Acolo unde fasese ordine, a rantas doar haos, fn locul stiintei si tehnolo- gici s-a instaurat magia, O parte din ea este bund, cum ar fi vrajitoria pe care Lana Bingham o practica in mansarda pe care o imparte cu jubitul ei, Max, Alta e inimaginabil de rea si pandeste dupa colt, in tunelurile fetide de sub fluviu sau tn cei pe care fi cunosti gi fi iubegti. Pemaisura ce se rispandeste vestea ca nici cei imuni, nici cei supradotati nu sunt in siguranta in fata autoritatilor care patruleaza strazile distruse, ayandu-se doar unul pe altul, Lana si Max ‘incearci sa scape din New York. In acelasi timp, alti calatori se indreapta spre vest, spre o noua fron- tiera: Chuck, un geniu al tehnicii care incearca sa-si croiasca: drum printr-o lume disparuta; Arlys, o jurnalista care si-a pierdut audienta, dar foloseste pixul si hartia pentru a inregistra adevarul; Pred, tandra ci colega, posesoarea unor abilitati speciale si plina de un optimism care pare nelalocul lui in acest peisaj sumbru; Rachel gi Jonah, un medic inge- nios $i un paramedic care lupta cu disperarea, hotirati sa tind in viata o mama tanara si pe cei trei bebelusi ai ei. Intr-o lume de supravietuitori in care fiecare strain Intalnit ar putea fi ori un salbatic, ori un salvator, nici unul dintre ei nu stie exact incotro se indreapta sau cu ce scop. Dar ii agteapta un tel care qe va modela vietile tuturor celor care raman. Sfargitul e aici. Urmeaza un now inceput... ~, = »Electrizant si inovaton. Un roman cu ritm rapid, fsccnant SA # provocator care, fra indoiali, ii va castiya Ini Roberts @ mai mwl\guy Kirkus Reviews Ne »Un roman pe masurs unor carti clasice care au ca subiec sfargital lumii, curs ar fi Apoowlipsa toi Stephen King.” New York Times Book Review .Personaje fascinate si.o distapre bie construita se combina co © intriga captivanta, care va atrage un grup cu totul nou de cititori.” Library Journal . SON 97 BHD6-33-41 . i i 7 786063 1-38 13) 3Capitolul 1 Dumfries, Scotia Cand Ross MacLeod apasase pe tragaci si doborase fazanul, n-avea de unde sa stie ci se sinucisese. Si omorase si alte miliarde ca el. Intr-o zi rece si umeda, ultima zia ceea ce avea s4 fie ultimul an din viata lui, vana cu fratele gi cu varul lui, strabatand campul sfara- micios si inghetat sub cerul iernatic de un albastru spalacit. Se simtea snatos si in forma, un barbat de saizeci gi patru de ani care mergea la sala de trei ori pe saptimana gi avea o pasiune pentru golf (reflectata intr-un handicap noua). Intemeiase impretuna cu fratele lui geaméan, Rob, si continua si conduc o firma de marketing de succes, cu sedii la New York gi Lon- dra. Sotia lui din ultimii treizeci si now de ani se afla, alaturi de sotia lui Rob si cea a varului Hugh, in véchea si fermecitoarea casa de la ferma, Cu focurile incinse in vatra de piatra, cu ceainicul tot timpul fier- band, femeile gateau, coceau si se agitau pentru apropiata petrecere de Revelion. Bi hoindreau fericiti pe campuri, tarsindu-si cizmele de cauciuc. Ferma MacLeod, mostenita din tata-n fiu de peste doud sute de ani, se intindea pe mai bine de optzeci de hectare. Hugh o iubea10 Nora Roberts aproape la fel de mult cum isi iubea sotia, copiti si nepotii. Dé pe campul pe care-l traversau se vedeau spre rasarit culmile dealurilor si nu prea departe spre vest se invalbura Marea Irlandei. Pratii si familiile lor calatoreau adesea, dar aceasta excursie anu- ala la ferma raminea pentru toi punctul culminant. Cand erau mici, vara, petreceau o luna acolo, dlergand pe campuri cu Hugh gi cu fratele acestuia, Duncan - mort acum, in urma carierei militare pe care si-o alesese. Ross gi Rob, baieti de orag, erau incintati si ajute la ferma, indeplinind sarcinile care le erau repartizate de unchiul lor Jamie 3i de matusa Bess. Invataser 54 pesculasca, sé vineze, sa dea mancare Ja gaini $i sa adune ouiale. Cutreierau padurile si camputile, pe jos si calare. De multe ori, in nuptile intunecate, se strecurau afara ca 9a stra- bata campul pe care mergeau acum, sa tina intalniri secrete si sa in- cerce sa cheme duhurile in interiorul micului cere de piatra pe care localnicii il numeau sgiath de sofas, scutul de lumina. Nu reusisera niciodata, asa cum nu incercaser’ nici sd urmareasca spiritele sau zanele care hdladuiau prin paduri, dupa cum stiau din povesti. Desi intr-o aventura de la miezul noptii, cand pana gi aerul isi finea risuflarea, Ross jura ca simtise o prezenta intunecata, ti auzise freamatul aripilor, chiar ii mirosise respiratia fetida, Simtise - cum avea sa continue s4 sustind — c4 respiratia aceea trecuse prin el. Cuprins de o panica adolescentina., se poticnise in graba lui dea fugi din cerc si isi zgiriase podul palmei deo piatra. O singura picatura de sange cazuse pe pamant. Acum, la varsta adulta, inca radeau si s¢ tachinau in legatura cu acea noapte de demult, bucurosi s rememoreze trairile copilariei. De cand crescusera isi facusera obiceiul de a-si aduce sotiile, apoi si copiii la ferma, intr-un pelerinaj anual care incepea a doua zi de CrAciun si se incheia pe 2 ianuarie. _ Fiii lor si sotiile acestora abia plecasera in acea dimineata la Lon- dra, unde urmau sa se intalneasca cu prietenii de Anul Now gi sa mai petreaca vreo cateva zile. Doar Katie, fiica lui Ross, care era insatci- nata in gapte luni cu gemeni, ramasese la New York. Eclipsa lL Planifica pentru parintii ei o cina de bun-venit cate n-avea sa aiba loc niciod ata, fo ultima zi a anulul, Ross MacLead sesimtea la fel dein forma si de vesel ca pustiul de odinioara, Se mira de fiorul care-i strabatu sita spinarii cand zari clorile care dadeau roat cercului de piatra, Dar, chiar in momentul in care si-] alunga, un fazan se ridicd in yazduh, 0 zvacnire de culoare pe cerul palid. Ridica puyca de yanatoare pe care unchiut sau i-o darwise la cea de-a saisprezecea sa aniversare, urmand zborul pasarii. Se poate si fi simtit o asturime in podul palmei pe care-l zgariase eu mai bine de cincizeci de ani in urma, $i totusi... Apasa pe tragaci. Cand impuscatura exploda in aer; corile jipara, dar nu se im- prastiara, Th schimb, una se desprinse ca si cam ar fi yrut sf insface prada. Unul dintre barbati rase cand pasarea neagra tani gi se ciocni cu fazanul in cadere, Pasdrea moartd se pravali in mijlociil cercului de piatra. Sangele ei stropi pamantul inghetat. Rob il stranse de umar si cei tei barbati zimbira in timp ce unul dintre labradorii yeseli ai lui Hugh alerga sa recupereze pasarea. — Ai vazut cioara aia nebund? Ross scutura din cap $i rase din now. -N-are sa manance fazan la cina. —Noi, in schimb, da, zise Hugh. Avem cate trei de caciula, indea- juns pentru un festin. Barbatii stransera pasarile. iar Rob scoase seifie stick-ul din buzu- nat. ~Intotdeauna pregatit, Aga c4 facurd poze - trei barbati cu obrajii rogii de frig, toti cu ochii de un albastra MacLeod stralucitor — inainte de a face plicuta plimbare inapoi la fertna. in spatele lor, sangele pis4rii, ca incalzit la flactira, se imbiba i in pimantul inghetat subtiind scutul, facdndu-t sa crape.Iz Nora Roberts Margaluiau triumfitor pe l4ng& campurile cu orz de iarna care se agita in vantul bland gi pe langa oile care pasteau pe un deal. Una dintre vacile pe caré Hugh o tinea pentru ingragare gi sacrificare mugi lenes. In timp cé mergeau, Ross, multumit, sé gandea ca era binecuvan- fat sa incheie un an gi sa inceapa altul la ferma, cu cei dragi. Fumuil pufaia pe cogurile casei robuste de piatra. Cand se apropiara, cainii - care igi incheiasera ziua de munca — alergara inainte sa sé lupte si sa se joace, Barbatii, stiind ce aveau de facut, se indreptara catre un mic sopron. Millie a lui Hugh, sofie si flied de fermier, nui curdta niciodata va- natul, Prin urmare, cei trei se agezara pe banctita construita de Hugh in acest scop ca sa faca ei ingigi treaba, Vorbeau lenes - despre vandtoare, despre masa care urma -, iar Ross ud o foarfecd ascutita ca sa taie aripile unui fazan. 1 ewrata eum ‘il invatase unchiul lui, tind aproape de corp. Eraw bucati care aveau sa fie folosite la supa, iar acelea ajungeau intr-o punga de plastic groasa, la bucatarie. Alte bucati, in alta punga, Ja gunoi. Dintr-odata, Rob ridica un cap faiat $i incep usa sé maimutdreasca. Desi n-ar f& vrut, Ross rase privindu-l, moment in care se taie la deget intr-un os rupt. Bombani: ,,Rahat!* si apasa cu aratatorul ca sa opreasca sangele. -$tit ca trebuie s4 ai grifi la asta, zise Hugh cu un tatait. —Da, da. Blegul de colo e de vina! In timp ce jupuia pielea, sangele pasarii se amesteca cu al lui. Odata treaba terminatd, spdlard pasdrile curatate in apa rece, pompata din fantand, apoi le dusera in casa prin bucatarie. Femeile erau adunate in bucataria mare a fermei, cu aeru! plin de arome de aluat copt gi cildurd de la focal mocnit din vatra. Tabloul acela perfect il impresiona pe Ross in asa masura, ca simti un junghi ininima, Puse pasdrile pe masa lata de bucatarie ¢i isi apucd sotia intr-o imbratigare care o facu sa rada, —Intoarcerea vanatorilar, Angie ti dadu un pupic rapid, Eclipsa BB Millie a lui Hugh, cu smocul ei de par rogu strans in varfal capalui, 4 uit’ aprobator la grimada de pasari. = Avem destul pentru sarbatoarea noastra, ba chiar si pentru pe- trecere. Ce ziceti sa facem niste pateuri cu fazan gi nuci? Tie iti pli- eeau, din cdte-mi amintesc, Robbie. El zAmbi si se batu pe pantecul care-i atarma peste curea. ~Poate ca ar fi cazul si ma duc si sa mai impuse vreo cativa, ca sa fle destul pentru toata lumea. Sotia lui Rob, Jayne, ti infipse un deget in burta. - Daca tot ai de gand si te ingrasi ca porcul, 0. s4 te punem la munca, = Da, Da, zise Millie. Hugh, tu si baietii trageti masa lunga in sa- lonul mare pentru petrecere si puneti fata de masa de dantela de la mama, Vreau si lumanarile bune pe ea, $i scoateti si scaunele de re- verva din debara si aranjatite, - Orjunde le-am aseza noi, tuo sii le muti. ~ Atunei ati face bine sa-i dati bataie. Millie se uit& la pasiri gi igi frecd méinile, + Aga, doamnelor, sa lasim barbatii in pace si sé ne vedern de treaba noastri. fyl Ginurd sarbatoarea, un grup familial fericiy, cy fazan salbatic fript, condimentat cu tarhon, umplut cu portocale, mere, galoti 51 walvie, gatit pe un pat de morcovi, cartofi si rogii, Mazare $i pdine {ntegralé buna, din cuptor, unt de ferma, Prieteni buni, prieteni vechi i fotodata rude, se bucurara de ul- tha masa a anului cu doua sticle de Cristal pe care Ross gi Angie le aclaseserd dela New York special pentru aceasta ocazie. {) ninsoare usoara cadea la ferestre in timp ce ele strangeau masa # spalau vasele, totul cu un sentiment de bine si de anticipare a pe- {recerii care urma, Jumanari aprinse, focuri trosnind, alte feluri de mamcare - dupa doud zile de gatit — puse pe mese. ‘14 Nora Roberts Vin si whisky, sampanie. Digestive traditionale, impreuna cu biscuiticn fructe, haggis! gi branzeturi pentru a sarbatori Hoginanay” cum se cuvine. Unii vecini $i prieteni venira mai devreme, inainte de miezul noptii, mancara, baura, bartira si dansara pe muzica cimpoaiclor gi viorilor. Casa se umpluse de sunet, cintec si camaraderie cand ba- trdna pendula incepu s@ bata miezul noptit Anul vechi muri odat& cu ultima bataie, iar Anil Now fu intam- pinat cu orale, pupaturi si voci care intonau Auld Lang Syne“, Ross contempla emotionat scena cu Angie cuibarita langa el side brat cu fratele hut, Cand cantecu) se incheie, cand se ridicard paharele, uga din fata se deschise larg. -Prinul care calcd pragull exclama cineva. Ross se vita la usd, asteptindy-se 84 intre unul dintre baietil Fra- zier sau poate Delroy MacGruder, Toti tineri bruneti si zdraveni, dupa cum cerea traditia, Aga trebuie si fie primul care intra in casa de Anu] Nou, ca si aduci noroc, Dat nu erau decat vantu) si ninsoarea rad, si fntunericul adanc al cimpurilor. Fiindca el era cel mai aproape, Ross se duse ta usa, se wita afara, 1. Puse frigul care-} strabatu pe seama crivatului si linistii chadate, apisatoare de dincolo de vant. Aerul tetinandu-si respiratia. Era un fosnet de atipi, o umbra lung’ — intuneric peste intuneric? Scuturat de un scurt fior, Ross MacLeod intra inapoi, Un om care n-ayea s& se imai bucure niciodata de alta sirbatoare, nici sd mai in- (ampine un alt An Nou, si astfel deveni primul care trecu pragul. —Probabil ca f-am incuiat-o, Zise el inchizind uga. Inca infrigurat, Ross se duse la foc si igi finu mainile la flacara. Langa foc statea o femeie in varsta, cu galul tnfisupat strans gi cu bas- tonul sprijinit de scaun. Era strabunica baietilor Frazier. ‘Fel traditional scojian asemanator drebului, realizal cu matuntale de oaie * Revelipnulscogian Canter traditiona! scoyian, cantal de Anul Mow Eclipse is ~Pot si va aduc un whisky, doamna Frazier? Ea intinse o mina subtire, patatd de varsta, gi-i apucd incheietura cio putere surprinzatoare. Ochii ei intunecali ti sfredelira pe ai lui —Cele scrise odimioara fura date uitarii. ~Ce anume? ~Scutul are sé se rupa, tesitura are si se sfasie, prin sangele hii Tuatha de Danann, Deci, acum, sfirsitul si jalea, vrajba si spaima - inceputul si lumina. N-ag fi zis c-am sa trdiesc sa vad asta. Ross aseza o man pea ei, o mana blanda, ingaduitoare. Se spu- nea, stia el, ca se numdara printre cei -vrajiti. Alii zicean ca era un pic senila. Dar frigul il strabatu din nou, o bucata dé gheata la sale. ~Tncepe cu tine, copil al serabunilor, Ochii ei se intunecara; vacea it deveni mai grava, iar e) simti un nou frison de teama pe sira spinarii. - Deci, acum, intre nasterea si moartea tinpului, puterea creste — atat a intunericului, cat si a himinij - dupa somnu! ce} lung. Acum incepe batdlia imbibata in sange dintre ei, Si cu hilgera) si chinurile facerii unei mame vine Aleasa ce poarta sabia. Morminte sunt multe, cual tu in fronte, Razboiul e lung si sfarsitul nu-i e scris. Chipul ei fu strabatut de mij4 pe masurd ce vocea i se subfia din nou, iar ochiii se limpezeau, —Dar nue nici urmi de invinuire in asta si binecuvantarile au si vind, cdci farmecele indehing umbrite se trezesc la viata din nou, Fi-va bucurie dupa lacrimit Cu un oftat i] strange ugor de mana, ~ Ag vtea un whisky, daca sé poate. - Sigur! Ross igi ise cd era. o nebunie si fie zdruncinat de vorbele ei absurde, de ochiiaceia scrutatori. Dar avu nevoie de un Moment sa se linisteasca inainte dea turma cite un whisky pentru batrana si pentru el. Incdperea se umply de anticipare ta anzu! bataii in uga, Hugh o deschise, iar anul dintre baietii Frazier - Ross nu putea spune care dintre ei — fu intampinat cu aplauze gi strigdte de bucurie cand intra zambitor cu 6 pdine in semn de belgug, Desi momentul dea aduce noroc venise gi plecase.16 Nora Roberis Totusi, cand ultimii oaspetio luara spre casele lor, la aproape patru dimineata, Ross isi uitase nelinistea. Poate cd bause un pic prea mult, dar era sirbatoare, si acum nu trebuia decat 8 se ducé ugurel in pat. Angie se strecura langa el - nimicn-o impiedica sa se demachieze si si-si aplice crema de noapte - gi afta, —La multi ani, iubitule. El tsi infagura un brat in jurul ei in intuneric. —La multi ani, iubito. Ross adormi si vis un fazan insdngerat care cadea pe pamant in imeriorul cetcului de piatra, visa cioara cu ochi negri care dadea roata, suficient de mare cat si acopere soarele. Un lup care urla in vant, frig amarnic si caldura aprigd. Plans si jale. dangat $i bubuit ce méasoara timpul care se grabeste. Si o tacere bruscé, teribila. Se trezi mult dupa prinz, cu capul bubuind si a senzatie oribila de preata. Mahmut cum era, se sili sa se ridice, sa se duca !a baie, sa cante niste aspirina in punguta de medicamente a sotiei sale, Lua patru si bau dona pahare de apa, incercind astfel sa-si aline durerea din gat. Facu un dug fierbinte, apoi, simtindu-se un pic mai bine, se imbrSca gi cobori la parter. Intra in bucdtarie, unde ceilalti se adunasera in jurul mesei pentru un brunch cu oua, biscuiti cu fructe, gunca si branz4. Nu atat vederea mancrii, cat mirosul acesteia ti rascoli iarasi stomacul. -$-a sculat, zise Angie cu un 2ambet. Il studie cu capul inclinat inte-o parte $i, dandu-si pe spate parul blond si hung pana Ja barbie, conchise; Arati rau, dragul meu. — Arti on pic indispus, fu de acord Millie ridicandi-se-de la masa. Agaza-te $i o si-ti aduc o cana de ceai. ~Penteu ce sufera el e mai buna berea de ghimbic, zise Hugh. Bleacul perfect pentru dimmeata de dupa. - Toti am batut peste masura. Rob sorbi din ceaiul sau. Si eu simt un gol im stomac. Mancarea ajuta, sa stil. —Q si mia limitez la asta deocamdata. Ross lua paharul cu bere de ghimbir dela Millie. igi murmura multumirile si sorbi cu grija. Cred Eclipsa 7 cA. o s§-ma duc sa iau un pic de aer, si-mi limpezesc capul. $i si-mi bag in minte c4 sunt prea batran ca s4 beau pana in zori. -Vorbeste in numele tiv, Desi arata un pic palid, Rob museca dintr-un biscuit, apoi aise: Intotdeavna o 98 fiu cu patru minute mai mare decat tine. —Trei minute si patruzeci si trei de secunde. Ross isi tease cizmele de cauciuc in picioare si imbrac4 o jacheta groasa. Gandindu-se la durerea de gat, igi puse un fular si o caciula, apoi, Juand ceaiul pe care Millie i-| oferea intr-o cana groasa, iegi in aerul rece, proaspat. Sorbi din ceaiul tare fierbinte si incepu sa mearga, in timp ce Bilbo, laboratorul negru, isi potrivi mersul cu el. Dupa un timp decise cd se simtea mai intarit. Mahmurelile puteau sa fie niste porcarii teribile, isi zise, dar nu durau mult. $i n-avea si-si petreaca ultimele ure in Scotia plangandu-se c4 bause prea mult whisky si vin. O mahmureala ou putea si strice.o plimbare la tara cu un caine bun, Se trezi traversind acelasi camp pe care doborase ultimul fazan la vanatoare. Si apropiindu-se de micul cere de piatra in care cazuse acesta. Oare singele lui era acolo, pe iarba ingalbenita de iarna de sub stratul de zipada? Era negru? Nu voia si se apropie, nu voia sa vada. Tn timp ce se intorcea, auzi un fosnet, Cainele marai din gat, iar Ross se rasuci sa se uite in dumbrava cu atbori batrani si nodurosi care marginea cimpul. ,,E ceva acolo’, isi spuse cu un nou fior. ll auzea migcandu-se. Auzea un fosnet. »Doar o cdprioari’, se gandi, ,O caprioara sau o vulpe, Poate un turist.