta ) “ waz — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresteres eficientei energetice a clédirlor publice din infrastructura educational pentru invajamantul tehnic i vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" 4. INFORMATII GENERALE La solicitarea beneficiarului, U.A.T. Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt, a fost elaborata prezenta expertiza tehnica, exigenta A1 pentru corpurile de constructie in care functioneaza Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu”. Prin tema de expertizare emis de beneficiar, sunt solicitate informatii cu privire la starea tehnicd a constructilor existente si masurile necesare a fi luate la nivelul structurilor de rezistenta pentru corpurile de constructie in care functioneaza Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu”, municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt. Toate aceste lucrari se vor efectua numai in conditile de asigurare a nivelului de siguranté in conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare. Conform art. 21 din Legea nr. 10/ 18.01.1995 privind calitatea in constructi, investitorii — inet i a c. | n 7 persoane fizice sau juridice — care finanteazé luérari ‘de in ie la obiectivele existente au obligatia de a proceda la expertizarea constructillor-de catre, she ti atestati, in situatia in Gonsolidare, transformare, ‘ S care se au in vedere executarea nor; 88 ‘onstriire, extindere, desfiinfare partiala sau reparatii|(!.\ 2 2ade 9-Stabili'condiffil# tehnice in care solicitarea ezistéfta? -stabilfatea local si generalé a Expertiza ce va fi intocmita are meni beneficiarului este realizabilé astfel incat constructiilor s nu fie prejudiciate. Documentatia de fata cuprinde raportul de expertizé efectuat pentru cladirile analizate. Acest raport prezinta rezultate sintetice ale studiului intreprins si are rolul de a stabili un raspuns a problema interventiilor necesare pentru a rspunde cerintelor din tema de proiectare intr-un mod judicios, plecdnd de la starea tehnica actuala a constructillor. Concluziile rezultate in urma efectuarii analizei respective vor fi consemnate intr-un raport de expertiza, document ce sta la baza intocmirii proiectului de executie. Rezultatele expertizei vor fi utilizate pentru obiectivul: Investifii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor publice din infrastructura educationala pentru invataméntul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” Pentru efectuarea expertizei tehnice, obiectivul a fost examinat in detaliu, luandu-se la cunostinta situatia actuala, consemnata in documentatia tehnicd, relevee (planuri si fotografi). Au fost cercetate conditiile de amplasament, alcatuire si functionalitate, particularitatile structurale de alcatuire (sistemul structural, tipul de fundatii, dimensiunile generale si alc&tuirea sectiunilor elementelor structurale, proprietatile mecanice ale materialelor constituente), — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientei energetice a clédirilor publice din infrastructura educational pentru invafamantul tehnic $1 vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu" eventualele defecte de calitate a materialelor si/sau deficiente de alcatuire a elementelor, natura si amploarea degradarilor structurale si a modului de utilizare planificat al constructiei. De asemenea, s-a procedat la analiza starii de degradare a subansamblurilor structurale, in functie de cauzele care au generat-o (actiuni statice si dinamice exercitate, calitatea materialelor de constructie, conditii de executie etc,). La intocmirea expertizei tehnice au fost avute in vedere urmatoarele documente si acte normative: - P 100-1/2006: Cod de proiectare seismic — Partea | — Prevederi de proiectare pentru clad; ~ P 100-3/2008: Cod de proiectare seismica — Partea a Ill-a — Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente; = €R0-2005: Cod de proiectare. Bazele Geom - CR 1-1-3-2005: Cod de proiectare. Evaluate: juni ~ NP 082-2004: Cod de proiectire, (Rs i Actiunea vantului; re - STAS 3300/1-85: Terenuri de ta fare. | = STAS 3900/285: Terenuri dé fundave directe; - NP 112-2004: Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa; - P 2-1985: Normativ privind alcaituirea, calculul si executarea structurilor din zidarie; - CR 6-2006: Cod de proiectare pentru structuri din zidarie; - NP 005-2003: Normativ privind proiectarea construetillor din lemn; - NE 018-2003. Normativ privind proiectarea constructillor din lemn (revizuire NP 005 - 96); - NP 019-1997. Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn. plu derek ui/de fundare in cazul funda See ee - STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si condifii tehnice de calitate; - STAS 1040-85: Lemn rotund de rasinoase pentru constructii. Manele gi prajini; - SR EN 1991-1-1/ 2004: Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcairi utile pentru cladiri, 2. DATE ALE AMPLASAMENTULUI $I SURSELE POTENTIALE DE HAZARD Terenul de amplasament se afla situat in intravilanul Municipiului Piatra Neamt, judetul Neamt, avand stabilitatea generala si locala asiguraté. Nu sunt semnalate accidente subterane (beciuri, hrube, lutari) wa? — EXPERTIZA TEHNICA ~ Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clédirilor publice din inrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Parametrii de calcul specifici amplasamentului sunt: - incareari date de z8pada, conform CR 1-1-3-2005, ,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii z&pezii asupra constructillor’, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada, So,x=2,00kN/mp; - Incdreari produse de actiunea vantului, conform NP 082-2004, ,Cod de proiectare. Bazele proiectarii si acfiuni asupra construcfillor. Actiunea vantului”, valoarea caracteristica a presiunii de referinta este qrer = 0,50 kPa; - incareari din actiunea seismic’, conform normativului P100-1/2006, zona este caracterizata prin ag=0,20g si T.= 0,75; - clasa de importanta seismic ll, yi = 1,0 (confor ~ categoria de importanta: ,C” —normala (cont 3. STABILIREA OBIECTIVELOR DE Pt Obiectivul de performanta este dptermi nestructurala al obiectivului evaluat pentru un dnumit niveldeshdzard._ Nivelurile de performanta ale constructilor destriéhpéHtOrmanta“asteptata a acestora prin amploarea degradarilor, a pierderilor economice si a intreruparii functiunii. Asocierea nivelului de performanta al unei constructii se face in functie de clasa de importanta si de amplasament. Performanta unui obiectiv se poate descrie calitativ in functie de siguranta oferita in exploatare, de costul si dificultatea masurilor de reabilitare, de durata de timp in care constructia este scoasa eventual din functiune pentru a efectua lucrarile de reabilitare, de impactul economic asupra comunitati. Tn conformitate cu Normativul P100-3/2008 pot fi luate in considerare trei niveluri de performanta ale constructillor, si anume: A. Nivelul de performanta de limitare a degradarilor, asociat stari limita de serviciu; . Nivelul de performanta de siguranta a vietii, asociat starii limita ultime; C. Nivelul de performanté de prevenire a prabusirii, asociat stari limita de pre-colaps. A. Nivelul de performanta de LIMITARE A DEGRADARILOR - Cerinfe structurale Dupé cutremur trebuie s& apara doar avarii structurale foarte limitate. Sistemul de preluare a incarcarilor verticale si cel care preia incarcérile laterale va pastra aproape in intregime rigiditatea si rezistenta initiala. Riscul de pierdere a vietilor sau de ranire trebuie sa fie foarte sczut. Desi pot fi necesare unele reparatii structurale minore, acestea nu trebuie sa afecteze exploatarea structuri Tez - EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea efcienfel energetice a claditilor publice din infrastructura educationala pentru invatémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ - Cerinfei nestructurale Trebuie sa apar numai unele avarii nestructurale limitate. Caile de acces si sistemele de siguranta a vietii trebuie 4 ramana functionale. Riscul de pierdere a vietilor sau de ranire datorita degradarilor nestructurale este foarte mic in cazul acestui nivel de performanté. B. Nivelul de performanta de SIGURANTA A VIETII - Cerinfe structurale Acest nivel de performanta are in vedere o stare post-seism a structurii caracterizata de avarii semnificative dar pentru care ramne o anumit& zona de siguranté fata de prabusirea total sau parfiala. Unele elemente structurale pot fi foarte serios avariate, fara insa ca acestea s& puna in pericol stabilitatea structurala. Constructia ramane reparabila; repararea constructiei poate sa nu fie uneori indicata din ratiuni economice. Structura avariata ramane stabila; ca o masura de precautie pot fi prevazute sprijniri gi unele reparatii structurale de urgenta. - Cerinfe nestructurale Pot aparea avarii semnificative si costisitoare ale elem sunt dislocate si nu ameninfa, prin cadere, viata oar rezulta inundatii locale si chiar iesirea din fun cestea. Repararea elementelor nestructurale pentru acest nivel de) performant efort si un cost considerabil. - Cerinfe structurale \ In cadrul acestui nivel de performanta structura ajunge in pragul prdbusirii partiale sau totale. Apar avarii substantiale carora le corespund degradarea semnificativa a rigiditatii si rezistentei la fortele seismice, deformatii remanente importante si o degradare limitata a rezistentei la incarcari verticale, astfel incat structura poate sustine incdrcarile verticale. Riscul de ranire este semnificativ. Structura nu poate fi practic reparata si nu permite exploatarea ei pentru ca eventualele replici seismice pot produce prabusirea acesteia. Constructiile care ating acest nivel de performanta isi pierd complet valoarea economica si de utiizare. - Cerinte nestructurale La acest nivel de performanta elementele nestructurale sunt complet degradate si reprezinta un pericol real pentru viata oamenilor. Nivelul de baza al hazardului seismic este cel asociat nivelului de performant& de sigurantaé a vietii in codul P100-1/ 2006. Exigentele corespunzatoare starii limita de serviciu/ nivelului de performanta de limitare a degradarilor se considera satisfacute daca sunt indeplinite condifile de limitare a deplasarilor din P100-1/ 2006. - EXPERTIZA TEHNICA ~ Investti pentru eresterea eficientel energetice a clédirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” Se