CONSTANTIN GHITA ELEMENTE FUNDAMENTALE DE MASINI ELECTRICECUPRINS Cuplul electromagnetic Tensiunea electromotoare indus Cateva teoreme ale conversiei electromecanice Regimurile convertoarelor electromecanice CAPITOLUL 1 - TRANSFORMATORUL ELECTRIC 1.1. Elemente constructive ale transformatorului 1.2. Date nominale, domenii de utilizare 1.3, Principiul de funcjionare al transformatorului 1.4, Teoria tehnicd a transformatorului electric . Bilanful de puteri active al transformatorului 1.6, Regimuri permanente ale transformatorului 1,7. Caracteristicile transformatorului 1.8, Particularitafi ale transformatoarelor trifazate 1.9, Scheme si grupe de conexiuni 1.10, Funcfionarea transformatoarelor in paralel 1.11, Transformatoare speciale 1.12, Probleme cu transformatoare CAPITOLUL 2 - MASINA ASINCRONA 2.1, Generalitati privind masinile electrice de c.a, 2.2. Producerea cmpului magnetic pulsatoriu 2.3, Producerea cémpului magnetic invartitor 2.4, Elemente constructive ale maginii asinerone 2.5, Domenii de utilizare, date nominale, simbolizare de functionare al motorului asincron 2.7. Regimurile energetice ale maginii asincrone 2.8. Schema echivalentd, ecuajiile de functionare si diagrama de fazori ale masinii asinerone 2.9, Bilanjul de puteri al motorului asineron 2.10. Cuplul electromagnetic al masinii asincrone Caracteristicile motorului asineron 2.12. Tiputi de colivii ale motorului asineron trifazat cu rotorul in scurteircuit 2.13, inceretrile motorului asincron 2.14, Motorul asincron monofazat 2.15. Actiontri cu motoare asincrone 2.16. Probleme cu motoare asincrone fRODUCERE - NOTIUNI PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANICA © os 14 15 17 22 23 26 28 30 35 nT 39 48 49 sl 53 54 56 57 58 61 63 66 69 na 13 14 81CAPITOLUL 3 - MASINA SINCRONA 3.1, Generalitayi 3.2. Elemente constructive ale magi 3.3. Domenii de utilizare, date nominale, simbolizare 3.4, Principiul de funcfionare al masini sincrone 3.5. Teoria generatorului sincron cu poli inecafi 3.6. Teoria generatorului sincron cu poli aparenti 3.7. Funcfionarea generatorului sincron pe rejea proprie 3.8. Funcfionarea generatorului sincron in paralel cu o rejea de putere infinita 3.9. Scurteircuit trifazat brusc la generatorul sincron 3.10. Stabititatea dinamic& a masini sincrone 3.11. Masini sincrone speciale 3.12. Acjionari cu motoare sincrone 3.13. Probleme cu masini sincrone rone CAPITOLUL 4 - MASINA DE CURENT CONTINUU 4.1. Elemente constructive ale masinii de c.c. 4.2. Utilizare, semne conventionale, date nominale G4 Principiul de funcfionare al generatorului de c.c. $i al motorului de e.c. 4.4, Elemente generale privind infésurarile de c.c. 4.5. Tensiunea electromotoare a masinii de c.c. 4.6. Cuplul electromagnetic al maginii de c.c. 4.7. Reacfia indusului la magina de curent continu 4.8. Comutafia la masina de curent continu 9. Regimul de generator al maginii de curent continuu. 4.10. Regimul de motor al masinii de curent continu. 4.11. Masini de curent continuu speciale 4.12: Actionari electrice cu motoare de c.c. 4.13. Probleme cu masini de c.c. ANEXE BIBLIOGRAFIE PRINCIPALA 90 90 92 97 104 108 110 113 M7 121 122 126 139 139 141 144 146 147 148 151 152 156 161 162 167 174 195INTRODUCERE NOTIUNI PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANICA Conversia energiei de tip electromecanic se produce intr-un convertor numit electromecanic. Orice masina electric& rotativa este un convertor electromecanic, care transforma energia electrica in energie mecanic& (motor electric) sau care transforma energia mecanic& in energie electric’ (generator electric). Conversia electromecanicd (intr-un sens sau in altul) se realizeaza prin intermediul cémpului magnetic. fn structura oricdrui convertor electromecanic, sunt prezente trei sisteme principale: sistemul electric (infasurarile), prin care circula curenfi electrici continui sau alternativi; sistemul magnetic (miezurile magnetice statorice si rotorice), prin care circula fluxurile magnetice; sistemul mecanic (de consolidare), cu multiple roluri: sustinere, rigidizare mecanica, centrare, ventilafie, ridicare, fixare pe platforma. fn procesul de conversie electromecanica are loc unul din unmatoarele fenomene: ori energia electrica, injectaté pe la bornele convertorului, este transmisa sistemului magnetic, care o transmite arborelui prin intermediul cuplului electromagnetic (la motoare), ori energia mecanic&, injectata pe la arborele convertorului, este transmis& prin intermediul energiei magnetice sistemului electric, care dezvolti aceasti energie sub forma de energie electric’ Ia borne (la generatoare). Sistemul magnetic, prin intermediul energiei magnetice, joacd rolul de sistem de cuplaj intre sistemul mecanic si sistemul electric. Este mult mai avantajos si se faci conversia electromecanicd a energiei in sistemele magnetice in raport cu sistemele electrice, Intr-adevar, dac& se face raportul dintre densitijile de volum ale energiei magnetice w,, si energiei clectrice we , se gaseste: 2 Wm _B2M2u9)__B? 4-9-1091 10! a Mu 7 PO), Swe 4x10 -(3-10°) expresie in care s-au considerat valorile tehnice uzuale ale inductici magnetice (B =IT) si ale cémpului electric (E = 30 kV/cm = 3-10 V/m). Din relafia (1), se deduce ci volumul convertoarelor electromecanice care utilizeazi sistemul magnetic ca sistem de cuplaj este de 10° ori mai mic decat al acelora care utilizeazA sistemul electric. Din acest motiv, convertoarele electromecanice (masinile electrice) folosesc conversia energiei in cdmp magnetic. We &oE7/2 eotgE CUPLUL ELECTROMAGNETIC Cuplul electromagnetic al unui convertor electromecanic se determina cu ajutorul teoremei forfelor generalizate in cmp magnetic, teorem& care se exprima cu ajutorul energiei magnetice Wq, de interactiune a statorulul i rotorului, cu una dintre relatiile: Ee (&) Q) ig =const. ly. =const.intre axa de referin{a statoriea BS si axa de in care a, reprezinta unghiul geometric inta rotorica FR. in convertoarele electrice care genereazd energie mecanicd (motoare eleetrive). cuplul electromagnetic este activ, deoarece cl produce miscarca axului motorului, In cazul generatoarelor electrice, cuplul electromagnetic este antagonist. deoarece se opune cuplului activ care antreneazA generatorul (regula lui Lenz). TENSIUNEA ELECTROMOTOARE INDUSA Tensiunea electromotoare indusi intr-un convertor electromecanic constituic elementul de interactiune a sistemului magnetic al convertorului cu sistemul sau electric. Legea inductiei_ electromagnetice determin’ expresia tem. induse si eaza legatura dintre un camp magnetic de inductie B. variabil in timp. si cmpul electric E care ia nastere ca urmare a acestei variafii, exprimandu-se matematic astfel: tem GB) — OB p= = E-dr = {fr di+g(vxB) dr= ai é Se ¢ in care Sc reprezint& 0 suprafatd deschis& care se sprijind pe conturul inchis c, iar vectorul v éste viteza instantanee locala a mediului in care are loc fenomenul de inductie. T.e.m. rezultanta e este format din dows componente: ~ © component de transformare e; (sau static’), obfinuta atunci cénd conturul ¢ este fix, iar cémpul magnetic este variabil in timp (specifica transformatoarelor electrice); = 0 component de migcare em (sau de rotatie in masinile electrice), care apare atunci cAnd conturul c se deplaseaz in cmpul magnetic, componenta specifica masinilor electrice de cc. si de c.a. fri colector (masini sincrone si asincrone). Aceasta component se obfine practic pe cale dinamica prin rotirea indusului masinii (partea unde se induc te.m.) in raport cu inductorul acesteia (partea care creeaz campul magnetic). CATEVA TEOREME ALE CONVERSIEI ELECTROMECANICE Conversia electromecanicd a energiei se poate efectua prin intermediul cuplului electromagnetic. Cuplul reprezinta elementul de interactiune dintre sistemul mecanic i sistemul magnetic. Pentru a aparea cuplul electromagnetic, trebuie indeplinite céteva conditii generale. Aceste conditii sunt precizate de teoremele conversiei electromecanice. Teorema fundamentala a conversiei electromecanice Teorema fundamentalé formuleazi conditia care trebuie satisfacut’ de orice convertor de energie de tip electromecanic, conditie referitoare la defazajul dintre fluxul magnetic si curentul asociat cu un circuit electric sau cu un sistem de circuite. Enuntul tcoremei fundamentale este urmatorul: fin orice convertor, poate avea loc un transfer de energie activa intre sistemul electric si magnetic (sau invers), daca ine fluurile magnerice si curentii asociati circuitelor electrice ale acestuia, existé un defazaj si daca frecvenjele acestora sunt egale. Teorema de inductanyat Teorema de inductanté are o importantA deosebita in cazul convertoarelor electromecanice care transforma energia electricd in energie mecanicd (sau invers) prin 8atermediul energiei magnetice. Aceasta teorema are urmatorul enun|: fntr-un convertor, chimbul de energie intre sistemele magnetic si mecanic ale convertorului considerat sau invers) se produce numai daca sistemul electromecanic considerat prezinté 0 aductanfé variabild in timp sau un sistem de inductanje, variabil in timp. Conform zcestei teoreme, cuplul electromagnetic se determina, cu ajutorul relatiei (2), luand in seam numai energia de interacfiune a statorului si rotorului si nu intreaga energie magnetic inmagazinaté in masina. Cu alte cuvinte, cnergia magneticd corespunzAtoare nor inductanje constante nu are contribujie la producerea cuplului electromagnetic, deci au are nici un rol in procesul de conversie electromecanica. Teorema variafiei curentului Teorema variajiei curentului are urmatorul enun{: O conversie energetica de tip clectromecanic are loc numai atunci cénd cel pusin un sistem de curenti din convertor este variabil in timp. REGIMURILE CONVERTOARELOR ELECTROMECANICE Convertoarele electromecanice sunt reversibile din punct de vedere energetic, adica pot transforma energia electricd in energie mecanica (motor) sau energia mecanicd in energie electric& (generator). Reversibilitatea energetic’ a acestor convertoare decurge