* Dar cainele isi dezgoli dintii si parut de pe spinare i se ridica. ~ Hei! striga Ross. Nn auzi decat fosnetul migcarii furigate. ~Vantul, zise el ferm. Dear vantul. Stia ins&, la fel cum stiuse si baiatul care fusese adata, ca mu era aga. Metse inapoi cativa pasi, cercetand atent copacii.18 Nora Roberts — Hai, Bilbo! Hai sa mergem acasa. Se intoarse si incepu sa se indeparteze rapid, simfind cum i se steingea pieptul. Privind in urma, vazu cA labradoril ramasese pe loc, cu picioarele rigide si cu blana zburlixa, —Bilbo! Hai! dl fndemna barand din palme, Acum! Cainele isi intoarse capul si, pentru o clipa, vehi lui tura aproape salbatict, reflectind 0 ferocitate nemaivazuta. Apoi o lua la trap spre Ross, cu limba atérnandu-i vesel. Ross continua sa meargd cu pasi mari pana ajunse la marginea campulni, unde puse 0 mana - care-i tremura un pic— pe capul cai- nelui. - O.K, suntem doi idioti. N-o si pomenim niciodata despre asta. Odata ajuns la terma, constatd ca durerea de cap palise, iar stoma- cul parea sa ise fi stabilizat suficient cat sai permité s& manance niste paine prajita cu inca 0 ceagca de ceai. Convins cA trecuse ce era mai rau, se aseza impreuna cu ceilalti barbati sa vada un meci la televizor, mofaind cu fragmente de vise intunecate. Pnitil de somn ii fu de folos, iar castro nul simplu de supa pe care-l mancé la cina fu o adevarata desfatare. incepu s4-yi string bagajele in timp ce Angie se octipa de ale ei. - O's ma due devreme la culcare, ii zise. Sunt cam zdrobit. - Arti. istovit. Angie ti puse mana pe obraz. S-ar putea sa ai un pic de febra. - Cred ca ma pandea deja o raceala. Ea incuviinta inte din cap si se duse la baie sa caute ceya, Se in- toatse cu dona comprimate verzi gi un pahar cu apa. - fa astea $i baga-te in pat. Sunt comprimate de seara pentru ri- ceala, aga ca 0 sa te ajiite si. sa dormi. ~Te gandesti la toate, spuse el inainte de a Je da pe gat. Spune-le tuturor ca ne vedem dimineata. —Sonin ugor. [] tnveli, icindu-] s4 zdmbeasca, si-L siruti pe frunte. Ai totugi un pic de febra, murmura ea. —Imi trece daca dori. — Aga sa fie! Eclipsa w * Dimineata, el isi zise ca ti era mai bine. Nu putea sa pretinda ca-si revenise suta ia suta = durerea aia de cap surda gi sacditoare se intur- ese si avuisese un scaun moale — dar manca un mic dejun consistent cu porridge si cafea neagra. O ultima plimbare, apoi incarcarea masinii fi facura singele sa se miste, O imbratisa pe Millie, il stranse in brate pe Hugh. — Veniti la New York Ja primavara. ~ Poate ca venim. Jamie al nostru se descurci sa vada de treburi pe-sici cateva zile. —Spuneti-i la revedere din partea noastra. ~ Asa o sa facem. Probabil ca o sa fle acasa in curand, dar... ~ Avem un avion de prins, zise Reb inbratiganduri la randui lui. -OFf, ce dor o sa-mi fie de voi, suspina Millie in timp ce te tragea aproape pe cele cous femei. ~Zbor placut, aveti grija de voi. —Veniti si ne vizitati, striga Angie in timp ce se urea in magina. Va iubesc! Trimise o bezea in timp ce pardseau terma MacLeod pentru ul- tima oara. Restituird masina inchiriata, infeetandu-i pe Functionar si pe omul de afaceri care ayea s-o inchirieze dupa aceea. Il infectara pe hamalul care le lua bagajele cand ii dadura bacsigul. Cand trecura prin poarta de securitate, intectia fusese contractata de cel putin doua duzini de oameni. Desi mai multi in salonul de Ja clasa intai, unde baura Bloody Mary si depanara amintiri din vacanta. -Etimpul, Jayne. Rob se ridici, isi imbritis’ fratele gi-] batu pe spate, © saruta pe Angie pe obraz. Pe saptamana viitoare, —Tine-miat la curent cu contul Colridpe, ii spuse Ross. Aga o sa fac, Am un zbor scurt pana la Londra. Daca e ceva ce trebuie sa stii, 0 si primesti mesajul cind aterizezi la New York. Odihneste-te un pic in ayion, Tot mai esti palid. - $j tu arati un pic de pared n-ai fi in apele tale. *20 Nora Roberts -© sd-mi revin, fi zise Rob. Apucindu-si servieta cu o mana, isi salut scurt geamanul cu cealaita: Pe curand, fratioare. Rob si Jayne MacLeod dusera virusul la Londra. Pe drum, il da- dura pasagerilot care urman sa se indeepte spre Paris, Roma, Fran- kfurt, Dublin si mai departe. La Heathrow, ceea ce avea si ajunga. cunoscut drept Apocalipsa se raspandila pasagerii destinati sa ajunga la Tokyo si Hong Kong, la Los Angeles, Washington si Moscava. Soferul care-i duse la hotel, yatal a patru copii. il lua cu sine acasi si-si contamina toata familia in timpul cinei, Receptionera de la Dorchester fi inregistra vesela. Se simfea ve- sela, La urma urmei, a dona zi dimineata pleca intr-o vacanta de o saptimana intreaga in Bimini. Lud Apocalipsa cu ea. In seara aceea, in timpul cinei cu fiul $i nora lor, cu nepotul lor si sotia acestuia, raspandita moartea in randul membrilor familiei, ofe- rindw-i-o, fmpreuna cu tin bacsis generos, si chelnerului. In noaptea aceea, pundnd durerea in gat, oboseala gi greata pe seama unui microb Juat de la fratele sau - si nu se insela -, Rab lua niste NyQuil ca s&-i vind somnul mai repede. in timpul zborului peste Atlantic, Ross incercd sa se Jinisteascd citind o carte, dar mu reusi sa se concentreze. Porni muzica, sperand sa-] ajute si adoarma., Langa el, Angie se destindea cu un film, 0 co- medie romantica, la fel de usoara si de spumoasa ca sampania din paharul ei. La jumatatea drumului peste ocean, el se trezi cu un acces violent de tuse; care o ficu pe Angie sa sara in sus gi s8-1 bata pe spate. -M& duc s4-ti cer nigte apd, incepu ea, dar el scutura din cap, ri- dicand o mana. Bajbai s4-gi scoata centura de sigurant gi se ridicd s4 se duci grab- nic la baie, Cu mainile infepenite pe chiuveta, scuipa o flegma galbena, proasa, care parea sa-iiasd arzand direct din plamani. Chiat in timp ce incerca sa-si recapete rasuflarea, tusea lovi din nou. Eclipsa 2b Avwun flash de memoriecu oglumé ridicola de-a lui Ferris Bueller. care-gi imagina cum e si-fi scuipi un plamdn; in tot timpul acesta tugi, scuipa mai multa flegma si vomita slab, Apoi, o crampa brusca abia dacd-i dadu desiul timp s4-si traga pantalonii in jos. Se simfea ca gi cum gi-ar fi eliminat intestinele, dar chiar atunci transpiratia ii izbucni fierbinte pe fata. Ametit, se apasa clo mana in perete gi inchise ochii, in timp ce corpul i se golea cu brutalivate. Cand crampa se potoli si ameteala trecu, ii veni sa planga de usnrare. Extenuat, se curata, se clati cu apa de gura furnizata de com- pania aeriana, se stropi cu apa rece pe fata, Se simfea mai bine. fsi studie fata in oglinda, Ochii ti eran afundati in orbite, dar igi spuse Ca arta ceva mai bine, Decise ci expulzase orice microb urat care-si ctoise drum in organismul Ini. Cand iesi) stewardesa-sefa ii arunca o privire ingrijorata -Va simtiti bine, domnule MacLeod? -Da Usor jenat, se ascunse in spatele unei glume: Prea mult haggis. Ea rase cu amabilitate, fara si. ¢tie cd in mai putin de gaptezeci si doua de ore avea $4 sufere o criza 1a fel de violenta. El se intoarse la Angie si se sptijini de ea in drum spre scaunul de la fereastra, -Esti O.K., iubitule? ~Da, da. Asa cred, acum. Dupa un studiu critic, ea il freca pe mana, - Parca ai prins culoare inobraji. Wrei nigte ceai? = Poate. Da. Sorbi din ceai, isi regasi apetitul suficient cat s incerce putin din puiul si orezul din meniu. Cu o ord inainte de aterizare mai ayu o criza de tuse, varsituri si diaree, dato considera. mai usoara decat prima. Sesprijini pe Angie latrecerea prin vama gi controlul pagapoartelor si se descurc’ s4 imping’ catuciorul cu bagaje spee locub in care-i astepta soterul. =MA& bucur si wa vad! Lasati-mdi sd iad asta, domnule Mac. >we a Nara Roberts —Multumese, Amid, -Cum ati calatorit? —Minunat, zise Angie in timp ce treceau prin multimea din aero- portul Kennedy, Dar Ross nu s-a simtit prea bine. A luat un microb undeva pe drum, ~Imi pare rau si aud asta, O sa ajungem acasa cat de repede pu- tem. Pentru Ross, calatoria spre casa se petrecu in neclaritatea aboselii; prin aeroport pana la magina, incarearea bagajelor, traficul din aero- port, drumul pana in Brooklyn si casa frumoasa in care crescuserd doi copii. Din nou, o lisa pe Angie sa se ocupe de detalii, bucurandu-se sii simta bratul in jurul taliei lui, caci fi lua o parte din greutate in timp ce-] conducea la etaj, ~ Direct in pat cu tine, -N-am nimic impottiva, dar mai intai vreau sa fac un dus, Ma simt... Am nevoiede un dus. Ea il ajuta sa se dezbrace, ceea cet facu si se simta coplesit de un val de tandrete: Igi lsd caput pe pieptul ei. —Cem-as face fara tine? ~laincearcasa afli. Dugul paru un adevarat rai, intarinduti convingerea ci ce fusese mai rau trecuse, Cand iesi si vazu cd ea desfacuse patul si pusese 0 sticla de apa, un pahar cu bere de ghimbir ¢i teleforrul lui pe noptiera, ochiii se umplura de lacrimi de recunostinta, Ea folosi telecomanda ca 4 coboare jaluzelele la ferestré. ~Beaun pic din apa aia sau din berea de ghimbir, ca si nu te deshi- dratezi. $i daca nu esti mai bine maine dimineata, mergem la doctor. ~— Deja sunt mai bine, sustinu el, dar se supuse si bau niste bere de ghimbit inainte si se strecoaré fericit in pat. Angie se ridica sid fuse o mana pe frunte. ~ Clar, ai febra. MA duc sa aduc termometrul, ~ Mai tarziu, zise el. Lasd-méa sA stau intins cateva ore mai intdi ~O sa fiu jos, la parter. Eclipsa 23 Ross inchise ochii gi oft. =Imi trebuie doar un pic de sumin in patul meu, Ea cobori la parter, scoase niste pui din congelator si incepu sa-1 treaca pe sub un jet de apa rece, ca si accelereze decongelarea. Avea sa facd o oala mare de supa de pui, tratamentul ei pentru toate. : Lar fi priit $i ei, caci era rupta de oboseala si deja luase pe furis cateva medicamente pentru durerea de gat care o chinuia. Nu era cazul si-l ingrijoreze cand se simtea atat de ru. In plus. ca avuses¢ intotdeauna o constitutie mai puternicA decat Ross, si proba- bil avea sA scape de.asta inainte sf devina ceva serios. Inainte dea se apuca de treaba isi puse telefonul pe difuzor si o sund pe flica ei; Katie. Sporovaira vesele in timp ce Angie lasé apa rece sAcurea si facu niste ceai. —Tata e pe-acolo? Vrean sa-I salut. ~Doarme. A luat un microb de Anul Nou. -©, nul ~Nu-ti face griji, Fac supa de pui. Os fie bine pana sambata, cand venim la cind, Abia agteptam 4 va vedem pe tine gi pe Tony, O, Katie, am twat cele mai adorabile costumaseé pentru bebelugi! O.K.. cateva costumage adorabile, Stai sa le vezi. Dar trebuie sa inchid, spuse An- gic; constatand ca vorbitul era o adevarata tortura pentru gatul ei, Ne vedem in cateva zile: Acum si nu vii incoace, Katie, si vorbesc serios. Boala tatilui tau e probabil molipsitoare. —Spune-i ca sper ci se simta mai bine si si mA sune cand se trezeste. —Bine, Te iubesc, scumpo. ~Si eu te iubese, Angie porni televizorul din bucatarie ca sii tina de urat si decise cA un pahar de vin i-ar fi facut mai bine decdt ceaiul. In oald ca puial, apoi fuga sus, ca sa arunce o privire la soul ei. Vazand ca el sfordia usor, se linigti si se intoarse jos $4 curete cartofii $i morcovii sisd toace telina. 5po Norg Roberts Concentrata asupra sarcinii, lasd sporovaiala vesela de la televizor Sa treacd pe lianga ea gi ignora cu incdpatanare durerea de cap care incepea sd ise incinga in spatele ochilor. Dac Ross se simtea mai bine — si febra ii scddea — putea sd-I lase s4se mute din dormitor in camera de zi. Si, pentru numele lui Dum- nezeu, trebuia si se bage si ea in pijama, fiindcd se simtea destul de rau; aveau s8 se cuibdreascd pe canapea, sd manance supa de pui sisd se uite la televizor, ‘Trécu masinal prin etapele de pregatire a supei scotand oasele acum cA isi facuserd treaba, tind carnea de pui in bucati generoase, adaugand legumele, ierburile aromatice, mirodeniile si concentratul de pui facut in casa. Dupa ceo pusé sa fiarba la foc mic urca la etaj 54 se uite la Ross. Nu voia si-1 deranjeze, dar voia si rimana aproape, aga cA intra in fosta camera a fiicei lor, care acum servea drept dormitor pentru nepotii veniti in vizita. Apoi didu buzna in baia pentru oaspeti ca sa vomite pastele pe care le mancase in avion. - Fir-ar sa fie, Ross, cu ce te-ai molipsit? Lud termometrul, él porni gi isi puse varful in ureche Cand auzi bipul se holba ingrozita la cifre: 38 cu 5. ~ Asta o si rezolve totul, supa de pili pentru amandoi, mancata in pat. Dedcamdata lua cateva pastile de Advil si cobort si-si toarne peste gheafa un pahar cu bere de ghimbir, Apoi se strecura in liniste in dor- mitorul matrimonial si-si puse bluza si o pereche de pantaloni de flanela - addugdnd sosete groase, fiindca simtea cd o-apuca frisoanele. Se intoarse in cel de-al doilea dormitor, se schimbé, trase pe ea pledul drigut tmpaturit la piciorul patului si adormi aproape imediat, Si visd fulgere negre si pasdri negre, un rau care curgea cu apa rosie clocotitoare. : Se trezi cu o tresirire, cu gatul in flacdri, cu capul zvacnindy-i. Auzise dare un tipat, un strigat? Chiar in timp ce bajbaia sa se descal- ceased din pijamale, auzi o dbufnituca. —Ross! Eclipsa py Camera se invarti cu ea cand sari in sus. Infurand printee dinti, alerga in dormitor si tipa la randul ei. El era pe jos lang’ pat, in convulsii. O balt& de varsaturi, alta de excremente apoase, si in ambele se vedea singe. -O, Doamne, Doamne! Alerga la el, incercd sa-1 intoarca intr-o parte — nu asta ar trebui sa faci? Nu stia, nu era sigura. Lua telefonul lui de pe noptierd si forma 911. -Am nevoie de 6 ambulanta, Am nevoie de ajutor. Doamne! Rapai adresa. ~Sotul meu, sotul meu. Are 0 criza, Arde, pur si simplu arde. A vomitat. Cu sange. -Ajutorul e pe drum, doamna. -Grabiti-val Va rog, grabiti-va!Capitolul 2 Jonah Vorhies, un paramedic in varsti de treizeci si trei de ani, sim{i mirosul supei care fierbea si opri arzatorul tnainte ca el si co- lega lui, Patti Ann, sd-l scoata pe MacLeod din casa gi 94-1 urce in ambulanta, Colega lui urca in fati gi pomi sirenele in tiinp ce el ramase in Spate, incercind si stabilizeze pacientul sub privirile sotiei acestuia, »Se tine bine’, isi zise Jonah, ,,Fara istericale. Aproape ca 0 auzea dorindu-si ca sotul ej sa se trezeasca, Dar Jonah recunogtea moartea cand 0 vedea. Uncori 0 simtea. In- cerca si evite asta —|-ar fi impiedicat sa-si faca treaba -, incerca sd blocheze acea perceptie. De pilda, uneori stia cd un tip care se atin- sese de el pe strada avea cancer. Sau cd un copil care alersa pe langa el avea sa cada cu bicicleta chiar in dupa-amiaza aceea gis sfargeasca cuo fractura in lemn verde! la incheietura inainii drepte. Uneori chiar stia numele copilului, varsta lui, unde locuia. Putea sa fe atat de specific, ci 6 vreme ficuse din asta un fel de joc. Dar ii speria, asa ca incetase. Cu MacLeod, cunoasterea veni rapid si puternic; nu reusi s-o blo- cheze. Mai tau, veni cu ceva nou. Cu o viziune. Criva se incheiase | Practurile.,do lemn verde sunt fraciuri incomplete care aparin special la éopii pan Ja varsta de 8-10 ani. Osul se aseamiina cu un bal verde, care ¢ rupt pe o parte, iar pe cealalta parte e doar indoit Eclipsa 27 eand el si Patti Ano sosisera, dar, in timp ce lucra si striga catre Patti Ann in statie, Jonah vedea pacientul in pat, rostogolindu-se, vomi- tand pe jos. Strigand dupa ajutor inainte s4 cada pe podea si incepand s4 aibi convulsii. O vazu pe sotie venind in graba, ii auzi vocea care striga. Auzea asta, vedea totul ca si cum ar fi privit pe un ecran mare, Sisadea naiba daca-i placea vreun pic! Cand trasera la intrarea pentru ambulante, se stradui 98 alunge imaginea, ca sa facd tot ce putea pentru a salva viata despre care stia cA era deja pierduta. Turui parametrii vitali, detaliile simptomelor, tratamentul de urgen{a aplicat pana in acea clipa, in timp ce dr. Rachel Hopman (era indragostit destul de serios de doctorita),¢i echipa ei dublara viteza cu care duceau pacientul spre o sala de tratamente. Odata ajunsi acolo, o 1nd de brat pe sotie inainté ca ea s& impingd usile duble. Dar igi trase mana ca ars, flinded vazuse ca gi ea era moarta. Ross, ingaima ea punand o mana pe usd ca $-o deschida- -Doamina. Doamna MacLeod, trebuie sa stati aici. Doamna doc- tor Hopman ecea mai buna. O sa faca tot. ce poate pentru soful dum- neavoastra. pl pentru dumneavoastra, destil de curand, pentri. dumnea- voastra. Dar n-o sa fie de-ajuns.