recomanda considerarea urmatoarelor obiective de performanta (OP): - Obiectiv de performanta de bazé - OPB - Obiectiv de performanta superior — OPS OPB - Obiectivul de performanta de baza este constituit din satisfacerea exigentelor nivelului de performanta de SIGURANTA A VIETII pentru actiunea seismic pe amplasament prevazuta in codul P100-1/ 2006. Conform Normativului P100-1/2008, Obiectivul de Performanta de Baza este obligatoriu pentru toate constructille si reprezinta obiectivul analizat in cazul documentatiei de fata. Avand in vedere clasa de importanta precum gi categoria de importanta a corpurilor de constructie analizate, se va urmari ca OPB - Obiectivul de performanta de baza sa fie indeplinit prin incadrarea acestora in Clasa Rs Ill sau IV. Clasa Rs Ill, corespunzatoare constructiilor care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta iiportaniy ‘ansul seismic asteptat este | structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi Clasa Rs IV, corespunzatoare constru: ier similar celui obtinut la constructiile proiectate pe bazz tz a WY of if 4, DATE PRIVITOARE LA SISTEMUL STRUCTURAL. STAREA TEpyca EXISTENTA 4.1, DATE GENERALE 8 reo: oy Conform informatilor furnizate de reprezentantii institutiei, Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” alcatuit din corpurile de constructie cu numerele cadastrale: 61181-C1 (colegiu), 61181-C2 (laboratoare + ateliere), 61181-C3 (internat 1), 61181-C4 (intermat 2), 61181-C5 (internat 3), 61181-C6 (sali clas si cabinete), 61181-C7 (sala de sport), 61181-C8 (cantina), 61181-C9 (atelier mecanic), 61181-C10 (laborator), 61181-C11 (laborator tehnologic), 61181- C12 (hala productie transformata in scoala), 61181-C13, 61181-C14, 61181-C15, 61181-C16, 61181-C17, 61181-C18, 61181-C19, 61181-C20, 61181-C21 gsi 61181-C22 reprezentind diverse anexe si terenul cu suprafata 35651,00 mp cu numar cadastral 61181, inscrise in Cartea Funciara nr. 61181, sunt proprietatea municipiului Piatra Neamt - domeniul public conform actelor inscrise in Extrasul de Carte Funciara pentru informare cu nr. cerere 18074/ 07.04.2016. In corpurile de cladire ale Colegiul Tehni scolara, se gasesc sali de clasa, laboratoare, ateliere, biblioteca, cancelarie, secretariat, birouri administrative, arhiva, cabinete medicale, dormitoare, cantina, sald de sport, grupuri sanitare, ‘Gheorghe Cartianu’, cu destinatia de institutie spatii conexe, etc, puse la dispozitia elevilor in vederea desfagurarii activitatilor specifice. 9182 - EXPERTIZA TEHNICA ~ Investti pentru cresterea eficientel energetice a cladilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipial Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Descrierea functional si constructiva pentru corpurile de cladire ce fac obiectul prezentei documentatii, se prezinta astfel et ee Plan amplasare corpuri sonal ti - Colegid’Fehnic “Gheorghe Cartianu” Corpul C1/ C1*: constructie cu regim de inalfime P+2E, este compartimentata interior, in incaperi cu destinatii specifice invatamantului, astfel incat adaposteste: la parter un umar de 37 spatii: 8 birouri, 6 laboratoare, 3 cabinete, 1 sal clas, 1 arhiv, 3 casa scarii, 8 holuri, 1 cancelarie, 1 vestibul, 4 grupuri sanitare, 1 camera T.E.; la etajul 1 un numar de 25 spatii: 3 laboratoare, 8 sali de clasa, 4 cabinete, 3 magazii, 2 holuri, 3 casa scarii, 2 grupuri sanitare; la etajul 2 un numar de 22 spat: 4 laboratoare, 9 sali de clasa, 3 holuri, 1 cabinet, 3 casa scarii, 2 magazii. Informatiile disponibile indica 1965 (C4) ca fiind anul construirii corpului principal, a care s- a adaugat o completare in anul 1972 (C1*). Corpul C2: constructie cu regim de inaltime P+1E, este compartimentata interior, in incaperi cu destinatii specifice invatamntului, astfel incat adposteste: la parter un umar de 10 spatii: 3 ateliere, 1 cabinet, 1 sala de clasa, 1 birou, 2 magazii, 1 hol, 1 casa scarii; la etajul 1 un numar de 12 spatii: 1 laborator, 2 sali de clasa, 1 sala festivitati, 1 atelier, 1 casa scar, 1 hol, 1 magazie, 2 depozite materiale didactice, 2 grupuri sanitare. Informatie disponibile indic& 1978 ca fiind anul construirii Corpul C6: constructie cu regim de inaltime P+3E, este compartimentata interior, in incaperi cu destinafii specifice invataméntului si activitatilor medicale conexe, astfel incat adaposteste: a demisol un umar de 6 spatii: 1 hol, 5 spafii depozitare; la parter un umar de 21spatti: 2 casa scar, 1 sas, 1 cabinet medical, 1 camera tehnica (centrala termica), 2 magazii, 1 spalitor, 3 gruputi sanitare, 9 sli de clas, 1 hol; la etajul 1 un numar de 17 spatii: 2 casa scarii, 1 hol, 3 magazii, 1 depozit, 1 atelier, 1 biblictec’, 2 grupuri sanitare, 1 laborator, 1 cancelarie, 4 sali de clasa; la etajul 2 un numar de 17 spatil: 2 casa scarii, 1 hol, 2 magazii, 1 vestiar, 2 grupuri sanitare, 9 sali de clasa; la etajul 3 un numar de 19 spatii: 10 garsoniere 702 - EXPERTIZA TEHNICA ~ Investti pentru cresterea eficientel energetice a cladilor publice din infrastructura educational pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ (echipate cu GS propriu), 2 sali de clasa; 2 casa scarii, 1 hol, 2 magazii, 1 spalator, 1 camera pedagog, Informatiile disponibile indica 1974 ca fiind anul construirii. Corpul C7: constructie cu regim de inaltime P, este compartimentata interior, in inc&peri cu destinatii specifice activitatilor sportive, astfel incat adaposteste: la parter un umar de 13 spafii: 1 sal& sport, 2 holuri, 2 vestiare, 1 vestibul, 1 central termica, 3 grupuri sanitare, 1 magazie, 1 dus, 1 cabinet. Informatie disponibile indic& 1978 ca fiind anul construiri Corpul C8: constructie cu regim de indltime D+P, este compartimentata interior, in Ineaperi cu desta specifie activator aimentare, epalatoig i asigurerea agent termi, astfel incat adaposteste: la demisol un um: ide > 22-apaii 1 sala protocol, 4 chigc alimentar, 4 sald festivitat, 2 sali de cleat, 1 uscator [1 | spalaoy, 1, depozit rufe murdare, 1 bucaitarie, 1 2 holuri,, 4 magazii-2 grupuri sanitare; la vestiar, 2 aterliere, 1 centrala termica, 1 caga si parter un numéar de 13 spatii: 1 salé mes $1 birou administrator, 3 Corpul C9: constructie cu regim de inaltime P, este compartimentata interior, in incaperi cu destinatii specifice invatémantului si activitatilor de intretinere, astfel incat adaposteste: la parter un umar de 17 spatii: 5 laboratoare, 3 ateliere, 2 holuri, 2 vestiare, 2 grupuri sanitare, 1 centrala termica, 1 spatiu depozitare, 1 magazie Informatiile disponibile indicd 1965 ca fiind anul construirii Corpul C10: constructie cu regim de inaltime P, este compartimentata interior, in incaperi cu destinatii specifice invatamantului si activitatilor conexe specifice, astfel incat adaposteste: la parter un umar de 11 spatii: 4 laboratoare, 2 holuri, 3 magazii, 1 camera curenti tari, 1 grup sanitar. Informatille disponibile indic& 1969 ca fiind anul construirii Corpul C11: constructie cu regim de inailtime P, este compartimentata interior, in inedperi cu destinatii specifice invatamantului si activitatilor conexe specifice, astfel incat adaposteste: la parter un umar de 14 spatii: 5 laboratoare, 1 centrala termica, 3 magazii, 3 holuri, 2 grupuri sanitare, Informatile disponibile indica 1972 ca fiind anul construiri Corpul C412: constructie cu regim de inalfime inifial S+P+1, ulterior S#P+2, este compartimentata interior, in incaperi cu destinatii specifice invatémantului i activitatilor conexe specifice, astfel incat adaposteste: la demisol un numar de 7 spati: 3 laboratoare tehnologice, 2 grupuri sanitare, 1 hol, 1 casa scarii; la parter un umar de 6 spatii: 4 sali de clasa, 1 hol, 1 Taz - EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladilor publice din inftastructura educational pentru invatémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ casa scar; la etajul 1 un numar de 8 spatii: 4 sali de clas, 2 gupuri sanitare, 1 hol, 1 casa scéirii; la etajul 2 un numar de 6 spat: 4 sali de clasa, 1 hol, 1 casa scar. Informatie disponibile indica 1982 ca fiind anul construirii, completata ulterior, cu un etaj intermediar, in anul 2008, Din cele observate cu ocazia studiului in situ, se apreciaz cA obiectivele analizate au suferit interventii in mai multe rénduri, acestea avand caracter nesistematic, far o evidenta asupra nivelului de interventie si a caracteristicilor materialelor utilizate, fiind din categoria reparatilor curente. 4,2, SISTEMUL STRUCTURAL Pentru definirea parametrilor ce conditioneaz’ rezistenta si st necesar sd se efectueze o serie de | sit in in scopul identi c&rii sistemului structural jlitatea obiectivului, a fost precum si a starii de degradare a elementelor portante $i nep, Caracterizarea corpurilor de constructi nalizhid de vedere al sistemului structural, este prezentata in continuare. fhe + La momentul intocmirii documentatiei de fafa, nu“2u-fost disponibile informatii direct referitoare la infrastructura corpului de cladire analizata. Caracteristicile sistemului de fundare au fost apreciate in urma sondajelor executate la corpurile de cladire componente ale complexului de constructii si pe baza propriei experiente in domeniu Corpul C1/ C1* Corpul de cladire C1/ C1* se incadreaza in categoria structurilor tip sala/halé, Infrastructura Se apreciaz& c& fundatile sunt continue, tip elevatie si talp& cu urmatoarele caracteristici - materiale: beton simplu la talpa gi elevatie: - latime minima: elevatie 40 cm si talpa 100 om la peretii exteriori; - adancime de fundare: 2,30 m. Suprastructura Structura de rezistenté a corpului de cladire este de tip zidarie portant’ de caramidé ceramic cu goluri verticale (29x14x8,8 cm) la peretii perimetrali exteriori, respectiv de caramida ceramic& cu goluri (24x11,5x6,3) la _peretii interiori longitudinali i transversali de compartimentare, stalpisori din beton armat la spaletiidintre ferestre, centuri din beton armat si plangeu din beton armat. Grosimea peretilor exteriori, de zidarie cu tencuiala, este de 35 cm (din care 29 om zidaria + 2x3 cm tencuiala). Grosimea peretilor interiori longitudinali si transversali, este de 30 om (din care 24 cm zidaria + 2x3 om tencuiala) Planseele sunt realizate din centuri, grinzi si plac& din beton armat de 13 cm. “Tae ~ EXPERTIZA TEHNICA -— Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clédirilor publice din infrastructura educational pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Acoperigul este de tip sarpant pe scaune, din bile de lemn de rasinoase, fara coaja, realizata din: c&priori (010 + @12cm), pane (10x15 cm), popi (@12 + B15cm), cosoroabe (10x10 cm), pana dolie (10x10 cm), talpi (10x20 om) si astereala ca suport pentru invelitoarea din tabla zincata, Corpul C2 Corpul de cladire C2 se incadreaza in categoria structurilor tip salé/hala, Infrastructura Fundatiile sub stalpii prefabricati sunt izolate, fle continue, ‘etii din zidarie sunt de tip " aN \ (i) evaluarea cantitativa bazata pe un calcul structural elastic si fatto de comportare Ras6 diferentiati pe tipuri de element. % in cazul de fata, metodologia de calcul selectat3.a yy cept - evaluarea calitativa a constructiei pe baza critefiilot de éonformare structurala si de fu sttucturi care preiau efectul cum urmeaza: Me alcatuire a elementelor structurale a regulilor constructive actiunii seismice si a gradului de afectare structurala. Rezultatele S@ Inscriu in liste, care arata daca si in ce masura, structura si elementele ei satisfac criteriile de alcatuire seismicd sau indica gradul de afectare structurala; - verificéri de ansamblu, prin calcul, folosind metode de calcul structural conform nivelului de cunoastere stabilit pentru determinarea cerintelor de rezistenta si rigiditate. 