160 ole exemple inLucrarea este realizata in conformitate cu programa scolara in vigoare. Consilier editorial: dr Clementina lvan-Ungureanu Referent stiintific: conf. univ. dr. loana-Ruxandra Fruntelata Consilier stiintific: prof. Oliver Anghel Coperta: Tuan Nini ISSEEEEEESEEEIESESEISESEESOEOy Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei | VARGA, MIOARA GINA Eseul argumentativ in 100 de exemple / | Mioara Gina Varga. - Bucuresti: Delfin, 2015 ISBN 978-606-8561-64-6 | 8211351.09 | Editura Delfin, Bucuresti Contact tel: 0766 222 021 Comenzi si distributie la tel: 021 627 37 20 Comenzi online: wwwiibrariadelfin.ro E-mail: contact@edituradelfin.ro wwwedituradelfin.ro Copyright © Editura Delfin, 2015 Toate drepturile asupra acestei cart! apartin Editurii Delfin. Reproducerea integrala sau partiala a textului sau a ilustratilor din volumul de fata este interzisa fara acordul prealabil scris al Editurii Delfin.Argument Lucrarea de fata se adreseazé, in primul rand, elevilor care se pregatesc sa sustina examenul de bacalaureat, dar si acelora care gasesc in lectura unui eseu o experienta placuta. Ea este rezultatul muncii de la clas si al experientei acumulate in calitate de evaluator la examenele nationale. Eseul argumentativ este subiectul care pune cele mai multe probleme elevilor, nu neapérat prin dificultatea lui - care poate fi depasita prin exercitiu - cat mai ales prin necesitatea unei exprimari artistice si a unor exemple care sa dea consistenta lucrarii Provocarea este cu atat mai mare, cu cat subiectul se regaseste si in structura exa- menului de verificare a competentelor de exprimare orala. Am inclus in structura auxiliarului o scurté parte teoretica si un ghid practic, ce Contine recomandari concrete in privinta modului de lucru. Eseurile sunt impértite in trei categorii, ca urmare a incercarii de a acoperi toate tipurile de subiecte: proba orala, profil real si tehnic, profil uman. Delimitarea este facuta, in general, de temele abordate, dar si de nivelul de complexitate. Le doresc tuturor mult succes! AutoareaCuprins Eseul - prezentare generall 0... eee 7 Subiecte bacalaureat proba orala nN 1. Nevoia de a citi in societatea contemporané 12 2. Rolul evenimentelor in viata oamenilor... eee 3. Nevoia omulul de a se reintoarce din cnd in cnd la vremea cop co so 16 4, Generatia de adolescenti din ziua de astazi _cosseeey conn 1B 5. Necesitatea de a mentine ,starea de elev" 20 6. Efectul publcitati asupra telespectatorilor sone 22 7. Rolul polteti in relatile dintre oameni... cn 24 8. Rolul publicatilor culturale 26 9 importanta paginilor epistolare din literatura i : 28 10. Interesul adolescentior pentru cultura in societatea actuala 30 Tl. Importanta cooperarii in societatea conterporana on 32 12, Newoia omului de a fi uti 34 13. Modul in care adolescent comunica intr-0 societate informatizata sus 36 14, importanta ecranizarii unor opere literare ... Trae 38 15, Relatia dintre om si cultura ........ eae 7 40 16. Rolul evaluarlor si exemenelor in formarea tinerilor a 17. Modul in care tinerii din societatea contemporana isi petrec simp fiber 44 18. Activitatea de voluntariat : ey 19. Rolul caiatorilor ~ 7 48 20, Rolul sincertati mm relatiie interumane nnn 50 Subiecte Filiera teoretica - Profil real, filiera tehnologica ........ Eee ol 4. importanta campanilor de promovare a unui stl de Viat& S8NALOS wc nenesoneennmenne 51 2 Cartea electronica ea 52 3, Idealul ay 4 Efectele rutine’ é 5, Rolul schimbari in viata unui adoles 6. Nevoia adolescentilor de a iesi in evidenta 7. Dezvoltarea profesionala 8. Frustrare 9, Importanta respect regulior intr-un domeniu 10. Perseverenta ca reteta a succesulul personal 1 Importanta respectului de sine Z 12, Importanta practicarii unui sport 13, Succesul in viata 14, Importanta pastraii unui sl de viata santos 15. Altruismul,calitate umana fundamentala 16. Bunatatea EEersInspesaaAMaauad 17. Bunurile materiale ...... 18, Cinstea, valoare umana fundamentals 19. Conditile succesului in carierd 20. Conduita civiizata in societate ....... 21. Copilaria, varsta de aur a omului 22. Greseala a 23. Greseala, replica... 24 Implicarea adolescentior in protejarea mediulu 25, Importanta alegerii unui model in viata 26. Importanta banilor . 27, Importanta comunicarii pentru succesu muni in echip& 28. Importanta cunoasteri de sine . aeGINA MIOARA VARGA. 29. Importanta experientel de Viata ..rnmn : 90 30. Influenta familie! Beattie a 92 31, Libertatea de exprimare...... = : sesame G3 32. Modul in care ne influenteaza internetul.... 95 33. Orgoliul " 96 34 Replica orgoliului zy 1 saipasaaane 98 35, Placerea i so 99 36 Prieteni.... 100 37. Protejares MEDIUM son 02 38. Rolul cinematografiei in viata unui tanar ener seen 103 36 Rolul datorie’ cvice in viata unui tanar ce pete 105 40. Rolul internetuluiin alegerea modelelOr iN Viatdnnnnnnnnnnnn a” 106 Subiecte Filiera teoretica ~ Profil filologic Here : 109 |. Modul in care norocul it poate schimiba viata eae 109 2 Fericirea, aspiratie umana fundamental 2 4 110 3. Rolul parintilor in educatia copiilor ..... a i n2 4, Destinul cart tiparite into societate digitalizat’ : eae n4 5, Importanta curajului in asumarea propriului destin 7 m5 6. Importanta pastrari valorilor nationale intr-o epoca a globalizari 16 7. Invidia, ca sentiment ce influenteaza devenirea umana 18 8. Importanta jocului in viata adolescentlor Fee 9, Rolul jurnalelor de calatorie in reconstituirea unui spabu cultural. 121 10. Modul in care reltile dntre parint si copi,surprinse In Iiteretura, se pot constitu ‘ca modele pentru un adolescert...... 7 5 122 TL Rolul invataturii in viata unui adolescent 124 12. Rolul scrierilor memorialistice in reconstituirea specificului unei epoci sau a unei perioade cuituralefiterare ce iemuannan 125 13. Defectele umane reprezentate literar .. es : snow 126, 14 Rolul artei in existenta cotidiana a omului Modem mm 128 15. Importanta studiului literaturii nationale pentru un adolescent 129 16. Raportul dintre talent si munca in devenirea unui scritor 3 sone 13H 17. Raportul dintre realitate si fictiune in arta! literatura Sore 132 18. Prietenia,’ ca proces de formare a individului ... d Beagle 19, Relatia dintre receptarea operei si Contextul in cate fOSt SCTE oe nennnnnsne ne 13S 20. Modul in care iertarea influenteazé relatille interumane .... 