“ —Ross. Trebuie sa... —Ce-ar fi si stati jos? Vreti migte cafea? -Eu... nu. isi apis 0 mana pe frunte. Nu, multumesc. Nu. Ce are? Ces-a intamplat? -Doamna doctor Hopman o sé afle, Vreti sa suntim pe cineva? —Fiul nostrwe la Londra. N-o sd fie acas’ timp de cAteva zile. Fiica mea... Dar ¢ insarcinata, cu gemeni, N-ar trebui suparata, Asta 0 s-o supere. Prietena mea, Marjorie, ~Vreti sa 0 stn pe Marjorie? ~Am.., Se uit in jos la geanta pe care o tinea strans, cea pe care o luase automat, asa cum isi luase haina, cum incaltase pantofii, Am telefonul, murmura ea. Il scoase, apoi doar se holba ta el.28 Nora Roberts Jonah se indeparta gi opri o asistenta. ~Trebuie sa aiba cineva grija de ea, ii spuse aratind spre Angie. Sotul ei e Tnduntru acolo gi e rau. Cred ca si ea e balnava. - Sunt o gramada de bolnavi pe-aici, Jonah. ~ Are febra, Nu gtiu cat de mtare: Stia: 38 cu 5 si crestea, tul are. Eu trebuie.si ma intore la treaba, - OK, O.K., 088 o verific, Gat de ru? intreba ea aratand spre sala de tratamente, Impottiva vointei sale, Jonah aruncd o privire inauntru; chiar atunci, femeia pe care nu gisisé curajul s-o invite si iasa impreund se uitala ceas. ~-Rau. Doar atat zise, icgind imainte ca Rachel sa-i spuna doamnei MacLean ca sotul ef murise, pacien- Pe celalalt mal al East River, intr-o mansardd din Chelsea, Lana Bingham striga, planand tntr-un orgasm lung, in desfagurare, Pe ma- Sura ce strigatul se transform in geamat si geamatul in suspin, dege- tele i se desprinsera din ceargafuri gi-si trecu bratele in jurul lai Max in timp ce acesta ejacula. Offa din now ca ofemeie satisficut ce era, fericita sa simta greuta- tea iubitului apasand-o, s-isimta inima batand innebuniita peste a ei. igi trecu: degetele, leneg acum, prin parul Ini inchis la culoare. Probabil avea nevoie sa se tanda, dar vi ti placea ci avea parul mai lung, astfel incat s4-i poata infagura varfurile in jurul degetulni, §ase luni de cand se mutasera impreuna, isi zise. Si era dim ce in ce mai bine, In linistea de dupa, inchise ochii si afta din nou. Dintr-odata scoase un strigat, ca gi cum ceva salbatic si minunat izbuenise prin ea, in ca, peste ea. Mai puternic decat orgasmul, mai adanc sicu tn amestec feroce de placete si soc pe caré n-avea sa fie niciodata in stare s4-I desctie, Ca o explozie laminoasa, on fulger in centrul ei, o sageata in flacari care fi parcurse tot corpul, ajungandy-i lainima. Pur si simplu isi simti sdngele stralucind. Eclipsa 9 Pe ea, incd impreunati, trupul luj Max tresiri. Ea i auzi oprindu-gi iratia, chiar daca pentru dipa se intari din now. Apoi, totul se linisti, se imblanzi, pana ajunse o sclipire in spatele pebilor ei care disparu in cele din urma. Max se impinse pe coate si se uitd la ea in lumina unei duzini de fumianari stralucitoare. h --Ce-a fost asta? {nea un pic ametita, ea inspira prelung. -Nu tiv. Cel mai mare soc posteoital din lume? El rdse si isi cobort capul ca s4-si atinga buzele de ale ei. - Cred ca va trebui sa mai cumparam a sticla din vinul ala nou pe care |-arn deschis. -Hai si fie o ladi! Uau! Se intinse sub el, ridicandu-yi bratele in sus $i tragandu-le inapoi- Ma simet minunat. — Aga si arati, Draguta mea vrajitoare. Acuin rise ea. Stia - la fel ca gi-el — ca era cel mult 0 amatoare. $i era perfect multumita sa ramana aga, sa-gi incerce mana cu -mici far- mece ¢i ritualuri cu lumanati, pentru sarbatorile de iarna. De cand il intalnise pe Max Fallon, la un festival al solstitiului de iarna, si s¢ indragostise de el - grav - inainte de Ostara', incercase si lucreze mai serios la Mestesug, Dar n-avea scinteia gi, ca sa fie sincera, cunostca prea putini care s-o aiba, Majoritatéa celor pe caré-i intélnise la festivaluri, ritualuri, intalniri erau amatori, la fel ca ea. Unii erau cam ticniti, dupa ctalonul ei, Altii erau de-a dreptul obsedati. Unii ar fi putut chiar $4 devin peticulosi, daca ar fi avut cu ade- varat putere. Apoi, 0, da, apoi era Max. El avea acea scanteie. Nu aprinsese el lumanarile din dormitor cu tespiratia lui? Asta 0 excita intotdeauna, $i daca se concentra cu ade- varat, putea vi facd mici obiecte sa leviteze. Odaté, facuse sa pluteasca o can’ plina cu cafea de-a lungul buca- Uiriei si o pusésé pe masa in fata ei. “Ostara sau Bostre ~-zei(i germanicé de la care pravine denumirea stirbatoni Pastelui frawele limbi, de ex, Kaster in engle7a .30 Nora Roberts Uimitor! $io iubea. Asta era genul de magie care conta pentru Lana mai presus de orice altceva, Max © saruta din nou gi se rostogoli de pe ea. $i lua o laimanare stinsa. Lana isi dadu ochii peste cap si scoase un geanrat exagerat. —Mereu te descurci mai bine cand esti relaxata. fi examina lent trupul, apoi decise: Pari relaxata, St8tea intins’ confortabil, cu bratele sub cap, cu parul hing, de cu- loanea caramelului, rasfirat pe perna, Cu buza de jos plind, arcuita ~Mai rélaxata de atat, ag fi inconstienta. fa incearcd, atunci! li lud mana sit sfruta degetele, Concen- treaza-te! Lumina e in tine. Void ca lumina sa fie in ea fiindcd asta voia el. Cum nu-i plicea deloc sa-] dezamageasea, se ridica si igi scuturd parul pe spate. -O.K.! Se pregati, inchise ochii, igi egaliza respiratia. Incerca, asa cum el incercase si o invete, sa scoata la suprafata lumina pe care, potrivit lai Max, 0 avea ea. Ciudat, parcd simtea ceva inauntry, Surprinsi de asta, deschise ochii gi expira. Fitilul se aprinse bruse. Se holba cu gura cascata, in timp ce Max ziambea. — Bravo! zise’ el cu mandrie. -En.. Dar eu nici macar... Reusi sa aprinda cateva lumanari, dupa citeva minute de concen- trare apriga. — Nici macar n-arn fost gata s@ incep, si... Tu ai feut-0, Armuzata si un pic ugurata pe ascuns, isi infipse un deget in pieptul lui. Incerci sa-mii sporesti increderea? —Nu. Ii ageza mana libera pe genunchii ci goi. N-ag face aga ceva sin-o s4 te mint niciodata. Tu singura ai facut asta, Lana. — Dar eu... Chiar n-ai fost tu? $i n-ai vrut, stiu eu, sami sporesti increderea? ~Tu singura. Inceare’ din nou. Eclipsa 3 fufld in lomanare si de data asta i-o puse in maini. Ofionata acum, inchise ochii - mai mult ca si se calmeze. ¢and se gandi la lumanare, la ideea de a 0 aprinde, simti cum crested in intetiorul ci, Cand deschise ochii si se gandi pur si plu la flacdra, flacara aparu. =O! 0, Doamne! Ochii ei, deun albastru senin de vara, reflectau amine umanarii, Chiar am ficut-o! he -Ce-aj simtit? s' —A fost.,, Ca gicum ceva seridicé in mine, Se ridica,se raspandeste, fu stiv exact, Dar, Max, s-a simtit firesc. N-a fost vreo strafulgerare orl vreo explozie, Ca atunci cand respiri, s4 zicem. $i totusi, stii, un pic infricosator. Sa ramana intre noi, O.K? U privi prin lumina, Vizu mandria gi interesul pe acel chip framos, poetic, cu pometii aspri fiindcd lucrase toatd ziua si nu apucase si se birbiereasca. Le vazu pe amandoua in ochii lui de un cenusiu put, in lumina Iuma- narii, —S4 nu cumva sa scrii despre asta. Cel putin pand nu suntem si- puri cA nu e doar'e exceptie, —§-a deschis 0 usa inauntru! tau, Lana: Am vizut-o in ochii tai, aga cum ti-am vazut in ochi potentialul cand ne-am intilnit prima data, Chiar inainte sa te tubesc am vazut-o. Dar daca vrei s ramana intre noi, asa sa fie, —Prea bine, Se. ridic si se duse si-si asexe lumanarea alituri de a lui, gandindu-se ca era un simbol al unitatii lor. Se intoarse, iar h- mina lumanarii se inclind in spatele ei. Te iubesc, Max, ti opti. Asta e lumina mea. Else ridica in picioare, flexibil ca o pisica, si trase aproape —Nu-mi pot imagina cum ar fi viata mea fra tine. Mai vrei niste vin? Ea isi inclina capul pe spate. — Asta e un eufemism? El zambi si o saruta. —Ma gandesc s4 bem niste vin si si comandam de mancare, fi- indcd mi-eo foame de lip. Apoi o si yedem cum e cu eufemismele. >32 Nora Raberts —Sunt intru totul de acord. As putea sa gatesc. —Sunt sigur <4 ai putea, dar ai facut asta toata ziua- Noaptea ai liber. Am vorbit sa iesim.,, ~Mai degraba ag ranoine acasa. Cu tine. »Mult mai degraba’s igi dade ea seama, ~ Grozav. Ge ai chef sa faci? — Surprinde-ma, zise ea intorcdndu-se si ridice de pe jns pantalo- nil ttegri si tricoul pe care le purtase pe sub bainele de chef — ajutor de chef, mai exact — de care el o dezbracase cind venisera acasd dela restaurant. —Aim avut doud schimburi duble siptamana asta, aga cA ag fi feri- cifi si stan acasd, s4 mananc ceva — orice, nuniai si fle gatit de altci- neva. —S-a facut! El isi trase blugii si puloverul de culoare inchis& pe care-] purta la munca — scrlind in biroul lui de la mansarda. —Deschid vinul si o si te surprind cu restul. —Vin imediat, promise ea indreptindu-se spre sifonier, Cand se mutase cu Max incercase si-si limiteze spafiul la jumatate din sifonier, dar... {i placeau hainele, adora moda si, din moment ce isi petrecea atat de mult timp intt-o tunica alba si pantalani negri, se rasfita in afara serviciului. © Vinuta casual ar fi fost driguta, poate chiar un pic romantica pentru. o seard acasi, sé gandi. Alese o rochie bleumarin cu vartejuci rogii, care fi ajungea putin sub genunchi. $i putea si apara cu propria surpriza ~ nigte lenjerie sexy — pentru cand aveau sa ajunga la partea cu eufemismul din acea noapte. Se imbraca, apoi {si studie chipul in oglind’, Lumina lumanarit flata, dar... [si puse mainile pe fata gio facu si straluceascd usor— un talent pe care-lavea inca de la pubertate. Se intrebase adesea daca nu cumva scanteia dinduntrul ei tinea mai mult de vanitate decat de puterea reala. Pe Lana 'n-o deranja. Nu se rugina nici un pic sa fie sau sa se simtd mai mult driguté decit puternica. Mai ales ca inzestrarea ei atrasese un barbat ca Max, Eclipsa 33 Cand iesi isi aduseé aminte de lumanari. , «Nu le lisa nesupravegheate, murmura ea intorcindu-se si le wing’. Se opri si reflect’. Daci putea sa le aprinda, putea gi si le stingd? ~E doar reversul, nu? Spunand asta, gandindy-se la asta, arati spre una, dornica sa in- cerce. Flacdra se stinse. -Hm... Vau! Dadu sa-I strige pe Max, apoi isi diidu seama ca probabil el ayea sa te agite in legatura cu toate astea gi ci aveau sii sfargeasci exersand i atudiind, in Joc sa ia cina linigtiti acasi. In schimb, se muta pur sisimplude lao lumanarela altain mintea ei, pand cand incdperea se cufunda in bezna. N-ar fi putut-sa explice ce simmfea sau cum de uga aceea despre care vorbea Max se deschisese. atat de bruse. Avea si sepindeasca maj tirziu, decisé ea. Acum voia vinul ala. in timp ce Lana si Max se bucurau de vinul lor ~ gi de un aperitiv cu branza brie topita pe felii de bagheta prajita, pe care Lana nu se putuse impiedica sil prepare -, Katie MacLeod Parsoni se grabea spre un spital din Brooklyn, Lacrimile nu venean inca, flindca ea nu credea, refuza sd cteada ca tata) ei murise, iar mama ei era bruse atét de bolnava, incat ajunsese la Terapie intensiya. Cu o mana apisatd pe pantec, cu braful sofului tn jural talici ei inexistente, urmidrea semiuzele catre ascensorul care ducea la Terapie iritensiva. - Asta mu se poate. Eo greseala. Ti-am spus ci am vorbit cu ea acum cdteva ore. Tata nu ée simfea bine — o raceali sau ceva de genul asta — siea facea supa. Zisese asta de nenumarate ori in dram spre spital. Tony doar isi tinea bratul tn jurul ei. ~O si fie bine, spuse el, fiindea nu-i venea in cap nimic altceya. >34 Nora Roberts ~Eo greseala, repeta ea, Dar cand ajunsera la receptia spitalului, nu reasi s4 scoata nici un cuvant. Nu-i iesea nimic pe gura. Se uita neajutorata la Tony. —Ni s-a spus ca Angie, Angela MacLeod, a fost internata, Ea este fiica ei, Kathleen ~sotia mea, Katie. ~Trebuie s-o vad pe mama. Trebuie s-o vad. Geva din ochii asistentei facu ca panica s4 clocoteasca tn gatul Ini Katie, ~Trebuie s-o vad. pe mama! Vreau sa vorbesc cu doamna doctor Hopman, Ea zice... Katie nu reugis4 continue. —Domnul doctor Gerson o trateaz’ pe mama dumneavoastra, in- Cepu asistenta, ~Nu vreau sa-I vad pe doctorul Gerson, Vreau s-o vid pe mama! Vreau sa vorbesc cu dactorita Hopman, — Hai, Katie, haide! Trebuie sa incerci sd te calmezi, Trebuie si te gandesti la bebelugi. —Mé& duc sa-o contactez pe doamna doctor Hopman, Asistenta dadu ocol pupitrului. Asteptati aici, va rog, stati jos cAt asteptati. In cate luni sunteti? —Douazeci si non de siptamani gi patru zile, 2ise Tony, O podidi plansul, iar lacrimile i se sctirgeau incet pe obraji, —Si tu numeri zilele, reugi Katie sa ingaime, —Bineinteles, draga mea. Sigur ¢a aga fac! Avem gemeni, ii zise el asistentei —Ce distractie pe voi! Asistenta zambi, dar chipul ei devent grav cand se intoarse la receptie. Rachel raspunse apelului pe pager cat de tepede putu — gi cantari rapid situatia cand ii vazu pe cei doi. Era pe cale si aiba pe mana 9 gravida indoliata, Totugi, din mai multe puncte de vedere era bine ca ajunsese acolo inaintea Jui Gerson. El era un internist excelent, dar putea fi brutal pana aproape de grosolanie. Eclipsa a5 Asistenta de la recep(ie ii facu un semn aprobator din cap lui Ra- chel. Ea se pregati sufleteste gi se indrepta spre cuplu. ~Sunt doctorita Hopman, imi pare ciu pentru tatal dumitale -Eo greseala, -Dumineata esti Katie? = Sunt Katie Macleod Parsoni, ~Katie, spuse Rachel asezindu-se. Am facut tot ce am putnt. Mama taa facu tot ce a putut. A sunat dupa ajutor gi a adus la noi et de repede posibil, Dar era prea bulnay. Ochii lui Katie, la fel de verzi ca ai mamei sale, se agatara de-ai lui Rachel. Eraw tugatori. - Racise. Luase un microh, Mama ji facea supa de pui, ~Mama taa reugit sane dea cateva informatii. Au fost in Scotia? lar tu n-ai fost cu ei? ~Am regim de gravida cu probleme. —Gemeni, interyeni Tony. Doudzeci si noua de saéptimani gi patru zile. ~ Poti sa-mi spui unde tn Scotia? In Dumfries, Ce conteaz4? Unde ¢ mama? Trebuie 5-0 vad. pe mama, -E la izolare, ~ Ce inseamna asta? Rachel se foi, cu privirea la fel de calma si de agezata ca vocea. — Este 0 precautie, Katie, Daca ea gi tatal tau au contractat o infectie saul tnt] j-a transmtis-o celuilalt, trebuie sane protejam de contagiere. Pot sate las-s-o vezi cateva minute, dar trebuie si fii pregatita_E foarte bolnava. Va trebui s4 porti masca, manusi si un halat dé protectie. —Nu-mi pasa ce trebuie s4 port, trebuie's-o yad pe mama, —Nu ai voie's-0 atingi, adauga Rachel, $i poti sa stai doar cateva minute. ~Merg sien cu sotia mea. ~Bine. In prim rand, trebutie sa-mi spui tot ce poti despre timpul petrecut deei in Scotia. Mama ta zice ci s-au intors abia astazi sicd an36 Nara Roberts ajuns acolo a dous zi de Craciun. Stii daca tatal tau era bolnav inainte si plece? ~Nu, nu, era bine. Am petrecut Craciunul impreuna. Intotdeauna mergem la ferma a doua zi. Cu totii mergem, dar eu n-am putut, fi- indca actim n-am voi sa calitoresc. ~ Aivorbit cu ei de cand au plecat? ~Sigur. Aproape in flecare zi. Va spun ca erau bine, Puteti si-1 intrebati pe unchiul Rob, fratele geamiin al tatei. Erau toti acolo si erau bine. Puteti sa-l intrebati. E la Londra. —Poti si-mi dai numiarul de telefon? =Da, Tony 0 apuica de mana pe Katie. ~Am eu toate informatiile si o sa va dau tot ce aveti nevoie. Dar Katie trebuie 84 o vada pe mama ei. De indata ce fura imbracati-si cu manusile puse, Rachel facu tot ce putu ca sa-i pregateasca. —Mama ta e tratata de deshidratare, Are febr mare gine straduim Sai-o scidem. Se opri in fata salonului cu perete de sticla, o femeie cu osatura delicata, cu ceea ce ar fi fost o explozie de bucle negre, daca n-ar fi fost stranse nemilus la spate, Oboseala ii staruia in ochii adanci, ciocolatii, dar isi pastra tonusul vidi. —Perdelele din plastic sunt pentru protectia impotriva infectiilor. Katie privi prin geam, prin pelicula de plastic, in interiorul salo- nului, la femeia din patul ingust de spital. »Cao umbra a mamei® se gandi. ~ Abia am vorbit cu ea. Abia am vorbit cu ea 1] lua de mana pe Tony si intrara. Monitoarele bipaiau, Pe ecrane treceau ondulatii si varfuri verzi. Un fel de ventilator zumzaia ca un roi de viespi. Peste toate astea, Katie auzea respiratia aspra a mamei. ~Mami, zise ea, dar Angie nu se misca. E sedata? -Nu. Katie igi drese vocea si vorbi mai tare simai clar. Eclipsa 37 Mama, sunt Katie, Mama! gle se foi si gemu. = Sunt obosit’, atat de obositd. Fac supa. Zi proasta, o sa.avem o zi ti. Mami, vreau