5.5. CLASA DE RISC A CONSTRUCTIEI. STABILIREA INDICATORILOR R;, Re, Rs 5.5.1. Evaluarea calitativa a constructiei - INDICATORI Ri, Rz Evaluarea calitativa urmareste sa stabileasca masura in care regulile de conformare general a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si nestructurale sunt respectate in constructile analizate. Natura deficientelor de alcatuire si intinderea acestora reprezinta criterii esentiale pentru decizia de interventie structurala si a solutiilor de consolidare. Indicatorul Rj ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de conditii de t, din anexa corespunzatoare alcdtuire, dat in lista specific tipului de constructie an materialului structural utilizat. Indicatorul Re ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradari structurale si nestructurale dat in lista specifica tipului de constructie analizat, din anexa corespunzatoare materialului structural utilizat. 5.5.2. Evaluarea cantitativa a constructiei - INDICATOR Rs Indicatorul Rs evidentiaza capacitatea de rezistenta si de deformabilitate a structurii in raport cu cerinfele seismice si se evalueazé la nivelul de la baza structurii. Modul de evaluare a gradului de asigurare seismicé depinde de metodologia de evaluare. Evaluarea cantitativa este un procedeu de calcul prin care se verifica daca constructille existente, degradate sau nu, satisfac cerintele starilor limita considerate la actiunea seismica de Piz — EXPERTIZA TEHNICA ~ Investifi pentru cresterea eficientei energetice a claditilor publice din infrastructura educationala pentru invatéméntul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu™ calcul asociaté. Metodologiile de evaluare utilizeazi metodele generale de calcul indicate in P100-1/2006. Efectele actiunii seismice, care urmeaza sa fie combinate cu efectul altor incarcari permanente si variabile, conform prevederilor CR0/2005 pot fi evaluate printr-una din urmatoarele metode: = calculul la forfa laterala static echivalenta (LF); - calculul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS); - calculul static neliniar; = calculul dinamic neliniar. jin evaluarea de fata a fost utilizata metoda de calcul modal pe baza de raspuns (MRS), 0 metoda de referinté pentru determinarea efectelor seismice. Verificarile elementelor structurale constauy in verificarea conditei ca cerinta seismics 8 ica, la limita egala, cu capacitatea elementului. Verificarea se face in termeni deitzerin'n o - format in functie de natura cedarii elementului. 5.5.3. Calculul structural | Calculul structural in domeniul elastic poate uti ‘in P 100-1/2006, in conditiile specificate de cod: ine cele doug metode prezentate - metoda fortelor seismice statice echivalente; - metoda de calcul modal cu spectre de réspuns. Se considera spectrele raspunsului elastic cu ordonatele nereduse prin factorul q. Distributia pe vertical a forfelor seismice orizontale, in cazul utilizarii metodei fortelor statice echivalente, se face conform P100-1/2006, 4.5.3.2.3. in cazul structurilor din materiale cu rigiditate degradabila prin fisurare (structuri de beton si zidarie) in calculul structural se aplicd prevederile P100-1/2006 pri valorilor de proiectare ale rigiditatilor, impreuna cu precizarile suplimentare date in Anexa E din P100-1/2006. - Relafiile de verificare Verificarea elementelor structurale se face la starea limita ultima si, respectiv, starea limita itoare la determinarea de serviciu, similar conditilor prevazute de P100-1/2006 la proiectarea structurilor noi. in cazul SLU se efectueaza verificari ale rezistentei si ale deplasarilor laterale, in timp ce in cazul SLS se efectueazd numai verificari ale deplasarilor laterale. Valorile deplasarilor laterale in SLS sunt furnizate de calculul structural cu fortele seismice elastice (nereduse) asociate acestei stari limita. ID — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clédirlor publice din infrastructura educational& pentru invatémantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu” in cazul SLU cerinfele de deplasare se determina inmultind valorile deplasarilor obtinute din calculul structural cu incarcarile seismice elastice (nereduse) asociate acestei stari limita cu coeficientul de amplificare c (Anexa E din P100-1/2006). Efectuarea verificarilor de rezistenta in cazul SLU depinde de modul de cedare ductil sau fragil al elementului structural sub actiunea efortului (efectul actiunii) considerat. Definirea caracterului cedarii elementelor este definit in anexele P100-3/2008. 5.5.4. Stabilirea clasei de risc seismic Stabilirea riscului seismic pentru 0 anumita constructie se face prin incadrarea acesteia intr-una din urmatoarele patru clase de rise: Clasa Rs |, din care fac parte constructile cu risc ridicat de prabusire la cutremurul de proiectare corespunzator starii limita ultime. Clasa Rs Il, n care se incadreaza constructile care subs poate suferi degradari structurale majore, dar la care pierdersa stata Clasa Rs Ill, care cuprinde constructiile care sub efectil' cul rem de proiectare pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semni aly surat str jurala, dar la care uutremurului de proiectare te putin probabila degradarile nestructurale pot fi importante. Glasa Rs IV, corespunzatoare constructor lac in raport cu indicatorul Rs, sunt stabilite patru intervale ale Seorului realizat de constructia analizata, asociate celor patru clase de risc seismic, in limita unui punctaj maxim Rimax = 100, corespunzator unei constructii care indeplineste integral toate categoriile de conditii de alcatuire In raport cu indicatorul Rz, sunt stabilite de asemenea patru intervale ale scorului realizat de constructia analizata, asociate celor patru clase de risc seismic, in limita unui punctaj maxim Remar = 100, corespunzator unei constructii cu integritatea neafectata de degradari. in raport cu indicatorul Rs, incadrarea in clase de risc se realizeaza, cu caracter orientativ, in baza valorilor exprimate in procente, obtinute prin calcul Cele patru intervale distincte ale valorilor Rr, Re, Rs sunt date in Tabelele 8.1; 8.2; 8.3 din P100-3/2008 si sunt reproduse sintetic in tabelul de mai jos. [ Valori indicatori Clasa de risc seismic Ri r 0 MW Vv Valori Ry <30 30-60 | 61-90 | 91-100 Valori Re <40 40-70 [| 74-90 | 91-100 Valori Rs <35 35-65 | 66-90 | 91-100 NOTA: Valorie celor Wei indicaion, masuri ale performantei Selsmice asleplale a constructei, trebuie considerate ca servind numai pentru orientare in decizia de incadrare a constructiei intr-o anumita clasa de rise 23782 ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investit pentru cresterea eficientei energetice a claditlor publice din infrastructura educationalé pentru Invafamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ seismic. Faptul ca valoarea unui anumit indicator (admitand c& este apreciat drept criteriu! entic din toate cele trei, pentru constructia considerata) se Inscrie intrun anumit interval de valori, asociat unei anumite clase de risc, nu conduce automat fa incadrarea clédiri in clasa respectivs 6. SINTEZA EVALUARII. CONCLUZII Structurile de rezistenta a corpurilor de constructie in care functioneaz& Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’, din municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt au fost supuse expertizarii tehnice la cererea beneficiarului. Conform cu prevederilor P 100-1/ 2006, constructille analizate fac parte din clasa Ill de importanta. Corpurile de constructie au fost analizate in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare, cerceténdu-se comportarea in timp a elementelor stru 4 luirea de ansamblu si capacitatea de rezistenta a structurii la solicitari arn si Procesul de evaluare calitativa si cantitativa efectuat i in Senferitate ca vederile codului P 100-31 2008 gi a codului P 100-1/ 2006 a condus la urate indoor ntru corpurile de constructie analizate, in situatia existenta, dupa cum mead, (| INDICATORUL R; - Satisfacerea conditiilor referitoare la princi) ni Indicativ corp constructie CiCrECE] [cali |c72| = Principii de alcdtuire constructiva favorabila 85] 8 85 |86|84|77| 84 | 86 INDICATORUL R; - Gradul de afectare structurala Indicativ corp constructie ‘Ci[Ci*| C6]C9|C10|c2/C7|cs|c11|ciz R;— Gradul de afectare structurala ‘90| 90 | 90/90) 90 |79|79| 76] 79 | 79 INDICATORUL R; - Gradul de asigurare seismica indicativ corp constructie Ci C* [C6] C9] C10] C2] C7] CB [C11 [C12 R;~ Gradul de asigurare seismicé 69| 67 |90/87| 91 |88|91|155| 89 | 67 Rs - Clasa de risc seismic wp fee ey | Incadrarea constructillor expertizate in clase de risc seismic serveste la stabilirea: ~ gradului de extindere a masurilor de interventie necesare asupra constructiei existente in vederea cresterii nivelului disponibil de siguranta structurala al cladirii la actiunea seismicd, in raport cu obiectivul beneficiarului; ~ gradului de urgenta a executarii masurilor de interventie. Riscul seismic ale imobilelor analizate este constituit de pericolul producerii unor degradari structurale care nu afecteazé semnificativ siguranta structuralé dar la care degradarile nestructurale pot fi importante. Stabilirea vulnerabilitatii seismice Pentru stabilirea categoriei lucrarilor de interventie necesare asupra constructiei existente, nivelurile de vulnerabilitate seismica a constructiei se clasifica functie de indicatorii Rs conform normativului P100-3/2008: 2a — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a clédirlor publice din infrastructura educationala pentru invtémantul tehnic g! vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu" Indicatorul <0, eo ,61...0, >0. Rs sau Reonv 4 0,4...0,6 0,61...0,80 0,8 Vulnerabilitate | foarte ridicaté | ridicata moderata redusa Se apreciaza ca acest ansamblu de constructii, pentru care valoarea indicatorului Re, prezentat in tabelele de mai sus, prezint& vulnerabilitate moderata respectiv redusa la actiuni seismice, Pe baza rezultatelor evaluarii efectuate se apreciazé ca obiectivele supuse expertizei, in care functioneaz4 Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu, satisfac cerintele asociate obiectivului de performanta siguranta viefii pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 40 ani, avand un nivel de siguranta suficient fata de actiunea seismica. Pe baza rezultatelor evaluarii efectuate si avand in vedere obiectivul de performanta stabilit prin tema de expertizare emisa de beneficiar (Obiectivul de performanta de baza — OPB: Siguranta viefil) se apreciaz& c4 nu sunt necesare investigatii suplimentare (testari extinse) care s& sporeasca nivelul de cunoastere. Informatile culese din teren au fost suficiente pentru intocmirea verificarilor capacitatilor elementelor supuse expertizari. jin contextul in care, pentru corpurile analizate si vedere lucrari reabilitare energetica sunt considerate oportune, efectuarea oda (eer local) de refacere a sarpantelor din lemn, acolo unde se va considera necesar, astob inca | aceastea sa respecte normele in vigoare. In nici o situatie insa, nu pe vor ef ctua ‘ue, de interventii asupra structurilor principale de rezistenta la actiuni na Xe ul 7. SOLUTII DE INTERVENTIE Neofy Alegerea strategiei de interventie corecte este Snake completa a deficientelor individuale ale elementelor structurale §i nestructurale, a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportarii seismice a cladirii, precum si a deficientelor de ansamblu privind rezistenta, deformabilitatea, redundanta si regularitatea structurala. Masurile de interventie trebuie s& fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor, ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat constructia, al altor actiuni de exploatare specifice, al unor tasari diferentiale ale terenului sau al unor factori de mediu. Identificarea deficienelor de rezistent& si deformabilitate, a deficientelor de alcatuire individuala si de ansamblu, a starii de degradare a fost realizata in cadrul evaluarii seismice prin verificarea listelor de condifii specifice constructiei gi stabilirea valorilor indicatorilor Ri, Re $i Rs din P100 - 3/ 2008. 2512 - EXPERTIZA TEHNICA - Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic g! vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Masurile de interventie urmaresc sa elimine sau sa reducd semnificativ deficientele de diferite naturi ale structurii si ale componentelor nestructurale si prin aceasta, s& se objina conditia de siguranta: CERINTA SEISMICA < CAPACITATEA CONSTRUCTIE! Strategiile de intervenjie se pot baza pe: reducerea cerinfelor seismice; imbundtafirea caracteristicilor mecanice cu care sunt inzestrate constructille; masuri combinate si vor tine cont de: - ctiteriile de evaluare a rome ie ale constructilor existent; - natura si gravitatea degradarif6P si avarildtpraduse de actiunile care au solicitat ‘4 constructille; - implicatiile unor avari rangi inca gmur, - implicatiile masurilor de inte imobilului La propunerea deciziei de me Considerare masuri aplicabile cu mentinerea functiunii existente ale constructilor—Utmatoarele scenarii de interventie sunt propuse: at Scenariul 1 - Varianta minimal in vederea atingerii parametrilor necesari unei bune functionari, se propun urmatoarele lucrari ce se inscriu in tema de proiectare, respectiv cea de modernizare: ~ lucrari de inlocuire - cu caracter local - a acoperigului, (sarpanta si invelitoare); - realizare sistemul de izolare termica; - refacerea trotuarelor. Interventiile descrise mai sus nu sunt de natura a afecta integritatea elementelor structurale ale constructillor si aduc 0 sarcina nesemnificativa pentru calculul gravit nal si pentru masa inertial a acestora. In consecinta, se apreciaza ca aceste interventii nu vor afecta siguranta corpurilor de constructie la sarcini gravitationale gi orizontale Scenariul 2- Varianta maximala jn cazul in care, pe baza recomandarilor din Anexa A, paragraful A.3 din codul P 100-3/ 2008, pe langa satisfacerea obiectivului de performanta de baz (OPB) se va decide asupra stabiliri unor obiective de performanta superioare (OPS), se apreciaza ca find necesare urmatoarele masuri: - efectuarea unei inspectii in teren cuprinzatoare, completata cu teste extinse in vederea stabilirii caracteristicilor materialelor; 2682 - EXPERTIZA TEHNICA— Investiti pentru cresterea eficientel energetice a cladilor publice din inftastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" = completarea expertizei prezente cu elemente necesare aplicarii unei metodologii de nivel superior (nivelul 3) pentru evaluarea nivelului de siguranta in exploatare; - imbunatafirea caracteristicilor mecanice ale structurii prin interventii in vederea sporirii rezistentei elementelor structurale (introducerea de elemente noi de rezistenta) © evaluare corecta a costurilor implicate de Scenariul 2 nu este posibila la momentul intocmirii expertizei de fata, in contextul in care nu este stabilit explicit un alt obiectiv de performanta decat cel considerat in prezenta evaluare (OPB — Siguranta a vieti) Lucrarile de desfacere (spargere) a diferitelor tipuri de elemente vor fi realizate cu mijloace mecanice de mica putere sau manuale. Lucrarile de interventie propuse nu vor afecta in sens negativ rezistenta si stabilitatea constructiei existente, atat in perioada de serviciu a constructiei la care se intervine, cat si pe durata de exploatare a constructiei, ulterioara interventiei, cu conditia respectarii stricte a masurilor de consolidare enumerate mai sus. Masurile enumerate mai sus nu au caracter limitativ, ele urmand a fi detaliate si completate in cadrul documentatiilor tehnice aferente etapelor de elaborare ulterioare prezentei expertizei precum si in functie de situatiile concrete din teren. ‘Avand in vedere starea tehnica a cladirii la momentul expertizarii se considera Scenariul 1 de interventie ca fiind o solutie optima in realizarea lucrarilor de cregtere a eficientei energetice — atat sub aspect tehnic cat si economic — de abordare a interventillor. Interventiile recomandate au un caracter de lucrari de consolidare local la elemente secundare $i se constituie din urmatoarele: 1, desfacerea sarpantei existente (C1/ C1*/ C2/ C6) si realizarea unei sarpante pe scaune, din lemn ecarisat, ce va respecta normele in vigoare; 2, realizarea sistemului de izolare termica; 3. refacerea complet a trotuarelor aferente corpurilor C6, C9, respectiv in proportie de 50% in cazul trotuarelor aferente corpurilor C4 lidarea structurii de reziste Toate lucrarile de constructii recom; vor Co * € fi proiectate in conformitate cu regl ntarile tehnice afl ‘in vigoare la data realizarii proiectului tehnic. Prin lucrarile propuse regimulde thal expertizate nu se modifica. al corpurilor de constructie Data: Xe 0 PG DIACONU 2017 ” 7 ire E336/ 08.06.1993 Tez —EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru eresterea eficienfei energetice a cléditlor publice din infrastructura educational pentru invajamantul tehnic i vocational din Municipiul Piatra Neam| - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu ANEXA 1 Relevee fotografice CORPUL C1 728782 —EXPERTIZA TEHNICA - Investti pentru cresterea eficienfei energetice a clédirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic i vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 4 — Fatada lateral dreapta - Corp completare (a.c. - 1972) 29782 — EXPERTIZA TEHNICA ~ Investiti pentru cresterea eficienfei energetice a clédirlor publice din infrastructura educationalé pentru invatémantul ‘tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu” Foto 6 — Fatada lateral stnga (partial) - Corp completare (a.c. - 1972) 30782 ~EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientel energetice a clidirilor publice din infrastructura educationala pentru invajamantul tehnic i vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ a) b) Foto 8 - Aspecte interior - Corp initial (a.c. - 1965) a) - hol; b) - casa sear HZ ~ EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationalé pentru invatamantul ten gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Foto 10 — Aspecte interior - Corp completare (a.c. - 1972) 32182 - EXPERTIZA TEHNICA — Investit pentru cregterea efcienfel energetice a claditlor publice din infrastructura educational pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Ca Foto 12 — Sondaj la nivelul peretilor - Corp completare (a. —EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clédirlor publice din inrastructura educationata pentru invatamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 14 — Aspecte sarpanta- Corp initial si completare 34/82 ~ EXPERTIZA TEHNICA - Investti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ CORPUL C2 (a.c. - 1978) Foto 14 — Fatada posterioara 35/82 —EXPERTIZA lel energetice a clad structura educatjonala pentru invatamantul Foto 15 — Aspecte interior — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientei energetice a clidirilor publice din infrastructura educationala pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 17 —Aspecte interior Foto 19 — Aspecte interior - hol - EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice a cladiilor publice din infrastructura educafionala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 17 — Aspecte interior - casa scara Foto 18 — Aspecte sarpanta 38/82 — EXPERTIZA TEHNICA - Investiti pentru cresterea eficientei energetice @ clédirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehric gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” CORPUL C6 (a.c. - 1974) Foto 20 — Fatada lateral dreapta 30182 ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic $i vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu" Foto 21 — Fatada posterioara Foto 22 — Aspecte interior FORE —EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invayamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Foto 23 — Aspecte interior ti Foto 24 — Aspecte interior - hol FBZ — EXPERTIZA TEHNICA ~ Investti pentru cresterea eficientei energetice a clidilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 26 — Sondaj zidarie - zona colt cladire Faz — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educatjonala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" sarge Foto 27 — Sondaj zidarie - zona curenta - EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresteres eficienfel energetice a cladirilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 27 — Sonja fundatii - zona cu subsol — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cregterea eficientei energetice a cladilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 27 — Sonja fundatii - zona cu subsol Foto 28 — Aspecte subsol — EXPERTIZA TEHNICA - Invest pentru cresterea eficientei energetice a clédirilor publice din infrastructura educationata pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ CORPUL C7 (a.c. - 1978) Foto 29 — Fatada principala (partial) —EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladinor publice din infrastructura educationala pentru invataméntul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 31 — Fatada lateral stanga (partial) Foto 32 — Fatada posterioara (partial) FBZ — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficentei energetice a cladirlor publice din infrastructura educajjonala pentru invatamaintul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu” Foto 34 — Aspecte interior BE —EXPERTIZA TEHNICA ~ Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Foto 35 — Aspecte interior Foto 36 — Aspecte interior ABI ~ EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationata pentru invatémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ CORPUL C8 (a.c. - 1965) Foto 38 — Fatada lateral dreapta (partial) 0782 — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice a cladilor publice din inrastructura educationala pentru invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 39 - Fatada posterioara (partial) Foto 40 — Fatada lateral stnga (partial) 1782 ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 41 — Aspecte interior Foto 42 - Aspecte interior 2182 —EXPERTIZA TEHNICA — Investii pentru cresterea eficientel energetice a cladirilor publice din infrastructura educationala pentru invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tebnic "Gheorghe Cartianu™ > Foto 44 — Aspecte interior BIZ —EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice @ cladirlor publice din infrastructura educationata pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 45 — Aspecte interior Foto 46 - Aspecte interior Bale2 — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientei energetice a cladilor publice din inrastructura educationata pentru invatamantul Lehnic $i vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 48 - Aspecte interior — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficienfei energetice a claditlor publice din infrastructura educationala pentru Invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ CORPUL C9 (a.c. - 1965) Foto 50 — Fatada lateral dreapta (partial) SEZ — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cregterea eficientei energetice a cladiror publice din inftastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipial Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu Foto 52 — Fatada posterioara (partial) TBD — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladilor publice din infrastructura educatjonala pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 53 — Aspecte interior Foto 54 — Aspecte interior “582 — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientel energetice a cladirlr publice din infrastructura educatjonala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 55 — Aspecte interior Foto 56 — Aspecte interior - EXPERTIZA TEHNICA ~ Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladiilor publice din infrastructura educationala pentru invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 56 — Sondaj la zidarie ~- EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din inrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 58 — Aspecte interior SZ — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientel energetice a cladirilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* CORPUL C10 (a.c. - 1969) Foto 59 — Fatada principala (partial) Foto 60 ~ Fatada lateral stanga (partial) e282 - EXPERTIZA TEHNICA — in infrastructura educational pentru invatamantul Lehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Invest pentru cresterea eficientei energetice a ctadilor publ Foto 61 — Fatada posterioara (partial) Foto 62 — Aspecte interior C3Z ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din infrastructura educationala pentru invajémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Foto 63 — Aspecte interior e oe Foto 64 — Aspecte interior CBZ — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientel energetice a clédilor publice din inrastructura educationala pentru invajamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 64 — Sondaj la fundatii CBZ — EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientel energetice a clédirlor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* CORPUL C11 (a.c. - 1972) Foto 65 — Fatada principala (partial) Foto 66 — Fatada principala (partial) Ceaz —EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a cladilor publice din infrastructura educationalé pentru invajémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 67 — Fatada posterioara (partial) Foto 68 — Fatada posterioara (partial) Caz — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresteres eficienfel energetice a clddilor publice din infrastructura educationala pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 69 — Aspecte interior Foto 70 — Aspecte interior —EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientei energetice a cladirlor publice din inrastructura educationala pentru invajémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Foto 72 — Aspecte interior o1a2 - EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice a cladilor publice din infrastructura educatjonala pentru invatamantul tehnic gi vocationel din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Foto 74 — Sondaj la fundatii ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investti pentru cresterea eficientei energetice a ctidrlor publice din inrastructura educationala pentru invatémantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ CORPUL C12(a.c. - 1982 - modernizare 2008) SS Mass Foto 76 — Fatada lateral dreapta (partial) TAZ - EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clidirilor publice din infrastructura educational pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Foto 77 — Fatada posterioara (partial) Foto 78 — Aspecte interior — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice a cladirilor publice din infrastructura educational pentru Invatamantul tehnie si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* Foto 78 — Aspecte sarpanta (partial) T3Iz — EXPERTIZA TEHNICA — infrastructura educationala pentru invayamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ Invest pentru cresterea eficientel energetice a cldiror publice di ANEXA 2 BREVIAR DE CALCUL Evaluare risc seismic conform P100-3/2008 1. CARACTERISTICILE SEISMICE ALE AMP! In conformitate cu prevederile P100-1/2006 ced de roe Prevederi de proiectare pentru cladiri resplectiy P™100-372608 Cod “ae| Partea a Ill-a — Prevederi pentru oe ¥ ot existente, amplasamentul se 1 (IMR 100 ani) seismica - Partea | — roiectare seismicd — caracterizeaza prin urmatoarele (P 100-1/2006); ,00 (P100-1/2006); - acceleratia terenului pentru proiectare: - valori ale perioadelor de colt: = factorul de amplificare dinamic&: ‘ By = 2,75; - clasa de importanta si expunere la cutremur: Ill, yi=1,00 (P100-1/2006); - factorul de comportare (P100-3/2008,6.7.2.,Tabelul 6.1): © q=1,50 (structuri pereti de zidarie portanta); © q=2,50 (structuri pereti de zidarie portant) 2. STAREA CONSTRUCTIEI LA DATA EVALUARII Cu ovazia vizualizairii in situ efectuate pe amplasament, din punct de vedere al structurii de rezistent&, au putut fi inregistrate urmatoarele aspecte privind starea tehnica a cladiri - sarpanta din bile de lemn de rasinoase cu elemente structurale (cApriori, pane si popi) subdimensionate, cu imbinari neasigurate si fisuri longitudinale; - tencuieli exterioare desprinse de stratul suport (zidarie de caramid’); Cauzele probabile ale degradarilor observate cu ocazia vizualizarii pe amplasament pot fi atribuite evenimentelor seismice, tasarilor inegale ale terenului de fundare precum si unui proces de intrefinere defectuos. Experienta unor cutremure majore la care cladirea a fost supusa (1977, 1986, 1990, 2004, 2009, 2014, 2015, 2016) face posibil ca si in zonele aparent nedeteriorate sub stratul de tencuiala sa existe fisuri sau crapaturi. Identificarea completa a starii de fisurare se va putea face numai dupa desfacerea tencuielilor. 3. STABILIREA NIVELULUI DE CUNOASTERE Conform tabelului 4.1. din codul P 100-3/2008 corespunzator nivelului de cunoastere KL1 valoarea factorului de incredere CF este 1,35. Evaluarea structurii bazate pe KL1 poate fi realizaté pe baza unui calcul liniar utilizand metoda fortei laterale echivalente (a fortelor seismice statice echivalente). Tanz — EXPERTIZA TEHNICA — Investii pentru cresterea eficientel energetice a ctadilor publice din infrastructura educationala pentru invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt ~ Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ 4, OBIECTIVUL DE PERFORMANTA PENTRU EVALUAREA CONSTRUCTIEI Evaluarea seismica a cladirilor existente urmareste sa stabileasca daca acestea satisfac cu un grad adecvat de siguranta cerintele fundamentale (nivelurile de performanta) avute in vedere la proiectarea constructiilor noi, conform P 100-1/2006. In conformitate cu prevederile P 100-3/2008 Cod de proiectare seismic - Partea a Ill-a — Prevederi pentru evaluarea seismic a cladirilor existente (A.3.), OPB — Obiectivul de performanta de baza este constituit din satisfacerea exigentelor nivelului de performanta de Siguranta a vietii pentru actiunea seismica avand IMR=40 ani, asociat Stari Limita Ultime (ULS). 