Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Arghezi PDF

    Uploaded by

    Bianca Gloria
    8 views15 pages

    Original Title

    arghezi.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views15 pages

    Arghezi PDF

    Uploaded by

    Bianca Gloria

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    TUDOR ARGHEZT (n. 1880) VIATA Tudor Arghezi sa niseut 1a 24 mai 4880, in Bucuresti, din p&rinti (rani, ori- ginari din Oltenia, Copiliria si-a petrecut-o la tari, unde a cunoscut viata sub toate aspectele ei: Ade tam du} tari hoiniream, iesearn la chmp. Mi ui- , dupa rafe, dupa cameni de la A inydtat alfabetul inainte de a intra in scoala elementara. lar inclinatia pentru literatura se manifest inci in-timpul liceului (pe care -s ormet la Bucuresti). In ani de studii, poetul a cunoscut gi a legat prietenii ce avez s& dureze toatd viata cu unii din elevit liceului Sf, Sava", mai tirzia scra- tori cunoseuti; N. D.Cocea, Gala Galaction, V. Demetrius. idata Eminescu, Tudor Arghezi se impiica grev eu sistemal rigid nint Indatinat in scoala de pe vremea copilariel Ini. de pe bincile liceului, Arghezi a Inceput si serie si <4 pablace poezii. Primele versuri le-a seris — dup& cum insugi marturiseste — in joecd. pentru a dovedi unui coleg pletos gi foarte infumurat, care se credea mare poet, e& poate si compuni la repezeali 0 poezie mai bund decit cele serase de el. Coa dintti poozie tiparita a Tul Arghezi o gasim intro revistl condusi de Macedonski, Liga artodoxd. Tinarul poet colaboreaza apoi la Resta moderna gi 1a Viafa nowd, semnind Jon Theo. Aceasté semnatura repre- zinti numele prescurtat al poetului, numele intreg find Ton Theodoresen. Cu pseudonimal Tudor Arghezi, el avea si semneze abis. dupa 1908. In perioada colaboririi la Liga orlodord, poetul frecventa cenaclul Literatorul al lui Al. Macedonski, fapt care explicd orientanea simbel a primelor sale productii lirice. Totodat’, el era, si Cocea, un asida frecventator al clubului soci poeziile sale de tinerete, ca de exemplu Caligu migedrii socialiste gi muncitoresti de la sfirg Dup& aparitia celor dintli poezix (1896— nimie ping In 1904, clnd, impreund eu-V. Linia dreaptd. Aici va publica un eich Tindrul poet ducea o viata grea, nevoit si practice tot soiul de chimist la fabrica de zahar de la Ch slain doritor si triiased viata oS ain bcd desavirsires | 32 realize Intre tid mt Ss, dupa citiva a $i revoltat, a pintsit vine eaethall, Iuind apo) pozitie, © GEMREEGRS & wiciior ei mong le nit 1901910, 314, BBR tes Etta, apor ind a nea zilnied pri felur iibletaicis mirante. sind) Dio, pe cind poetul se 2/18 HS in stelinitate, N. D. Cocea ‘até sociald $i, in primul MMMM al acesteia, publica o poerie, Ge searé, po care o avea de mult) deatg epee Poesia: faccente noi fat de crealiile precedente ale au octal: dared oe eee aor al unei uriase actin de transformare a Tomi 5 intul 2 Sa fie plug ce fata solulut @ Sehamaba, Lasind in urna) BU Belge Tators in tard, poetul coleboreaad Te revista Facla ui N. Dl Goeeay unde se afirma ca un pamfletar deosebit de talentat. © data ancorat in publicisticl, Arghezi avea si ramini un marist pasionat toata viata. In perioata dintre cele dows rézboaie mondiale; seriitorul a colaborat aproape la toate giarele democrate, Ia toate revistele literare mai de seama — intre care Viaja romineasoi — $i. condus 61 insugi citeva publicatii: Cronica (1915— 1946), Cugetul rombnese ee mai ales, Bilete de | (ceria I, 1928—4930; seria IF, 1937-1938; 5 tei perioade, Arghezi s-a manifestat ca un poot de mare vigoare si cu preocupiri tematice foarte variate, jlicind mai multe volume de versuri, printre eare Cusinte potrietie (927), Flort de i (1931) si altele, romane, ¢rfi pentru copii ete. si desfasurind tn i timp o sustinuta activitate publicistiea. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, activitatea lui Tuder Arghezi, ¢a si aceea a tuturor scriitorilor antifascisti, se izhea in permanen|é de cenzura instituita de dictatura militaro-fascista. Cu toate acestea, poetul a Teusit sa publice,- pind In 1943, 9 seam& de atticole presirate en aluzii antifasciste stravezii si chiar un pamflet virulent, intitulat Baroane, indreptat direct impotriva reprezentantulni Germaniei hitleriste 1a Bucuresti, Yon Killinger. In urma acestui pamfleb, seriitorul a fost in lagdrul de la Tirgu-Jin. ‘ 1 Dup& 23 August 1944, Tudor 6 muncitor pentru construirea orinduipit Tease articole, seriitorul a salutat pealig relevind sensul cuceririlor celor op m deputat in Marea Adunare Nat; pace din fara noastrs. National 0 Cintare omului (1950) gk volumul Stihur! pesriie eee In anii puterii populare, opera Ini Tudor Ary i ‘a devenit 2 at maselor largi de cititori. ‘In cinsiea celei de-a tincisprezean tne ‘a cliberirii patriei noastre, coa mai mare parte a operei prctive « aatitenen 4 fost rtipheta leo edie gpteula in tira) de mas, (eee lo r reali, volumele gi Cintare omului x Promiul do Stal BIE es ponwraneia a Pentru meritele sale deosebite pe tarimul ereatiei gi actiyitagii f , Y wt f ctivitaf ii obgtesti scriitorul a fost distins, In 1960, cu prilejul Implinirii virstei e i cu ordinul Steaua R.P.R. el. 2. ote eee ‘dariticlst ofits wolumal de 7 (4855), : ghe: OPERA Opera vast a lui Tudor Arghezi imbritiseazi o diversitate de teme. Ca provator, Arghezi a cultivat in trecut eu predilectie pamfletul, veptejind diferite stiri de lucruri, din sovietatea burghezi, creind nenumiirate portrete satirice, in care sint stigmatizati o seamé de reprezentanti ai acestei societiti. In versuri, poetul atac& probleme filozofice, ia atitudine faji de eveni- mente gi fenomene sociale, exprim’ sentimente intime, cinta framusetile marote si cele gingage ale naturii. Creatia sa poeticd culmineazi cu poeria inchinata omului eliberat, fiuritorul tuturor bunurilor materiale gi spiri- tuale, constructorul societi{ii socialiste. PROZA Elomentul protestatar este evident in majoritatea operelor in proza ale Jui Tudor Arghezi. Mediul descris in Flori de mucigai e infatigat, de asemenea, in Poarta neagrd. Siarile de lucruri caracteristice tnchisorii sint prezentate mai aménunlit, cu numeroase referiri la situatii- reale din viata peniten- ciaralui Vaearesti. Notind situajii cunoscate direct, insemnarile euprinse in Poarta neagra se apropie de specia reportajului. Faptele concrete sint inst organizate in vederea comunicrii unui sens general si descrise cu atita maiestrie, incit paginile scriitorului se incadreazai in stera creatici artistice. Mai apropiate sint buc&tile din acest volum de specia i indu-se prin faptul ei autorul nu se mulfumeste si expun Yine, comentind, entuziasmindu-se sau_ indigi sugrivite. Precizia observatorului se uneste in ¢ Poarta neagré adopt o atitudine de dusr inchigorit gi a. tatregului aparat. de stat burg fa{ai de condamnati, pe de altd parte. Diree| un adyersar nemilos, care denunti narilor. O scend infaligeazt atitudine: inspectiei unit a In timp ce adunafi pe dowd rinduri, sovialigtit g (Seond ta Jilava). i Celelalte volume de provi ale. cea mai mare parte, ri 30 q bi dezmstul gi I 4 coruptia inaltulit ler eT de ysamsaré® inire iafiertmandrijilor, care gira ASUma Tt alegoricd stir eee ete, te ale ordinii do stay pea ee ve ae telinite aspect ns si anumite abateri de Ta y