137 21, Importanta scrienlor realiste snneneee 138 22. Modul in cate iroria influenteaza relatile interumane . vee YO 23. Utlitatea vizionarii spectacolelor de teatru de Catre AdOlESCEME nnnnmrnnnnnennn VAL 24, Conditia intelectualulu........ as ae 142 25, Conditia omului de geniu soccer 144 26 Rolul tudor critice in receptarea operelorlterare 145, 27, Cultiverea sentimentului patriotic 146 28. Idealul in viata ESSE ee eee eae A 29 Importanta educatiei in formarea personalitti 30. Importanta istOFi€l enn ne ca 31, Importanta studiului iteraturi Cee 32.Influenta evenimentelor 33. lubirea, sentiment inaltator al fintei 34, Menirea scriftorului in societatea conterporana 35, Rolul mentorului in formarea personalitati individului 36. Rolul scoli ... 37, Singuratatea, forma de intoarcere spre sine 38. Studiu! literaturi universale 39, Tacerea ..... é 40. Utilitatea scrierii unui jurmal 5 ee 7 Ghid practic de realizare a unui eseu argumentativ Bibliografie i 63 2 SHWaDuUsbNOwWY 4 WWUU EN OOUWSU EV HOWHUD BY Eseul argumentativ in 100 de exemple Eseul — prezentare generala Prezentarea conceptului Termenul de eseu are la origine un cuvant din limba franceza, ,essai", care inseamna incercare. Eseul este 0 incercare, in masura in care exprimé o viziune personalé asupra unel teme, neavand pretentia exhaustivitatii si nici a elucidarii tuturor aspectelor legate de tema respectiva. in acceptiunea literaré a termenului, eseul reprezinta ,O lucrare care trateaza teme filosofice, literare, stiintifice, morale etc."'. Eseul reprezinta granita dintre literatura si filozofie, o filosofie care este insd personala, asumata, rezultatul experientei de viata si a viziunii autorului. Reprezentand o viziune subiectiva, eseul nu ridica problema adevarului sau a corectitudinii, deoarece oricine are dreptul sa creada orice, are dreptul libertatii de opinie. Eseul trebuie ins sa isi cucereasca cititorul, c@ orice lucrare artistica. De aceea, el trebuie s& surprinda atat prin frumusetea si fluenta ideii, cat mai ales prin felul in care aceasta este exprimata. Eseul nu exclude apelul la fondul de cunostinte, la arhiva personala de experiente si de informatii. Un eseu bun pune in valoare nu numai stilul si ideile autorului su, ci si cultura generala a acestuia. Pana la urma, ideea trebuie sustinuté cu exemple, iar cand experienta personala este insuficienta sau irelevanta, apelul la experienta altora este imperativa. Un eseu bun este acela care nu numai ca isi cucereste cititorul, dar il si con vinge. Eseistii sunt, de cele mai multe ori, generatori de idei si de schimbare in societate, in general, si in cultura, in special Scurt istoric Greatorul genului este considerat scrittorul si moralistul francez Michel de Montaigne (1533 — 1592), care a publicat in 1580 lucrarea intitulata ,Eseur’’. Termenul a circulat timp de cateva seco- le, aplicandu-se frecvent operelor din orice domeniu, spre a se specializa ulterior pentru literatura. Se considera ci primul eseu din literatura romana este lucrarea ,Pseudokineghetikos" (1874) - Fals tratat de vandtoare - ce a ap&rut din intentia de a furniza informatii pentru o prefata la un tratat despre vanatoare, sfarsind in mod fericit prin a deveni o opera in sine. Asa cum spunea si George Célinescu, scriitorul ,bate campii cu gratie", dand poate astfel cea mai potrivité definitie a eseulu 1 Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a [X-a, autori Adrian Costache, Florin lonita, MN. Lascar, Adrian Savoiu, Editura Art, Bucuresti, 2004GINA MIOARA VARGA. Eseul se impune definitiv la noi in perioada interbelica, Printre cei mai cunoscuti esesti ai perioadei sunt: Emil Cioran, Mircea Eliade, Paul Zarifopol, Lucian Blaga, George Calinescu, Constantin Noica, Eugen Lovinescu, Mihai Ralea, Camil Petrescu. in perioada contemporana, eseul romanesc se implineste, se completeaza prin contribu- tia fericita a catorva scriitori de seama, precum Andrei Plesu, Alexandru Paleologu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman-Patapievici si altii Tipurile de eseu Eseul se clasificé dupa gradul de libertate a autorului in redactarea lui. Astfel, existé doua tipuri fundamentale de eseu: eseul liber si eseul structurat. ESEUL LIBER este acela in care autorul are libertate totala in abordarea temei. El alege aspectele esentiale, decide argumentele si exemplele. in cadrul acestui tip de eseu, origina litatea autorului este nelimitata. ESEUL STRUCTURAT este mult mai restrictiv, deoarece impune autorului niste cerinte care devin etape ale discursului. Are ca dezavantaj respectarea acestor cerinte, dar are in acelasi timp si avantajul de a ghida discursul si implicit pe autor, care nu mai trebuie sa isi gandeasca singur structura, ci doar sa dezvolte o una prestabilita. Eseul argumentativ este, la randul sau, un tip de eseu structurat. Eseulargumentativ Odata definit conceptul de eseu, trebuie definita argumentatia. in ,Dictionarul de stiinte ale limbii* notiunea de argumentatie este definita astfel a) strategie prin care, folosind o anumita limba, un vorbitor reuseste sa extraga concluzii vala~ bile; argumentatia stabileste deci o relatie intre unul sau mai multe argumente si o concluzie; b) activitate verbala, de natura intelectuala si sociala, servind Ia justificarea sau la respin- gerea unei opinii, formuland un ansamblu de enunturi, emitatorul urmareste sa obtina acordul unuia sau mai multor conlocuitori, care au rolul de judecatori? Autorii dictiona- Tului insisté asupra diferentelor dintre argumentatie si demonstratie. in timp ce demon- Stfatia este obiectiva si rezultatele ei definitive, argumentatia este subiectiva. Ea nu de- Monstreaza un adevér absolut, ci doar un punct de vedere al emitatorului. A argumenta inseamné deci a-ti impune punctul de vedere, a-ti convinge interlocutorul de valabilitatea ideilor tale. ? Dictionar de stiinte ale limbii - Angela Bidu - Vranceanu, Cristina Calérasu, Liliana lonescu ~ Ruxeadai Mihaela Mancas, Gabriela Pang Dindelegan, Editura Nemira, Bucuresti, 2005 (pag. 69)4, Eseul argumentativ in 100 de exemple Ca orice forma de comunicare, ca orice compunere, eseul