5. PROCESUL DE EVALUARE 5.1. STABILIREA INDICATORULUI R; - Evaluarea satisfacerii condi principiile de alcatuire constructiva favoral Indicatorul R; ia valori pe baza punctajului atribuit fiecdrei categorii de conditii de alcatuire, dat in lista specifica tipului de constructie analizat, din anexa corespunzatoare tipului de material structural utilizat, Conform criteriilor din Anexele B si D (P 100-3/ 2008), evaluarea calitativa a corpurilor de constructie analizate este prezentata sintetizat in tabelele de mai jos: Structuri la care sistem structural pentru preluarea fortelor orizontale seismice este alcatuit in principal din elemente din b.a. (C2/ C7/ C8/ C11) C12): INDICATORUL R; - Satisfacerea conditiilor referitoare la principiile de alcdtuire constructiva favorabila Griteriu Punetaj [C2 | ¢7 | ce | cii | C12 (@_Condifi privind configuratia structuri, ‘maxim: 50, anna ealizat: | 45 | 45 [ 40 [ 45 | 45 (i) Condit privind interacfiunile structuri ‘maxim: 10 realizat: @eT6f[s5 {[6ys (ii) Condii privind alc&tuirea elementelor structurale ‘maxim: 30, realizat;_| 25 | 25 | 25 | 25 | 25 (iv) Condit referitoare la plangee a ‘maxim: 10 realizat. | 8 | 8 | 7 | 8 | 8 TOTAL: | 86 | 84 | 7 | 84 | 86 Structuri la care sistemul structural pentru preluarea forfelor orizontale seismice este alcatuit in principal din pereti structurali din zidarie portant (C1/ C1*/ C6/ C9/ C10). INDICATORUL R, - Satisfacerea conditilor referitoare la principiile de alc&tuire constructiva favorabila Criteria Punctaj | ci | ci | ce | ca | cio Rigiditate plansee incadrare [45-49 ra a Regim de inakime incatrre | 533 par2y 57323, 32 | 32] 31 | 32 [32 TOTAL: | 85 | 85 | 85 | 85 | 85 Condit de regulanitale Incadrare TED — EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientel energetice a clAdirllor publice din infrastructura educajionala pentru invatémantul tehnic gi vocationel din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu* 5.2. STABILIREA INDICATORULUI Rz - Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale Indicatorul Re ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradari structurale si nestructurale dat in lista specifica tipului de constructie analizat, din anexa corespunzatoare materialului structural utilizat. Conform criterillor din Anexele B si D (P 100-3/ 2008), evaluarea calitativa a corpurilor de constructie analizate este prezentata sintetizat in tabelele de mai jos: Structuri la care sistem structural pentru preluarea fortelor orizontale seismice este alcatuit in principal din elemente din b.a. (C2/ C7/ C8/ C11/ C12) INDICATORUL R; - Gradul de afectare structurala Criteriu Punctaj [C2 | c7 | ce | c11 | ci2 () Degrade produse de acfiunea cutremurulul maxim: 50 realizat_ | 40 | 40 [ 40 | 40 | 40 (Gi) Degradtiri produse de incércérie verticale maxim: 20 ealzat’ | 76] 15 [15 | 18 ] 15 (Gi) Degradéri produse de inearcarea cu deformati maxim: 10 realizat: 9T93T93T 9 9 [(v) Degradari produse de 0 execute defectuoasa maxim: | —__ 10 a realizat | 7 | 7 [6 [7 | 7 [() Degradéri produse de factori de medi maxim 10 “reaizat’ | 8 [| 8 | 6 | 8 | 8 ToTaL: | 79 | 79 | 76 | 79 | 79 ‘Structuri la care sistemul structural pentru preluarea forfelor orizontale seismice este alcatuit in principal din pereti structurali din zidarie portanta (C1/ C1*/ C6/ C9/ C10). INDICATORUL R; - Gradul de afectare structurala Griteriu Punetaj [ci | cr | ce | co | cio Degradari elemente verticale maxim: 70 realizat | 70 | 70 [70 | 70 | 70 Degradar elemente orzontale maxim: 30 realzat: | 20 | 20 | 20 [ 20 | 20 TOTAL: | 90 | 90 | 90 | 90 | 90 5.3. STABILIREA INDICATORULUI R3 — Gradul de jurare structurala seismica 5. Rezistentele de proiectare ale zidariei pentru evaluarea capacitatii de rezistenta au fost stabilite conform P100-3/2008. Factor de incredere: CF = 1,35. Caracteristici materiale 5. Rezistenta la compresiune (valoare de proiectare) - rezistenta medie la compresiune a zidariei f,, (D.3.4.1.3.1 (1)): {=1.3*f, unde’ f, — rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei (CR 6-2006, Tabelul 4,2a): = rezistenta la compresiune (valoarea de proiectare) fy (D.3.4.1.3.1 (1) - Erata): Tez — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientel energetice a claaitilor publice din infrastructura educationata pentru invatamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ (, (CF 5.3.3. Rezistenta la forta taietoare (valoare de proiectare) Valoarea rezistentei unitare de proiectare pentru peretii solicitati la forta tdietoare se stabileste in functie de mecanismul de rupere, dupa cum urmeaza: Rupere prin lunecare in rost orizontal: fig 1,33%fy _ 1.33% (fyo +0,704) f,=—2_ wey XCF XCF XCF unde: fe - rezistenta de proiectare la forfecare, rupere prin lunecare in rost orizontal; fm rezistenta medie de rupere la forfecare in rost orizontal; fy rezistenta caracteristica la forfecare; 50), fo — rezistenta caracteristica inifiala la forfecare fara efort unitar de compresiune: fro = 0,045 Nimm? @4 — valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe directia fortei yu- coeficient de siguranta pentru material ( 7 tdietoare in element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de incarcari de proiectare (valoare de proiectare), care se exercita pe zona comprimata a peretelui care asigura rezistenta la forta taietoare Rupere in soara sub efectul eforturilor de intindere: 0,04 %f, f wx CF fig — rezistenta de proiectare la forfecare, rupere in scar sub efectul eforturilor de intindere, (relatia D.4, codul P100/3-2008), Rezistentele de proiectare ale pentru evaluarea capacitatii de rezistenta a elementelor din beton armat (stdlpi) au fost evaluate conform P100-3/2008 si sunt prezentate mai jos: Nivel cunoastere, KL Kt Factor de incredere, OF 1,35 Proprietati Beton ~ C 42/15 f, 7.10_| 1,60, fy fe 0.543 7,904 0,642 J 5.3.4, Greutatea de proiectare Greutattle supuse actiunii seismice pentru constructile analizate au fost evaluate pe baza valorilor incarcérilor prezentate in tabelul de mai jos. IBZ — EXPERTIZA TEHNICA ~ Investii pentru cresterea eficientei energetice a cladilor publice din infrastructura educafionala pentru invajamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu™ Tacarcari echivalente [a nivelul plangeelor Placa ba. ee 2ernim)_|_ Kae Pardoseli 0,525 kNine ‘Sarpanta 0,536 | kN? Pereti desparitori (0,800 | kN Utile 4,500 kN Zapada 1,600 KN Grinzi (pe unitatea de lungime element) 2,850 | kN/m Pereli (pe unitatea de suprafafs element) 5.500 | _kNim? Toaton=25 KNi™ 5.3.5. Forta seismic Forta taietoare de baza pentru cladire, Fs, se determina conform P100-3/ 2008, cu trimitere la codul P100-1/2006. intr-o directie orizontala a cladirii se calculeaza cu expresia 4.4 din Forta taietoare de baz P100-1/2006: F=1-S,(T,)-m-2 unde: S,(T,) - ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale; T, ~ perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul vertical ce confine directia orizontala considerata (T, =k, -H®*); m — masa totala a cladirii, considerata la verificarea ULS in cazul actiunii seismice, conform CR 0-205; yj ~ factorul de importanta al constructiei; J. = factor de corectie care tine seama de contributiei modului propriu fundamental prin masa modal efectiva asociata, Conform 6.7.2. din P 100-3/ 2008, pentru constructiile cu pereti structurali de zidarie, spectrul de raspuns elastic se corecteaz prin inmultire cu coeficientul 7 = 0,88, determinat este de 8%. admitand ca fractiunea din amortizarea ci 5.3.6. Determinarea indicatorului Rs: In cazul structurilor la care sistemul structural pentru preluarea fortelor orizontale seismice este alcatuit in principal din perefi structurali din zidérie portanté (C1/ C1*/ C6/ C9/ C10), capacitatea de rezistenta se calculeazé separat, pe ambele direct principale, pentru fiecare dintre peretii orientati cu axa majora in directia de actiune a fortei seismice. Pentru ansamblul cladirii capacitatea de rezistenta (indicatorul Rs — Metodologia de nivel 2) se calculeazi aproximativ conform relatiei (D.15 - P100/3 — 2008): Tarez ~ EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientel energetice a clédirlor publice din infrastructura educationala pentru Invatamantul tohnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ [Exes] unde: DMs iLVs - suma capacitatilor de rezistenta ale peretilor cu rupere ductila (Vi < Viz); ee fragila (Vio < Vis) in sumele respective, capacitatile de rezistenta ale perefilor se introduc cu valorile: Vusi(Vys) =O dac&R,, <0,50 Vusi (Vers) £45-Fy Coeficientul Ra; se calculeaz&, pentru fiecare perete, si pentru fiecare directie, cu relatia (D.14 - P100/3 - 2008): V, Ry = bs unde’ Veep, — forta taietoare capabila a peretelui "i" (exprimata, dupa caz, prin Via Sau Vi); F,;— forfa tdietoare de baza pentru peretelui "7" In cazul structunilor la care sistemul structural pentru preluarea forfelor orizontale seismice este alcaituit in principal din pereti structurali din zidarie portanta, conform Metodologiei de nivel 1, indicatorul Rs - capacitatea de rezistenfa a cladirii se determina cu relatia relatia D.12, codul P100/3 — 2008: unde: Fo - forta tdietoare de baza, determinata conform D.3.4.1.1 (1); Fo, cap — forta taietoare capabila pentru ansamblul cladirii, determinaté conform (D.11); Forfa taietoare capabila pentru ansamblul cladirii (Fr, cop): unde: Az. min=min (Az, Azy) — ariile totale ale peretilor care au axa majora pe cele doua directii principale ale cladiri 1 — valoarea de referinta (forfetara) a rezistentei la forfecare a zidériei care se ia pentru zidaria cu elemente din argila arsd, in lipsa unor date mai precise: Peo TOZ ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investiti pentru cresterea eficientei energetice a clddirlor publice din inrastructura educationata pentru Invatamantul tehnic g! vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" 14 = 0,06N/mm?