din legea inductiei electromagnetice. Regimul de generator ‘Se considera un conductor care se afla in repaus fata de un camp magnetic exterior de inductie magnetica constant’ B. Atata timp cat conductorul si campul sunt in repaus unul fai de altul, conductorul nu va sesiza prezen{a campului magnetic (Fig.1a). Dac& conductorul se deplaseazA perpendicular pe liniile inductiei magnetice (Fig.1.b), cu viteza constanté v, in conductor se induce o te.m. scalar’ e, dati de produsul mixt (xB), in care | este lungimea conductorului care se deplaseazA in cdmpul magnetic. Daca conductorul se inchide in afara spafiului in care este cémpul magnetic, astfel incdt s& se formeze un circuit inchis, in acest circuit va circula un curent, al cérui sens va fi acelasi cu cel al t.e.m. induse (Fig.1.c), deoarece aceast tensiune creeazé curentul, Interacjiunea curentului # (cd mpul magnetic propriu) si a cAmpului exterior da nastere unei forte electromagnetice F,, care se exercit’ asupra conductorului, forfa care are expresia: F = i-(7xB). B B | . b 3 b. Fig. 1. Referitoare la principiul de functionare al convertorului generator: ‘a conductor fix in edmp magnetic; b- conductor mobil in, circuit deschis situat in cmp magnetic; + conductor mobil in circuit inchis situat in cémp magnetic. ©Forfa electromagnetic are un sens ce se determing cu ajutorul regulii produsului vectorial si, dupa cum se vede din Fig. I.c, acest sens este opus sensului de deplasare al conductorului in cdmp. Prin urmare, fora electromagnetic’ se opune forjei mecanice aplicate din exterior. Sistemul electromecanic in care curentul are sensul te.m. induse, iar forta clectromagneticd se opune vitezei v (este rezistenta), se numeste sistem generator. Faptul c& cuplul electromagnetic al convertorului generator este rezistent (regula lui Lenz) face ca energia mecanicd primité de acesta (la antrenarea cu viteza v a rotorului) sa se transforme in energie electric’, cedatd circuitului inchis prin care circula curentul i, deoarece t.e.m. indus si curentul au acelasi sens (dipol generator). Energia electrica a convertorului apare ca efect al antrenarii rotorului acestuia in cdmpul magnetic B. Reginul de motor Sa presupunem, in continuare, cd la bornele aceluiasi conductor, care se afld in repaus fata de campul magnetic, se aplica din exterior o tensiune egala cu t.e.m, care se inducea in conductorul respectiv cdnd acesta se deplasa in cdmp cu viteza v. in conductor, sub actiunea acestei tensiuni, va lua nastere tot curentul i, din cazul anterior, care va circula in acelasi sens (Fig. 2). Fig. 2. Referitoare la principiul de functionare al convertorului motor. Asupra conductorului, aflat in cdmpul magnetic exterior si parcurs de curentul i, se va exercita, de asemenea, forfa electromagnetic’ F care va provoca deplasarea conductorului respectiv in cdmp cu viteza v, astfel incdt in conductor se va induce 0 Le.n. care se opune tensiunii aplicate din exterior (regula lui Lenz). De aceasta data, forta F si viteza v au acelasi sens, deoarece forta creeazd aceasta viteza. Sistemul electromecanic in care sensul forjei electromagnetice coincide cu sensul vitezei de deplasare al elementului asupra caruia se exercité aceasta for}a, iar curentul circuld in sens contrar fafa de sensul t.e.m. induse, se numeste sistem motor. Fie ca este generator, fie c4 este motor, convertorul electromecanic de energie realizeazi conversia energici numai daci conductorul mobil (rotorul) se giseste in cAmpul magnetic B. Acesta se numeste cdmpul magnetic de excitatie al convertorului $i pentru producerea lui convertorul este echipat cu o infasurare special’, numita iyftisurare inductoare sau de excitafie, sau este echipat cu un magnet permanent. 10CAPITOLUL 1 TRANSFORMATORUL ELECTRIC Transformatorul electric este un aparat care funcjioneazi pe baza legii inductiei electromagnetice, fiind destinat sa transfere puterea electromagnetica de la un circuit cu ire la un alt circuit cu w, spire, transfer caracterizat prin schimbarea valorilor isi ale curentului primar 1, iy, la valorile tensiunii gi ale curentului secundar 12, ip freeventa procesului ramanand constant’. Transformatoarele electrice sunt destinate transformarii valorilor tensiunii si curentului, in cadrul proceselor electroenergetice din instalafiile de curent alternativ. Ele se folosesc in sistemele energetice, refelele de distribujie a energiei electrice, in diferite instalatii industriale, de comunicafie, precum gi in automatica, electronica, telemecanica, iluminat ete. 1.1, ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI in constructia unui transformator distingem 5 sistem electric, sistemul de ricire, sistemul de reglare a tensiu mecanic. 