argumentativ trebuie sa aibe structura Clasica: introducere, cuprins, incheiere. Pentru eseul argumentativ, aceste etape in- seamna: \poteza - care se refera la formularea unui punct de vedere personal asupra temei, ce ur- meaza a fi sustinut cu argumente in etapele urmatoare; Argumentarea - enuntarea argumentelor in sprijinul ideii enuntate; Concluzia - formularea unei concluzii pertinente care sa valideze ideile lansate in ipoteza si sustinute cu argumente. IPOTEZA presupune o raportare critica la tema. S& nu uitam ca scopul eseului ar- gumentativ este acela de a demonstra un punct de vedere. Este important ca acesta sa fie formulat cat mai clar, astfel incat sa poate fi dezvoltat cu usurinta in etapele urmatoare. Punctul de vedere personal poate sa exprime fie adeziunea la tena data, fie respingerea ei. Pentru exprimarea adeziunii, se folosesc asa-numitii conectori de confirmare: intr-adevai, este adevarat ca*. Acordul se poate formula in mod explicit prin constructii de tipul: sunt de acord cd. Punctul de vedere personal poate fi introdus de asemenea si prin structura: consider cd. in cazul in care argumentarea porneste de la un citat, este important sé nu se reia afirmatia, nici m&car partial. Dezacordul, ca si acordul, poate fi formulat in mod direct: nu sunt de acord cu afirmatia/ cu ideea cd. Rolul argumentativ de dezacord este marcat prin conectori ca: din contra, dimpotriva, in schimb, insa, dar*. Respingerea se cere completata cu conectori de rectificare: de fapt, ci, mai bine zis, da, insé etc. ARGUMENTAREA ideii enuntate in ipotez este partea cea mai consistenta @ eseului. Nu- marul argumentelor este variabil, in functie de cerinta eseului. Pentru eseul argumentativ de la examenul de bacalaureat se cere enuntarea a doud argumente. Introducerea argumentelor se face tot cu ajutorul conectorilor. Existé conectori care realizeaza ordonarea arqumentelor: in primul rand / in al doilea rand, pe de o parte/ pe de altd parte, in alta ordine de idei, in plus etc. Chiar daca prezenta conectorilor da eseului o structura mai rigid, este bine sa apara in text, deoarece ordoneaza discursul. Argumentele pot utiliza un rationament inductiv (se pleaca de |a o situatie particularé spre @ se ajunge la generalizari) sau deductiv (se pleaca de la o situatie cu caracter general spre @ se ajunge la particularizari), Calitatea arqumentarii depinde de cat de solide si de logice sunt argumentele aduse in sprijinul ideii. Este important ca argumentele sé fie cat mai relevante pentru opinia enuntata in ipoteza. Fiecare argument trebuie s& ocupe un paragraf distinct, sa fie vizibil in structure generala a textului, > Gramatica Academiei coordonata de Valeria Gutu Romalo, Editura Academie, Bucurest, ecilla 2005 (pag. 73¢ “ Gramatica Academiei coordonata de Valeria Gutu Romalo, Editure Academie’, Bucuresti, ecita 2005 (pag. 735 9GINA MIOARA VARGA Argumentele devin mai puternice cand sunt intérite cu exemple. Este foarte important ca exemplele sa fie \uate din literatur8, din istorie, din flosofie etc, astfel incat sa puna in valoare cultura generala a celui care emite opinii. in lipsa sau in completarea acestora, se poate apela si la experientele personale, dar cu o anumité rezerva, deoarece argumentarea poate sa alu- nece cu usurinta spre un registru facil, banal, neadecvat cerintelor unui eseu. Legatura intre idei se realizeaza cu ajutorul conectorilor. Conectorii pot realiza in fraza mai multe functii: exemplificarea (de exemply, de plidd, in ceea ce priveste, cum ar fi etc.), proba- bilitatea (posibi, probabil, este posibil, se presupune cd, este cu putintd, se poate sa etc. ), cer titudinea (desigur, cu siguranté, fireste), cauzalitatea (pentru cd, deoarece, intrucat, din cauza Gi), comparatia (precum, Ia fel ca, fa fel cu, in comparatie cu), concesia (desi, cu toate acestea, chiar daca). CONCLUZIA trebuie sd fie o consecinta fireasca a ideilor enuntate anterior. Ea trebuie sé confirme ideile sustinute in ipoteza si in argumentare. Concluzia nu trebuie sa repete formu- larea din ipoteza, ci sé prezinte succint ideile, sé rezume intregul continut al partii anterioare. Concluzia este introdusa prin conectori specific: in concluzie, deci, asadar, prin urmare, in consecintd, concluzionam cd, conchidem ca etc. Ea contine cuvintele care incheie discursul si care rman cel mai mutt in mintea cititorului, De aceea, rolul sau este unul special. Daca ipoteza trebuie sa capteze atentia si bunavointa cititorului, concluzia trebuie sa fascineze, sa fie memorabila Indiferent de tipul cdruia ii apartine, eseul ramane un important exercitiu literar, ce antre- neaza atat calitatile artistice, cat si pe cele logice ale celui care se implica in acest complex act de comunicare. 10Eseul argumentativ in 100 de exemple Subiecte bacalaureat proba orala Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A~ 10 iunie. Biletul nr. 73 Citeste textul cu voce tare. Asadar, la ce sunt bune cartile? Povestea Iui Don Quijote ne-a ardtat, contrar opiniei comu- ne, cd omul care citeste nu se alege neapdrat cu mintile rdtdcite, dar cd el se poate schimba cu totul, schimbdandu-i si pe cei din jurul lui. Aceasta este ambiguitatea profunda a unui roman considerat de multe secole paradigmatic pentru nebunia care-| cuprinde pe cel care trdieste prea mult in mijlocul cartilor [_.] Asa ca ma intreb: la ce sunt bune cartile? imi vine sa raspund: Ia totul sila nimic. Poti trai foarte bine fard sa citesti Milioane de oameni n-au deschis niciodata 0 carte. A vrea sd le ex- plici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusetea muziail lui Mozart. in ce mdi priveste, md numar printre cei care nu pot trai fara cdrti. Sunt un vicios al lecturi, Am nevoie sa citesc asa cum am nevoie sa mandinc si sa beau. Hrana pe care mi-o oferd lectura imi este Ia fel de indispensabild ca si aceea materiald. Resimt fiecare zi fara o carte ca pe 0 zi pierdutd. Inainte de ama culca seara, indata ce ma trezesc, dimineata, in caldtorii (ba chiar si in tramvai), pre- tutindeni si oricand citesc. Nu mé pot inchipui fard sd tin 0 carte in mand. mie uneori de ajuns S-0 rdsfoiesc. Gestul mecanic al cititului ma satisface adesea. [...] O carte noud este lucrul cel mai frumos care mi se poate intampla. (Nicolae Manolescu, Viatd si carti) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiy, epistolar. informativ, memorialisti: narativ etc.) Motiveaza-ti raspunsul. ilGINA MIOARA VARGA c) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia de a citi in societatea contemporana? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti. Nevoia dea citi in societatea contemporana in ceea ce ma priveste, lectura este un mijloc excelent de a evada din realitatea cotidi- ana. Atunci cand totul in jurul tau devine greu si apasator, cartea devine portalul magic spre © alta dimensiune. Toti aceia care inca mai cauta printre resursele magice ale lumii in care trim o cale de a accede alte realitati nu au citit cu destulé pasiune o carte. Nevoia de a cit este expresia nevoii umane de a pardsi, pentru cateva ceasuri, propriile probleme, fie si numai pentru a te delecta cu ale altora Pe de o parte, lectura vine sa iti umple vidul interior creat de superficialitatea lumii in care traim. Acolo unde saracia si neglijenta oamenilor a plantat gunoaie, literatura 2 ridicat palate. De aur si de clestar, in care dantuiesc inca cele douasprezece fete ale imparatului. in tramveiele aglomerate, in care se expun adesea mizeria si neobrézarea, prin cartea de pe genunchii tai se revarsa in lume harul gandifii celui care a scris-o, dar si acela al ignorantei, Aci atunci cand citesti, tramvaiul si ororile lui au ramas departe, intr-un spatiu de care, timp de cateva ~ nepretuite! - clipe, ai uitat cu totul. : Pe de alta parte, lectura te lumineaza, te desieapta intr-o lume care incearca in perma- nent s& te abat din drumul spre adevar. Din spatele paginilor, iti vorbesc cei care au afiat, cei care au cunoscut si au inteles rosturile ei tainice. Primul act de intelegere e dureros, caci micile sau marile adevaruri nu sunt comode. Pe urma insa, amara intelegere te face sa te simti mai puternic si dupa acest sentiment ajung! sa tanjesti ca orice dependent, care resimte pana in adancul sufletului chemarea viciului sau. in concluzie, eu cred ca nevoia de lectura este mai apriga decat oricdnd, pentru ca nicio- dat omul nu a resimtit mai dramatic presiunea sistemului si nu a avut atata nevoie sa intelea~ ga lumea in care traieste. Si cum cererea de evadare e mare, piata s-a adaptat, iar literatura e concurata de cinematografie sau de jocurile pe calculator. Sau de orice te distrage. Dintre toate felurile de evadati, cei care o fac prin lectura sunt insa si cei mai periculosi, pentru ca ispasesc pedeapsa maxima pentru vina de a fi inteligenti = 12ite Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie. Biletul nr. 71 Citeste textul cu voce tare. Repertoriul de aménunte biografice este foarte vast. El cuprinde atat amadnunte biografice faste, cat si amtinunte biografice nefaste. Poate include nu numai accidente sociale, ci si eve- nimente importante in viata cuiva: intdlniri cu oameni care ne schimbé viata, mari iubir, mari nenorociri, un accident sau 0 boald, un rdzboi, dar si ceea ce se inscrie in ideea de noroc, cum ar fi castigul Ia loterie, 0 casditorie neasteptatd, care aduce o faté banald pe tronul unei tari, gasirea unei comori si multe altele. [..] Amdnuntul biografic poate fi un obiect, un om, o situatie. [..] Nu-i asa ci amdnuntul biografic poate schimba in bine viata cuiva? Dar oare de ce uni au parte de unul sau mai multe amdnunte biografice care-i fac fericiti, iar alti au parte de unul sau mai multe amanunte biografice ingrozitoare, cumnplite? Nimeni nu stie. Oammenii preferd sa creadG cd altcineva le dicteazd viata. Ca altcineva le deseneazd cursul vietit (Aurora Liiceanu, La taifas) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul, ) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul evenimentelor in viata oamenilor? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.GINA MIOARA VARGA Rolul evenimentelor in viata oamenilor Viata fiecaruia dintre noi este alcatuita din micile momente ale fiecarei zile. Lucrurile care ne fac fericiti sau dimpotriva, M-a mirat dintotdeauna cum lucruri mari din viata incep cu cate 0 decizie de moment. Privind din lumina copilariei, credeam cé atunci cénd ti se intampla un lucru extraordinar, bat mari gonguri cosmice. Ca soarele sta in loc in zilele acelea. Dar nu este asa, Uneori, intamplarile de la care porneste totul sunt asa de mici, ‘incat pe moment nici nu le acordam atentie. Si totusi exista in viata fiecaruia dintre noi momente de réscruce, evenimen- te declansatoare de lungi siruri de intamplari care ne fac, in cele din urmaé, ceea ce suntem. Pe de o parte, multe dintre acestea sunt, in mod paradoxal, banale si aproape imposibil de anticipat ca si consecinte. Am citit la inceputul adolescentei mele o carte bizar, numita Stra- inul misterios, de Mark Twain, imi amintesc ca in clasa a IX-a, cand mi s-a cerut s4 descriu © carte care mi-a placut, am descris-o pe aceasta. Nu imi placuse, nu in adevaratul sens al cuvantului, care se refera la acel fel de a indragi o carte si de a pastra apoi amintirile placute din timpul lecturii. Dar m-a impresionat ideea cartii, anume ca viata este alcatuita, de fapt, din mici secvente intre care exist o legatura cauzala puternicé. Un om isi pierde viata trecand strada. Dar iesise din casa dupé o paine. Care se terminase pentru cd fiul a venit mai devreme de la scoala si a mancat. Lucruri mici, banale, carora nu le dam atentie, cu consecinte uriase. ‘Am reintalnit aceasta idee si in Hotul de carti. O fetita devine avida de lectura pentru cé a pastrat o carte gasita in cimitir si pentru c& uda patul intr-o noapte, iar tatal adoptiv vine sa 0 ajute si ii descopera atat cartea, cat mai ales dorinta de a 0 citi, Despre asta este vorba. Despre acele mici locuri in care destinul intervine parca din comoditate ori din prudenta, pe care stie ca nu le supraveghezi pentru ca nu le iei in serios. Pe de alta parte, unele intamplari sunt cele pe care le-am provocat, pe care \e-am implo- rat sd vina in viata noastra. Poate faptul de a ajunge la scoala dorita sau acela de a-| intani pe el sau pe ea. Acele dati in care am dat intalnire destinului si el a venit De fapt, consider c& destinul vine aproape intotdeauna in intampinarea ta, atunci cand