paturalisrnului. In unele sel Jara te K fegimmrilor UeCWe im A la asemenea conseeinte, ine Tn volumele de proxi gist | ial mani 4 alistd, In special Manes otiei 1 cs Tlete, seriitoral duce deserierea abjectiel Me ashe Ot aes ideii, se eior concrete devine 0 piedicd pentn ‘Arghezi 3 Diciniea see iesilla gi scenele sees ie eae politicians nari ismul, slugdrnicta fenomene ca parvenitinea seriitoruiui de condamnare & orindini care contureazs atitudinea pe exploatare. SINGE $I AUR ; in prozd care reflect’ atitudinea eon Unul din pamfletele in prozd care reflect: L torului fati de stapinirea din trecut poarta tithl Singe sé aur ( cu miiestria caracteristic’ autorului, pamfletul e animat de ura cirmuitorilor cinici si eruzi | societitii burghezo-mosieresti. ‘ x Telul urmarit de seviitor in Singe si aur e acelagi ca $i in serieri cu caracter social: punerea in lumind a Srumuseti sub ehipul unui om oribil la vedere si, implicit, demascarea mixgay flate prin artificii stralucitoare. Pe temeiul unui articol din’ ziarul Roninia muncitoare, Tudor Arghezi infatiseazd cagul unui mare rizboi ajuns cersetor, sergentul Marin Ionescu, erou all rigboiu independent. Portretul omului, schijat sumar in efteva 5 Sapturi ce inspira groazdi. Cu ochii ingropati in orbite, fara nas gi Picioare, sprijinit In cirje, fostul sergent © acum ,omul cb mat | fara romineasci'. Zugrivindu-| pe Marin Tonescu sub. a Setiitorul strecoara de-a Iungul intregului pamflet un sai subtul céruia pulseazd compitimirea pentru nenorocit: el descrierilor, atribuind inaltilor demnitari de stat. h Huntricd) gi slavind tm fiinta ce nu mai ¢ decit 0 cele mai inalte virtuti umane. a Extrem de con Incareat de sensuri, 1877 reprezinta ,, farii, tn catitat ie iamant gis Sl renuntind ta Pentru asemenea f, de lei, reduss prin inal suprimata cu totnl. | tre ” Jocul unei existonta, veteranul & primit yan sft penerog fc gees S28 oral unei astfel de spoveye, Binetoioare ea teel eee oak xeteramabl Marin sa simtit cu attt i [Best l Gasa dota de eltc» donna cael, tt conptinental Mereu biciuitor, pamfletaral prezint situdtia. enna dren a ee Sita i teoomen tipie tn Rominte diane tampon gi ne pide cee des 2 ipocrizi, dust pind 1a ultimele fret se ¥a mai ridica 0 statui . independenjet nonstre — serie Tudor Arghesi — sa face ea. $1 In sh ridice | eu ReastL IN RHE GL pe socio dt plated va peers at idee an te » A guvernantilor demagogi, smul ce musteste in fiecare frazd atinge cul: i i fiecare mea in ultimele ali- care valul spetantei menite sii macchens o realitate tragic © ent, desi cu un calm simulat: ¢ viok at viol amentul calor de la Casa oastel tl ghicim. Peasia tui de dondzoci gi cinek nevoile unei optimi dintr-un Darbat hntreg. Det ironia sfatiiui ce 1 8 ‘sn past de Macatee da se Pesto face alisior ch sergentot nv that Pi Incllpiminte ce trebuiese lustruite, de treizect gi gas de ani Inchelatit Idees in jurul edireia se cristalizeazi ‘intregul pamflet e ci acea fanfa- 35 patriotand’ desfigurata de feluritele institujii burghoze, do la. parl 4 la presi, nue decit o perdea de fum menita si deruteze opinia Aceast& idee se precizeazi deplin din ultimul pasaj, pitruns de je amard: coninia muncitoore dovedeste 0 ge si mare destule cuvinte de Spier isa ck ate ane ee err i selidaritate ome: yar, pentru auzal si inima cel de. jor C8 $e a parlamente Gee ie vurma urmel, Marin’ Touescu nv-i ik cergetor slat Parletul Stnge i aur, contine une din tristurle carcteritice tn roel artel_ argherien® Pare dance total @ acestua. Niel wrt nt 0 iat d area | a) a. NV Eto ogee th Goce Santa ta con patriotism al eirmuirii de odinioar&. mae Artist _rafinat, Arghezi