1.1.1, SISTEMUL MAGNETIC Pentru un transformator, sistemul magnetic este alcatuit din circuitul feromagnetic (miezul magnetic) prin care circula fluxul magnetic. Miezul magnetic este format din coloane (porfiunile de miez pe care sunt dispuse infasurdrile) si juguri magnetice (portiunile dintre coloane care servesc numai la inchiderea fluxului magnetic). Miezul magnetic se confectioneaza, in cele mai multe cazuri, din tole de ofel electrotehnic aliat cu siliciu, Pentru transformatoarele de mic putere care funcfioneazi in scheme alimentate cu tensiuni de frecvente ridicate, miezurile magnetice se fac din ferite. istemul magnetic, sistemul i si de protectie si sistemul fn cazul miezurilor magnetice din tole acestea au, in cele mai multe cazuri, grosimi intre (0,28 ... 0,35) mm si pot fi laminate la cald sau la rece (pentru reducerea pierderilor in fier). Tolele sunt izolate cu lacuri sau cu oxizi ceramici (carlit).. Miezurile magnetice din tole se construiesc ca miezuri magnetice cu coloane (Fig. 1.1), putind fi atat monofazate cat gi trifazate. Transformatoarele monofazate cu doua coloane (Fig, 1.1.a) contin, pe fiecare coloana, céte doud jumatati de infisurare; de joasa tensiune si de inalta tensiune, jumatati dispuse concentric. Cele doua jumata{i de infagurare de pe cele doua coloane ale transformatorului se inseriazd aditional. Transformatoarele trifazate de putere au miezurile cu trei coloane identice (Fig, 1.1.b). inf¥gurdrile transformatoarelor trifazate cu coloane se dispun, de cele mai multe ori, concentric pe cele trei coloane, lang miez gisindu-se infigurarea de joasd tensiune. Asamblarea miezului transformatorului, construit din tole, se face prin feserea jugurilor de coloane. Pentru tolele laminate la cald feserea se face la 90° in sistem cu doua cicluri (Fig. 1.2.a) sau cu trei cicluri (Fig. 1.2.b). Tolele laminate la rece se tes, adesea, la 45° (Fig. 1.2.c) sau la 45° + 15° (Fig. 1.2.4). fn cazul feserii la 45° sau la ul48° + 15°, pierderile in colturile miezului sunt mici, iar curentul de mers in gol al transformatorului este si cl mic. coloana jug superior \ | fo, lo, lo == jug inferior] | b. Fig. 1-1. Schema transformatorului electric cu coloane coplanare: a - monofazat; b -trifazat DO e a a Fig. 1.2, Teserea miezurilor magnetice trifazate cu 3 coloane: a - la 90° cu dows cicluri b-1a 90° cutrei cicluri; e- la 45% dla 45° 15°, 1.1.2, SISTEMUL ELECTRIC Sistemul electric al transformatorului este format din infasurarile acestuia si toate conexiunile care-i permit racordarea atat la refeaua primara (de alimentare), cat si la refeaua secundara. nesgurdvile transformatorului sunt construite din conductor de cupru sau aluminiu (mai rar); conductoarele sunt izolate electric intre ele cu email, tesdtura de sticla sau bumbac. infaisurarile sunt izolate fata de toate elementele cu care vin in contact, Transformatorul monofazat prezinta cel putin doua infsurari agezate pe miez, Una dintre infagurari se conecteaza la o sursa de tensiune alternativa si se numeste inféisurare primard. Pe la bornele acestei inf’surari, transformatorul ia de la reteaua de alimentare 0 putere electric’ pe care © transmite, prin intermediul cAmpului electromagnetic, circuitului secundar. La bornele celeilalte infaigurari, numit& infasurare secundard, se conecteaz& circuitul receptor al transformatorului. Din punct de vedere al dispunerii infagurarilor pe coloana acestea pot fi impértite in doua categorii; infasurdri cilindrice concentrice (Fig. 1.3. si b) si infasurari alternate (Fig.1.3.c). Infagurarile cilindrice concentrice au forma unor bobine cilindrice de diametre diferite si de inaltimi egale sau putin diferite (infasurarea de inalta tensiune egala sau mai scunda decat cea de joas& tensiune), care se ageaz4 coaxial pe coloand, lang’ miez afldndu-se infasurarea de joas& tensiune. infasurarile alternate se construiesc din galeti (discuri) de diametre si grosimi egale, care sunt astfel dispuse, incat un galet al unei infisurari sA se gtiseasca intre doi galeti ai celeilalte inffgurari. 12inalta tensiune (IT) } Teton } a. b. e Fig. 1.3, Asezarea infégurdrilor transformatorului pe coloan&: a - cilindrice concentrice; b-cilindrice biconcentrice; ¢ - in galeti alternat Tipul constructiv al infasurarii se alege in functie de valorile tensiunii si curentului pentru care se dimensioneaza infasurarea. 1.1.3. SISTEMUL DE RACIRE infasuratile transformatorului fiind parcurse de curenfi, in ele se produc pierderi sub forma de cdldura care trebuie evacuat’. Dupa modul in care se face Tacirea se deosebesc transformatoare uscate $i transformatoare in ulei. Caldura se transmite de la parle active la agentul de racire prin conductie, iar mai departe, la mediul ambiant, prin convectie si radiatie. La transformatoarele in ulei, sistemul de racire este format din cuva si elementele de ricire. 