896 ior ‘20 mioane Denstate 36 lesen? Distribute 5ote urben ‘ir rural Rath anual de eeptere “a5 % Fema atan Birbat 43 ani Relig retnd, animist Limb vorbite Engled,ahaans, nde ‘Thwart, sothe nordic, Sth suc (limb oftcile) Rati a analfabetismulul 1489 Poputaile Rost sam seotables nextel Apc! eu 300 dit. Populate Bantu se stabilesc in esta Aft de Sud 1652 COlanderul Jon van Riheeck tnemelacd agrare ae mat Regiunes Capua devine "Folone brani, 1835-1840, Pormind in Marte Exod, nur prises regiunea Capului ise mud interior 1843 Merce Britanieonereaza Yrovnca Natl 1852 Transvaal devine republicd burs Stra Libs Orange dei atl Liber Orage devine reputics bare. 1977 Morce Briteteanereazd Transact 1879 : Marea Britanteocup rete ste 999-1902 ‘asda eu burs repulicile ure devin colon Bitaice 1910 ste infingattUniunea ide Sud 2 1912 ‘ se fondat Congresul National ‘Arcam (ANC fae ica de Sud prim din parea igh Natunor de hiministare a Arie ie Sud-Vest Namibia) mandat 80 AFRICA DE SUD Zulu, Xhosa si [Negri reprezinté mal mult de tei patrimi din intrea- {ga populatie. Grupul etnic Nguani constituie 60%, iar in cadral 1ui triburile Zulu, Xhosa si Ndebele au opulafia ce mai numeroasi. in cadrul populatiet Sotho-Tswana ~ 30% din populatia de culoare atari — ‘riburile importante sunt Sotho de sud gt Tswan. ‘Aproximativ 10 milioane de zulusi, unii dintre et rmentindndu-s tradi, sunt in principal agricultor, piston si muncitori migran{, Majoritatea locuiesc in rovincia KwaZulu-Natal, dar mulfi muncesc si in regiunileindustrile i miniere din provincia Gauteng. Populatia Xhosa, care s-a agezat in principal de- Jungul coastei de est, la nord de East London, este traditional agricola. in Aftica de Sud sunt aproape ‘opt milioane. Initial, abi au creat rezervait pentru ‘aceasti populatie in Transkei si Cisk Sotho din nord si din sud (sau Basuto) sunt dou populati Bantu strins inrudite cultura. Ei sunt aggiculton st crescitori de vite, dar, datoita inmul~ {isi populatici, mulfi sunt silifi sé devind muncitort Albit au inceput'st se ageze in Affica de Sud pe la rijlocul secolului XVI. Din 1652, in Africa de Sud au venit emigrant olandezi gt francezi. Majoritatea descendentilor acestora locuiese acum in Gauteng si ‘Statul Liber Orange. Un alt mare segment de popu- lafie alba, anglo-sud-africanii de limba englez’, locuiesc in principal in Provincia Capului $i i KwaZulu-Natal ____ Indienii si metisi din Provincia Capului fn KwaZulu-Natal trese si mult indient, majoritatea descendenti ai indienilor care au muncit candva pe plantaile cu trestie de zabar. Un alt segment impor- {ant sunt metisii din Cape, rezultafi din amestecul dintre primitimigrani{olandezi, populatia Khoikhoi locultor indigent ai Provinciei Capului i malaezit adusi aici din Indile de Est, n secolul XVII, pentru 1a munci ea sclavi, Majoritatea acestei populatii vor~ beste afrikaans si este concentraté in regiunile de sud. San si Khoikhoi Locuitoni originari ai sudului si sud-vestului Afticit au fost numifi de etnologi Khoisan. Constind din populatile San st Khoikhoi, acestegrupuri cnice sunt ‘unite prin similarita lingvistie, culturale gi etnice. Populatia San, denumita cindva bosimani {oamenit ‘brusei), este in general de talie mic. A fost a origh- re o populatie nomada de vinitori-culegitori care circula in jurul degertului Kalahari in mict grupuri. ‘Khoikhoii, sau hotentogi, cum