pijamaluta mea. Nu pot sa ma duc azi la scoala, =Maméa, sunt Katie. W = Katie, Katie. ' Capul lui Angie se intoarse pe pen’ spre dreapta, spre stanga, Ipre dreapta, spre stinga, -Mami a zis: ,,Katie, zavoraste usa. Zavoraste uga, Katie!" Angie deschise ochii, iar ochii ei stralucitori din cauza febrei ma- lurara salonul. =Nu-l lisa si intre. Nu l-ai auvit, fognind in tufisuri? Katie. zivoraste usa! =Nu-ti face griji, mama! Nu-ti face griji! -Vezi ciorile? Toate ciorile care dau roata, Privirea aceea stralucitoare gi oarba ateriza pe Katie... si in €a se zAri ceva ce Katie recunoscu.a fi mama ¢i. ~ Katie. E fetita mea. Sunt aici, mama. Chiar aici. —Tata $i cu mine nu ne simtim bine. O s§ manc4m supa de pui in pat si o sd ne uitam la televizor. —Bravo! Lacrimile se grabira in gatul lui Katie, dar ea forta cuvin- tele sA iasa printre ele. O sa te simti mai bine in curand. Te iubesc, -Trebuie s4 ma tii de mana cand traversdm strada. E foarte im- portant sa ne uittim in ambele sensuri. - Stiu. ~Ai auzit? Cu respiratia accelerata, Angie isi transform vocea intr-o soapta, Fosneste ceva in tufiguri, Ceva se uita, —Nue nimic acolo, mama. —Este! Te iubesc, Katie. Te iubesc, lan. Copiti mei. —Te iubesc, mama, zise Tony, intelegand ca-I luase drept fratele lui Katie: Te iubesc, repeta el, flindca aga era. ‘36 Nora Roberts —Mai tarziu o sa facem un. picnic in pare, dar... Nu, nu, vine fur- tuna. Vine cuasta, Fulgere rogii, arsuti si sangerari, Fugiti! Se impinse in capul oaselor $1 incered 94 strige: Fugitil Angie se contorsiona intr-un acces violent de tuse care pulveriza sputa si flegma pe jos. ~Scoate-o afard! ordona Rachel apasand butonul pentru asistenta. ~Nu! Mami! in ciuda protestelor ei, Tony o trase pe Katie afara din salon. ~Imi pare rau. imi pare rau, dar trebuie si-i lagi a4 incerce s-0 salyeze. Haide! Mainile fi tremurau cand o ajuta s4-si scoata halatul. m toate astea aici, tti amintesti? Ti scoase manusile ei, si le scoase peale lui ¢i le aranja, in timp ce asistenta intra grabitd in salon sé-i ajute, —Trebuie sa stai jos, Katie. «Cei cu ea, Tony? Vorbea aiurea, ~Pesemmne cf ¢ febra. O conduse = simtind-o cum tremuta langa al —inapoi la scaune §/ 0 asigura: Au si i-o scada. ~ Tata.a murit, A murit si eu nu pot sd ma garidese la el, Trebuie si méa gandese la ea. Dar... ~ Aga e. Tony isi tinu bratul fn jurul ei, ii trase capul pe umarul lul si-i mangaie parul castaniu ondulat. Trebuie s& ne gandiim la ea, ti spuse, Ian o sa yin aici cat poate de repede. $-ar putea chiar s fe pe drum. Siel osa aiba nevoie de noi, mai ales dact Abby si copiiinu pot sd vind, daca n-a reusit 58 gaseasci suficiente locuri in avion. sContinud si vorbesti* igi zise Tony, .continua sa vorbesti gi s4-i fii mintea departe de tot ce s-a Intamplat in spatele perdelei dleia ori- bile de plastic.“ —Adu-ti aminte, a cispuns la mesaj ci a reugit sd rezerve peo cursd spre Dublin, gia ficut rost de un zbor direct de acolo, Iti aduci aminte? $i se straduieste si-i aduca pe Abby si pe copii cu un zbor din Londra cat de repede poate. -Credea ca esti Ian. Te iybeste, Tony. -Stiu. EO.K! Stiu. -Imi pare rau, Eclipsa 38 Bi, haide, Katie! Nu, imi pare rau. Am contractii. ; = Cum? Ce? Cate? =Nu stiu. Nu stiu, dar am, $i simt... Cand incepu sa se legene pe scaun, Tony o ridica. Asa, tinindu-gi i gi bebelusii in brate, simpind cé lumea se prabugea sub el, steiga Wbupa ajutor. ; O internar’ i, dupi o ord tensionata, conteactiile se oprira, 14- Bindu -i pe amAndoi epuizati. = Osa facem o lista cu ce vrei de acasa sio si alerg sa-ti aduc, O sa niman aici peste noapte- -Nu pot 88 gandesc limpede, Chiar daca-si simfea ochii de parc’ avea nisip in ei, Katie nu putea a&-i inchida. El ii lua mana $i i-o acoperi cu sarutari. - Osa fag acum, $i tu trebuie sa faci ce iti spune medicul. Trebuie ste odihnesti. —$tiu, dar... Tony, vrei s& verifici, te rog? Vrei sa vezi tu ce face mama? Nu cred ca pot sd ma adihnese pana nu aflu. -OK,, dar nu te ridica gi nu incepe s4 dansezi prin salon cat sunt plecat. Ea reusi s4-i zambeasca larg, ~Fac legimint solemn! Tony se ridica, se apleca si o saruta pe pantec. —Si voi, pustilar, stati acolo. Copii neastamparati ce suntefi! N-au stare, adauga el intorcind privirea spre Katie. Qdatd ajuns pe cotidor se sprijini cu toata greutatea pe usa, lup- tandu-se impotriva nevoii chinnitoare dé a ceda nervos, Katie era cea dura, credea el, cea puternica. Dar acum trebuia v4 fe el. Aga ca avea 54 fie. Trecu prin sectia de ingrijiri speciale —locul era un labirint ~, gasi usile zonei de asteptare, receptia, ascensoarele. Banuia cA avea sa-si invete dramul daca sotia lui mai ramanea acalo mult timp, »40 Nora Roberts Din ascensor iegi o femeie de culoare, draguta, cu constitutie f- rava, intr-un halat alb de laborator gi purtind pantoft Nike negri. Mintea lui se Himpezi, —Doamna doctor Hopman. ~Domnule Parsoni, ce face Katie? ~Spuneti-mi Tony, va rog. Incearca si se odihneased, totul e in regula, N-a avut contractii in ultima ora, iar copiii sunt am4ndoi bine. Vor s-o tind cel purin peste noapte, probabil pentru céteva zile. In- treaba de mama ei, aga cima duceam sa verific. — Hai sd stam aici! El lucrase inca din copilarie la firma de echipament sportiv a fa- miliei sale, iar acum administea magazinul principal. Stia sa citeascd oamenii. ~Niz ~Imi pare tare rau, Tony, fi lua bra(ul sid] ghida spre scaune, I-am spus dovtorului Gerson ca vin eu jos, dar pot si-i trimit un mesaj pe Pager, sa vind sa vorbeasca cu voi. —Nu, nu-l cunosc, n-am nevoie de asta. Se lisa 58 cada pe scan si-si prinse capul in mini, Ce se intdmpla? Nu inteleg ce se intampla. Dece au murit? ~Facem teste, cautam natura infectiel. Credem ca au contractat-o in Scotia, caci socrultiu a avut simptome inainte de plecarea de acolo. Katie a zis ca au fost la o ferma, in Dumfries? ~Da, Ja ferma familiei - ferma unui var. E un loc minunat, -Unvar? ~ Da, Hugh, Hugh MacLeod. $i Millie. Doamne, trebuie'sd le spun. Sa-i spun Jui Rob, sa-1 spun lui Jan. Ce-i spun lui Katie? ~ Vrei sa -ti aduc niste eafea? —Nu, multumesc. Mi-ar pritide bine © bautura buna, tare, dar,,. Trebuia sa fie puternic, tsi aminti el; astfel ca, stergan du-si lacrimile cu podul palmelor, adauga: O s4 raman {a coca-cola. Cand dadu sé se ridice, Rachel ii puse o mana pe brat + Tti aducen. Normala? -Da. Echipsa Al fw Se duse la automate si scoase marunt. O ferma, se gindi. Porci, ghini. © posibilé tulpina de grip porcina sau gripa aviara? » Nuera domeniul ei, dar avea si obtina informatia, sao transmita mal departe. li duse coca-cola tui Tony: Daca imi dai datele de contact ale lui Hugh MacLéod gi ale frate- luljui Ross MacLeod, s-ar putea sa ne fie de folos. Introduse in telefon toate numerele pe care i le oferi Tony: varul, fratele geamiin, ful, chiar si nepotii. = Vite si numarul men. Doctorita Hopman ii lua telefonul gi-s adiuga numiarul in lista Jui de contacte. Sund-ma daca pot face ceva. Vrei sa rimaicu Katie in seara asta? —-Da. =O sa ma ocup ew de formalitati. Imi pare rau, Torry. imi pare tare rau El ofta lung. ~ Ross si Angie erau.,. I-am inbit ca pe proprili mei parinti. Ajuta sAstii cd au fost cu cineva bun, cu cineva, intelegeti, grijuliu, fa sfarsit. Os-o ajute si pe Katie sa stie-asta, Se intoarse in salonul lui Katie, mergind incet, chiar cotind in mod deliberat gregit, ca sa-si ofere mai mult timp. Cand. intra si 6 vazu culeatd acoto, cu ochii in. tavanh, cu mainile Jeginand protector bebelusii dinauntrul ei, stiu ce avea de facut. Pentru prima data de cand o intélnise, avea s-o minta, =Mama? > —Doarme, Aga trebuie sé faci si tu. Se aplecd peste pat si o sa- ruta. Eu 0 53 fug acasa, s4 impachetez niste lucruri pentru noi. Cum miancarea de aici pesemne e scarboasi, 0 s4 iau nigte lasagna de la Carmine's. Copilul trebuie. sa manance, glumé et batandu-se pe burta. Siare nevoie de nigte carne. -OK,, ai dreptate. Tu esti stanca mea, Tone, =Tu ai fost intotdeauna a mea. Ma intore inainte sa-ti dai seama. Fara petreceri nebun esti cat sunt plecat. %42 Nora Roberts Ochii ei stralucira si zambetul ti tremura. Dat Katie a fui fusese intotdeauna curajoasi. ~Am tocmit deja stripperii. -Spune-te si nu plece pana ma intorc. Jegi si se tari la masina. Incepuse sa ninga cu fulgi anemici pe care abia it sittea. Se stecura in dubita pe care o cumparasera cu doar dou s4ptimdani inainte, in asteptarea gemenilor, las capul pe volan gi planse cu inima zdrobita. Capitolul 3 Pana ta sfirsitul primei siptamani din ianuarie, numarul raportat de morti depisea un milion. Organizatia Mondiala a Sanatatii decla- rase cd. o pandemie se propaga cu o viteza fara precedent, Centrul de Control al Bolilor o identificase ca o noua tulpind de grip aviara, una care se raspandeste prin contact de la om la om. Dar nimeni nu putea sd explice de ce pasarile testate nu prezentan semne ale infectiei. Nici unul dintre puii, curcanii, gastele, fazanii saw prepelitefe confiscate sau capturate pe 0 raza de o sutd de kilometri de ferma MacLeod nu prezenta vreo urméa de infestare. Dar oamenii ~ familia MacLeod din Scotia, vecinii lor, satenii - mureau pe capete. Acest detaliu, OMS, CDC’ si ministerele Sanatatii il pastrau secret. Distributia vaccinurilor cunogtea sincope innebunitoare. Intarzie- rile provocau revolte, jafuri, violent’. Nu conta ca vaccinurile se dovedeau fa fel de ineficiente ca trata- mentele frauduloase care se vindean ca painea calda pe internet. Pe tot globul, sefti de stat indemnau la calm si cereau ordine, pro- miteau asistenta, vorbeau despre politici. $colile erau inchise, nenumirate firme igi inchideau portile, caci oamenii erau indemnati sa limiteze contactul cu semenii lor. ‘Acronim pentru Centers for Disease Control and Prevention, principala agentie’. federalA american’ in dameniul controlului st prevenirii bolilor4 Nore Roberts Vanzarile de masti chirurgicale, manusi, medicamente, remedii, Clorura de var si dezinfectanti cresteau exponential. Nu ajuta la nimic, Tony Parsoni le-ar f pus asta, dar el murise in acelasi pat de spital ca soacra Ini, la mai putin de saptezeci si dowa de ore dupa ea. Bariere din plastic, manusi de latex, migti chirurgicale? Apoca- lipsa nu se speria deloc si isi impragtia cu voiosie otravurile. Incea de-a doa siptimandanouluian, numdrulde marti.depisise zece milioane, iar epidemia nu didea nici un semn de domolire. Desi bola sa nu fusese declarat si moartea ii fusese tinuta secretii timp de aproape doua zile, presedintele Statelor Unite cedase siel. Ceilalti sefi de stat cizusera ca nigte piese de domino, In cinda masurilor extreme de precautie, ei se dovedisera la fel de predispusi la imbolnavire ca persoanele fark adapost, ca panicatii, ca enoriasii bisericilor, ca ateii, ca preotul si ca pacitosul. Cand Apocalipsa ajunse la Washington, in cea de-a treia sapta- mand, peste 60% din congresmeni murira sau intrara in agonie, im- Preuna cu peste un miliard de oameni din intreage lume. Cuguvernul in haos, se intensificara temerile legate de noi atacuri teroriste. Dar teroristii eray Ja fel de acupati s4 moar ca toti ceilalfi, Oragele devenean zane de rizboi, cu fortele politienesti subtiate luptand impotriva supravietuitarilor care vedeau sfargitul omenirii ca pe oocazie de a varsa singe, Sau de a face profit. Abundau zvonurile despre niste lumini care dantuiau strani, des pre bameni cu abilitati ciudate, care vindecau arsuri Gira tratament ¥iaprindeau focuri fara combustibil in butoaie, ca sa se tncalzeascd, Sau le aprindeau de dragul privelistii pe care-o ofereaii flacirile: Unii sus|ineat ca vazusera o ferneie trecand printr-un zid, alti jurau ca vazusera un barbat ridicand o magina cu o mana. Si un altul dansand de mama focului la vreo jumatate de metrit de panrant. Zborutile comerciale incetara in a doua saptamana, in speranta de a opri sau incetini raspandirea. ei: mai multi care fugisera inainte de interdictille de calitorie, parasindu-si casele, orasele, chiar si tirile, murisera in alta parte. Edlipsa 45 alesera si ramana pe loc, facandu-si provizii in case si apar- ~ chiar i in cladirile de birouci -, incuind usile si ferestrele, punand paznici inarmati. avurd parte de confortul de a muri in propriul pat. / el care se incuiasera in case gi triiau st&teau cu ochii lipiti de din ce in ce mai sporadice, sperand intr-un miracal, In saptimana a treia, stirile devenira la fel de pretioase ca dia- tele, si mult mai rare. —— Arlys Reid nu credea in minuni, dar credea in dreptul publiculis afi informat, Ba devenise, din reporter la 0 emisiune matinala din lo, unde facea mai ales transmisiuni de la ferme si cateva reportaje exterior de la targuri si festivaluri locale, reporter cu staif la un t afiliat din New York. ns j; Castigase popularitate, dar nu avusese multe oportunitati de a ca un jumalism serios. wie fees si doi de ani, incd mai pandea postul de la stirile Nationale. Nu se asteptase sa mearga de la sine. Vedeta Slicilor seri o voce calma gi sobra in dawa decenii de crize mondiale, disparuse ina~ Inte de sfarsitu! primei siptimdni a pandemiei. Unul cite unul, in Ordines yalorica, inlocuitorii murisera, fugisera sau, cum fusese cazul predecesoarel sale, facusera o criz de plins in direct. e Tn fiecare dimineata, cand se trezea ~ in cladirea ei cu doar cateva etaje, aproape goala, aflata la mica distant de studio -— Artys facea Inventarul. Per Nu tu febra, nu tu greata, nu tu crampe, nu tu tuse; nu fu iluzii, Natu — desi ea nu crédea, de fapt, zvonurile - abilitati ciudate, Manea din proviziile ei siracacioase. De obicei, cereale scales caci laptele devenise aproape imposibil de gasit, cu exceptia laptelui praf, pe care stomacul ei nu-! suporta. Se imbraca pentru alergat, intrucat descoperise ca s-ar f putut ve- dea nevoitd s§ alerge, chiar si la lumina 2ilei, chiar si numai pe cateva strazi. isi puse servieta de-a curmezisul, Induntru, pastra un Colt 32 gasit pe strada. fi incuie usa gi porni in pas vioi.46 Nora Roberts Fe drum, daca se simtea destul de in siguranta, ficea poze cu tele fonul. Tntotdeauna era ceva de dacumentat, inca un cadavru, inca o masind arsa. inca o vitrind de magazin sparta. In caz contrar, continua si alerge constant, Se pastra in forma - ca intotdeatina — si ar & putut sa sprinteze, daca era necesar. In cele mai multe dimineti, strazile ramineau sinis- tro de tacute, strazi goale, cu exceptia masinilor abandonate. Cei ce haladuiserd noaptea in cAutare de Sange se tardsera inapoi in gaueile lor odata cu lumina soarelui, ca vamnpirii, Folosea usa laterala, cici Tim de la securitate ii dAduse wn set complet de chei $i carduri de acces, inainte si dispara. Intotdeauna o jua pe scart, flindca se oprise de cateva ori curen- tul. Urcarea a cinci etaje o ajuta s4 compenseze pierderea celor cinci sedinfe pe siptamina la sala, N-o mai deranja linistea cu ecou din cladire. in sala de mese yi la cantina inca sé mai gasea cafea. Inainte si puna filtrul in functiune. mai miacina niste boabe si puse cafeaua in punga de plastic din ser- viet. Doar cate o portie zilnic ~ 1a urma urmei, nu era singura careavea nevoie deacea infuzie de energie buna, Uneori, Mictita Fred — stagiara entuziasta care. ca si Arlys, conti- nua s4 vind la postul de televiziune in fiecare zi —-refacea stocul, Arlys nu intreba niciadata de unde ficea Tost micuta rogcavand saritoare de boabele de cafea, de cutiile cu Snickers sau da prajiturelele Little Debbie, Ea doar se buicura de generozitate. Tn acea xi, ist umplu termosul cu cafea si se decise pentru o bucdticd de rulada. Le Jua pe amandoua gi se indrepta Serpuit spre redactia de stiri, Ar fi putut s&-si ia un birou — erau disponibile o gramada acum -, dar preferase atmostera din spatiul deschis al vedactiei. Aprinse lumifnile, le urmari cum clipeau peste birourile goale, ecranele goale, computerele ticute. Incerca sa nu-si faca griji pentru ziua in care, apasand comutatoa- tele, n-avea $a. se mai intample nimic. Eclipsa a {ntotdeauna. se aseza la biroul pe caret alesese: isi incrucisa ele si porni computerul. Wi-f-ul din blocul ei isi daduse duhul uA saptimani inainte, dar fa postul de teleyiziune Sea functiona, Mergea dureros de lent, de multe ori cu sughituri, eiabraite get it clic 84 sé Conecteze, igi turnd cafeatia. se las pe spate gi se puse aateptat cu degetele incrucisate. . = Si aga mai traim inca o zi, zise ea cu yoce tare cand se aprinse tl 2 an + “Facu clic pe e-mail, sorbi din ceasca si astepta pana cand mesajele urd pe ecran. ee si facea dé mai multe ori pe zi, se uita dupa emnaitutl de la poringii ei, de la fratele ei, de fa prietenii pe care-i avea in Ohio, Nu f0municase cu ei de mai bine de o saptamana. 