aoe a sentimentelor celor mult: publicate, cele mai mule. © atitudine de netarmar: find purtitorii supreme: frumaset sarcasm indreptate lm vede in el un simbol in Farge mcsell 2 a SD Coren, ed deagusoe pumiira summa simply = nian, am CeO, a om nome stee: i “i 2 sums ee Be < _ «0 cath, aa gO, s = ke puncte . < ~ nae uma Accen Pree scan oonpame gi velumall, de mucigai. In Cins Souor.cuma piecing de hapeitaray dreptate aflat ° cult pe sled. © mare b —— ‘scrise condamai luxu opua se deseneard chy puni meyteyugul efnti framusetile & fn Suwe, care am ‘waiegfe: Poem Tare mec, soni in Lasts § OUMEMNR Pe came © ae a wasus Ot 2 se simi stead ta ari. Un numir de pe ox lupioad die Bn jalea {aril pastiite de ocupantes Ritiergt: ju de siapile ime — Aceasté framintare nu e ins una sterild sau mai cu se: inti: Gi ea reflect& intrebirile gi frimintarea unor intregi ieee i bemoan intelectuali cinstiti, pentru care devenise clar falimentul Sandia burgess gi al Lilozotiet eh ‘ema fundainentali a liricii argheziene exprim& ttt i Kdason chinuitt, de oltre sosete congliints a aaul inviae doe ar existenjei. Poetului nu-i apare de la inceput clar care este acest stop si eum irebuic 8 trdiascdi omul pentru ¢ nu-gi irosi viafa in zadar. De aici, zbuciu- mul interior, cdutarea neintrerupta. Cu toat& varietatea lor, volumele de yersuri ale lui Tudor Arghezi sint legate intre ele printr-o aspirafie unica spre un ideal de perfectiune, vag la inceput, deplin precizat in ultimele creafii! cele realizate in anii puterii populare. Pareurgind volumele poetului, se poate urmiri in ele desfigurarea unei drame de constiin{& ou substrat filozofic, Tn congtiinfa poetului se infrunta si se contrazic setea sa de cunoastere { de transformare a lumii prin lupta, cu govilielile, deceptiile si resemnirile, eu acceptarea vietii asa cum e. In mai multe poezii se vorbeste despre yasinde... de a creste indoit® (Trinmful) si despre ,,povara a dowd vieti" ce se exclud reciproe (ehotdrire). Poetul cinti cind miretia eforturilor in slujba unui ideal, ind visul unui trai lipsit de glorie gi scutit de riscuri, al unei resemnani tihnite gi inactive. In lirica arghezian de dinainte de Eliberare, accentele de revolt alterneazé frecvent cu versuri ce denot& imp&carea cu datul sorfii, renun- tarea la lupta impotriva unei lumi care se afl sa opozitie violenta en idea- inl de perfectiune spre care poetul tinde, totusi. "Sub influenta educatiei religioase, poetul identifica adesea idealul de " pérfectiune cu dumnezeu, care devine astfel ,visul mew, din toate cel framos’ ciutorea divinitatii infeleasX adesea in acest sens, umenizats, constituie astfel una din temele poeziei argheziene. Pozijia sa misticd alterneazi cu o Iucidé ancorare.tn viaja de toate zilele, dar toomai inconsecventa legiturii eu realitatea vie face ca o parte a _ operei sale poetice s& aib’ un mesaj confuz. Zbuciumul exprimat intr-un gir de poezii cu titlul Psalmi provine tocmai “din lipsa unei idei clare despre scopul i rostul viefii, a nofiunii de d sire, pentru care poetul apeleazit la solutiile mi Neputin{a cunoasterii raspunsului la tntrebi nuieste in constiinja poetului frimintiri ce a} intensitate tragic’. Uren descurajat, ‘pus la indoiald explicatiile date nlingind pierderea credinjei naive ins hooniceased, Intre dowd nopti ete). Dar aceste versuri reprezinta nun Poerii ca Lingoare, Buna-vest stituie o alts laturd a poozici ‘alte poezii ale yolumului Cavinte es unuilsontiment de impucare §i MrT poetulni inceteazd de a mai fi ge refuzi cunoasterii omenesti sterile, poeziile din accel ich ogorului, sporirea roadelor. . er pivinitatea mu Bae sania dis iegii juratoare (Deni). : ace Te pastoiemal arghezian reprezinta un Lanta oe s neajd, on toate elementele vizibile de Wir ion nsideranea = Obiective ca manifestare a unei puter! nevazu (chiar ae itd in fenomenele materiale) araté of poctl © TEE esas Dar Arghezi se situeaz’i acum net in afara concep! i pentru care unica realitate o constituie Iumea SP famea rd $i vis material nefiind altceva, decit, wm : a 2 Intelegerea deplina a vietii si lumii pe baza materialismului o vom ‘nregistra In lirica argheziand intr-o faa superioard 1 aay reatiei poctului, anumo in Cintare omului, poem apérut tn ieaay populare. Sub influenta ideologiei clasei muncitoare 51 8 view patria noastra, autorul Cuvintelor potrivite 151 reconsider& profund conceptie despre lume, cistigind intru totul Jupta sa anterioard clibera de misticism. Aceasta pozitie filozofica inaintata se vadeste si intr-um publicat in 1959, $i care coustituie o replica directa dat& in care exclama: «Vreau sd te pipdi gi sd urlu: ,.Este\*». In veoh poetul si-a concretizat indoiala in existen{a divinitajii, preoeu Yerifica, pe baza ratiunii, a simturilor sale, afirmatiile religiel In noul Psalm, poctul exprima convingerea necesit&i fantoma fiintei supranaturale existente doar in inchipuirea 0: c&rora s-a exercitat indelung apisarea unei gindiri vechi gi a Tncere de-o viaja Jung’, si stim un cea: i, § 5 la sfat, Siitegl wom de mine de can mam aratat Peon eam, ia eee Inviersunat de piedici, s& I i a » 8h le sari Dar trebuie,-mi dau seama, cinema Astfel, poetal care exprimase anteri js cinstifi in efutarea adevarului despre sencetnt indelung si devine, in noile conditii, cintaree ‘iri si al tnfaptnivii ee destégoara liber. i de a simfi al noii umenitati, legate de ncolo de existentareald,ci in! x : pene. Postal se ifajipearé ca un purtator de cuvint al jarani incovoiali din vremi imemoriale corner Malta Scena bicinla hoierec. hale ye ee) ot, Seriitoral aduce un elogin neprecupetit. parinfilor 4 {uturor celor care au facut posibita, Te tenes ore eaten ai, omenirii pe treptele civilizatiei gi culturii: cares Ca 54 schimbam acum, Intlia oara, a conde’ si brazda-n ealimara, Batrinii-au adunat, printre plavani, Sudoarca muncii satelor de ani. ‘3 solideritatea cu genorafiile fri numér ale celor asupriti, e arta ca un ecow al suferintelor lor nemd&surate si ,rodul ii intregi*. Arta lui e rezultatul unui efort continuu de a pre- n ciutee graiul robifilor gliei: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite En am ivit cuvinte potrivite Si leagine urmagilor stapini. Procesul creatiei artistice inseamn’ — in eoricepfia argheziand — trans- formarea in clatec a suferinfei ce a strivit timp de milenii viaja mulfimilor, metamor- comunicarea strigétului de revolt in toat& intensitatea lui, fozat in melodii cuceritoare: $i frimintale mit de stptgentn, Le-am fin visuri si-m icoane. 4 Fecal das sdeeese:cmgeet ne, Venimul strins J-am_preschir in miere, ‘imbat Lésind tntreags duleea Jui putere. Am luat ocara $i, torcind Am pus-o cind oe bie, cind er. Desvoltind aceast4 idee, Argheri relevé capacitatea on vi unui element putin intilnit ping la el in literatura noastré: uritul. } Ont ia i, in Testament, un inteles nou. ss ni) _ “urli acumulate in inimile ansenr convulsiv, zh6t Ind" ent a] neamulut eu : Guott, sub aparenta unor simple ,cusinte 20 Gmpilatorilor intoomai cum jem! acest faranilor gerbi: abdat sontoaree In cuyinte vhte-neet, pedopsitor, Slecn crimes tuturor mmarturivit in Testament caprinde note pro oeaiei ancorarea in viaja sociald, Grezul artistic unor necesiti}i sociale (ys mirturisese ch poetul eerea p' imaginile (,slova faurita" ) si fie