1.1.4. SISTEMUL DE REGLARE A TENSIUNII $I DE PROTECTIE Toate transformatoarele de putere sunt previzute cu un dispozitiv care permite reglajul tensiunii in gol, in anumite limite (uzual + 4% sau + 5 %). Prizele de reglaj, in numar de trei, se prevad pe partea de inaltd tensiune deoarece aceasta infisurare este plasata la exterior, are mai multe spire $i conductoarele sunt mai subfiri. Capetele prizelor de reglaj sunt duse la un commutator cu prize, care poate fi liniar sau circular. ‘Majoritatea transformatoarelor cu cuva se prevad cu conservator de ulei, care este un cilindra, de volum aproximativ 8 % din volumul total al uleiului din transformator. Conservatorul de ulei este asezat deasupra cuvei, pe latura ei scurta si are rolul de a micsora suprafata de contact dintre ulei si aer si de a prelua variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii mediului ambiant. Releul de gaze (releu Bucholtz) se monteaza intre cuva si conservatorul de ulei si are rolul de a intrerupe alimentarea transformatorului in dou situafii si anume: interiorul cuvei apar gaze ca urmare a unui arc electric, sau cand cuva are pierderi de ulei, ca urmare a unor scurgeri necontrolate (releul ramane fara ulei). Alte elemente care asigura protecfia transformatorului sunt: supapa de siguranjd, indicatoarele de temperatura si borna de legare la masa. 1.1.5. SISTEMUL MECANIC Sistemul mecanic este format din elemente care asiguri compactizarea tuturor parfilor transformatorului, ridicarea cu tot echipamentul (inclusiv uleiul), deplasarea $i transportul acestuia, La transformatoarele de putere, cel mai frecvent se folosesc constructii simple cu grinzi de strangere ale jugurilor magnetice sub forma unor profile U 13sau L imbinate prin buloane de strangere si rigidizate de firanji verticali, care servese la Fidicarea parti decuvabile si la presarea bobinajelor. La capetele bobinajclor. spre grinzile de strangere se pun, pentru presare, discuri izolume yi discuri cu tacheti. permit circulajia naturalé a ulciului din cuva printre tachefi, prin canalul axial infigurari, Discurile acestea sunt presate de grinzile de strdngere, cu ajutorul tirantilor. ic este Pentru transformatoarele in ulei, elementul principal al sistemului mec cuva. Din punct de vedere mecanic, cuva trebuie si reziste, in afara solicitarilor aparute la ridicarea transformatorului, la o presiune interna de pana la o atmosfera. 1.2. DATE MINALE, DOMENII DE UTILIZARE 1.2.1, DATE NOMINALE Regimul nominal de funefionare al unui transformator este acel regim pentru care se proiecteaza transformatorul si in care trebuie si functioneze timp indelungat, in serviciul de functionare prescris, fri ca temperatura in diferite zone si depaseasca limitele impuse. Regimul nominal este caracterizat prin datele nominale, care sunt: a. Puterea nominal Sp, exprimatd in VA, kVA sau MVA, este puterea aparenta secundara debitata de transformator un timp oricét de lung, in serviciul de functionare considerat, fara ca temperatura oricérui element al transformatorului si depaseascd temperatura clasei de izolatie la care a fost proiectat acesta. b. Tensiunea nominal primar Uj, exprimata in V sau kV, este valoarea de linie a tensiunii aplicate inféigurdrii prin@re a transformatorului in regimul nominal. ¢. Tensiunea nominal secundar& U2, exprimata in V sau kV, este valoarea de linie a tensiunii secundare la functionarea in gol pe priza nominal cand primarului i se aplicd tensiunea nominala primard. Aceast& definiie este valabil& pentru transformatoare care au puterea nominal mai mare sau egal cu 10 kVA. Pentru transformatoare cu puterea mai micd, tensiunea nominala secundara se defineste ca find tensiunea secundar& in sarcind nominala cdnd primarului i se aplica tensiunea nominal primara. 4. Curenjii nominali /; si / sunt curentii de linie care parcurg infagurarile cind primarului i se aplicd tensiunea nominala si in secundar se debiteaz4 puterea nominal, infasurdrile avand temperatura conventional nominal (75°C pentru clasele de izolatie Y, A E..B, respectiv 115 °C pentru clasele de izolatie F, H, C). e. Tensiunea nominali de scurteircuit u,, exprimata in procente [%], este tensiunea aplicata primarului cdnd secundarul este in scurtcircuit, astfel incdt curentul care parcurge primarul si fie egal cu curentul nominal, secundarul find pe priza nominal, iar temperatura infisurdrilor egala cu valoarea conventional nominala. f. Alte date nominale: frecvenja nominala f, in Hz, schema si grupa de conexiuni, numarul de faze m, serviciul de functionare, gradul de protectie, pierderile nominale de mers in gol Po. pierderile nominale in scurtcircuit Py, curentul de mers in gol Jo. masa masa uleiului (pentru transformatoarele cu ulei).. neta, 1.2.2 DOMENII DE UTILIZARE Transformatoarele electrice au numeroase utiliziri: in energetic’, in transportul si distributia energiei electrice. in diferite domenii ale tehnicii ca transformatoare de uz general sau cu destinajie speciald. Transformatoarele de putere pentru transportul si 14distribujia energiei electrice sunt destinate ridicarii tensiunii (Ja centrala), in vederea iransportului cu pierderi mici si cobordrii acesteia (la consumator) Transportul energici electrice la tensiune mare este economic, intr-adevar, raportul k dintre puterea activa PJ, pierduta prin efect Joule pe o linie de transport si puterea activa P transmisa pe linie, este cu atat mai mic cu cat tensiunea liniei oF mai mare: i ide a Bell ___plp ete P BUI cosp ae SUCOSP s(U cosp)? ve p fiind rezistivitatea liniei, / lungimea acesteia, iar s sectiunea conductorului liniei. in energetic se folosesc transformatoare cu trei infasurari, cand tensiunea unei surse sau refele se transforma in doua tensjuni distincte. Transformatoarele electrice se mai folosesc $i pentru alimentarea cuptoarelor electrice, pentru sudarea electric& (cu arc sau prin puncte), iar in domeniul puterilor mici si foarte mici, isi gasese utilizarea in automatica si in aparatura electronica. 