2 . Ultima data cand réiisise sA dea de parintii ei. mama ii spuisése ci tta bine. Dar vacea fi suna indurerata si firava. ; . Apoi. nimic, Nu reusise sa dea de ei la teleton, mesajele si e-mailu- tle ramasesera fara raspuns. Trimise inc un e-mail coléctiv, »Na tog, contactati-ma. Imi verific e-mailul de mai multe att pe a. Puteti si-mi telefonati pe mobil, inca functioneaza. Trebule siistil ce faceti. Orice informatit despre yoi si despre unde suntefi. Chiar imi fac griji. ’ ae Melly, daca primesti asta, te rog, te rog. vezi ce fac parintii met Sper ca tu si ai tai sunteti bine. Arlys.~ Apasa pe tasta de trimitere si, fiindca nu mai putea sA facd mimic aliceva, inchise problema intr-tin colt al mintij si isi vazut de treaba, Intra pe site-urile marilorziare, New York Times, Washington Post. Reportajele se subtiasera, dar tot mai putea sa scoata ceva din ele. : Fostul secretar de stat ~ acum presedinte, pe linia de RUcLES- une - yorbise prin videoconferinta cu secretarul Sanatatti gi Servi- ciilor Sociale, cu actualul gef al CDC (fostul murise in ziua a nowa % pandemiei) si cu naul sef al OMS. Elizabeth Morrelli ti succeda tui48 Nora Roberts Carlson Track; care cedase in fata bolii, Intrebasile privind modul in caré sfarsise doctorul Track nu primisera raspuns, Aslys remarca declaratia lui Mortelli potrivit careia, prin eforturi globale, un nou vaccin pentru combaterea HSN1Xas fitrebuit sd fie gata pentru distributie in termen de o saptamana, = Ciudat, asta a zis-o Track acum zece zile. Rahatul intr-un buncar inchis ermetic tot rahat ramane, Citi despre un grup de oameni care stransesera hrana. apa gi pro- vizii inte-o scoala elementar’ din Queens gi acum trasesera in alti care incercau sa intré, Cinci morti, printre care o femeie cu un copil de zece luni in brate. La celilalt capat al spectrului, o bisericd din suburbiile Mary- land-ului distribuia paturi, mancare gatita, lumandri, baterii si alte articole de baza. Reportaje despre crime, sinucideri, violuri, crime, Sio gramada de selatari despre eroism si bunatate simpla. Desigur, existau reportaje nebunesti despre oameni care’ pretin- deau ca vazusera creaturi cu aripiluminoase zburand in jurul lor. Sau despre un barbat care-I ucisese pe altul cu sagefi in facart lansate din virful degetelor. Citi reportajele despre armata, care transporta. yoluntari ce se pre- supunea ci sunt imuni catre spatii securizate, pentru testare. Oare unde sunt?" se intreba ea, Si despre carantina la care erau supuse. commmitati tntregi. despre irimormantarile in masa, despre blocade, despre o bomba incendiara aruncati pe peluza Casei Albe. Predicatorul fanatic, reverendul Jeremiah White, care pretindea ca pandemia reprezintd mania divind asupra unei lumi fara Dumne- zeu gi cate proclaina ca virtuosul avea sa supravietuiasca pumai prin supunerea pacitosului, - Ei sunt printre noi, dar ei nu-sunt ca noi, era ultima lui strigare. Bi vin din iad si trebuie trimisi inapoi in foc! Anlys [ua notite, verificd alte site-uri. ,Tot mai multe deyin inactive in fecare zi’, isi zise ea in timp ce naviga. Se uita la ceas si conecti Skype-ul cu 0 sursa in care avea mai multd incredere decit in oricare alta. Eclipsa 49 El ti darui un ziambet larg cand apini pe ectan. Parul fui izbucni pretutindeni, dintr-o data, alb ca al hai Billy Idol, in jurul fetei placute gi simpatice. — Salut, Chuck. Salut, minunata Arlys! Tot cinci stele din cinci? —Da, gi tu? ~Sanatos, bogat si intelept. Ai mai pierdut pe cineva? —Nu stiu inca. N-am yazut pe nimeni in diminedta asta. Bob Bar- rett inca n-a aparut. Lorraine Marsh a cedat nervos ieri. —Da, am vazut, —(O sa preiau eu transmisiunea ei de dupa-amiaza, fiindea n-o vad intorcandu-se. Incd mai aver echipa. Carole in cabin gi Jim Clayton a yenit zilnic in ultimele zece zite. E destul de suprarealist cand seful postului vine si face pe electricianul sau indeplineste orice alta sar- cin pentru care nu mai avemt oameni. $i Micuta Fred inca taai apro- vizioneazi restaurantul, scrie nigte sublecte, face pe comisionarul si iese si pe post, —E o duleeata. Ce-as fi sf-mi faci cunogtin{a cu eat —Cu drag. Da-mi adresa ta’si 0 aduc direct la tine. El ti zambi din nou cu zimbetul dla. ~ Ag vrea sa pot, dar zidurile au urechi. $i blestematul de aer are, Hackerul tau prietenos din vecini are nevoié de pestera lui Batman. —Batman nu eta prietenos, era un psihopat perfect, lar Spider-Man n-avea Nici o pestera, El chicoti. ~Uite inca un motiv pentru care sunt cel mai mare fan al tau, Poti sa-mi dai lectii despre supet-eroi. Care a fost reportajul tau preferat din ce ai citit in dimineata asta? ~Cel despre femeia goala care calareste un unicorn in’ SoHo. —Frate, mi-ar placea si vid o femeie goal, cu sau fara unicom, A trecut ceva timp, —Nu ma dezbrac pentru tine, Chuck Nici macar pentra zvonut pe care te pregitesti sj mi-l spui- —Suntem prieteni, Arlys. Prietenii nu cer nuditate. — Atunci ce se zyoneste? ~56 Nota Raberts Zambetul disparu: —Ai citit bilantal de azi? —Da. Si Tires, si Post dau un bilant actuatizat zilnic de decese ra- portate. Am depasit un miliard.cu cinci milioane, trei sute dowazeci si doud de mii, patru sute saisprezece. —Asta e numdratoarea oficiald pentru mass-media. Adevarata nu- mardtoare spune peste dou’. Initna ei tresalta. —Peste doua miliarde? De unde ai numarul asta? —Trebuie sa tin asta pentru mine, Dar ¢ adevarat, Artys, gi se in- tampld mult mai repede decat spun cei care se ocupa de porcaria asta. ~Dar... Doamne Dumnezeule, Chuck, asta inseamnd aproape o treime din populatia lumii! © tretmedin populatia lumii a disparut in cateva saptimani? Deprimata, scrise numarul murmurand: Si asta nu include crimele, sinuciderile, oamenii ucisi in. prabusiri de avioane, incendii, panica, cei care au mutit flindcd au fost abandonati. —O sa Se inrautateasca, Arlys. Stil saga presedintilor care se succed la Casa Alba? Carnegie e terminat. —Defineste .terminat’, ~Mort. Else freed la ochii sireti, de un albastru pal, pe o fata ugor pistru- iata. — Un nou presedinte a depus juramantul la doud dimineata. Secre- tara de la Agricultura — cei de dinaintea ei in ordinea de suecesiune au cazut deja -victime Apocalipsei. Afurisita de cucoana de la fermi conduce acum ce-a mai ramas din lumea libera, Daca spui asta, ar- mata vine si-ti darama usa. —Da, O sa distrug computerul, cum midi spus, dacd ma decid s& dau asta pe post. Agricultura. Trebui sd scotoceascé inapoi prin notite, dupa lista pe care o fa- cuse. —Ea era a opta in linia de succesiune. in timp ce yorbea, Arlys ii taie de pe lista pe cei de deasupra femeli si yazu ca-i taiase deja si pecativa dintre cei care ar fi urmat. Daca ea nu reugeste, ajungem la secretacul Trezoreriei, si dupi el nu mai e nimeni. Eclipsa SL ~ Scumpo, guvernul ¢ terminat. Nu doar aici, pand in iad si fnapoi. Eo modalitate al dracului de radicala de a scipa de dictatori, dar eo modalitate. Coreea de Nord, Rusia... ~-Stai agal Kim Jong-un? A murit? Cand? —Acum doua saptamani, Se sustine ca e viu, dar eo gogorita. E pe bune! Daca mai e.ceva bun. Dar nu asta ¢ cel mai tare zvon. A suferit mutatii, Arlys. Carnegie... Presedinte pentru o zi? Ma rog, trei zile. A ayut rani, rnile i-au aparut pe tot corpul ~ gj in orificiile delicate - inainte sa manifeste simptomele cunoscute ale Apocalipsei. A fost izolat bine, sub supraveghere douazeci si patrui de ore pe zi, sapte zile pe saptamana, testat de trei ori pe zi, si tot |-a prins. —Daca virusul a suferit mutatii... —Ynapoi la plangeta cu peste doua miliarde, si mai urmeaza §i altii. Dar aici e-aici: Habar n-au ce dracu’ . Tulpina a gripei aviare? Rahat! —Ge vrei sa spui? intreba Arlys, Au identificat tulpina, Pacientul Zero... —Rahat, Arlys. Tipul mort din Brooklyn, poate, Dar Apacalipsa hue nici o gripa aviara. Pasarile nu sunt infectate, Au testat puii si fa- zanii si tot felul de prieteni de-ai nostri cu pene si nimic. Sianimalele cu patrn picioare? Sunt bing mersi. Doar oamenii sunt afectati, Doar oamenii. Ise puse un nod in gat. dar tsi forta cuvintele sa iasa. ~Razboi biologic? Terorism. =Nu € nici un zvon pe tema asta, pur si simplu nada, si poti tlezi pe fundul tau frumos ca fac tot posibilul sa gaseasca o explicatie. Indiferent ce naiba e, nimeni n-a mai yazut niciodata asa ceva, Ce-a mai ramas din autoritati? Mint, cad din now in rahatul en hai sane cream panica® Pai, pe toti dracii, panica e deja instalata! ~Daca nu pot sa identifice virusui, nu pot sa creeze un vaccin. —Bingo! Chuck ridicd un deget si desena in aer un semn de bifat. Au luat-o pe alta cale si asta nu inspira Incredere. Aud vorbindu-se despre migcari militare, despre oameni care sunt - pana acum — asimptomatici scogi din casele lor gi dusi in locuri precum Raven Rock, Fort Detrick. Au stabilit puncte de control gi inchid zomele*52 Nora Roberts urbane, Dac§ intentionezi sd iesi din New York, bombonico, fi-o cat mai repede, -Cine ar mai face stirile? Dar stomacul i se inclesta, Izbuti sa adange; $i cum ag mai vorbi cu tine in fiecare 21? ~ Ma gandesc ca am timp inainte sa-mi bata la usd, si am o trap’ de evacuare. Daca folosesti informatia asta, Arlys, nu mai pierde tim- pul, dispari. Ta cate provizii poti sé duci si iesi din oras. Nu te mai frasui pe-acolo, Se opri gi-iarunca din nou zambetul acela, ~ Asta e! 1)4-i bataie, Frank! Arlys inchise ochii si lis $4-i scape un rdset slab cind il auzi pe Sinatra fredonand ,,New York, New York® = Da, raspandesc vestea!, ~El sigur a reusit. Tipul uscativ din Hoboken. Hei, si eu sunt un tip uscativ. Are un pare cu numele Lui acolo, nu? In Hoboken: Zambetul ii ramase larg, dar ea ti vazu ochii - ochii lui intensi si seringi, -Da, am facut o chestie-cu staif acolo acum un milion de ani. ~Podoken Hoboken: N-au ei Park Avenue, dar baiatul lor numa- rul umu nu s-a déscurcat prea rau. Acum insi trebuie si plec. Am hackerit pana la trei dimineata. Trei dimineata € cam mult chiar si pentru ora dé culcare a lui mandea. Ai grija! ~ Situ la fel, Chuck, Incheie apelul si scoase o hartd a strazilor din Hoboken, ~Park Avenue, murmura ea. $i am gasit. Park Avenue numirul unu, poate? Sau... intersectia Park cu First Street, Park si First, trei dimineata daca ies din Manhattan, Se ridicd, porni sa se plimbé, incercand $4 absoarba tot ce-i po- vestise Chuck, Avea incredere in el — aproape tot ce-f spusese pani in dimineata acega se verificase. $i ce nu sé verificasé oficial se invartea in categoria surselor anonime. Doua miliarde de morti, Virusul suferea mutatii, Inca un presedinte mort. Trebuia s4 faci niste sapaturi in legatura cu Salty M Spreading ihe news", vers din melodia .New Yotk, New York” eantata de Frank Sinatra, ‘ Eclipsa 53 ‘MacBride = secretara dela Agricultura devenita seful statului, potri- wit lui Chuck. Avea sa fie pregititd daca si cand se anunta schimbarea puteril. Daca ar fi dat stirea, uniformele — sau barbatii in negru — ar filuat eu asalt sediul televiziuniii. Ar fi ridicat-o pentru interogatoriu, poate ‘ar fi inchis postal. Ta lmmea de dinainte ar fi tiscat s& se lase intero- gata, ar fi riscat sa fie tarata in fata tribnnalului pentru a proteja o eurst, Dar asta nu mai era lumea de dinainte. Pentru editia de dimineat& avea sa se limiteze la rapoartele oficiale sorifirmate sila propriile observatii, Apoiavea sa scrie materiale din informatifle de la Chuck. $4 monitorizeze internetul —Micuta Fred ar fi pututs-o ajute cu asta. Daca ar fi putut sa nimeasca o alta sursa, chiar si din strafundurile internetalui, s-ar fi protejat pe sine si pe Chuck. $1 postul- Stia cd erau cameni care depindean de transmisiunile lor — pentru ajutor, pentru speranta, pentru adevar, atunci cand il puteau gasi ca a8-l comunice, Se asezd la loc, mai turna cafea, scrise un material, il cizela, i re- scrise, i] printa. Aveas4-iceara lui Fred sat puna pe prompter. Lua textul cu ¢a th cabin’, alese un sacon inainte de a se apuca $i-si facd singuré machiajul si coafura. Poate ca venea sfargitul lumii, dar ea trebura sa arate profesional cand anunta asta. in studio 0 gasi pe Micuté Fred cea roscovana gi saritoare vorbind cu cameramanul cu ochi tristi, - Buna, Arlys! Lucrai si n-am vrut 2 te deranjez. Am adus niste mere $i portocale, le-ami pus in sala de.odihna. —Unde gasesti chestiile astea? —O, nu trebuie decat sd stii unde si te uith. =Mabucur cd tu stil. Vre, te rug, sa-mi aranjezi materialul? -E.ca si ficut. Coborandu-si glasul, Micufa Fred adauga: Steve e deprimat. A vazut un nenorocit impugcand un caine aseard. Cand a coborat pe strada, tipul disparuse si cainele murise. De cé trebuie sa fie oamenii atat de rai? —Nu stiu. Dar exista oameni ca Steve care s-at duce pe strada ca s§ incerce si ajute un caine, deci asta ¢ reversul medaliei.S4 Nora Roberts - Eadevarat, nu? Poate ii gasesc un cdine. Acum sunt atat de multi maidanezi. Inainte ca Adlys sa poata comenta, Micuta Pred se duse s4 incarce prompter ul. Arlys se aseza la pupitru si isi potrivi casca, - Ma vad? —Avem noi grija, Arlys. ~ Buna dimineata, Carol. Am zece minute grele, inca zece lejere, Micuja Fred incarci materialul. Vorbira despre productie, adaugara textul pe care-l scriseser’ Carol si Jim, stabilira stirile de deschidere, de incheiere — unicornul Prinse incheierea — si calewlara cA puteau oferi o emisiune de stiri completa de treizeci de minute. -Cando sa trecem peste asta, Arlys, silumeao sise insanatoseasca din nou... cdt de cat... o s8 ramai la pupitrul $tiritor seri, ii zise fir in ureche, »Artileria grea’, igi spuse ea. Amintindlt-si de yestile Jisi Chuck, Se gandi ca -avea sd se intample niciodata, -Sa nu uiti! - Fac legamant solemn! Fred puse pe pupitra materialul scris $io cana de apa. =Multumesce! Arlys igi verificd fata, igi involbura parul castaniu, trecu prin niste exercitii de dictie, dupa carefu anuttata ci mai avea treizeci de secunde. La zece, igi roti umerii, la cinci se intoarse spre camera, asteptand ca Steve sai dea semnalul de incepere, ~Buna dimineata. Sunt Arlys Reid din New York; cu Rapor- tul de dimineaja pentru dumneavoastra. Astizi, Organizatia Mondi- ala a Sanatatiiestimeaz’ numarul de morti din cauza HSNI-X la peste un miliard cinci sute de milioane, Teri, presedintele Carnegie a avut intrevederi cu oftciali din cadrull OMS si CDC, inclusivcn gehiambe- lor organizatii sicy oamenii de gtiinta care lucreaza in permanenta la crearea uoui vaccin pentcu combaterea virusului, »Mint® igi zise ea in timp ce continua. ,, Mint finde’ mi-e teama sa spun adevarul, Mint fiindcd mi-e teama. Capitolul 4 In timp ce Arlys trarismitea stirile, Lana asculta potopul de vesti neplacute uitandy-se pe fereastra. a hn li placeau la nebunie ferestrele din podea pana-n tavan, it pldcen la. nebunie cai putea sd priveascd spre ceea ce devenise cartierul el. In cate dimineti ou fugisera ea sau Max pana la mica patiserie, dupa covrigi proaspeti? Acum, tn loc de o vitrina plina at profuse de pati- serie si prajituri apetisante, geamurile erau acoperite cu scanduri, iar scdndurile erau acoperite cu graffiti obscene. : tsi muta privirea jos, spre priyalia cu delicatese unde glumise ade- sea cu femeia veselit din spatele tejghelei. ¥ Doris, isi aminti Lana. O chema Doris, purta intotdeauna o boneta alba peste cArliontii strangi bine de tot si un ruj rogu aprins, lucios. Cu numai ozi inainte, Lana se uitase pe aceeayi fereastra gi vazuge cum odinioara aglomeratul magazin de delicatese, afacere de familie, sé transformase fatr-un morman de caramizi arse, lemne inca fume- gande si sticlt zdrobita, , Sigur fara alt motiv decat bucuria perversa, : Atat de multe magazine si restautante pe cate ea gi Max le frec- yentasera, unde se simtisera bine, erau inchise acum sati distruse de jefuitori sau yandali. i Alte mansarde si apartamente erau goale sau zivorate, Oare erau oameni vii, sau morti in cele zévorate?5B Nora Roberts In acea dimineat3 nu trecea nimeni pe trotuaze, Nici macar aceia care uneori se ayenturau-s4 scotoceasc§ dup’ hrana san dupa provizii inainte sd se incuie la loc. Nu trecea nici o singurd magina. Verieau noaptea, odata cu lasarea intunericulul, Nivalitorii, cum se autointitulau, Mai era alt cuvant pentru ei? seintreba Lana, Veneaw pe motociclete, hoindrean in haitd ca niste lupi turbati, rSchind pe strazi. Tragand cu pistolul, aruncand pietre sau bombe incendiare in peamuri. Spirgand, arzind, jefuind, razand. In noaptea de dinainte, trezita de strigate si de focuri de armi, Lana riscase sii arunce 0 privire, Vazuse un grup de Navilitori fix la usa cladirii lor Observase ca doi se certau, se luptau, scotean cutite, in timp ce alfii fi inconjurau aclamand Ja yederea sangelui, Lasasera infrantul sangerat pe stradi - dar iu inainte de a-i trage guturi, de a-1 calca in picioare. Max sunase la politie. Puterile lui in cregtere il ajutasera #4 ampli- fice semnahil, cici acum rareori puteai obtine lepatura pe fix sau pe mobil. Venisera, echipati in tinutd de hypta, abia dup’ o ori de la apel. Pu- seserd cadavrul intr-un sac gi i Inaser§ cu ei - dar mu se deranjasera s& intre si sa le ia a declaratie et sau hui Max. Vedea singele de pe strada de la fereastra, Com putea lumea sa devira at&t de