— pentru zidarie cu mortar de var; 1 = 0,12N/mm? — pentru zidarie cu mortar de ciment. In cazul structurilor la care sistemul structural pentru preluarea fortelor orizontale seismice este alcatuit in principal in principal din elemente din b.a., determinarea indicatorului Rs — Metodologia de nivel 1, se face dupa cum urmeaza: Gradul de asigurare Rs, in termeni de valori medii ale eforturilor unitare tangenti in elementele verticale ale structurii Valorile medii ale eforturilor unitare tangentiale, vm in elementele verticale ale structurii, stélpi sau perefi, se determina cu relaia aproximativa: (6.5a - P100-3/2008) in care: Ae — suma ariilor peretilor dispusi in directia in care se face calculul sau suma arillor secfiunilor de stalpi ai cadrelor orientate pe directia in care se face calculul. Valorile eforturile normale unitare din stalpi si ale eforturilor unitare tangentiale din elementele structurale verticale ale constructiei se compara cu valorile considerate admisibile, ‘in cazul de fata, pentru structurile din beton armat, conform B.5 (Anexa B, P100-3/2008, valori reproduse mai jos: Valorile admisibile ale eforturilor unitare tangenjiale medii in sectiunile stalpilor si peretilor de beton armat, vain, (pentru procedeele de calcul simplificat, conform codului): 40 fous in care: fas rezistenta de proiectare la intindere a betonului Gradul de asigurare Rs, in termeni forte axi: normalizate de compresiune Valoarea admisibila a forfei axiale normalizate de compresiune (v= N/bhf, ) Vga =0,65 (in stélpi) in care: b, h—dimensiunile sectiunii transversale a elementului; fos tezistenta de proiectare a betonului la compresiune, Rezultatele obtinute in urma evaluarilor cantitative efectuate asupra corpurilor de constructie analizate sunt prezentate sintetizat in tabelul de mai jos. BOT ~ EXPERTIZA TEHNICA — Investi pentru eresterea eficienfei energetice a claditlor publice din infrastructura educationata pentru Invatamantul tehnic gi vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ INDICATORUL R; - Gradul de asigurare seismica Greutate Forfa Forfa wr.| Ineicatv | ‘supusé | tdletoare de | taietoare Gtigurars | _Clasa de rt. actiunii baza capabila i rise seismic constructic| .oiectee tk) | pean | ean) _[Seismica R(%) ot 2 3 4 3 6 1 C1 31897 10143 7044 69 Rslll 2[ or 7852 5166 3468 67 Reill 3 c2 21634 4760 4189 88 Rsill 4 cé 33317 9773 8795 90 Rsill 5 c7 14913 3280 2985 91 Rslll 6 cB 10951 2410 RslV 7 () 9614 3528 Rsill 8 c10 5852 1888 Rsill 9 ci 7656 2470 Rslill 10 C12 23267 2351 Rsill waz — EXPERTIZA TEHNICA — Invest pentru cresterea eficientel energetice a clAdirlor publice din inrastructura educatjonala pentru invatamantul tehnic si vocational din Municipiul Piatra Neamt - Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu’ ANEXA 3 Figura 1 - Corp C1 - Spatii de invatmant - Plan parter - Situatie existenta Figura 2 - Corp C1 - Spatii de invatamant - Plan etaj 1 - Situatie existenta Figura 3 - Corp C1 - Spatii de invatimant - Plan etaj 2 - Situatie existenta Figura 4 - Corp C1* - Spatii de invatamant - Plan parter - Situatie existent Figura 5 - Corp C1* - Spatii de invatamant - Plan etaj 1 - Situatie exis Figura 9 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete -Plan derniss Figura 10 - Corp C6 - Sali de clasa si cabinete -Plah parter - Figura 11 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete - Pian btaj 1 - Stuaye enatenta Figura 12 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete - Plan etaj 2 - Situatie existenta Figura 13 — Corp C6 - Sali de clasa si cabinete - Plan etaj 3 - Situatie existenta Figura 14 — Corp C7 - Sala de sport - Plan parter - Situatie existenta Figura 15 — Corp C8 - Cantina - Plan demisol - Situatie existenta Figura 16 — Corp C8 - Cantina - Plan parter - Situatie existent Figura 17 — Corp C9 - Atelier mecanic - Plan parter - Situatie existenta Figura 18 — Corp C10 - Laborator tehnologic - Plan parter - Situatie existenta Figura 19 — Corp C11 - Laborator tehnologic - Plan parter - Situatie existenta Figura 20 — Corp C12 - Spatii de invatémant - Plan demisol - Situatie existent& Figura 21 — Corp C12 - Spatii de invatémant - Plan parter - Situatie existenta Figura 22 — Corp C12 - Spatii de invatamant - Plan etaj 1 - Situatie existenta Figura 23 — Corp C12 - Spatii de invatamant - Plan etaj 2 - Situatie existent B27e2 ‘WINBISIX@ SUYNLIS Boe | ‘eeodea owed 6a] LYNSSIO] A WUNDIs | _-ALYVd NVId ~LNVIVWLYANI 30 LYS - 19 dO ae ‘nusouog owen Bul LVAaTSU| Va 00 1¢2 ulp easeaveoU| (vo02-280 aN) ed 0S'0 -WURA UIp eaUNIsag '$02'0 - 91 ijo0 ap epeouag (8002/1-001d) 602'0 = Be - injnuaisy eiheroje0oy elueyodi ap ese} luevodw ap euo8aieD eyewuoU .9) a a a w ow a 6 we t COE t WE ‘oe + OF t OF GE t ‘OE t oe t we ze 1, z ee Cee ree a ae ef we = Mera mee ae cece 2 or oe we tet oe “st oe | : | I | | | | | 7 | | | | | k “rin a _ 7 wtet—— Sie E iH] itt Site i {if | + | | | inns TL ITT FF Zl Hi 1 | , J PR Ht he SS = +a oe | | sy + \ I 3 | 8 (pe eet SSS eS SSS ieee T ih Pe +s a —}- ae oe Dost au iz e gy € VANGUSIX BLLYNLIS was3 VunOld ——_ZPVLA NY Td ~ANYWVLWANI 3G Ilka - 19 éOO I “LYAST3Y| SILVOWIORaS WOLYOLTHSA =r] o B 8 #8 8 a Pirie = See ie eT e a wee ‘et ore Ey ove ‘Fe oF or ¥ ove e ore we} —— fe iit Ht sth |: | | | ied) we i ae | | | | a8 |B oe g| mm | | | | | | 1 | | | ea || wa | | | | | ey [—— T ye SSS hae T | a | Be I a Oe | | 2 (EE ! of 44 = FS SSS es es | | 8 | | | \ | | | \ - dt Li | | \ .o°'whuodut 9p erode as i Coy | | | \ | » i wT 1 | | \ * ! | | | | BPP —fEP == SS ——— ———————— : | we sg a tat at aa 3 | g | | I ii he I | I aps foe See Teo [wT | ] _—. + lt , 1. ae . vidal ails Tovomua ous poor Sa] _IWNSSS0] yanou | waiuva nig iNvWL¥AN 30 resausog omen Su) LWASTSN 13 va usozers foaioue S cc [a's 153tomd iersanca wes “o°s| ov o @ g a wl a @ q y ee : = ' i = = wan | + = we oe me ——* coe | | wouvouarsan ‘a sr st epg pee sei soy a - ae oat sre *a5* greta are a i a wit | yee oe oroe ta | yaUaIed oct coe Ha wauIe ore ore Old Par 8819 ore sis 6d e fa yeusied ore Sze 8d weuaIeg ore 3696 id | 3881) oce ose 3 eos e889) ed 3881) ore 08 coe TH! Sd asa) ore 82h Zeer Teques wo] pe asa ore se02 ose vewes diol ta] (&) 18815 ore ose ‘agor Teques druB jon] ea ase19) ore oZeL ecor mansen| be wieesopied | Finn ewifiy] | nnewyed [enn elejesdng| ——eeunffouna ——-aneoipul gale "\+00't -JoyBu ap eaurougpy i (s002-6-4-140),4N¥ 00'2-epedgz ip eoies1e0y) oy (002-280 AN) Be) 05'0 ~ JUBA UIp eounsaie, 24 joo ap epeoved ave etterer@00y 2 elueyioduul ep eset, ae reuoduy ap euodaie9 ag 4 a] +e _|- gale Bigs \ \ z 1 ; tet pee su, seh set | Ea aie sre tag “sre ore sve tog sra—tag* FY ; = t 1 za zz oe oe o0e 008 oe e @ w @ gy @ @ w @ a o 3 | ~vinaisna SVN TA] seonaaionea moe 6a] __1Wasag Vunols |b PV NYTd= INYVLYANI 30 LIVES ~ 419 auOo T=) nuwpusoe aisen tu] WASTE vii pptos somata gcuetetaeny "2 |_Pembantes Brn 930385 ‘Somes ete ata se asozer, |_ MUON mispnn (U8ON sania MRAP queWeERauY Bo ees aren VaUNBSNGUVESASH| VINO [vunuWNAgS| SHON wi Y ‘wa eyoed oct S606 Suewues drug] 04-12 weudied oct 0e'6z. = Jewes dil 61a uae oee Ov Oe ese apees| sta Jeysied oc OEE ese epeles! L-ba RYDE oce Ole oa (160) oe Ovz9 sta yeuyoed oee oeZh wha yeyoued oe Sebb cha yoydued oct S6'9E aha OD oce Oz'be qweoseseo| 1-13 ‘ieesopied | pian euiieuy | newned |einn Rieyesdng | Baunjfouns /AReD EU WO1‘t+00't - Je4Buy op eowrouepy (G002-€-1-140),UN4 00'2-epedez up easecugoU) (002-280 dN) &4 05'0 ~ WEA UIp eauNISaig '$04'0 ~21 i109 ep epeoueg nuisia) eilex0j209y lueyodu ap eseio, jeuodu| ep euoBaie) (g002/-00d) 602'0 ejeuuou .9" |e yee [= 9 *VINALSD SULWNIS: Wend |Z rVLa NWTd- LNWAIYLYANI 3G Ilva! fag, |__Renwerr neem emnarnatn emery is 1OH08E | amo rene en eg rou vA me 2 2 +h} ese eperes| o-za_| Wh PH] $23 ozeben| 23 orzebey| £23 soei0ge | Z2a a8 be weos e800] bea wounjfoung —_ [AeDIpUT g PY a Bld ed J8I0004 P SEIN @ ‘PreWuOU .0* efueLiodu ap eoBaye5 19 so. ‘oe S61 Ey om 39 i} L YVINBLSIXS BLLYLIS ~ eums0p Apa ‘Bul Avuae] vratou |aanva nid - Suan SevOLYuORNT-29 0 eo ea a a cry a a wo a a om a so BOR. aie BRODER AOU Teeodg 16195 60139] L0310¥e 335 Le owe 1 if NES ahd JO}peD € eopebsove eivapye ewreisN2 MULed atseNd| ‘006 oe oe Oe OE oe ‘08 oe woe a a | oz oo oz oz 00z l 00z coz 007 ‘LbOzEPE {UWON IIOP ‘HEN Bac INCU JHOUUESE)CuAy| S61 s6t sé S6L +! S6L 44 S61 S64 S61 Ye L0310Hd 08 ‘ort 08 ‘OF ose ‘oF ‘092 ‘OF ‘09 ‘ov 092 ‘OF 08z ‘ov 09 ‘oF Ween par WEEN ene MEUM LYN se; @ a tte Bern YZLSaaiLWNSI) VINRIO |vanLWNNas| WN | SLvOIsIO3s doves up oaeera wg oaeedy wmogenidy SS up agente wp oseniay EA wo genio ones = T wouvoiansan i wow ez eek | nnoowa orweg tue) aaa i | 8 Sy ) if zB es | er (o00F} Ansa Vi ny WLOL (eH ---- ---4}----------4j----444----4- 1. Ta] al YOURE” ors Ose, = i yourges| Old | - ude ors 4 Be “ese epeyes! bd i BZN ors shes \ 26°0EL 1 OURO Jee) Bd ! yououed Ors DO'e oor” UBIOUIOSIO NOVIG) dd 21620 Or's SZ'Oh 02d ¥. eizeben| 9d q 18 Z0N ors SObF z ‘azeben| Sd 4 ‘BISBIDHIEZON Ors L652 Es eS20| bd 1 DBZ ors oes eezel Jaye) Sd q 2 z0N ors SL0e ees ‘auenos Jeli] td | asei9) ors i998 ve cor PH] td i greesopied | Finn ousieuy njewued [ein eieesdns Beungouns AneD1 PUI) uo} '1-+00't - fay6ul op eawiouepy . (g002-€-1-140),WW/NX 00'z-epedez uIp eeeolgoU) a ft 9 (002-280 dN) ec OS'0 ~ eA ulp eaunseid, = '$0/'0 -91 i}00 ap epeoued ny (9002/1-001d) 602'0 = Ge - njnuasey efferaja0oy e ‘eluevodw ap eseig. jeuuou ,o* plueyoduul ep euobae9 LN ag roe === eT oor” 08 | oF om | | = | Bi+-+ MAstl---- acc cr i Sree eig treet hee eee eh nial Hal | me E ww ' fd i | \ | \ Loe, oie |) 2a Sea | Bes =a te oo wool umole woo Bt - - = pial ) me | we | oe on oo oo | | owe * 351 361 Bs Ssh S51 361 982 $6 ye ‘ov 7 oF 08 ov 082 ‘ov 08 ‘or 082 ‘ov ose * oe tor 08 ‘of ¢ Doe +E ‘0e 008 OE a OE ro a 5 ‘Onde sib a a a @ a a a Sa LWNSSEG 8 VANaLSIXa SILVRLIS- ] Yared | 1 rvs Nyid~ a¥3rialv is axVOLYORYT-29 doo “LvaT34| 13 10310ud 336] va peezer, oe WEEN Iri@pnr WEEN ene. TH'S Lo3rOwd 1N3ax3 Wes “o's| [= PRON WeLLNSexS/LVESIRH) VINRISD [VERLYNAGS| —_SWNN | LVOUIDSES| - HoLvonareah | ioe ee se NOONE Diewed Cur) LuBEXS TY WIOL Bi8815 oz ‘S1Xe1 OUR] 1a 18815 ez amen] Ha 318819, gz z Wav 07e10ge7| OF BI88I5 oz =| Sonoepip efeveveul wz0deq) 63 185) Bz [ gered - eyes dio 83 218015) 08z ‘)- eyues drip] 23 weuDied oa ‘SoNDEpIP @RUSIEUI Zod] 93 yeudied 08z ese pees) 9a yeusied o8z Reise eeS| ya weUDIed og esepepers| ta 18835 ose PH] 23 IEA os eos eseo| 1a greesopied | ginn euisieu eeunifoung [AReDIpUL \WO}'t-+00 - feuBul