erau cunoscufi colo ristilor abl, au fost crescatori de vite, dar burii au silt si Iucreze in fermele lor de oi. Diversitate religioas’ ‘Majoritatea populatiel Africii de Sud apartine uneia din cele 23 de confesiunt religioase crestine din fara. Cea mai importanta este reprezentata de Bisercile Independente Afticane (AIC), in care elemente ale religilor tradifonale africane sunt combinate cu preceptele crestine. Aproximativ o teime din popu Iatie este de eligie protestant, aici Biserica Olandeza Istorie si politica Reformaté avnd cel mai mare numar de credincios (Cea mai mare parte a populatiei de indient din Affica de Sud este de reigie hinduisti, iar muliy malaezi din Provincia Capului sunt musulmant. Circa populatia africana de culoare este adepta 9 traditionale Greaua mostenire a apartheidului Efectele cele mal profunde st durabile ale aparthel- daulut au fost cele generate de legea cu prvi la “patile™grupurlor (bantustan), prin care au fost Constitute repiumi, districte gi comune cu scopul Separiii populatilor de rase diferite. In perioada pled rd scrupule fra mili a acestor mas, In principal inte 1958 si 1978, peste un milion de ‘membriaipopulaiel de eloare au fost muti frat {in aceste bantustane. ‘Asta, populata de cuoare Inte 20 gi 50 de ant ste dezavantajata datorita educafei inadeevate i absenfel preitirii profesional. Pe lang’ acestea multor oameni le lpseste sentimentul de mindrie nationala, Majoitatea popultiel de culoae continu 1, far prapastia dintre bogati si sac se adanceste. Aproximativ 249 din populatia apta de munc& n0-s poate si o shyjba ISTORIE $1 POLITICA {Ap Insnca ven marnaoreurpennterioral actualei Provineii a Capului era locuit de popu- Jafile San si Khoikhol, iar diferite tiburi Bantu ‘ocupau tinuturile mai inate, Colonizarea Africii de Sud de cdtrecuropeni a inceput atunci ind Compania Olandezd a Indilor de Est a hotirat si construiascd 0 bazA de aprovizionare de-a lungul nou-descoperite rute maritime spre India. landezii au fost urmatl de sfermani side imigrangii hughenoi. Pentru a cultiva ppimanturile ocupate, acesti europeni au adus sclavi, Populatia nativa San a fost ucisi sau expulzat, la fel ca si populatia pastoral Khoikhoi. Chiar si popu Jatia Bantu a fost vinatd fri mild gi alungata. i Burii impotriva britanicilor {n 1806, Marea Britanie a anexat ceea ce este acum Provincia Capului sia introdus o noua limba, religie stmentalltate. Pentru a evita confitele, intre 5 000 1 {6000 de bur ud-afticani olande) au hotarat si se ‘mute din Provincia Capulul mai la nord-st. In 1835 4 nceput Marele Exod si buri au intemelatrepubli ile Natal in 1839, Statul Liber Orange in 1842 gi Transvaal in 1852. ‘Alte migcari de populate au inceput in 1868, cand ta Kimberley, in central Affe de Sud, au fost des- coperite diamante si dtiva ani mai tieiu, aur. Cind un mare numar de cdutatori de aur si diamante s-2 agczat in Johannesburg, oragul a devenit capitala financiard a sudului Afric. Ciocnirile violentedintre burt si brtaniei au cul- sminat eu izbuenirea razboiului cu bur (1899-1902), icheiat printr-un compromis: Transvaalul si Stata Liber Orange au devenit colon britanice cu auto- guvernare intema. In 1931, Provincia Capului, Transvaalul, Statul Liber Orange si Provincia Natal au fost unite pentru a forma Uniunea Aric de Sud, independenta in anul 1931. aad ok ee —@Eaeechurcear arvana