intunecata, atat de crud? $i chiar in timp ceo asemenea lumina intra in ea? O simtea inflorind, {i simfea stralucirea, simtea acel aflux de putere ori de cate ori se des- chidea s-o primeasca. $tia ca gi pentru Max era la fel, acea inflorire, acea descoperire, Vedea ci existan si altii. Femeia pe care o privise sirind de pe acoperigul cladirii peste strada, Nu din disperare, ci ca s4 se avante cu voiosie au aripi lami- noase si intinse: Sau bajatul nu mai mare de zece ani pe care i Vazuse fopaind pe trotuar, stingAnd ji aprinzand luminile stradale cu o fluturare a ‘bratelor. Eclipsa S7 . Vaztise dansul luminitelor minuscule, privise nigte hinte inaripate ul deaproape de fereastra ei incat sa le vada trasaturile — mascul, la. ) Minuni, igi zise. Fix de ta fereastra asta, asistase la minuni. $1 [a barbaric. Cruzimea omeneasca manifestata prin iegiri vio- te Cu arme de foc, cufite si priviri ratacite, Partea intunecataa ma- 1, care aruncau bulgari de foc letali sau se loveau unij pealtii cu ieAbli negre, ascutite. ,, Agadar, chiar in timp ce lumina ei cregtea, lumea isi dadea duhul pp fata ochilor sai. Lana se gandi cu inima tremuranda la cifrele avansate de femeie la felevizor. Peste un miliard gi jumatate de morti, Un miliard gi juma- ‘tote de vieti sterse de pe fata pamantului nu de terorism, nu de bombe @ tancuri sau de 0 ideologie nebund, Ci de un yirus, de germeni, de vreun microb infinitezimal pe care oameni de stiinta il etichetasera cu dispret cu un sir de litere. Tar lumea ii diduse un nume mai elocvent, dupa parerea ei; Apo- callpsa: Arlys Reid era acurn legatura primordial a Lanei cu lumea din Ofara mansardei. Se agata de emisiunile zilnice, findcd reportera pa- rea ajat de calma, atat de imposibil de calma cand vorbea despre orori. $i despre speranta, isi aminti Lana. Cautarea neincetata a unui re- imediu, Dar chiar si cand avea sa fie gasit — avea sa fe pasit? — nimic f-avea Sd mai fie la fel. Apocalipsa isi raspandea otrava atat de repede, in timp ce magicii, att cei rdi, cat sicel buni, se ridicau s4 umple golul creat de moarte. Ce avea s4 ramana la sfarsit? —Lana, pleaci de la fereastra! E periculos. —Am protejat-o. Nu vede nimeni inauntru. —Ai blindat-o? Max se indrepta spre ea cu pagi mari si 0 trase inapoi. Ea se intoarse spre el gi inchise achil strans. ~Of, Max. Cum se poate sa fie adevarat? Se vede furn spre vest. Pur si simplu acopera cerul. Moare New Yorkul, Max, -Stiu58 Nora Raberis O cuprinse in brafe si priyi peste capul ei lafum, laceea ce pareat a fi pasari, negru pe gri, dand roati, -Am dat, in sfargit, de Eric. Lana se trase repede in spate. Max ‘si ciuta fratele mai mic de vile intregi. —Slava Dommului! E bine? -Da. Nici el n-a reusit si ajunga la parintif nostri. Calatoreau in Franta cand a lovit asta,.. N-avem cum sa aflam. N-am. reugit sa im- ping semnalul atat de departe. Nu inca. — Sunt sigura ca sunt bine. Sunt pur gi simplu siguta de asta. Unde e Eric? ~Inca la Penn State, dar spune ci Sitdtia grava si cd 0 sf incerce sa pléce in seara asta. Se duce spre vest, fuge de oras. Are un grip de oameni cu care calatoreste gi ei stocheaz’ provizii. A reusgit sa-mi spuna unde se afl inainte s4 cada semmalul. Pur gi simplu n-am mai putut sa-Lmentin. ~Dar ai dat de el sie bine. Seagata de asta si de mainile lui Max. Peste citeva clipe igi dadu seama: Vrei sa pleci in cAutarea lui. ~Trebuie sa iesim din New York, Lana. Ai zis chiar tu, oragul e pe moarte. Ra se uita din nou pe fereastra. - Toata viata mea, Am trait aici toata viata mea, Am lucrat aici, te-am cunoscut pe tine aici, Nu mai e casa noastra. 5i ta trebuie sa-) pasesti pe Eric. Trebuie sa plecam, s3-1 gasim, Upurat cat injelegea, igi odihni obraaul pe crestetul capului ei, Isi gasise locul aici, in acest orag, il considerase centrul puterii lui - pen- tru scrisul care-i placea la nebunie, pentru magicul descoperit in el. Aici incepuse cu adevarar, studiind, practicind Mestesugul, construindu-gi 9 cariera satisficatoare, Aici 0 gisise pe Lana; gi aici incepuserd si-si cladeasca o viata im- prewna. Dar acum oragul ardea $i singera, Vazuse destul ca sa stie ca i-ar fi luat in iad cuel daciar fi ramas. Ar fi riseat orice alteeva, ins’ n-ar A Ppus-o in pericol pe Lana. Eclipse 59 ~ Trebuie si-] gasese pe Eric, dar tu - siguranta ta - e cel mai im- portant lucru pentru mine. Ea intoarse capul ca s4-si treacd fugar buzele peste gatul lui. - Os4 ne protejim unul pe altul, Poate ci intr-o zi o 88 ne intoar- tem, © sa ajutam la reconstructie, EL ma facu nici im comentariu: Fusese afara, scotocise strazile dupa provizii. Sperantele lui de a se intoarce murisera deja. ~ Familia unuia din grupul lui Eric are o casa de vacan{ain Alleghe- Ries, asa ca se indreapta intr-acolo. E destul de izolat, Max continua id priveasca pe fereastra; pasarile — eraw mai multe acum? — dadeay roaté in furnul care se ridica. Ar trebui sa fie in siguranta acolo, de- parte de mediul urban, adauga el, Am configurat traseul. ~E drum lung de aici pana acolo, Ea stiri am auzit-o pe Arlys Reid spunand ca tunelurile sunt blocate, $i ca militarii aw ridicat baricade, Incercind sa tina populatia sub control. ~O sa trecem, O trase inapoi, o prinse de umeri, isi trecumainile peste bratele ¢i ca $i Cum ar fivrut sa-i transfere propria hotarire, O 88 trecem. Impacheteazi ce ai nevoie, doar ce ai nevoie. O sa ies s4 caut niste provizii, Apoi.o sa foram o magina — sunt o gramada abando- nate, Pot s-o pornese, zise €] privindu-si mainile, Pot sa fac asta. O 53 he indreptam spre nord, si ajungern in Bronx. In Bronx? ~Principalele probleme sunt tunelurile si podurile. Va trebui sa trecem peste raul Harlem, dar, din ce am auzit, accesul in Bronx € inca permis. ~Cum ajungem acolo? ~Podul Park Avenue pare cel mai rapid. Studia hartile de zile in- tregi, se gandi Max. E de cale ferata, dar o camioneté saa un SUV ar putea sa facd fata. Sunt doar vreo suti de metri, asa cd ajungem aproape imediat. $i continuam s4 mergem spre nord, pana cand pu- tem s-o luam spre yest, spre Pennsylvania. Trebuie si iesim din New York, Ce e mai rau utmeaza, Lana. ~ Stiu. Simt asta. Strangdndu-l de mana, se rasuci spre teleyizor, Zice ca guvernul, oamenii de stiinta, oficialii pretind ca sunt aproape”BO Nora Roberts de obtinerea unui vaccin, dar eu nu simt asta, Nu simt asta, Max, oricat ag vrea. Cu un ser hotarat, Lana se trase inapoi. ~Ma apuc sa fac bagajele. N-o sd avem nevoie de prea muilte, Haine calduroase, ii zise el, $i pune-ti ceva in care poti sf te mist, sa alergi daca e nevoie. © sa loam si mancare, dar nu te agita deocamdata cu asta. Lanterne, baterii de rezervi, ap’, cateva paturi. Putem sa facem rost de mai multe provizii pe drum. Lana se uit la peretit acoperiti cu rafturi dé carti, zect si zeci de carti... unele cu numele lui pe ele, Max intelese si tidicé:din umeri, ~ Le-arn citit, orictum. Ma duc afara sa caut dow rucsacuri, Intre timp, tu fa bagajul pentra amandoi, Lana, ~Nu-fiasuma nici un risc. Tilua fata in main si osaruta, -Ma intore intr-o ora. —O sa fin gata. Dar, cum nervii i se intinseseri ca un arc, i] mai retinu o clip’: Hai sa plecim acum, Max, impreund. Putem sa loam tot cene trebuie cand iesim din orag. -Lana, murmura el sdrutand-o pe frante. O gramad’ de oameni care au plecat nepregatiti au sfarsit mor{i. Hai sA nu ne pierdem capul, sa facem asta pas cli pas. Haine calduroase, ii aminti, apoi se duse sisi puna geaca de iarna si s4-si traga pe cap o caciula de schi. O ora, da? Incuie usa dupa mine, Cand ramase singura, Lana se grabi sa inchidi toate incuietorile pe care el le instalase de cand incepuse nebunia. O SA se intoarca® igi zise. Se intorcea, fiindca era inteligent $i ra- pid, findca avea puterea in el. Fiindcd n-o lasa niciodata singura, Se duse in dormitor gi se itd la hainele din dulap. Fara haine de petrecere sati dragute, irk pantofi eleganti sau cizme sexy, Simtea un usor regret gi tsi imagina cd si lui Max ii parea ru sa-si abandoneze cartile. Necesitatea inserona si paraseascd Incrurilé pe care le iubeau — dar niciodataunul pe celalalt. Edlipsa 61 pacheta pulovere, bluze, jarnbiere groase, pantaloni de lana, e&misi de flanel, sosete, lenferie de corp. Suficient pentru doi, pentru cdteva siptimani fari spalare, se gandi. O patura, gnare, calduroasd, dowd prosoape, o punguta cu articole de toa- de baza. In baie, ofti la colectia de produse de tngrijire a pielii, produse tru par, machiaj, wleiuri de baie. Se convinse cA unal, dear unul, reanul.cu hidratantul ei preferat, era indispensabil. i Intra in camera de zi in momentul in care Arlys Reid ist incheia ramul cu un reportaj despre o femeie goal cate calarea un uni- rn pe Madison. k Sper ca e adevitrat, murmur’ Lana stingand télevizorul pentru ultima oar’. * Pentru partea sentimentala, selecta fotografia ei preferata cu ea i Max, El statea in spatele ei, cuprinzind-o eu bratele. Mainile el se tncrucisau peste ale lui. El purta blugi negri gio cdmaga albastra cu mAnecile suflecate pana la coate, iar ea, o rochie vaporoasa de yard - ¢u verdeata luxurianta din Central Park in jurul lor. O impacheta, cu rama cu tot, intre prosoape: Si strecurad in ba- ga} un exemplar din primul lui roman publicat, Regele vrajitor. Pentra speranta, se duse in biroul lui gi lua tlash-u! USB unde-si pastra lucrarile in curs, Tntr-o 2, cand lumea avea sa se insandtogeascd, Max aveasa-] vrea. Lua dis debara doud lanterne gi baterii de rezerva, apai ageza intr-o sacoga painea pe care o facuse cu doar «zi inainte, 0 punga cu paste, alta cu orez, pungi cu ierburi aromatice pe care le usease, cafea, céai. Fologi un racitor mic pentru cele cateva perisabile, nigte piept de pui congelat. N-aveau sa faca foamea - cel putin o vreme. Isi desfacu cutitele, superbele cutite japoneze pentru care loni in sir facuse economii la sange, dar meritase, Probabil ca n-ar fi trebuit sa le ia pe toate, dar sa Jase vreunul in urma i-ar fi rupt inima mai rau decat sa-si abandoneze garderoba. In plus, erau extrem de utile. ‘62 Nora Roberts Le tuld la loc, le pase deoparte. Erau uneltele ci, igi zise, aga ca avea Sd le poacte in propriul rucsac. Uneltele ei, povara ei. Oricat de prostése ar fi fost, ficu patul cu grija, aranja pernele aruncate. Se inabrai ~ haine calde, gasete groase, cizme robuste. Cand auzi civcinitul lui Max — de gapte ori, trei-treicunu - pur si simpli zburd la uga, smulgand incuietorile, Apoi se arunca in bratele tui, -Nu m-am [sat cuprinsa de ingrijorare cat ai fost plecat, ii spuse tragindu-l induntru. Asa ca totul a atins apogeul si a explodat in se- cunda in care te-am auzit ciocénind, Ochii ti inatau tn lactimi stralucitoare - siizbucni in-ras cand el ii intinse un rucsac bordo cu ormamente roz-bombon. Ti ambi la randul Jui, ~Iti place rogul. Aveau anulin stoc, ~Max. Clipi sa indeparteze lacrimile gi-l lua. Uau! E deja greu, ~Le-am incéreat pe amandoua — pé al tau gi peal meu, barbatesc, de camuflaj, Degi nu-i spuse, ilal lui erau un pistol de 9 mm $l incarcitoare de tezerva pe care le gasise intr-un deposit jefuit. —Am luat pentru fiecare un bticeag multifunctional si un kit pen- trufiltrarea apei, niste corzi de burigee. Ii scoase palaria gi, trecandu-si degetele prin par, ofté: Suntem newyorkezi, Lana. Oraseni. O sa im Ca niste straini acolo. ~O sa firm impreuna, - N-o sa las pe nimeni si-ti faca rau, ~ Bine. Nici ev n-o si las pe nimeni sa-ti facd rau, ~ Hai s4 impachetdm restul! S-ar putea sd trebuiasca sA metgern pe jos destul de mult pand gasini o maging, Vreau si iesim din New York inainte de lasarea intunericului, In timp ce umpleau rucsacurile, el ochi Pachetnl ei cu cutite, - Toate? ~N-am luat nici o singura pereche de pantofi Manolo Blachnik, Asta € enervant, Max. E enervant. Eclipsa 63 Bl cumpani, apoi alese o sticla de vin din raft gi si-c strecurd in = Mi se pare corect. = Da, Tu ai un cutitla centura. Aia eo teacd de cutit, nu? =E 0 unealta, $i o precautie, adauga el cand ea nu zise nimic. Dup4 un moment, desfacu buzunarul frontal al rucsacului, scoase ul si tocul. Socata sinvet sf vada o arnvi in mana lui, ea se trase inapoi. -Nu, Max! Nu un pistol! Dintotdeanna am avut aceeasi parere pre acmele de foc! -E un tinut ciudat, Lana, Unul periculos, zise el varandu-si arma eentura, Tu n-ai mai fost afara de aproape dou saptamani. Ti lua Wdna si, steangandu-i-o, murmur’: Crede-ma, ¢ necesar. {| =Am incredete in tine. Vreau sd ies, Max, $3 ajung undeva unde trinele nu sunt necesare; iar cufitele nu sunt o masura de precautie. Hai si mergem! Hai s4 mergem, zau asa! Dadu sa imbrace haina de cagmir - albastra ca ochii et — pe care bo daruise el de Craciun, dar la clatinatul lui din capo schimba cu hanoracul, Cel putin nuavu nici o obiectie fata de esarfa de cagmir pe care ca si-o infagura in jurul gatului. O ajuta s4-si puna rucsacul, —Te descurci? Ea isi stranse pumuul gi-si indoi bratul din cot, —Sunt 0 orageanci ce merge la salé, Sau obignuia 84 méarga. Cu asta, isi Lud pogeta si gi-o puse de-a curmezigul, ~Lana, n-ai nevoie.,, - Imi las robotul de bucatarie, cuptorul olandez, cizmele peste ge- nunchi Louboutin, purtate fix 0 singurd data, dar nu plec fara poset. Scutura din umeri ca si-gi aranjeze rucsacul gi ti arunca o privire calm si provocatoare, ~Apocalipsa sau nu, exista limite, Max. Bxistd limite. —Erau cizmele alea pe care le-ai purtat la mine in birou - cao eamaga de-a mea? —Exact. Asta inseamna ca le-am purtat de doua ori, -Osa-mi fie dor de ede la fel de mult ca tie.ot Nara Roberts Era bine, isi zise Lana, era bine cA puteau si glumeascd inainte de @-}1 patasi Casa. Max ridicd bagajul pregatit de ea si deschise usa. —Ne miscim incontinuy, ti spuse, Pur gi simplu ne migcdm incon- tinuu spre nord, pana gasim o camionetd sau un SUV, Zambetul ei pieri; se multi si incuviinteze din cap. Se indreptau spre scara de la capatul holu)ui comun cand nga.ulti- mului apartament se deschise cu un poonet, —Nu vi duceti acolo! — Continua sé mesgi! ordona Max cand Lana se Opri. Usa se deschise un pic mai larg. Prin crapitor’, Lana o yizu pe femeia pe care o cunostea sub numele de Michelle. Luczase in publi- citate, avea ceva bani din familie, divortata, viata suciala activa. Acumt, parul lui Michelle, grozav de incurcat, ti zbure in jurul fetei, de pared ar f batut un vant turbat. In spatele ei zburau in cercuri vase, obiecte din stickd, perne si fo~ tografii, -Nu va duceti acolo! tepetd ea. Acolo. € moirteal. Apoi zambi, oribil, in timp ce-gi invartea degetele in aer. Nu ma pot epri! Pur si simpli nu ma pot vprit Suntem tofi nebuni aici, Tori: Nebuni. ici. Tranti usa. ~ Nu putem s-o ajutam? intreba Lana, Max o prinse de brat, tragdnd-o spre scara. ~ Continua sd mergi! ~E una de-a noastra, Max. ~Hi bine, unii ca noi nu s-aut descurcat cu ceea ce s-a Petrecut in interioru) for. Au innebunit, ca ea. Imuni la virus, osinditi oricum. Asta e realitatea, Lana. Continua si mergi! ‘ Coborara trei etaje pe holul ingust. Catiile postale erau larg deschise, cu usitele rupte sau atarnand ca nigte limbi. Peretii erau murdari de graffiti, Ea simti miros de wind, strident si statut. ~Nu stiam ca au facutasta in cladire. ~ Pana la etajul al doilea, fi zise Max, Majoritatea chiriasilor au plecat inainte. Nu sunt sigue ci mai e cineva pandla etajul trei. Eelipsa 65 ind fesira in lumina soarelui de iarna si in vantul museator, Lana {i miros de fum si cenusa, de mancare putrezita si de ceea ce glia moartea. ' Nu scoase o vorba in timp ce strabateau repede ceea ce fusese ei lume de strazi, magazine si cafenele, F In Jocul acesteia domneau distrugerile si dezolarea, iar pe strazile lwstid se zareau de colo-colo masini distruse si abandonate, O Jiniste plita facea ca ecoul pagilor lor sa risune sinistru, ! ‘Tanjea dupa motoarele, claxoanele, vocile, muzica fara pereche a bemgutui, Le planse in timp ce se indreptau spre nord. - Max, Doamne, Max, in masina aia sunt cadayre! ~ Unii au fost prea bolniavi ca $4 jasd sau.sd se duca la spital, dar an Incercatoricum. Vad tot mai multe de fiecare data candies. Nu putem wi ne optim; Lana, Nu putem sa facem nimic. ~Nui se poate si-i lagi aga. Pe de alta parte, stiu cA nu-i mimic de ficut. Chiar daca ar incepe sa produca un vaccin maine... "Lana auzi rispunsul in tacerea Jui, la fel dé real ca gi cum Lar fi fostit. ~ Tu nu crezi c-o sd existe vreun vaccin. - Cred cf sunt mai nulti morti decat au anuntat $i ci au sa fie si mai multi. Nu cred ca sunt aproape de gasirea yreuniui leac, ~Nu putem sé gandin aga, Max, nu putem... In timp ce e2 yorbea, o fata — nu putea si fi avut ai mult de cinci- aprezece ani - sari afara printr-o vitrina sparfa, cu o tanita bombata Pe spate, Lana incepu sd-i vorbeasca pe un ton bland. Fetita zambi in timp ce scoase un cutit zimtat dela centara. ~Ce ziceti si-mi dati rucsacurile si bagajele si sa va vedei de drum? In cazul asta n-o sa va tai, Pe cat de inspaimantata, pe atat de socata, Lana se