1.3. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL TRANSFORMATORULUI Fie un transformator electric monofazat avand infasurarea primara conectata la o surs& de ¢.a, de tensiune sinusoidala u,=U,-V/2 sins, cu infisurarea secundara presupusd mai inti in gol. in Fig. 1.4 se prezint& schema electrica a transformatorului in care w1, \w2 reprezinté numerele de spire ale celor doud infsurari. Pentru circuitul primar s-a ales regula de la receptoare si pentru cel secundar regula de la generatoare, in scopul obfinerii unor puteri pozitive p) si p2. Acest lucru va avea influenfa asupra interpretarii fizice a sensului real al tensiunii secundare si anume, sensul real al tensiunii secundare va fi opus aceluia obsinut din diagramele de fazori. Solenatia primar de mers in gol @ = w1ii9 (solenatia de magnetizare) creeaz in miez fluxul magnetic fascicular @, variabil in timp. oy f° Fig. 1.4, Schema electric a transformatorului monofazat. 1SNeglijandu-se c&derile de tensiune pe infagurarea primara (curentul de mers in gol io fiind mic), tensiunea aplicaté la bornele infiguririi primare este egala cu Lem, cu semn schimbat ¢, indus& de fluxul @,, astfel incat putem scrie: _ in infasurarea secundara, care imbrijiseazi acelasi flux magnetic y,9, se induce Le.m. e,, proportional cu numarul de spire w, si egala cu tensiunea tig : a0 at Raportul tensiunilor la borne, notat cu k, se numeste raport de transformare, fiind egal si cu raportul t.e.m., precum si cu cel al numerelor de spire: Jel_ ow Uy gq =€2 =— Wz w2 U9 in care Uj, Uz9 sunt valorile efective ale tensiunilor a borne, la mersul in gol al transformatorului, in regim armonic. Dac& se conecteazi la bomele secundare un receptor, circuitul secundar va fi parcurs de curentul i2 iar cel primar de curentul ‘1 > io. Cei doi curen{i /) si i au sensuri opuse, conform regulii lui Lenz si la fel si cele doua solenatii wii si wai. Compunerea celor doua solenafii conduce la solenatia rezultanta , data de relatia: @ = mi — mi ay Solenafia primar wi se compune din solenafia de mers in gol wiiio si din solenajia primard datoraté exclusiv sarcinii wi} , curentul i} flind riguros proportional cu curentul de sarcind i astfel inet putem scrie: Whi, = pio HAL; wyi, = wyin => wy — Wig = AW +i — Wy! = myiIq =O astfel incdt relatia (1.1) devine: Mil W2iz =O = mio (1.2) Din relatia (1.2) se deduce concluzia c& indiferent de valoarea curentului de sarcina i, solenatia rezultant’ @=wyijq este constant’. Dependenta dintre fluxul magnetic fascicular rezultant @ si solenafia rezultanta @ este bijectiva (Pre = 0) dar neliniard, fiind prezentatd cu linie plina in Fig 1.5. Asta inseamna c& si fluxul magnetic fascicular rezultant din miez este constant la orice sarcina si este egal cu fluxul din miez la functionarea in gol, @= 10. Ecuajia de tensiuni primard, in ipoteza neglijarii dispersiilor magnetice se scrie: do (13) a Riu sicum Ryi} £=E). Raportarea are ca scop objinerea, in primele dou’ ecuatii, a aceleiasi tem. comune E, = E}, care conduce la o schem& echivalent& a transformatorului cu circuitul secugdar (raportat) cuplat galvanic cu cel primar prin intermediul acelei t.e.m. comune. Regulile de raportare se obfin din conditia ca infigurarile raportata si real s& . aceleasi puteri aparente, active si reactive. Din relafiile (1.10) gasim c& Ey/Ez = wi/w2 si, prin urmare, putem scrie relajiile de raportare ale tensiunilor transformatorului electric: (1.13) E\=E)=E-~L = U}=U2- 2 w2 Din egalitatea puterilor aparente rezulta regula de raportare a curentilor si din egalitatea puterilor active si reactive, rezulté regula de raportare a rezistentelor si reactanfelor: Eqly=Eyly > 1y=1™2 242 = £212 2 cm 7 2 Rp} =RIp > =m) (14) = Yr as : » Xo2l2=Xo2ly = Xarkoa{ 2) 19Se inmuljese ecuafia a doua si a cincea din (1.12) cu w/w, sia treia se imparte cu Wy, Obfinandu-se forma raportata a ecuatiilor transformatorului: Uy=RLy+iXoil-£i; —U2= 8319+ IX: "15+JX'L3. Ey; (1.15) Lios 2y=-iX Los hel Raportarea secundarului la primar conduce la obfinerea unor marimi ale infasurdrii raportate aproximativ egale cu cele ale infaisurarii la care se raporteaz’: Rp SRF Xq2= Xoii 12 = Ns UQ=V) Se poate raporta si infSsurarea primara la cea secundara, relafiile de raportare fiind analoage [de exemplu: R} = Ry(w,/w,)? etc.). 