ap eawrouepy (S00z-€-1-1410), AUN 06 dez up easeos20u (002-280 dN) ed OS" As (9002/1-001d) 60z'0 = ByeutioU ,0™ elueodiul ep evoBaieD ‘461 98 -20-yezNeUe di09 - 2. —_— epuat u a a aw D 3B wt oF = OE Doe oF oe woe a = = a 7 ie oF, ‘ov —oez ‘ov 08 ‘ov’ ‘09z ‘oF 092 ‘os 092 092 or want Ooo Oe Uae SP cae Usa et | 38 Bevery py wes p88 ‘a a i tH ‘00E 008 o oy one 6 ~WANSLSIXG SLLYNLIS - 108 j2ais09 Ape. ‘Ca wN3s39] WenOld | JOSINAG NY 1d - SLBNIBWO IS ¥S¥10 30 vs - 90 duOO| a“ Ty>=|—nveousog areen Guy) AVASTEU| 1 so 2g) |=) evedog neg Sup] 1O5I0Ns 339 vv a —aemeeareen | gable ms soz fonou Vy Wino |VAnLWNNaS| SHAN | SUL¥oISIO3NS| YOLYOISIEA y ‘ANOOWG OieueG Bu LUBENa ‘inepury aug ~~~ ‘WON3O31 Mire Ty WLOL ‘eueyZ0dep naeds 90 coo eer ‘sreyzodepnneds | sa vows ee aueyzodepnieds | va wows ee ‘aieyzodep meds | a voeE es ‘sueyzodep neds 2a voma es 1H 10 wieesopied | inn SuIieUy Weyesdng| eeunijouny —_—| Aneoipui| 2 wo} 'L+00't - feyBul ep eawiouepy (s002-€-1-149),4uIN 00'2-epedez ulp eo1eo1g0U (v002-290 dN) ea hulp BUNS 109 ap epeoued (9002/1-001d) 602" 1489} eHfesajeooy sod ap ese ejewwou .9" gluevodu! ap evobaje9 & {16} 22 G0 "vezHEUE doo -Q "ON ‘d iw) Ob = VANSISIXG SULVNUIS Yel -NBLUVd Nid BLBNIBVO IS VEV70 30 IT¥S-90 dO i “Fueue) extiou5, quel IGAEO -MHEEN Ba NBONAA AR) ueievoreoon 16 ower raseweenu raved eevoieonpe enenieey up eoIand spew ened aueRye ealesar Led Msand| Inidoruny woweseydury | aie eon nip WEEN 22 Lo3i0ue Givvssnenoe vannseiey aevazneny Pen mepnr ween exR MCUNNL¥EO JeRYNWNS|-T'S LO4POMd 1eaSKS WS “O'S eearen < vanes [vanivwnas| WIN | SULvOIIOadS - 7 iia wouvoists3n | Liowsred) sex v ‘ANOOMG OTeweG Bue) LUBE ‘ Ty WLOL Xf = ape = = *}+00'L - jeyBuy op eawiougpy " iS IN 00'2-2Pedez up easeosgOU| oz i oz (r002-Z80 dN) €d 0S'0 - 1UeA uIp.eauniseig or 06 * oar ber Cr a [ is '802'0 - 01 {J00 ep epeousd (9002/1-00}.d) 602'0 = 6e - injnuase) efera}s00y + elueyoduy ep ese[p z 1oduut BJEWUOU O° Flueodul ep EUOB=}eD wee ' ly y i eb-43} 1 7 la ie (sos) , 1 (13) | Sr16} 8-80 "e2I8UR do - I! \ aie { me Sone ree OF a oF oe” wy or a" oF af BF iF oP = dy wo 06 = 4 2 95 dy wo 06 = ey wogg=dy_upogedy ||| woog-=dy woos «dy p06 = dy wo 06 = dy wo 06 = dy \ a =f t ot Set oe ai “OF =I C4 sus su su = cn su seh fe sit eeu or su “se apr sé or suse sit ee sub ops zie az oer 005 7 005 O08 : OF 2 wee fal i i6 [z ‘9 is] [¥] ] ze * WANSLSIXE SLLYNLIS ~ ivnasaq| vwaniois | zrvuanyid -aLaNia¥9 IS ¥BV"10 30 MVS - 80 OO waaay] 13 7 r id 435] viva | es = ne zy oF ‘8 (9) is v i) z] +] ae MOEN NBN ue ALN WOUREEALY| 1 {031082 | eon mepnr ween eas oun vn se—youeS + 8 005 t (008 { 008 005 (008 0 tet E 7 = su. su su su su su pst su i sy Ty Sut sare Nauadaliveasay| vines |vunuvnnas| annN aor ai “se sar aur sub sit + sarah 6 aa on su 8 * sar if : Ba si 76st Oe at a 7 ‘BOUVOUAIWEA ' ; f I ~ by ANOOVId 9 wed ‘Bu Ip] LU3dKD t : Ee \ | 2 ie OL VS t- p= =o = =I =F + I I aay ~--~ ty] WWIOL Up08=ay UB o5= ay weos=m woee=t |, wooed uo oe =m wo0o= ey uD 08 =a wo0e= di ueo5= di I 7 Sena waa] wo 09=4y UB OSs ay joo BSD) T 0 Ole 7 | 8s ft — af 7 a 7s als nated - ale seyues drip} 216) naIe weyUeS drop} i +B 88/0 op eIes| 7 lp ale yeuoue 06 ozez S010 Op BES) forse ! aa 3 alalg WOUSIEd 06Z oxez BSEIO 8p BES, a le rea 2 (za) i youoied 08. soz ese op eS Fi | youssed 062 S6LL yeusied 062 031 : a 1EZOW 06z SVeL : " yeuoied 06Z soee oz, { oz, Hl t iq yeusieg 06 over er * 06 * par —F'1} cer —* 068 + gar at 1 ot ==} “a wud | 087 oe 1. i L Q / ue yeyued 062 0L'8Z BSB)9 ep BIeS| =| :. all He oe = al eure 06% she ESEIO ep eIeS| Ot = : zi Jj SIs ovr = f S170 rd zee wove eos ese0| Fimo i" H B Fieesopied | ginn ewilieuy | _nnewed [pin elepesdng, eounfouns [AREOIpUT ages 3 3 Ba] a PUL 05 “or 0 LIT par. Ace eet — CF ] f — Cf == } = ‘a ihe ie = cn ae ae ow oz ow ! 3 33 (S002-€-b-149)-4W NA 00'Z-epedez uIp easeoupoUl + OF +4 eer ala 8 (r002-280 aN) 2c 09'0~ 1URA UIp eaunIsaie or er oar] | pa 06 a0 3 8020 ~ 91 iJoo ep epeousd \ qn (9002/1-001d) 60z'0 = Ge - njnusia; eierajsooy a ‘eluewodu ap esejg | y a eIEWUOU ,O"- elueyodui| ap euoBe}e5 Why it 4| a ie oe 2 | { iz ened Ta 3 | oe) ‘riot 98 90 ‘zee oo -O | | a oth —™ alg wt at ou ee} ou = W006 = dw 06 = dy wo 08 = dy _wo 96 = dy Wo 06 =dy)_ wo 06 = dy lwo 05 = dw 06 = ou wo 06 = a aka = oF = at E ne = f—t=— = = --- sa3 ut su. su. su su su su i Sut “ee sub SE sit 2 Sib Sa su “ees age te & 008 ‘005 wet zy i 6 4 (9) 3 [e] [z] o z wo eh = VANALSIS SILWNLIS nop fees 8a] _—_LYN3S30) vanold | ervia Nvid~al3N@¥d IS ¥SVT0 30 MVS 80 a4Oo rumauisog ae 6a] _LWATSU ta 9 ebieei5), 00.690 - UREN Baa TEEN ypeodog mies Gulsp| L03IOUd sa wavs = = eh ze oo 8 ig s] ¢ le z cy) Losious Daf + = oe Goce | 1 [a | 008 ocd 008 oy oo 8 : t = | sonvorareaAn “gor * ea get aah ght “ee sab su sub shh ar sur oh ase sy * ax gt “ee sab oe sav “6@ stv “ees ae ez ‘Noova Oueg 6H») LYBENS t Ty W101 4 Dez 29s 8s85) Wis ¢ pes [ mead el : Sr a "| as e192. sorereds| | : 2 18815 /wUDIed Lee aeyueS druB + e1@|u0sIeD| | ase jeusIed ose | seiues dniB + exavosieo| 218019 Neuse ‘ote | seiues druB + exevosie9| asap /euDIed o9ce | s8yues druB + exev0s109| | ogee ‘S00 op BIeG| z 9622 Bobeped| r om ‘erzeben| ° ‘$09 10H zwee | Jeyues dnb + er=ose0) F ‘oe | seiues druB + evepos.e9| ogee TeyuEs drub + eeU0SIeD)| 18019 / UDC oper seyues drub + ese|uosIe5| a) aisei9 UIE ‘ogee | Jeiues druB + exauosze9| a18819 /WUDIEd ‘oes | eyes druB + exavosze9| a yeused 06 srie 808 ese op BRes| OF e ‘ZN 067. wove To) | | yleesopied | pinn euiiieu | naewwed inn eleyesdng| ‘eounifound aneoipul| 3) aol os >| a 1 | zr Ey woL's+00't - feuBu ep eawrougpy | B (s002-€-1-1¥0)-WuiN 00'z-epedez ulp eareoie9u) 1 | (rove-220 aN) e408 i FI (9002/1-001d) B02'0 = \ t giuevoduu op eseio ' ale ejewuou ,o'= eluevodwi ap evobaieD | ly 012, | do af 8 ‘q} “r6} 28-90 ‘veaj0u8 do -@ & $34) ! ae IF wae eh oF FL, iS oF a Dr % ‘| ualos = dy uo 06 wo o¢=0y [fio 05=W =) |_| wo o5=cy wo oe=c4 ||| woos =a als +a ety { = -—t t su ss wet a at an + a to = sub sub Sub Gb Lb Lb Sub i Sie a oi su afr sue su * ost ee aut spt = Nike ishaaianus Tide RA] sentoa paeg 6a] aWNESIO vito | wanna nvid"LNOuS 30 VINE" 40 e400 rug ep Ba) WATER ‘uve 6909 = Rey Bag INBoUNA 41031044 235] on hopes sgsdeeange vasa nna maser a go @ i w 5 UE sre |_ MAAN ne aes ‘unUI SL] sie 3 we we we toaiowd / alan eal SAN meusued oe oy sy 4), oy sy | _ 092 sy Ea Ea HARON tape on ene IMA 2 Vin seruevNS J rt Oe ser “ov oor 0 ar Ca a eT eeareN WaiLiRaya/Ivusaau| viNwso | vaniwwWas| —aANW | SuvoUDRAS OLvOIUIeEIA (Hy Say _ Lioe's vez sek Ww] t ANoowia ieueG Bue) LYSXg rt i= . ol T= () 1 we era aE 8. i (oo0#) ¢ : q ad | eg Ty WiOL agi||S | ase oe seid GO] thd 8 id 215815 oz aeywes Glo] the asa) oe ‘sng GeO He Gi te ti 35915 we JeIs9A| Old 38915 oe Teqes dup) 6 ue 18815 Le iH] 8b a1s810 ore, TaHseAl Zed as) oe weques dno] sd 218815 one ost sez TH] Sd sD id 086s OLS weisenl vd 80 Lz os'oz ge'02 _[eomuey eeaveo| ed 3885 oz so'sz 2951 __|uewedyse Bowl Zeb Jeowewesniod) —_sz'z ose Lesley ods ap ees] bd wieesopsed | vin ownieu] | newued ein eevesdns| eeunjiouns |aneoipuy i; ~ | 8 Hi 04‘1-+00't ~ feu8u ep eowougpy iL 1 (s002-€-1-140), WIN 00'2-2pedez ulp eavecveoUy a I (v002-280 aN) ec 090 - 1UBA UIp eounIsaig Big | "0-91 Jo 9p epecuag 8 199) eNleaje00y i jueyodwi ap ese e}euuioU 9" elueyodu ap euoBeyeD, “8161 98-19 emeve d09- @ | | OF 3 1 r a 1 \ I +a af see of oe ‘og we 596 OBE: 086 md + Eo ruetouscg sen Guy] —_LYNSSS) rugousoa Isen Su] LASTER 1e0d0q ni6109 “Buryp] LOsIONd 23S st ~viNaISHG SILWNUIS- vations “OSINaG NVC YNILNVD “0 d4OO 1a, RueueD eeu aeL A909 a ema PORE V3, pe inimer soso rmeammo nips geome iowa memes weds man Comat hd mE ae ueot ep EEN BAe EU WoWESEEANY ‘L0310ud a cae wey IEpOr YEEN eng dun “Lyn se—HUeR| 123 eearan WaLRaaG/vEa4ae| VINK al x vvanynnas ann sme, SlLyoUIogas | wouvoraran ‘ANOOWG'9 wed 64 3p) LMA 3961 98-89 “wane any Vie T ] \E[-=4 —=_— |B ae oto 4) | Bee re Tee oe] WwoL't+00'L - Jeu6u) ap eawiouepy (G00z-¢-1-140),WN 00'2-epedez Up eareD1g0U (v002-280 dN) ea 05'0 - Wen Ip eaunisaxd '$01'0 - 91 00 9p epeouag injnuaiay edesej200y ull ~ elueuodu op ese eJeuuou ,9* eueyodui ap euoBaye (9002/1-0014) 60z'0 oy eth Blgsle S fey + 5 ig gs w ls | 3} a ig ie als @ oF wo oor=cy We OOF=Cy a 088 oz'ete Ty WLOL sms vasa] sez 82'SE seg arzeban| 720 18815 sez Oss oV6Lb equa erenuea| 120 Se Z0N sez ost eth sensan|oza S21) sez os've 4s'0 ‘ouepunw ays yzodeq| 640 218819 sez ‘vor arez azeban| 810 ZO" od szub Zh vere] Lb aezoN set os'v 69 weoseseo| 910 2IezON sez Seb 6 oH] sta ‘Ie ZO sez ov'si ieeh aueeonal 9td 21801) sez se'6e ov'9 soyereds| +0 as819 sez os'6e 0616 newnsey eres| 740 ‘18819 sez ove v0'6z soweosn| 140 a1s8I9 sez oo'ez. VOR tie9e9 ep eres] OFG 18219 ‘sez Svs) ‘00H zieopoepers| 6d 18819 sez os'r ere Jeques dri 8C ‘SeZON sez ‘szeb e602 ‘sueoew Jerr] 20 SeZ0N sez ocze eeey joojideres| 9a ‘Oe Z0N sez oc'6z 90°6E seweue 28049] SC a1s21D, sez ovor vee seyues dup] va Sez sez ost ise azeban| ea. 3120" sez oft ve azeban| 2a ‘Se7ON sez Ossi 1s'Pb 1H] +0 Breesopieg [gin ounieu| Nawued | enn eeexdng | eounifoung | ANEDIpUL t et (2) a (] ig te] 8 + 8 302. ‘PL @) t 1 \ LU I woe oy \ \ ls a 2 al BEE q |! a & i 8 LL op \ “Pg \ i ’ a i. a a aaa aac is 3 [ose] T a 3 \ a | | Pd le & 8 e- as B Bye 1 I PA ; q ig |B | | | 4 8 8 al 8 a aq a8 & L toe] 3 . 3 | led a} [. fe c Be A \ \ \ ' \ \ 4 lg} |b BY, \ 8 \ \ \ \ i wy — = a 8 oe ——* eo = a ov oe cy ae tt Toxomuajavea wor Gu] —_A¥NISIO] usousog aren Ba] _LWASTSY) toeodog mibiog “Buryp| L0310’d 43S ~ VINGISNG SUVALIS vaniors = wor't+00'F -feuBui 9p eowouepy | VAG ipiovonmonn oer yma raed qevogenpe enenameny —°S | 7 | | 4930 Up sonra. oupep esontinue ours esas hd meson Saas (ge ‘seco cama 7 ae . {MHeON OPN WEEN ee FHEUNYY OWeSe =e 208% ieaoue — | — ee jusimios voiea] Oz 068 ce exoUy] thd {ween mepnr weON ened IMUM "L YN weRYeUER|-yy'S 1 >3POMd Leeda WES ped ore ore ear sa the GRIN VARBAXGIMLaH| vINREO [venuMNES| —annN | auVOIOZaS a = =e us oe i r waapesl ee 880 SEE Sor SUS sewaue wzodeq| 6d cen Ee = moore omeams ‘1815 SEE sso} 79 arzeben| ed 3889 See 3665 ‘aver eH] de 1881) sce ‘oozy Ov LL Teuoue Wodoq) 9d a1s21) see Oest Zeb ‘azeben| Sd as819 se wes zozsb ‘sueieone| rd 8815 sce oest Zeb anes ees] ta 218809 ‘srs seo St cee ‘asourep ees] zd ‘18005 SEE oale sezs eH] te wieesopied [pinn ewieul| naowued | ginneleesdns | eounfiouny | ANeOIUL ey @ a a , z e002 = + it = = + —#

You might also like