trase inapoi- Max se muta in fata ei. ~Fa-ne o favoare tuturots sugera el. Fa stanga-mprejur gi cara-te, Fetita, al. c4rei par blond stralucea sub caciula de lana, despica ae- rulculama cutitului, jar suieratul rasund socant in Jinistea dimprejur.od Nora Roberts ~ Tarfa ta n-o si arate prea driguta cand o sii fac niste Balirt Descarcati rahatul asta daca nu vreti si va golese de sange, Cand pustoaica fand’, tmpungand cu cutitul, Lana reactiona in stinctiv si ridicd o mana, cu frica udandu-iin cap. Fata ficu ochii mari de durere gi sari In spate tipand, Acele catevz secunde fi dadura timp lui Max sa-st scoatd arma de pe gold, ~Inapoi! Pleaca! Esti una dintre ei, mardi fata mijindu-si ochii plini de ura le Lana. gti un Supraom., Tu ai facut asta. Tu ai facut toate astea. Esti¢ afurisitt de spuredaciune. Scuipa la picioarele lor si fugi, ~Max, Dumnezeule,.. ~ Hai! S-ar putea sa aiba prieteni. Ea o lua la fuga tmpreund cw el, obseryand ca finea arma scoasa. - Ce-a yrut si spuna prin. ~ Mai tarziu. Uite, SUV-ul argintiu. Tl yeziz 1] vedea, s1ij vazu bara déprotectie zdrobitd deo berlina. Asa cum vézu si cadavrele intinse pe strada Langa ele. Max virlarma in toc gio apuct demand. Acum trebui sa sptinteze ca sd tind pasul cu picioarele lui fungi. ~ Max. Sangele... Forma balti pe asfalt. —Ignord-l. Cand deschise uga, tacerea fu sparta de huruitul unai motor ~Ureal Lana se vazu nevoith s treacd peste sange si moarte ca si sé arunce in masina, Fara a-si putea retine un tipat la detunatura focului de arma, se ageza trenumrind in timp ce Max sari pe locul soferului, aruncand bagajul in spate, Se uit cum bagajul cazu pe bancheta goala, apoi salta. Cand el intinse mana spre demaror, inelele colorate de plastic dintr-un gitag zornaira, O motociclet’ dadu coltul in vitexa gonind spre ei. Fata calarea in spatele unui barbat al carui par negru flutura in vant. —Puneti mana pe Supraoameni! striva ea. Omorati-i! Eclipsa 67 In grup dé patru, posibil cinci oameni nayalira dupa ei, tragand in ’. Chipul lui Max stralucea de sudoare, maxilarul il era inclegtat: = Hai, hai! zise el. Gandindi-se La viata pe care ar fi putut-o avea, la lumea care ar fi t sa fie, Lana inchisé ochii, Cel putin aveau s& moara impreuna, spuse apticdndu-l de brat. + Motorul prinse viata. Max puse schimbatorul pe pozitia de con- gi accelera, =Tine-té bine, o avertiza si, Mvartind de yolan, se indeparta de time, cli cauciucurile scotand un sunet strident. Lana tresari violent cand oglinda laterala exploda de la un glont, SUV-ul sari violent peste bordura, Atinse partea laterala a altel ini distruse, inainte ca Max 84 apese pedala de acceleratie pand-n podea fF. Goneau pe strada cu motocicleta dupa ei. é. Max nw incetini cand ajunsera la alte rable, la alte masini abando- Hate, ci se avant printre-ele cu o vitez’ pertculoasa. Cand trecu destul We aproape ca metalul sa razuiasca metalul, sdrira scantei, Ea risca 0 privire in spate. = Cred cé se apropie. Doamne, Max, fata - tot fata aia are 0 arma. B. Gloantele suierara In aer. Se auzi un zgomot de sticla sparta. —Stopurile de pe spate, zise el incruntat. Chiar atunci, in goana lui spre est, tiie coltul Strazii 5, Facand SUV-ul sd se zgaltaie. S-ar pu- tea s& trebuiasca sa incetinesc prin orag, Lana, ca sa pot trece printre masinile lasate in driim: Ei au mai multA manevrabilitate. FA ce ai facut acolo, pe strada, Cuprinsa de panic, ea isi stranse capul intre palme. —Nu sti ceam facut. Eram ingrozita. El rasuci volanul, trase inapei, se hurduca peste o bicicleta de cu- rier deja aplatizata. —Acum esti speriata? Opreste-i, Lana! Opreste-i, altfel nu gtia daca o sa reugim. ; - Un glont lovi luneta, sfiiramand geamul. Lana isi arunca mana in sus. Isi arunca si frica odata cu ea. fi58 Nora Roberts Roata din fata a motocicletei sari drept in sus; se ridicd pe spate, Cand incepu sd se rasuceasea, fata zburd. Lana o auzi tipand inainte sa cada cu zgomot pe capota unej masini, Barbatul se tina bine, Tup- tandu-se s& pastreze controlul. Dar motocicleta se rasturnd, se intoarse brusc, apoi atat aceasta, cat $i motociclistul alunecara si se rostogoliri pe strada. ~ Deamne, i-am omorat! J-am omorat? ~Ne-ai salvat pe noi. El incetini putin ca sa se ortenteze, Pe Broadway se vazu neyoit sa schimbe abrupt directia spre nord, fiindcd o ingramadeala de rable bloca drumul spre est, In spatele lor, Times Square, odinioar§ o lume aglomerata si haotica, fara seaman, era tacuta ca un mormant. Incetinea Ja fiecare intersectie, verificind dacd drumul era liber. Coti spre est. De cate ori. se intreba Lana, de cate ori luase un taxi sau metroul spre Midtown pentru cumparaturi sau ca si ia pranzul, ca si se ducd Ja teatru? Reduceri la Barneys, o vindtoare prin paradisul pantoftlor la etajul opt dela Saks. G plimbare in Central Park cu Max. Gata cu ele, erau doar amintiri acum, Din putinele semne ale vietii pe care le yizu, oamenii se miscau pe furis, nu cu acel pas vioi, gen jam treaba* al newyorkezilos. Nici urmd de turistii minunandu-se de zgarié-nori cu capul pe spate. Vitrine sparte, cosuride gunoi rasturnate, lurmini stradale distruse, um cline afat de slab, c& ise vedeau coastele, cutind mancare. Avea si se sAlbaticeasca, si inceapa si manance carne de om? se intrebi ca, ~Nu cunose populatia New Yorkului. ~ Se apropia dé noua milioane, ti zise Max. ~Am mets aproape cincizeci de striazi si n-am Vvazut nici cincizeci de oameni. Nici macar a singurd persoand de fiecare strada, Inspira, incercand sé se linisteasca, apoi spuse: Nu te-am ctezut cand ai zis cA Mu Se raporteaza toti mortil. Acum te cred. De ce voia fata aia 54 ne omoare, Max? De ce au venit asa dupa noi, de cé incearca sf ne omoare? ~Asteapta sd iesim din orag mai intai gi iti spun. Eclipsa 69 Coti spre Park Avenue, Bulevardul larg nu era mai liber, doar fe: mai mult spatin pentru mai multe masini. Ea igi imagina panica provocase carambolurile, furia care rasturnase antobuze, auitotu- je, teama care baricadase ferestrele, chiar sila sase st sapte etaje upra strazilor si trotuarelor, / Dintr-o toneta de fast-food mai ramésese doar scheletal. O limu- Mnd incéndiat’ inc& fmega. Macaralele abandonate.se inaltau gi se au ca niste schelete gigantice. Max observa toate astea cla mai- Re pe volan, cu ochii urmarind drumul, ~Acuin é iin pic mai liber, zise al. Cel mai multi trebuie sa se fi reptat spré tuneluri, spre poduri, chiar yi dupa ce s-au ridivat ba- ae hes e frumos. Gatul Lanei se stranse cand vorbi, Vechile cliditi placate cui grésie, vilele. . Chiar si cu usile scoase din balamale, cu geamurile sparte; rama- fheau cu incapdtinare frumoase. Cu ochii in patru, Max conducea rapid pe bulevardul larg, odini- bard un simbol al elegantei. ~Au sd revind la viata, zise- el. Rasa umané e prea incapafanata ca af nu reconstruiascd, s4 nu recolonizeze un oras.ca New Yorkil. ~Noisuntem oameni? ; ~Bineinfeles cd suntem. Pentru confortul amandurora. ti acoperi mana cu a lui, Nu lasa frica si suspiciunea unor fiinte brutale $i igno- rante si té fac s& te indoiegti de tine. Iesim acum din Manhattan, apo! o sa ne indreptim spre nord, spre nord si spre vest, pand Basi un drum liber peste rau. Cu cat mai departe de zonele urbane, cu atat mai mari sanse aVem. Cand ea incuviint din cap, o strinse de mand, = Daca nu reusim si trecem mai departe, o si gasimun locundeva tn aiguranti, unde sa ne stabilim panda la primivari. Ai incredere in mine, Lara. -Am. =Mai avem mai putin de doudzeci de strizi pand la pod. Aruncé ® privire in retrovizor 94 se incrunta, Eo magind in spate care Se apropie in viteza.70 Nora Roberts Drept raspuns, Max accelera. Lana se intoatse gi se uita in spate. - Cred ca e politia, Lumini:.. si acum sirene. E politia, Max, ar trebui sa tragi pe dreapta. in scltimb, el accelera gi mai mult. —Regulile vechi nu se mai aplicd. Unii politigti ridica oameni ca nol. —Ba nut N-am auzit nici o stire despre asta. Max! Ai viteza prea mare: —Nu vréaui s4-mi asum nici un risc, Am vorbit cu altii ca noi giam aflat ca ne ridicd dacd ne gisesc. Nu numai fata aia ne inyinovateste. Aproape am ajuns. —Dar chiar gi dupa ce.. Se intrerupse yi stranse din ochi cand el evita o camioneti rastur- nata. —Incetineste-i! zise el repede. =Fu ou... =FAceai ficut inainte, dar mai putin, Incetineste-i! Cu inima pulsandu-i in gat, Lana ridicd 0 mand gi incerca sa-gi imagineze ci impingea magina tnapoi, pur 51 simplu o impingea tna- poi. © yazu derapand, apoi incetinind in. mod miraculos. Cum se intampla asta? reflect ea. Acum cateva saptarnani nu putea sa aprinda o lumanare, $i acum... Acum ea era cea care ardea cu lumina. ~Tine-o aga! Tine-o! Nu mai avem nevoic decat de cateva minute. = Mi-e team ca... Ar putea sa se intample ce s-a intémplat cu mo- tocicleta, Nu vreau s4 ranesc pe nimeni. —Tine-o asa, nite podul! Ah, fir-ar a draculyi de treabal Au ridicat podul. Nu m-am gandit laasta. Ar fi trebuit sf ma gan desc la asta. Lana isi pierdu concentrarea cand se intoarse gf vazu podal ridi- cat, Si distanta dintre cele doua jumatati, —‘Srebuie sa oprim! Ectipsa 7 —Nu. Trebuie sa-] coboram, Impreuna, Putem s-0 facem impre- ana, Concentreazi-te, Lana, stil cum. Concentreaza-te 4-1 cobori, altfel s-a zis cu noi. Avea 0 parere prea buna despre abilitatile pe care le poseda, se gindi. Insd mana lui strangea tare pe a ei, ingaduindu-i sa-i simta vibratiile de putere. Orice az fi avut, impinse spre él. Tremura de efort, simyea cum totul in interiorul ci se schimba gi. se extinde. Cu o smucitura, de parca ar fi suflat intro lomanare, pa- dul incepu sa se lase tn jos. —Functioneaza. Dar... - Ramiaiconcentrata. O sa reugim. Insi mergeau prea repede, iar podul cobora atat de incet. in spatele lor, sirenele uslau. elupreund’, isi zise ea, .Traim Sau murim.“Inchise ochii, se fort mai tare. Auzi un zgomot, simti magina sarind gi zgaltaindu-se. —Ridica-i! striga. Max. Cu tot zumzetul din urechi, cu tot zumzetul din trupul ei, se forta din nou, Deschise ochii, Pentru o clipa, isi spuse cd zburau. Se rasuci rapid si vazu cum podul se ridica metru cu metro in spatele lor, Magina care-i urmarea se opri cu scragnet de roti in partea cealalta. =Max. De unde vine asta? Cum putem sd facem aga ceva? Puterea asta, genul asta de putere e inspaimantator si... ~Minunat? O schimbare a echilibrului, o deschidere. Nu stiu, dar nu o simti? —Da. Da. ,O deschidere’, isi zise ea, ,,9i mult mai smult.* = Am iesit, o asigura Max. [i sarutaé mana, dar nu incetini in timp ce goneau pe sinele de cal feratd. O sa gasim vo cale, Scoate nigte apa dint bagaj. respira adane. Tremuri. ~Oamenii... Oamenii incearca si né omoare, —N-o s4-j Jasam. Cand intoarse capul sa se uite la ea, ochii ii ar- deau cenusgii si intunecati. Avem cale lung de parcurs, Lana, dar 0 88 reugim, ‘72 Nora Roberts Ea igi lisa capul sa cada pe spatar si inchise ochii ca si incerce si-gi echilibreze pulsul, sd -si limpezeasc& ceata fricii din minte. ~E atat de ciudat, murmura. De cand sunt la New York, e prima data cand ajung in Bronx. Rasul lui o surprinse cand il auzi hohotind, atat de bogat, atat de dezinvolt, ~ Pai, e o prima vizita data dracului, Capitolul 5 Jonah Vorhies ratacea in haosul sectiei de Urgente, Lumea conti- hua sd se scurgd sau si se impleticeascd induntru, ca si cum cladirea {nsigi oferea minuni. Intrau tusind si vomitand, singerand si trigand 64 moar, Cei mai multi din cauza Apocalipsei, unii ca victime ale violentelor provocate de Apocalipsa. impuscituri, rani de cutit, oase rupte, leziuni la cap. Unii stateau linistiti, fird speranta, ca barbatul cu baiatul de vreo fapte ani in poala. Sau ca femeia cu ochi sticlosi si febra, care se ruga culun rozariu. Moartea se rispandise atat de densi in ef, atat de nea- gra, incat stiau cd n-aveau sé mai apuce a doua zi, Alfii se dezlanuiay, tipau, cereau, cu scuipatul zburandu-le din gurd. Era pacat c4-si jucau atat de urat fesirea din scena vietii, se gindi el, Tebucneau regutat lupte, dar rareori durau mult. Virusul avea efecte atat de devastatoare, incdt chiar si un campion mondial ar fi cazut dupa ce ar fi dat sau ar fi incasat cativa pumni. Personalul medical, ce mai ramasese din el, ficea ce putea. Erau paturi disponibile, stia el. O, erau destule paturi, sali de ope- ratie deschise, sli de tratament. Dar nu erau suficienti medici, asistente, Stagiari, infirmiere ca sa trateze, si coasd $i sd opreasca hemoragia. Nu mai erau locuri la morga — stia si asta. Prin urmare, cadavrele . erau stivuite ca intr-un joc de cuburi. ;74 Nora Roberts Personalul medical? Th cea mai mare parte mutise sau fugise. Patti, partenera lui din ultimii patru ani. Patti, mama a doi copii, care era pasionata de heavy metal, de filmele de groaza (cu cat mai inspii- méantatoare, cu atat mai bine) si de mancarea mexicana - nu ficea ecanomie de Tabasco — fugise in Florida in saptamana a doua. Fugise fiindca tatal ei - un mare amator de golf care ducea o viata de huzur in Tampa — murise, iar mama ei — protesoard pensionara, vo- luntara in domeniul alfabetizarii, tricotez’ pasionata - era pe moarte. El observase Apocalipsa in Patti, impreuna cu teama si durerea ei, cand isi lwase ramas-bun. Stia ca n-avea §-0 mai vada niciodata. Nici pe ea, nici pe asistenta draguta care purta intotdeauna tni- forme vesele, cu pisicute sau cdfelusi. Infirmiera care facea baloane de gum de mestecat, stagiarul care-si dorea sa ajunga chirurg gi alte zeci Si Zeci. C&zusera ca mustele, unii acasa, al tii lyptandu-se.sa-si faca datoria. Adusese cativa el insusi — singur acum. Ca gi personaly} spitalului, paramedicii, personalul de pe ambulante, pompierii, politistii, toti isi vazusera rindurite decimate. Morti sau fugiti, Rachel supravietuise — superba, devotata doctorija Hopman. O vazuse luptind. impotriva valului Apocalipsei. Suprasolicitata, epui- zata, dar niciodata panicata. Venea din cand in cand s-0 caute, 84 se asigure cd era bine. Ea ii didea speranta. Apoise retragea, se incuia in apartamentul lui, statea pe intuneric, deoarece speranta durea. De fiecare data se intorcea insd, cautind acea scanteie mica, acel strop de lumina intr-o lume eruda. Dar nu vedea decdt moarte, moar- tea apasandu-l, apucdndu-| cu ghearele, batjocorindu-i talentul de ao vedea fara s& poata face nimic. Prin urmate, altreiera prin sectia de Urgente si in afara acesteia, acceptind decizia pe care o luase in intuneric. Asta avea sa fie ultima oara cand cauta speranta. Se uitase in salile de tratament, vazuse moartea. Se uitase in depo- zitele de medicamente, vazuse ravagiile de acolo. Eclipsa 5 Poate ca avea sf mai facd un tur, un ultim tue. Dincolo de sectia de Urgente, spitalul reverbera ca un cayou. Poate eva adecvat, igi zise el. Poate ca era un semn, $i Dumnezen stia ci inistea calmeaza. fn curdnd, linistea avea sa domneasca. Intra fn camera de odihna a personafului — avea niste antintiri Tumoase, pe care voia sd le ia-cu el, O view pe Rachel fa 0 masa, ecoltandu-gi singura singe. =Ce faci? Ea ridica privirea. Ingrijorare, oboseali, tofusi nu panica. Totusi iu Apocatipsa. ~Inchide usa, Jonah! Sipitt mostra, o eticheti, o puse langa cele- ute intr-un suport, apoi fi zise: Imi recoltez sange. Sunt imund. Aa fecuf peste patru saptimani, gi sunt asimptomatica. Am fost expusd le nenumirate ori, dar nu prezint semme ale virusului, Nici tu, ob- erva €a. Stai jos! Vreau si-ti recoltez o proba, - De ce? Rachel deschise cu calm-o seringa noua, ~Fiindca toti cei pe care i-am tratat - absolut foli pacientii — au lurit. Fiinded cred cd tu Lai adus la Urgente pe Pacientul Zero: Ross facLeod. ae se grabi si se ageze, simtind ca i se inmuiasera Picioarele. — Eu... —Am trimis un raport fa CDC. cu saptamani in urma, din cateam izut in calendar, dar n-am mai primit nici un rezaltat, Si et mor, 'U pot sa iau legtura cu ei, dar maine 0 sf incerc si mai trimit tin port. Am nevoie de timp inainte s4 ajumpa la noi. Scoate-ti jacheta , Suflecd-ti maneca, a 4S ajunga la noi"? ~Sunt in New York acum - New York City. Chicago, D.C, L.A, Atlanta, bineinteles, fi puse an garou de cauciue Strange pumnul, fi ceru inainte si-i tamponeze interiorul cotiahyi, Fac razii, Cauta imauni ca tine si ca mine, ii iau pentru teste. Indiferent dacd respéctivii vor Bau nu sa fie luati. —De unde sti?76 Nota Raberts Eazambi usor, infigand acul cu o intepatura abia simtita. — Doctorii vorbesc intre éi, Am o prietend care igi face rezidenyiatul la Chicago, igi Ricea. Cred ca. a muritacum. Vocea ise franse, aga ci se opri o clipa, inspirand gi expirand pana se linisti, In cele din wrma re- lud: Au venit cu totarsenalul, costume de protectie, personal verificat. Ra n-a trecut testul, dar i-qu luat pe cei care s-au dovedit imumi, Asta a fast acum trei zile, Fratele ei lucra la-spitalul Sibley din Washing ton. Au pus stapanite pe cladire printr-o actiune in stilul trupelor de comando. CDC, NIH', OMS. Au mutat bolnavii in alte spitale din regiune. Au