1.4.4. INFLUENTA PIERDERILOR {N FIER ASUPRA ECUATIILOR. Daca pierderile in fierul miezului transformatorului nu mai sunt nule, cum s-a presupus pan& acum, funcfia @ = f(0) nu mai este bijectiva si se reprezint& sub forma unui ciclu de histerezis. Dac& Uj = const., transformatorul se poate liniariza, situafie in care ciclul de histerezis real se echivaleaza cu unul cliptic. in acest caz, marimile @ si @ sunt sinusoidale, dar nu mai sunt in faz ci sunt defazate cu un unghi de avans histerezis gi anume solenafia este inaintea fluxului (Fig. 1.6). Curentul de mers in gol 19 se descompune in doua componente: una Jy, in faz cu ®m, numité ‘curent de magnetizare si alta Jw, perpendicular’ pe my numita componenté de pierderi (640 wattata). Componenta Tit fazi cu Om, este aceea care creeaza acest flux (ca in cazul cAnd P,, = 0). Este deci logic ca cealalté component’ Jw s& corespunda pierderilor in_fier, Asadar, luarea in consideratie a vieederor Rea feromagnetic al transTormatorului conduce la aparitia unui curent suplimentar Jy, curent care caracterizeazA aceste pierderi. Se defineste o rezistent& Rw, echivalenta pierderilor in fier, cu o relafie energetic’, respectiv folosind relatia de definitie a unei rezistente si rezulta expresiile: (1.16) Pierderile in fier modifica numai ecuatiile a treia gi a patra din sistemul (1.15), care devin: (1.17) 1.4.5. SCHEMA ECHIVALENTA §I DIAGRAMA DE FAZORI in concordanji cu ecuatiile transformatorului, se poate reprezenta 0 schema echivalenta in T a transformatorului, cu circuitul secundar raportat, cuplat galvanic cu primarul, schema care se reprezinté in Fig. 1.7.a. Curentul de mers in gol al transformatorului are valori reduse, /}9 € (0,01 ... 0,1) Zin, unde Jin este curentul nominal primar al acestuia. 20in ipoteza neglijarii curentului de mers, in gol, schema echivalenti a zansformatorului se simplificd ca in figura 1.7.b., in care rezistenfa total Rk si reactanta natal Xok au expresiile: Re=Ri+Ry 5 Xk = Xi +X hy (1.18) szr transformatorul electric este echivalent cu o impedanta serie Ry, Xok. Aceastd ipotezi sonduce la rezultate acceptabile la transformatoare cu puteri peste 1kVA si la rezultate une la puteri de peste 10 kVA. La puteri mai mici de 1 KVA trebuie s& se licreze cu schema echivalent8 din Fig. 1.7.a deoarece, in acest caz, curentul de mers in gol nu se =ai poate neglija. iXo1 Li Ry X ge 1 2 oe, Fig. 1.6, Diagrama Fig. 1.7. Schema echivalent& a transformatorul curentilor. a-completa; b - simplificata. Diagrama de fazori a transformatorului reprezinti un mod grafic de reprezentare a cuatiilor sale fazoriale. Pentru a construi diagrama de fazori se considera conoscute unmitoarele marimi: parametrii transformatorului, curenfii Jj, Jy, tensiunea de sarcind U’,, curentul de sarcin& 7, precum si defazajul ¢, dintre fazorii U/, si /,. Pentru a putea urmari usor succesiunea de constructie a diagramei de fazori, pe fiecare fazor se scrie 0 cifra care este in concordanfa cu ordinea de constructie a fazorutui respectiv. Se construiese fazorii U/, si /,, la scara tensiunilor, respectiv a curentilor, avand intre ei unghiul @,. Se adauga fazorului U fazorii R'y[ si/X pf. $i se obtine fazorul -E,. Pe directia perpendicular’ pe -E) rezulti directia fazorului flux magnetic ®,,, apoi se obtine fazorul curentului J, si dup’ aceea se deseneaz4 conturul ecuatiei fazoriale a infagurdrii primare. Rezulté in final, fazorul tensiunii la bome U; si implicit defazajul @, dintre tensiunea si curentul infigurdrii primare, fn Fig. 1.8.a, se prezint& diagrama de *fazori completa a transformatorului. fn cazul schemei simplificate, ecuafiile transformatorului se reduc la una singura: Uy=-Up-Rila- Koel (1.19) Reprezentarea ecuafiei de mai sus, in planul complex, conduce la diagrama de fazori simplificata a transformatorului electric, desenat& in Fig. 1.8.b., in care s-a ales ca origine de faz4 tensiunea -U; . 21Fig. 1.8. Diagrama de fazori a transformatorului: a - completa; b - simplificata. 1.5. BILANTUL DE PUTERI ACTIVE AL TRANSFORMATORULUI Pentru a deduce ecuafia de bilan a puterilor active se pomneste de la schema echivalenta in T a transformatorului. in aceasta schema apar trei rezistenfe si, conform teoremei conservarii puterilor active, in transformator se produc trei categorii de pierderi active: in infagurarea primari, in infagurarea secundara si in miezul feromagnetic, Astfel, din puterea activa P; absorbiti de infisurarea primar’, 0 mic& parte R,I?se pierde in infagurarea primar sub forma de pierderi Joule, o alti mic& parte se pierde in infsurarea secundard, o parte redusa Ey/y, = Ry 12, se pierde in miezul transformatorului sicea mai mare parte U3!) cos@2 se transmite sarcinii. Diagrama bilanfului de puteri active al transformatorului se prezinta in Fig. 1.9. 2 a 2 2 RP Pee RE Rol5 Fig. 1.9, Diagrama de bilant a puterilor active, 221.6. REGIMURI PERMANENTE ALE TRANSFORMATORULUI Se numeste regim permanent de functionare, regimul in care méarimile caracteristice sunt constante in timp sau variazd periodic. 