ecoul Slova de foc $i slova faurita Jenirccheaten carte se mari, Ca fieru} cald imbrafigat in clegte. Poezie plin& de infelesuri, de o rard forfi 94 plasticitate @ im Testament reprezinta un adevirat manifest artistic realist, con embrion tendintele pozitive ale ereatiei arghezien ‘ Tn aceasta poezie se pot observa totodati si unele limite, general, creafiei argheziene de dinainte de 23 August 1944. Poes Taspicet atagamentul autorului fafi de popor, de cei ce muneese, impotriva exploatatorilor. Aceasta uri nu d4 insi nagtere, tm ~ §i nici in alte poezii din treet — unei chemari la Tupta. adreseaz’ maselor, spre a Je Indemna si se ridice tmpotriva impil mulfumindu-se sé biciuiasca prin cintec huzurul §i indolenja eelor tau munca celor multi. Arghezi va crea mai tirziu, in anii soci poezii cu caracter revolutionar. Realizares artistiea ae * Asomenea tuturor pbesiilor arghesieno, Tesiamel printro exceptionala plestivitate, Tn cuprinsul poortor ideaa tunor imagini de o vigoare potin obignuita. Utilizind construind metafore ex totul neagteptate, poctul o ‘ -Baruite eu o putere unich de concretizare a gindieit pre yun nue adunat peo earte, despre wseara ry one trecutului .,prin ripi gi gropi adinci*: de sea post: Durerea stesbunilor exploutati Tanctie prota’ Yienii.. Idea c& arta pe ee } Muncie protestatard este transmisé prin ‘hee ascuns sub frazele maiestrite: Hiciul rabdat se-ntoarce tn san in indicarea continntulni de revolta Sa oa viguros: ,slova de foc’ ,.se mdrité tn carte eu .fieral cald imbripisat de cleste'. In Testament, conoretizarea ideilor are ca regultat producerea uno) imagini ce creeazd impresia de forjé, de ceva imens, colosal, Condeiul ests vazut ea descinaind din apis cilimara deriva din brarda; tnaintagii pootuly au adunat", printre plivani, ,sudoarea muncii sutelor de ani; tn versurilt sale, poetul intrebuinjeazd cuvinte ,frémintate de mii de sdptdimini*: « sramuri obscura, ,iesitd la lumind din pddure", poarté in virf, ca un eior shine orodul durerii de vecii tntregi*; tn adincul” cér\ii poetulul ,zace minis uinilor® Serisi cu o mare miiestrie, Testament e una din cele mai viguroase poezii argheziene. wélovw faurita*, intocmai e a CICLUL 1907 Ciclul 1907, mare creatie realizaté de Tudor Arghezi in ani regimulus democrat-popular, reconstituie atmosfera marilor riscoale faranesti de la inceputul secolului al XX-lea. In acest ciclia, arta poetului ge intilnegte eu aceea a pamfletarului gi, din tmbinarea lor, rezulté 0 sumé de ,,peizaje* de o mare originalitate artistic’. Ciclul se deschide cu un Cuvint inainte, un fel de prolog care vesteste solemn dezlintuirea riscoalei: In anii nou’ suté sapte, — a din sonin, in mart S-a ridicat ope cer, Si din Flaminzi, $i In lumina unei intelegeri stiintifie tafi e infifisatt ca un act pi , al une saere, uri tmpotriva orindus Deseriind foeuril le ce ae plin de mérefie, fixat pe fundalu —mnare masura si in ol Freoventa wmv 4) poetul recuse 5 “1 greoi, inaccesibil. F peer acl “oy churiv. Maiestria Iai consti ae singin arti ear fara intortocheri stilistice, roa er papular’ wen Simplitatea lirieii argheziene @n anil Perens UP ead inaltA finutd artisticd 1a care, prinir-0 or ae eae ajuns acest neintrecut mestesugar al ve} 7 potrivite. Arghezi, artist al euvintulul ' wie sO Tador Argh este unul din seriitorii care au reugit sa hip original posibilitatile graiului rom adus 0 contributie esentiala inte $i Jocutiuni co cu putere ideile de loc utilizati in de argou in contexte ‘Autorul Cuvinielor poirivue a adus expresiei poetice. introducind in poezie cu la el antiartistice si facindu-le s& exprime Astfel, el introduce termeni