ales cativa pentru observatie, testare. Cet imuni sunt in carantina, Carantina militar’. Fratele ei a reugit sa scape gi s-o contac- tezé, avertizind-o. Siea a facut la fel cu mine. = Am ascultat stirile cand am putut, Cand putuse sd je suporte, se gandi el, apoi spuse cu glas tare: N-am auzit nimic din toate astea. — Daa yreun jurnalist gtie de asta, o s-o tina sub capac. Sau va fi el insusi retinut de autoritai pe undeva. Asa presupun. Acoperi si eticheta proba lui de sange, puseo bucata de vata gi un leucoplast pe locul unde intrase acul fin. Se trase in spate si-l privi in ochi. —$i Healy e imun. - Nu-| cunose pe Healy. —Corect, n-ai de unde, Tipul de la laborator - unul bun. A facut siel niste teste, pe o gramad’ de infectati, incepand cu MacLeod. Dar noi... el... acuim fi testeaza pe cei imani. Cat ined mai poate. Rachel sé uita in jurcasi cand tocmaniesise dintr-o piscina adanca, ~Nu suntem decit un mic spital din Brooklyn, dar au sa ajunga sila noi, Daca cineva imi gaseste raportul initial, 0 sé ma ia in vizor si-o si ma bage imediat in carantina pentru teste, $i pe tine, adauga ea presindu-si degetele peste ochit epuizati, Ar trebui sd pleci de aici. ~Venisem doar si-mi iau ramas bun, = Bine gandit. N-are nici un rost, Tu ii aduci pe cei infectafi, eu incerc si-i tratez, Rata de mortalitate-e suta la swta, odata infectati. Sura la suta, “ Acronim pentru National Institutes of Health (In Stele Unite, institote guverna- mentale care se ocupa cu cercetarca medicala si biomedical’) Eclipsa 7 Agi acoperi fata ev mainile si clatina din cap cand el ti atinse bratul, = Un minut, murmura ea oftand prelung inainte sa-si tase jos mai- Ochii ei. adanci, caprui-inchis, straluceau, dariacrimilenu cazura. ~Toata viata am vrut si fin doctoritaé. Niciodata n-am vrut si flu yes’ sau balerina, star rock, actritd celebra. Doctorita. Medicina e nigent’. $8 fii acolo cand oamenii sunt bolnavi si speriati, raniti. fii acolo, $1 acum? N-are nici o importanta, » — Nu, spuse el simtind cum intunericul se strangea in jurul hui, Nu 5a. ~Poate cé sangele nostru va fi important, Poate ca Healy gaseste miracol. Siabe sanse, dar poate. Dar os fac tot ce pot, cat timp mai t. Tu ar trebui sa pieci. Luandu-| de mani, ii spuse ferm: Gasesteun ic sigur. Nu fe mai intoarce aici. ‘i Jonah se wita in jos la mana ej. O stia puternicd pe Rachel, capa- a. = Am facut un fel de pasiune pentru tine. ~$tiu. li zambi cand el ridica privirea spre ea_ Pacat ci nici unul Mdintre noj n-a actionat. Eu... eu din diverse motive... am eyitat somplicatiile, Tu ce scuza ai? =Nu mi-am facut curaj pentru asta. ~ Gresgala noastra. Prea tirziu acum. Rachel isi retrase mana, se ; tidied gi Iva stativul cu probe. © si-i duc astea lui Healy si 0 34 fiu gsistenta Ini de laborator, din moment ce doar el a mai ramas din tot departamentul, Mult noroc, Jonah. Q privi plecand, Nici o speranta, isi zise. Nu vazuse nicio sperants in ea. Forté, da, dar acea sc4nteie de speranti murise: In clipa aceea intelese, Igi trase manecile la ioc gi imbracd jacheta, Nu voia si treacd din nou prin sectia de Urgente, s4 simta suflul mortii, dar stia ca asta avea sa-l ajute sa duca la bun sfargit decizia pe care o lnase. Tgnora tipetele, icnetele, tusea cumplita si iesi la aer, Se gandise s-o facé inauntru. Dacd ar fi avut destal curaj, s-ar fi dus la morga sa-si puna capat zilelor. Sa le usureze tuturor treaba. Dar pur si simply nu putea s4 infrunte aceasta perspectiva. =78 Nora Roberts Chiar acolo, reflecta el, la ugile sectiei de Urgente? Dar, la naiba, ei aveau destule pe cap. In ambulanta lui? Parea o idee buna. La -volan, sa in spate? Ia volan, sau in spate? De ce fi era arat de gret si decida? Actul in sine? Nici o problem’. Avusese de-a face cu destule sinu- cideri i Incercase sa afle cea mai bund modalitate, Vechiul revolver dé calibru .32-al bunicului in gura, apesi pe tragaci, Gata! Pur si simplu nu putea s4 mai vadi moartea in jurul lui. Moar- tea iminenta, fara veeo Umbra de speranta. Nu mai putea. sa se vite Ja chipurile vecinilor, colegilon, prietenilor, rudelor gi sa vada acolo amprenta mortii. Nu putea 84 se inchida in beana ca si nu mai vada. Nu mai putea 54 auda tipetele, focurile de arma, implorarile pentru ajutor, rasetele nebunesti, in cele din urm’,depresia si disperarea lui aveau 54 se transforme in nebunie, Si se temea, se temea in mod activ ca nebunia avea sa-l transforme intr-unul dintre acel nemernici care-si vanau semeni provocand inca si mai multe decese, Mai bine sf termine cu asta, sa termine pur si simplu si sa se Tinigteasca, Canta tn buzunarul hainei si simti conturul linistitor al pistolului Se indrepta spre ambulanté, bucuros ci avusese gansa s-o vada pr Rachel, s-o ajute, s-si ia ramas-bun, Se intreba ce avea sa gaseasci Healy in sangele lui. Urme din aceasta abilitate oribila? Sange blestemat. Tntoarse capul Ja sunetul brusc al unui claxon, dar continua sa mearga in timp cé dubita se Jovea de bordura scotand scantei. .Mai mult moarte pentru casa marti, gandi el, incoyoindu-gi umerii la auzul strigatului de ajutor. Nu mai avea de dat nici un ajutor. Te rag, te rog! Ajutaé-ma! N-avéa s& mai vada moarte, igi figadui el, N-avea de gand sa mai yada pe nimeni murind. —Nasc! Am nevoie de ajutor. ! Eclipsa 79 \ ‘Nu putu s4 se abtina sa se uite din nou in spate; o femeie se ex- gea din camioneta rogu-aprins, ocrotindu-si pantecul de gravida. —Am nevoie de tin doctor, Am intrat in travaliu. Vin copili. , Jonah nu vazu moarte in ea, ci viata. Trei vieti, Trei scAnfel puter- ice. } Spunandu-si ca putea sa se sinucida mai tarziu, se duse la ea. ~Tn cate saptimani? - Treizeci $i patra de saptam ni si cinci sile. Gemeni. Am gemeni. Asta emomentul potrivit pentru gemeni. {gi puse un brat in jurul ei, ~Esti medic? ~Nu. Paramedic, Nu te duc pe la Urgente. E plin de cei infectati_ ~Cred ca sunt imuna. Tofi ceilalti... In afara de copii. Ei sunt in yiata. Nu sunt bolnavi. Auzind teama din vocea ei, Jonah se stradui sa-i vorbeasca pe un ton cat mai linigtitor, -O.K,,0 sa fie O.K OQ sa mergem la uga aia de colo. Te duc la maternitate. O sa-ti aducun doctor. ~Eu... Contractie! Igi infipse degetele in el si incepu sd respire tot mai repedé, cu quieraturi. ~Ai grija. -Twsa ai grija! izbucni ea printre icnete. Scuzel —Nici o problema. Cat de dese? ~Nu le-am cronometrat, fiindcd am condus masina, Cam 4a trei minute cand am plecat, Mi-a luat, mu stiu, Zece minute sa ajung aici. N-am stiut ce altceya sa fac. Intrara in spital si.se indreptara spre ascensoare. -Cum te cheam 4? - Katie. ~Eu sunt Jonah, Esti gata si-iintampini pe gemeni, Katie? Isi ridiea spre el ochii verzi uriasi, apai isi lisa capul pe pieptul lui siincepu si planga. -EOK,, eO.K!! Totul o sa fie O.KI80 Nora Roberts $4 aduci pe lume copii in lemea asta intunecata, mortala? Nu se pandise Ja asta, Isi spuse ca avea s-o duca la maternitate, apoi gata, —Tis-arupt apa? Ea clatina din cap. Usile ascensorului se deschisera intr-o zona de receptie goala, Aceeasitacere care ficu sa-gi dea seama ca era posibil sd nu gaseasca acolo nici un ajutor pentru ea. Strabatura coridorul - saloane goale, receptie fara personal, Nu mai nastea nimeni? O conduse intr-una dintre salile de nastere. —Cazare de prima mani, zise el straduindu-se si-si pastreze yorea vesela. Hai s4-ti scot haina, sa te due in pat. Cine e obstetricianul tau? —A murit. Nu conteaza, a murit. =O sa te descalt acum. Apsa butonul de apel pentru asistenta inainte sd se aplece si sa-i scoata pantofii, N-avea nici un rost s4-i caute o camasa de noapte. Nu stia unde eran gi mm voia sa piarda timpul. Oricum, ea purtao rachie. ~Asal O ajuta s4 se aseze in pat, oprindu-se cand ea igi infipse degetelein bratul lui. Apasa din nou butonul de apel. ~Au murit toti? intreba ea cand contractia trecu, Doctorii, asis- tentele? ~Nu. Tocmai am vorbit ciro doctorita jos, 0 prietend de-a mea, chiar inainte s4 plec. MA duc sa vad daca gasesc yreo asistenta de obstetrica. =O, Doamne, nu ma pai —Nnu te parisesc. Jur ca n-o sd te parasesc. Ma duc sa caut o asis- tenta si sé aduc niste incubatoave pentru copii. Esti destul de aproape de termen, dar sunt prematuri. —Ant incercat sa ajung la treizeci si sase de saptamani, Am incer- cat, dar... —Hei! O la de mana si astepta pana cand ochii ei inlacrimati ii in- tAlnira pe ai lui. apoi ii spuse: Esti chiar la limita a treizeci si cinci. Al naibii de buna treaba! Lasé-ma doua minute; da? Nu impinge, Katie I Eclipsa 81 prs in timpul contractiei, dac& ai alta inainte s4 ma intorc. Nu pinge. ~ Grabeste-te! Te rog! , +Promit, Tesi, apoi o Jua la fuga. 4 Nu cunostea aripa asta, fusese in ea doar de cdteva ori si numai pana la receptie. Prinse curaj cand vazu trei bebelusi in incurbatoarele iin spatele geamului, Trebuia sa fie cineva in sectie. Trebvia sa se in- tijeasca cineva de copii, . Tntea printr-o pereche de usi duble si patrunse intr-o sala de Operatic. Un doctor — spera él —, echipat cu halat si manusi, tinea in mina un bisturiu, Alaturi de el era o asistenta, iar pe masa se afla 0 gravida cu ochii inchisi. ~Amm adiis o femeie in travaliu cu getmeni, En... ~$i eu incerc sa salyez viata femeii Asteia $i pea fatului. Tesi afara! ~ Amt neyoie de, Are nevoie de un doctor. - Am zis s4 iesi! Bu sunt doctor, Doar en am mai rimas, si sunt ocupat aici, Sora! ~ Pleaca! fi ordona ea in timp ce medicul facea incizia. ~ Chemati-o pe doamna doctor Hopman prin pager. Va rog. Che- mati-o pe ea. Jonah iesi in graba, apuca doua incubatoare $i le impinse spre sa- lonul unde Katie trecea printr-o contractie. — Continua sa respiri, continua sa respiri. O sé instalez astea, casi fie pregatite, ~Doctorul, reusi ea sa ingaime, El porni incubatoarele, isi arunca haina gi isi suflecd manecile. ~ Osa fim tu, ev si gemenii, O sa fi bine ~O, Doamne! 0, Doamne! Ai mai adus vreun copil pe hime? ~Da; de cateva oti, ~Ai spune asta chiar daca n-ar fi adevarat, nu? ~Nu, Am asistat chiar sila nagterea unui prematur. E prima sar- cind multiplé penteu mine, dar hei, daci te descurci cw unul, te des- curci si cu doi. O si ma spal pe maini, 0 si-mi pun manusile. Apoi 0 si vedern cum stam, O.K? ‘82 Nora Raberts —N-am de ales. Se uita in tavan, cum facuse cand mama ei era pe anoarte. Daca se intampla ceva cu mine, promite-mi c-o sA ai grija de ei, 03 o saai grija de copiii mei. -N-o si se intample nimic, gio sa arn grija de ei. Side tine; ti-o jus. Igi ficu cruce peste inima gi intra in baie si se spele pe maini, - Ce nume le dai? striga el. ~ Antonia, fetei. Sotul meu... i dorea mai ales o fata, Inainte si stim cA ayem gemeni, spera sA aiba o fata. Baiatul e Duncan. dupa tata] tatalui meu. ~Frumes. Nume bune, puternice, [si puse manugile sf inspira adane, apoi zise: Cate unul din fiecare, nu? Cel mai bine posibil. ~Ela muritaici. Tony al meu. Si parintii mei, gi fratele meu, la fel. Patru persoane pe care le-amy iubit au mucit in spitalul asta, dar n-am stiut unde altundeva 4 ma duc, imi pare rau. Dar bebelusil tai n-o a moar, si nici tu. Him, tre- buie si-ti scot chilofii si sa arunc o ptivire, ~Ruginea nu € deloc pe lista mea. EL ii scoase chilotii. -Vreau sa-mi faci putin loc, ~ Iti fac, ce fundul meu! ~ Da, Ja fundul tau trebuie s4-mi faci loc. Jonah zambi cand ea rase. ~ Mare glumet mai esti! -Trebuie sa-mi auzi tot programul de stand-up. Acum insi o 58 fac o maneyra intima, st stiu cA nu-i placut deloc, Respira. igi introduse degetele ca s-o masoate, in timp ce ea sufla spre ta- van. Esti complet dilataté, Katie, O s&-i cer scuze Antoniei cdind ajunge aici, Am impuns-o in-cap. ~ Duncan, El e primul, Capul lui? =Da. Si slava Domnului c4 era capul, nu fundul tui. ~Mai yine una, = D&-i bataie! Esti foarte aproape, Tu,,, Ea sufla, Se rupse apa, -Doare, O, Doamne Dumnezeule, Maica Domnului, doare! Eclipsa $3, ~Stiu. ~De unde stil? Tu esti barbat, Katie intwarse capul, tnchise ochii gi expird lung gi purificator, Planuiam sa ascultim cantecele Ini Adele in timpu! travaliului, spuse peste cateva clipe. $i Tony gi cu mine pla- Buiam sf le avert sf pe mamele noastre langa noi, Mama lai ¢ moarta acum, la fel gi tatal lui. Fratele meu, fratele si sora Jui Tony. Capiii ma au doar pe mine, —Ise vedecapul lui Duncan; Katie. li vad capul. Are par! E brunet. Vrei oglinda? Ea scoase un suspin, igi acoperi ochii si ridicd o mana facandu-i gemn 38 astepte. —L-am iubit at&t de mult! Pe Tony, Parintii mei, fratele meu, fami- lia lui. Familia mea. Toti s-au dus. Copili. Copiii sunt tot ce mi-a mai tamas din familia mea, Eu sunt tot ce-o sa aiba pe lume. Stergandu-si lacrimile, murmura: Vreau oglinda, te rog. Vreau sf vid niscandu-se. Jonah ajusta oglinda pana cand ea incuviinta din cap. O incuraja la urmatoareéle contractii, apoi cand tinpinse. Fara a mai vorbi despre pierdere, ea indurd-ca un razboinie in lupta. Duncan, cu parul sau brunet, veni pe lume tipand si agitandu~si pumnii, Mama lui rase si intinse bratele. ~Ase o culoare buna si plamani al naibii de puternici. Jonah sterse sopilul sii-l puse in brate, informand-o: Acum tai cordonul, ~Efrumos. perfect, Nu é perfect? Te tog. —O 8-1 cantarim gi-d s-] punem in incubator. Sigur ca arata per- fect. ~El,,, cauta sanul! — Pai, ¢ barbat! -Cartile spin, mai ales in cazul prematurilor.. L-a apucat! fi e foame. $i.,. O, Doamne, vine sica, Vine! ~ Antonia nu yrea sa ramana mai prejos. Da-mi-l s4-| pun in in- cubator! -Nu, nu, il tit eu lie foame. Trebuie sd imping! ~O.K., impinge tare acum. Poti mai tare: -Incere! ‘Ba Nora Roberts —Acum stai. Relaxeaza-te, relaxeazi-te, respira. © s& mai am nevoie de inca una, Una buna, tare. Micuta e pregitita. Uita-te in oglinda, Katie, Impinge-o afarat Ea isi umplu plamanii cu aer, apoi lasa aerul $4 iasa cu geamat grav, tanguit. Jonah apuca de cap, intoarse umerii, si Antonia ii alu- nec In maini, ~Tat-o! —Dar nu plange, nu plange! Ce s-a intamplat? —Las-o un pie. Jonah curata nasul si gura bebelusului, ti freca pieptul mic. —Hai, Antonia! Stim ca nu esti plangacioasa, dar mama ta-vrea sa te auda. Nu se grabestc. Dar e bine. Are in ea lumina, nw intuneric. Vad viata, nu moarte. —Ce,,. —Uite-asa, Jonah zimbi cand copilul scoase un yaiet ascutit, un mic sunet ofensat. =Se face rez intr-o clipa. A vrut doar sa-si faca rezerve intai. asta-i tot. Eo frumusete, mamico. Katie o lua in brate, -ia te uita ce capsor dulce are! -Da, fratele et aacaparat tot parul. Las-o un pic. si o sa-I depageasca la asta, zise Jonah in timp ce taia cordoanele ombilicale. Daca Dun- can si-a terminat masa, vreau sa-l curat, s4-l cantaresc, sa verific ca- teva chestii. Tu mai ai o runda cu placenta. = Cred ca e mai usor decat sa nagti gemeni, Jonah lya baiefelul, il curita cu grija verificé ritmul cardiac, refle- xele, il cantari. Se nascuse de doua kilograme opt sute de grame. -Buna greutate chiar si pentru un singur copil nascut la termen. Bravo, Katie! ~ Antonia é cu ochii pe mine. Stiu c4 probabil nue adevarat, dar mi se pare ca se witd la mine. De parca ma cunoaste, Sigur ca te cunoaste! Privind copilul din mainile Lui, Jonah simti... triumf si o iubire calma si constanta. Eclipsa 85 be —Vreau si-l pun pe Duncan un pic in incubator, Trebyie sa pun (Wi fetita. Ma duc si-ti aduc ceva rece de baut, ii zise el lui Katie in Wmp ceo curata pe Antonia. $i ceva de mancare, daca gasesc. Fata ta antareste dows kilograme si trei sute de grame, E bine. +Contractie! -O.K,, hai si scoatem totul! Frumos gi carat. Am o galeata aici. Anunc-o afara, campioano! Cand se sfargi, Katie se intinse pe spate fara 34 zicd nimic, lasandu-l ali-i stearga sudoarea de pe fata. Apoi il apucd de manda. ~Aizis cA yezi viata, nu moarte. Lumina, nu inmuneric. $i cand ai facut-o, cand ai zis asta... erai diferit. Am vazut ceva diferit latine: —Eram putin cam ocupat in momentul ala. Dadu sa se intoarca, dar ea isi inteti stranisoarea- —Am vazut chestii in ultimele séptamani. Chestii fara sens, chestii ca din cartile si filmele fantastice, Esti unul dintre ei? Unul dintre cei numiti Supracameni? —Uite; esti obosita si trebuie sa... —Mi-ai adus fiul si fiica pe lume. Mi-ai dat din nouo familie. Mi-ai dat... Cu lacrimile siroindu -i pe obraji, Katie bolborosi: Mi-ai dat un motiv sa traiesc, O sa-{i raman recunoscatoare pentru tot restul. vietii mele. O sa-ti flu recunoscatoare de fiecare data cind o sa-mi privese copili, Am copii. Daca o parte din motivul pentru care-iam este darul pe care-] ai ta, sunt rectinoscatoare si pentru asta, Jonah, cu ochii plini de lacrimi, se gandi ca se tinea de mana ei ca de o coarda de salvare. —Habar a-am ce sunt. Habar n-am! Pot sa vad moartea intrand in cineva sau ranile pe carée-w'sa le sufere. Vad cum o sa se intample, dar nu pot sa impiedic asta. —Ai vazut viata in copiii mei gi in mine. Ai vazut viata! Stin ce esti. Esti miracolul meu personal. Se vazu nevoit sa se ageze pe marginea patului, ca sa se adune. ~Voiam sa ma omor. —Nu.. Nu, Jonah! *