1.6.1, REGIMUL DE FUNCTIONARE IN GOL Regimul de functionare in gol este caracterizat de curent secundar nul, / = 0,,sau de impedanjai de sarcin& infinit’. Ecuafiile transformatorului in acest regim sunt: Uyo=RloriXalio-£y; -U2=-Ey: LomLythys Ey=E3=- iXply=- Rly La funcfionarea in gol, transformatorul este echivalent cu 0 bobina cu miez de fier care are schema echivalenta in Fig. 1.10.a si diagrama de fazori in Fig. 1.10.b. fio ®t Fig. 1.10. Regimul de functionare in gol: schema echivalent&; b - diagrama de fazori Pentru a incerca un transformator in gol se foloseste schema experimentala din Fig. 1.11, in care RT este un regulator de tensiune (autotransformator) reglabil, iar T este transformatorul de incercat. Aparatele din schema se aleg astfel incdt s& poaté masura tensiunile nominale ale transformatorului si curenti redusi, in gama (2...10) % din curentul nominal primar. Fig. 1.11, Schema de montaj pentru incercarea transformatorul incercarea in gol, la tensiune nominalA, se realizeaz& astfel: se regleazd din RT tensiunea aplicat& transformatorului pan cand aceasta ia valoarea Ui = Uin $i in acel 23moment se masoara valorile P19, /10, $i Uzo. Cu ajutorul celor patru marimi masurate la mersul in gol, se pot calcula céteva date caracteristice ale transformatorului si anume: © raportul de transformare, cu relatia k=U,y/Uz, (pentru transformatoarele coboratoare de tensiune), raportul de transformare fiind intotdeauna supraunitar; © curentul de mers in gol raportat ta curentul nominal: fT S " 7 Aol%]=— 2.100, in care I), =~" , (Sjq este puterea aparent’ nominalé primara); ln In Pren=Fo-Rilio=Fio > (Ruf = 0. data fiind valoarea foarte mica a curentului de mers in gol). Asadar, la mersul in gol, puterea absorbit sformateral,—ali it la tensiune nominala, reprezintd chiar pierderile nominale in miezul feromagnetic; © factorul de putere la mersul in gol cos Og Se determina cu relatia: pierderile nominale in fier (miez) se calculeazi cu rel Fo cospig = € (0,05...03, 10” Troha “ 4 avand valori foarte mici, de unde se deduce faptul cd in gol, transformatorul absoarbe 0 putere reactiva insemnata; © parametrii Ry si Xy din schema echivalenté se deduc considerand c& Ry << Ry, respectiv, Xo} << X,. Deci, la functionarea in gol, schema echivalent& este reprezentata de un circuit Ry - X, paralel, astfel incat avem: Fo=Pre=Uioho cosg9=Viglw, me Uo (1.20) " Ty a Aosingyo R, 1.6.2. REGIMUL DE FUNCTIONARE {N SCURTCIRCUIT Funcfionarea in scurtcireuit este caracterizati de Up = 0, sau de impedanta de sarcin’ nul. Schema echivalenta simplificata a transformatorului la scurtcircuit este prezentata in Fig. 1.12, parametrii R, si X,, numindu-se si parametrii de scurtcircuit. Se poate defini fensiunea nominala de scurtcircuit a transformatorului ca fiind tensiunea care, aplicati unei infisurdri cand cealalta inffisurare este in scurtcireuit, face ca prin transformator s4 circule curenjii nominali. Din schema prezentatd in Fig. 1.12, deducem valoarea relativa a tensiunii nominale de scurtcircuit si a componentelor sale: ee eee t= Uk -ZkLin Lin RetXGr_ | RelnY ( Xeoelin vw, (1.21) Un Vin Un Un Un sa in care: mn se numeste tensiune nominala de scurtcireuif raportata, iar uka Si Ukr componentele activa si reactivi ale acesteia, care reprezinti dou mirimi ce caracterizeaza transformatorul. 4Li Xe Xo Pentru incercarea de scurtcircuit se foloseste 0 schem& asemandtoare cu aceea din Fig. 1.11, cu deosebirea ci, in secundar, se monteazi un ampennetru Ux A? in locul voltmetrului Vo, iar aparatele 2 se aleg pentru curenfi nominali si pentru tensiuni reduse (15 ... 20) % din Up. Se regleazi din RT tensiunea, pana cind prin transformator circulacurentii nominali $i se citesc datele Ujk, [ik = Jin si Pix. Cu ajutorul celor trei valori masurate la scurtcircuit se determina alte marimi caracteristice ale transformatorului: -x Fig. 1.12. Schema echivalenti la scurtcircuit. © tensiunea nominali de scurteircuit in procente se determina cu relafia: ty % = Zik100 € (4.15) % Un © parametrii globali Rk si Xok se calculeaza cu relatiile: [ 2 A U Aya Ht, ray(Fe) -R} =\2}-R? (1.22) Ny Vk * pierderile nominale in infésurari Pjn, 1a temperatura standard Oy (75°C pentru transformatoare in clasele de izolatie Y, A, E, B, respectiv 115°C pentru clasele de izolatie F, H, C), se dedue cu relatia: 6y#235 PnP“ gi935 in care 6 este temperatura transformatorului in momentul misurarii pierderilor Px: ,conductoaredin cupru (1.23) © componentele tensiunii nominale de scurcircuit se determina cu relatiile: Retin _Reln ype hotlin Koln : (1.24) Yin Un Un Un Ua 1.6.3. REGIMUL DE FUNCTIONARE iN SARCINA Funcjionarea in sarcin’ a transformatorului se trateaz considerénd impedanta sarcinii de expresie Z = R' + jX'. La functionarea in sarcin’, se poate lucra cu schema echivalenta simplificata a transformatorului si, conform acestei scheme (Fig. 1.7.b), se pot determina curenfii prin transformator cu relafia: : UY, : (Ry tR PP +(X oe +X in care: R’ si X' sunt parametrii electrici ai sarcinii, raportaji la primar. Conform regulii lui Lenz, sensul curentului 2 este opus sensului curentului /1, deoarece curentul /3 este indus q in secundar. La funcionarea in gol, putem scrie relafiile: Ug = 25