putin sau expresii din limbajul periferic si elemente de vulgaritate. Tudor Arghezi e unul din mari creatori de, imagini tura romind. Epitetele, comparatiile, metaforele, surprinzitoarel le stabileste autoral imbritigeazd totalitatea existentei: geologice, geografice, fauna gi flora, regnul animal, fenoment si umane in genere, neomitind tebnica, extinzindu-se pina § tiunilor. __ Proprietatile specifice unor fenomene sint imprumt anne opuse prin natura lor. Fiintele vii dobindese « i : El, singuratic, duce c&tre cer Brazda pornita-n tari, de la Cind fi privesti, impiedicati tn Par. el de bronz si vVitele-i ¢ OF Anumite viet sugereazi poetului natura moar! * jqnate. 0 insect © © ‘boat... de cafea*, eee ae biecte contec- vd iy, to pa a j, dimpotriva, e ite * (Vaca tur dumnezeu). Maint ve unor fpturi vii: lefite li se atribuie acfiuni, ginduri © sicti poveste Zig umbrsta din ee Tu ag vrea cova si spun Din aaur, zise bigiea de stpun... (‘Pabula) Cu asemenea capacitate de a trece pe nesimfite dintrm domeniu aitul al existenfei, Arghezi face s& rasune in opera sa 0 variatd gama de stink Suletesti. In cteatia seriitorului, vigoarea se intilneste cu. jingagia, sarcas- qul cu umorul gratis gi eu duiost ‘Uneori, intr-o Ta Gk Sgt : Joc sugestia puritayi desivirgite gi imaginea perversita{it {ari margini. ‘Trai pus pliscal eu 7200 mille ni pe stinea invoorelor mele, gi Wes Sanit 1 aained 1st Seat Mecini 91 bale ramin dupa tine in munti si seeetd galteay puss fa see —-si, din toate pasanile cu graiuri cintatoare, Imi ‘agi cirdurile de ciori. (Baroane) Bogata fantezie vi jonaré a scriitorului @ servité de o verbala. Tudor Arghezi tinde conseeyent Lay concreti masura, incit ca s& se transmité itorului cu pt vial, vizibil si pipaibil. inir-un articol publieat in 1927, oo Me .dat intenfia de a imprumuta vorhelor peal 4 posedat jatent ore publi rig aster isle fe pp (Ars poetica) unele sau musculate $3 ou par de animal Pe lingd introducerea de termeni noi in exp | , Ling introduceren de termens Te ao rian se improspateaz& prin Wérgires, tn 3 ‘sensului unor cuvinte. Tene des apar, astfel, ce $i Le a se dosomnind fie notiunea de veac (secol), fie pe. 1 de etornitate. aulea 9; a seula dobindeso, in versul 54% Cf 4 (Cina), 0 acceptie mult mai lang decit cea privilogiotilor societ&tii exploatatoare 5} T° ‘Ne numai asupra vocabularulut se esr siasupra gramaticil. Uncor, functiile part ilor de stantivul ind intrebuintat ca adjectiv,§1 mt” qeurid, adicd amar si acru ca agirida Tn vederea expresivitayii, sor itorul dep! $i propozitiilor secnndare in fran. Spre Semniticatiy, acesta e accentuat prin exemplu: = Poet, pamfletar, romancier, traduedtor din poezia universala (La Fon- taine, Krilov, Baudelaire ete.) Tudor Arghesi anifestat ca o personali- tate literara de o mare originalitate In toate domeniile in care a activat, des- chizind adesea drumuri noi tn creatia literaré, In dezvoltarea lirieii dintre “ele dow’ razboaie, volumele poetului au Inscris succese de seami, care au fost continuate si ridicate la o treaptt superioari dupi 23 August. Poezia argheziand confine numeroase accente de dragoste pentra cei ce muncese si de ur Impotriva clrmuitorilor societa{ii burghezo-mogieresti. Horie in proz’ aduc, de asemenea, note de protest, dezviluie racile ale regimului ti . pe care-] biciuie neinduritor, denuntind cu violen|a aspecte smpunerit lumii de ieri, caracterizat prin sirlcia, mizeria gi sufe- vrata imensei majoritali a populatici. In versurile gi proza sa, scriitorul se rMiksa ca un artist care reugeste si valorifice In chip original unele din pind Ia el ale limbii, romine.

    You might also like