il chemi, ca lasa acele lucruri pe care ti le doresti sa faca parte din viata ta. Dar nu asa cum le-ai gandit. Ca lon care isi doreste cu ardoare pamantul si sfarseste prin a fi ingropat - onorific! — in el. P&mantul lui se sfinteste prin dragoste si devine loc pentru biserica, dar totodaté si loc de ingropaciune, de- oarece atunci cand te iei la lupta cu destinul iti da si iti ia un pret, pentru ca t-a cedat dreptul de a alege pentru tine si de a provoca mari schimbari si in destinele altora. in concluzie, nimic din viata nu este banal. Eliade vorbeste despre sacrul camuflat in pro- fan, despre locurile extraordinare camiufiate sub aparenta ordinarului. Eu cred cé exista in iat fiecaruia dintre noi sanse extraordinare ascunse in spatele aparentelor banale ale fiecarei zi 14Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie, Biletul nr. 46 Citeste textul cu voce tare. Copilaria mea bucuresteand s-a petrecut in mare parte, si datorita proximitatii, in ceea ce Baudelaire ar fi etichetat drept ,verdele paradis al iubirilor copitaresti". Cismigiul. li cunosteam toate aleile, toate statuile: Maica Smara, Erou! francez, George Panu, atatea si atatea.. Mini- gradina zoologicti, cu o vulpitd care privea sireata si disperatd, printre gratille micii ei custi, lacul cu lebede, izvorul lui Eminescu, Cetatea, Monte Carlo - restaurantul unde eram dusi sd udm pranzul cand acasd se curdta parchetul cu benzind. Plimbarile cu barca vara, patinoarul - la care md uitam cu jind - iana. Chioscul cu fanfard, duminica. Buturuga, cele doud poduri, pla- tanul cel mare... [..]. Mai tarziu, tot Cismigiul il traversam, in drumul spre scoala germana si inapoi, dupa aceea spre Liceul ,Carmen Sylva" si inapoi. (Micaela Ghitescu, intre uitare si memorie) 1, Formuleaza réspunsuri la intrebérile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul. c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia omului de a se reintoarce, din cand in cand, in vremea copilariei? Sustine cu argumente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Nevoia omului dea se reintoarce din cand in cand la vremea copilariei Copilaria este cea mai frumoasé perioada din viata unui om. Afirmatia a devenit deja un cliseu, pentru ca atata vreme cat esti copil, ti se reamninteste necontenit cat esti de norocos si nu intelegi de ce ai fi asa, pentru ca te simti nedreptatit adesea de cei din jurul tau si ai dorinte si suparari, adaptate micii tale lumi. Cat esti ins de fericit nu intelegi decat tarziu si inutil, cand nu te mai pot intoarce si cand incerci cu disperare s& recuperezi macar un strop din farmecul anilor lipsiti de griji si de obligatii ai copilariei. intre timp, te grabesti sa cresti si respingi nerecunoscator marele dar al naivitatii si al ignorantei. in primul rand, copilaria inseamné libertate, o libertate de necunoscator al limitelor pe care viata ti le pune mai tarziu la fiecare pas. Copiii au un teribil sentiment al esentialului Poate si pentru ca societatea nu a apucat sé trezeasca in ei imposibilele dorinte pentru a cAror realizare isi vor consuma mai tarziu timpul si sanatatea. Si din cénd in cand redevil copil, te scuturi de societate si de conventii, te intorci fa natura ta primordiala, asculti de instinctele ancestrale care iti spun c pentru a fi fericit ai nevoie de putin si de simplu. jin al doilea rand, copilaria inseamna apropierea calda a parintilor si familia reunita. Parintil sunt aceia care alimenteaza sentimentul protectiei si al confortului sufletesc. Atat timp cat iti triesc ei, ramane deschisd optiunea de a redeveni periodic copil, de a te sustrage propriilor probleme si responsabilitati si de a te refugia sub aripa protectoare a mamel, care, oricat ai fi de mare, reuseste s te ascunda din calea necazurilor. in concluzie, ne reintoarcem la copilarie. Cu drag, cu dor, cu nostalgia celui care invata sa aprecieze ceea ce are abia atunci cand din toate si tot nu mai ramane decat amintirea __ #8 —_oF o oO Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie. Biletul nr. 32 Citeste textul cu voce tare. Sunt adolescentii de azi diferiti de generatille anterioare? Cred cé e foarte important sd-i contextualizdm putin pe adolescenti [..] Diferentele sunt mari. Una peste alta, cred cd, particularizand putin, 1a noi, adolescenta dureazd, cultural, mult mai mult. La noi e o adolescentd Jungd, care duce pand spre 30 de ani. O tendintd, de altfel, vizibild, relativ recent, si in Occident este dependenta de parinti ~ de toate felurile, nu doar statul acasa la mama sila tata. $i totusi, cum negociezi in acest caz? Ce raport poti stabili cu un adolescent pe care il ai acasG? Aicisunt un milion de lucruri, care se reduc la nenumarate variante in care se foloseste con- ceptul de ,comunicare*. Important e sa stil sa comunic. [..] Dificultatea mare pe care o are de negociat orice adolescent e ca in mod consecutiv si cu pas rapid de schimbare e cand mult mai mic decat varsta lui, cand cu mult mai mare. [..] E ceva spectaculos. E suficient sd ne amintim cd am trecut si noi pe-acolo; ai o plaja de miscare de cel putin 10 ani ~ cinci in sus si cinch in jos, dacé nu mai mult: 0 gandire foarte maturd, pe de o parte, temeri de copil care persistd, elanuri publice in care te arunci, faci tot felul de tdmpeni care, eventual, iti pun sdndtatea sau viata in pericol. (Ana Maria Sandu, O gandire foarte maturd si temeri de copil care persistd, interviu cu Alfred Dumitrescu in Dilerna veche) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatiile de comunicare din textul citat. a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicaril? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveazé-ti raspunsul. c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinil) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre generatia de adolescenti de astazi? Sustine cu argumente opinia pe care o enuntl 7GINA MIOARA VARGA Generatia deadolescenti din ziua deastazi Se spune adesea cu nostalgie ca adolescentii de astazi nu mai seamana deloc cu cei de altadata. Personal, consider ca observatia tine de natura evidentei si nu inteleg oftatul dez- aprobator care o urmeaza. Nimic din ce e astazi nu mai seamana cu ceea ce a fost ieri, asa Cum nici realitatea de ieri nu semana cu cea de dinaintea ei. Era firesc ca si perceptia asupra adolescentei sa se schimbe, odata cu schimbarea intregii lumi in care traim. in primul rand, asupra tuturor oamenilor, in special asupra tinerilor, isi pune amprenta timpul in care traim. Frumos si tragic graia cronicarul Miron Costin ca ,nu vremurile sunt sub oameni, ci oamenii sunt sub vremi", constatand de fapt modificarea substantei umane sub infiuenta conditillor sociale in care traim. Modernitatea ji indeamna la originalitate, la expri- marea personalitati, care degenereaza usor in insubordonare si obraznicie. Adultul trebuie si inteleaga adolescentul in contextul care |-a produs, s& distingé intre ceea ce este de fapt si ceea ce crede el, tanarul in formare, educat in spiritul unei alte societati. Capitalismul il educd sa fie consumator, pentru ca pe poftele si slabiciunile omului care va munci pentru sistem se Cladesc marile imperii. Educatia trebuie sa intervina si $4 il ajute sa distinga intre nevoile reale si cele induse prin influenta si manipulare. in al dollea rand, s-a schimbat profund si perceptia asupra educatiei. Pentru cé omenirea este predispusa la modificari extreme si pentru c& vechile sisteme comuniste erau extrem de igide, noua viziune asupra educatiei propune libertatea, dezvoltarea personalitatii copilului in limitele propriei naturi. Personal, nu inteleg discutiile de secole asupra naturii umane. Este destul sa privesti lumea animalelor ca sa intelegi cé natura ne-a lasat, ca pe orice creatura, Cu instincte puternice, care dicteaza agresivitatea fata de cel considerat mai slab si egoismul, inteles ca pastrare a propriilor beneficii. Tanarul lasat s8 se dezvolte in sensul naturii sale va fi asadar agresiv, egoist, lipsit de valorile pe care le induce civilizatia. Celebrul roman imparatul mustelor de William Golding demonstra ca in afara sistemnului social tanarul dezvolta instincte tribale, iar natura umana nu este deloc incompatibila cu violenta, care poate merge pana la crima, la anihilarea totala a celui mai slab. in concluzie, tinerii s-au schimbat, pentru ci au fost nevoiti sé o facd. Naivii tineri de ieri nu ar fi supravietuit jungle urbane si meschinarillor modernitati. inainte ins de oftatul dez- aprobator, adultii ar trebi sa isi aminteasca faptul ca adolescentii si copiii nu sunt niciodata Generatori de schimbare sociala, ci doar suporta consecintele comportamentului pe care cei din jur il au fata de ei. Ca adult, inainte de a condamna un tana, intreaba-te daca prin com- Portamentul tau i-ai oferit modelul cel mai potrivit. 18Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie. Biletul nr. 39 Citeste textul cu voce tare. Am procedat si eu ca multi telespectatori sastisiti de intruziunea reclamelor agresive in pacea caminului, in pauza meciului cu Franta, transmis de la Constanta, am inceput s& zapez strasnic, doar-doar voi scdipa de obsesia ca’ in repriza secundd vom primi bdtaie. Am scapat cuun egal, dar putea sd fie mai rau. Asa am ajuns Ia Profesionistii Eugenie Vodd, care-| avea invitat pe nimeni altul decat pe senioru! teatrului raménesc Radu Beligan. Dar ce! mai mult m-a impresionat sfatul maestrului in legdturd cu ceea ce el numea starea de elev: ,Marii invingdttori sunt cei care peistreazd pana in ultima clipa starea de elev’, spunea cu modestia-i cunoscuté maestrul Sau, mai bine, elevul nonagenar de pe ecran care amintea ct el nu si-a pierdut noptile pe Ia petreceri pentru ca se plictisea, ji era ciuda ca pierde vremea cand ar putea face altceva. Sd se instruiascd de pilda. Sa citeasca sau sa scrie. [.] Nula fel marturisea si Tudor Arghezi cd este un elev etern? Ca numarul. matricol de pe uni- formdi-a trecut direct pe brat? [..] Starea de elev e o stare de gratie pe care trebuie sa stiisao cuceresti si sd o meriti, ba chiar sd o practici ca etern invatdcel nerodat de rutina si manierism. (Adrian Tion, Starea de elev in Tribuna) 1. Formuleaza raspunsur' la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia Ge comunicare din textul citat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.) Motiveazé-ti réspunsul. ©) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici jin textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a mentine ,starea de elev“? Sustine cu argu- mente opinia pe care o enunti 6GINA MIOARA VARGA Necesitatea dea mentine starea de elev Consider ca trebuie sa incepem prin a defini ,starea de elev’, care este in fond o notiu- ne subiectiva. Cred ca fiecare intelege cu totul altceva prin a fi elev: pentru unii sa fii elev jinseamna sé ai colegi in care s& vezi prieteni, s4 ai profesori care sa te asculte si sa te ajute sd depasesti crizele existentiale, sé astepti cu nerabdare fiecare zi in care stil ca urmeaza sa ‘inveti ceva nou, in timp ce pentru altii starea de elev inseamna sé fii rebel, sa vezi in toti cei din jurul tau o amenintare asupra pozitiei tale in grup, o incercare de a-ti ingradi libertatea despre care crezi ca ti se cuvine. in timp ce pentru unii scoala este cuptorul in care li se plamadeste viitorul, pentru altii este o imitatie la scara redusa a junglei sociale. Prelungirea la nesfarsit a starii de elev este posibila doar pentru aceia care vad in educatie o experienta constructiva. in primul rand, se spune ca adevarata scoala este aceea care te invata sé inveti. Se stie ca ne confruntam cu o explozie de informatie faré precedent. Devine astfel imposibil sa asimilezi tot ce ai nevoie de-a lungul vietii in numai doisprezece, ori cincisprezece ani de instructie. Scoala trebuie sé iti deschida apetitul pentru cunoastere, pentru nou si sé genereze experien- te de invatare pozitive. Profesorii mari din viata noastra ne fac sa ne dorim sa redevenim elevi ori de cate ori ni se iveste ocazia, sé lésam deoparte falsele orgolii si sa ne dedicam atentia aceluia care stie mai multe decat noi si are disponibilitatea s4 ne impartaseasca si noua din experientele sale. in al doilea rand, starea de elev inseammna un anumit fel de a te raporta la existenta, un anumit fel de a privi lumea cu entuziasm si interes, ca si cum ai descoperi totul pentru prima data. Pentru ca intr-un fel chiar asta facem. Nimic din ce am vazut si am inteles la 0 varsta Nu mai este la fel, atunci cand privim din perspectiva une alte varste. Cu conditia sa nu ne agatam cu incrancenare de ganduri si de impresii vechi, sa lasém deschis catre lume ochiul interior si sé acceptam ca lumea se schimba, iar noi ne schimbam odaté cu ea. in concluzie, s redevii elev este aproape ca si cum ai redeveni copil. Numai ca, spre a redeveni ceva, trebuie ca mai intai sa fi avut experienta respectiva. Nu pot! redeveni ceva ce nu ai fost niciodata. Daca simti ca nu poti retrai cu adevarat starea de elev, atunci este pacat, pentru ca inseamna ca ai trecut pe langa una din cele mai frumoase experiente ale copilariei.Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 18 august. Biletul nr. 12 Citeste textul cu voce tare. Art. 108. (1) Publicitatea virtualé se poate difuza numai in cadrul transmisiuni’ unor evenimente sportive culturale sau expozitionale, cu respectarea urmdtoarelor conditii cumulative: a) sd existe acordul organizatorului evenimentului respectiv si al titularilor de drepturi; b) sd:nu aduca atingere integritati’ valorii si/sau specificul evenimentului in care este plasata, sd nu fie stridenta si obositoare din punct de vedere vizual; ©) telespectatonii sd fie informati asupra utilizdrii acestui procedeu publicitar, 1a inceputul transmisiei evenimentului si dupa fiecare pauzd, prin mentiunea ,acest program contine publi- citate virtuala’, afisata lizibil pe o durata de minimum 5 secunde. (2) In cazul evenimentelor sportive, publicitatea virtuala poate sd fie plasatd pe suprafata de joc in timpul jocului, in pauza acestuia si dupa sfarsitul sau. De asemeneg, publicitatea virtu- ald poate fi plasata siin spatille situate in afara suprafetei de joc destinate de catre organizato- rul competitiei plasarii de panouri publicitare. (Decizie privind Codul de reglementare a continutului qudiovizualului) 1, Formuleaza raspunsul la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Carui stil functional ji apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici for- male/de continut. c) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectul publicitatii asupra telespectatorilor? Sustine cu argu- mente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Efectul publicitatii asupra telespectatorilor Ne-am obisnuit atat de mult cu publicitatea, incat uneori nici nu mai sesizém diferenta intre dorintele noastre reale si cele induse de mesajele reclamelor Ceea ce auzim la un mo- ment dat ne afecteaza si ne schimba dramatic felul de a andi, iar cei care concep mesajele publicitare sunt constienti de impactul pe care jl au asupra coamenilor, care platesc apoi pretul naivitatii lor Sau al lipsei unei educatii adecvate, care sé ii invete de tineri sé decida singuri utilitatea lucrurilor de care se inconjoara. in primul rand, publicitatea are de partea ei oameni din ce in ce mai calificati, cu pregetire temeinica si actuala in domeniul disciplinelor aferente psihologiei, care, in plus, beneficiaza si de mijloace tehnice extrem de performante. Construiesc impreuna o lume @ visurilor, 0 fata Morgana care se unduieste ademenitor deasupra pustiurilor vietii cotidiene. Reclamele vand visuri, reprezentari ideale ale unor lucruri care nu au atins nicodata nivelul perfectiunii. Autorul anonim al basmului avea decenta s semnaleze prin acel ,A fost odata ca niciodata” trecerea in spatiul imaginar, in timp ce autorii reclamelor nu marcheaza in niciun fel momentul care face trecerea intre real si ideal, éséndu-si consumatorii sé constate singuri deziluzia confrun- tari cu realitatea ucrului cumparat. in al doilea rand, societatea moderna construieste si educa generatii de consumatori care prefera sa se abandoneze placerilor superficiale ale vietii si sa scuteasca efortul de a cugeta asupra sensurilor lucrurilor Sedusi de jocurile pe calculator, de distractii facile care ocupa mintile prea fragede si nededate muncii cugetului, cu familii mult prea ocupate de grijile coti- diene, tinerii sunt victimele sigure ale manipularilor de tot felul, pe care corporatille infometate de castig le exercita asupra lor Ei sunt cei care vor munci spre a Satisface falsele nevoi pe care mile de reclame care li s-au perindat prin fata ochilor in anii lor de formare le-au sadit in ei in concluzie, cred cé publicitatea s-a transformat intr-un mecanism periculos, care se substituie treptat gandirii independente. Puterea ei de manipulare ar putea fi stavilita printr-o educatie adecvata. Nu este insé mai putin adevarat c& viata a fost dintotdeauna plina de tentatii si de iluzii, iar cei isteti si intelepti au avut de castigat de pe urma ignorantel $i a lenei intelectuale a semenilor lor oeEseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 e al Proba A ~ 1Saugust. Biletul nr. 9 ri Citeste textul cu voce tare. e 7 si Ce legatura exista intre politete si morald? lata o intrebare ce ar primi un rdspuns negativ a din partea cuiva care intelege politetea ca un artificiu, ca mascd si jpocrizie codificata pentru a d servi ca model de dresqj, de conduit superficiald, rigidd si mecanicd. Un asemenea rdspuns isi are explicatia si justificarea lui partiald. Sd nu uitam cd exista sio formd degenerata a manierelor si relatillor sociale, forma satirizate in numeroase opere literare Es LJ], Suntem in fata forme’ fara fond sau, dupa expresia unul scritor, @,pronumelui fara nume". b Dar existenta in trecut sau in prezent a unor asemenea forme nu ne poate face sa uitam sensul adevirat al politeti, sa: negiijam existenta unui fond adanc, a unor motivatil ‘superioare, care explicd rafinamentul conduitei morale a omulul si, Jjustificd valoarea functiei sociale a po- e Jitetii 7 Politetea nu este o aparitie de ieri sau de alattdieri. Ea s-a nascut odatd (cu) cultura si este 8 un semn al acesteia, cdci cultura include si respectul pentru om. Tezaurul nostru popular de FE proverbe ne aratd calea spre bund-cuviintd, spre intelegerea si respectarea omului, iar Poves- 2 tea vorbei a lui Anton Pann ne dezviiluie intelegerea poporului privind purtarile frumoase ale e omului. i (Vasile Pavelcu, Elogiul prostiei) e 1, Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din ol textul citat: a a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc,)? Motiveaza-ti raspunsul. ©) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinil) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul politetii in relatille dintre oameni? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.GINA MIOARA VARGA Rolul politetii in relatiile dintre oameni Daca pana acum cateva decenii se considera ca un om care nu stie sé se Poarte nu are dreptul sa frecventeze lumea civilizata, astazi valorile par sa se fi rasturnat. Cel care se com- porta civilizat este exceptia, este snob si marginalizat, vulnerabil in fata impolitetii agresive a celor din jur Expus unui astfel de mediu, tanarul da frau liber pornirii de a incaica regulile si se transform, treptat, intr-un fel de animal urban, capabil s se adapteze jungle’ din jur. De ce ar alege drumul lung si complicat al elegantei ca mod de viata? in primul rand, pentru ca o lume neeleganté este nimicitoare si urata. Este o lume ‘in care, in loc sa iti concentrezi energia inspre evolutia ta, 0 risipesti in efortul de a te apara de emi- sille sonore de la apartamentele invecinate. Este o lume in care singura forma de solidaritate umané este spiritul de haita al gastilor de cartier, lumea in care nu mai ai siguranta de aajunge acasa, daca ai nesansa ca drumul tau sa se intersecteze cu cel al vreunui sofer dezlantuit supra vocatiei sale. Este o lume indepartata de cea in care ti-ai imaginat ca iti vei trai viitorul si iti vei creste copii. in al doilea rand, ceea ce esti te va conduce, mai devreme sau mai tarziu, spre locul tau in sistem. Un comportament care triseaza sistemul social te va conduce in preajma altora cai tine, in timp ce educatia te va conduce catre mediul potrivit Refuzul adolescentin de a te incadra in tiparele pe care le-a turnat societatea ar trebui sé duca la construirea propriei structuri interioare, nu la distrugerea ta si a celor din jur. Impolitetea ta va fi apreciaté doar de aceia lipsiti ei insisi de valori si de caracter si te va adauga, ca adult, lumii lor jin concluzie, politetea a fost data oamenilor spre a trai frumos. Conduita civilizata nu in- seamna doar sa respecti dreptul altuia de a trai, ci inseamna sa respecti propriul drept la o viata civilizat. Daca tinerii nu vor intelege cat mai repede acest lucru, adultilor de maine le va ramane sa traiasca putin si prost intr-o lume devastata de mizerie, zgomot si indiferenta.are om- ve a le si De are, mi- tate nge suit orul tau ora 2a ‘iei de Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie. Biletul nr. 54 Citeste textul cu voce tare. Jasi, in 29 august 1887 Stimabilul meu domn, De Ia aparitia acestei foi, am avut de gand sa md adresez ctitre dumneavoastra cu rugd- mintea de a patrona aceasta incercare, dar dumneavoastrd erati dus in strainatate si mi-a fost cu neputinta sd va aflu adresa. Acum, cand am aflat ca v-ati reintors de curand in tara, imiiau libertatea de a vd trimite toate numerele Convorbirilor ce au iesit pand acum si va rog SG binevoiti a-mi da parerea domniei-voastre despre aceastd foaie si dacd timpul va permite a-mitrimite si vreo scriere spre publicare. in zadar ne-am incerca, noi tinerii de astdzi, a sustine 0 foaie literara Ia inaltimea ce trebuie sa ocupe, fard concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literatuni noastre. [..] Pind astazi cei cativa care se ocupd putin, putin de literatura in Bucuresti, chiar membri de onoare ai Atheneului, adreseazd ceea ce voiesc sd publice nu foaiei lor din capitald, ci Convor- birilor din provincie. Daca s-ar vedea figurand in coloanele acestei foi si scrieri senate de V- Alecsandri, cu alt mandrie as pasi sim-as prezenta inaintea intregului public cetitor din toate tarile romane! Asteptand binevoitorul durmneavoastra raspuns, va rog sq primiti incredintarea respectului si veneratiunii mele, lacob Negruzzi (Scrisori catre Vasile Alecsandri) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebérile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.). Motiveaza-ti raspunsul. c) Ce elemente importante de continut (idei, arqumente, fapte, opinii) identifici in textu! dat? 2. Care este opinia ta despre rolul publicatiilor culturale? Sustine cu argumente opinia F care o enunti nv aGINA MIOARA VARGA Rolul publicatiilor culturale Publicatiile culturale vin sé completeze in mod fericit tabloul literaturi Indiferent de pe- rioada, ele au avut o influenta decisiva asupra modului in care 2 evoluat ideologia si literatura epocii respective. Din punctul meu de vedere, revistele si Ziarele de acest tip deschid intot- deauna drumul cétre adevarata literaturd, atat pentru cittori, pe care fi educa sii introduc in atmosfera culturala a timpului, cat si pentru scritori, carora le permite sé-si exerseze condeiul la scar mica, inainte de a se dedica destinului lor literar in primul rand, ele descopera si promoveaza talentele. Eugen Lovinescu considera cd revista si cenaclul Sburatorul si-ar atinge nobilul obiectiv in momentul in care ar descoperi fie si macar un singur autentic talent scriitoricesc. Si nu si-a dezmintit intentille, contribuind la promovarea scriitorilor moderni, precum, Camil Petrescu, lon Barbu, George Calinescu sau larie Voronca si multi alti, Mihail Kogalniceanu publica in 1840, in primul numér al revistel Dacia literara, nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, care avea sa ramana un reper al generatiei sale de scriitori, inal doilea rand, ele educa publicul, largindu-i orizontul de asteptare si cultivandu-i gustul literar. Spre deosebire de critica, de exemplu, care este accesibila doar specialistilor, revista, chiar si culturala, prezinté o viziune mai accesibila, fie si prin diversitate, asupra literaturil. Ea ofera ,mostre® de literatura, emite opinii valide si directioneazé atentia Cititorilor catre noile aparitii, asupre carora si-a exercitat deja principiile de selectie. Publicatii contemporane, pre- cum Observatorul cultural sau Dilema, au presarate printre paginile lor astfel de articole si de recenzii ‘in concluzie, rolul publicatiilor culturale este acela pe care a definit, in zorii literaturii romane, criticul Mihail Kogalniceanu, care vedea in revista Dacia literara o oportunitate de a publica scrierile contemporane si de a infiinta institutia critici in plus, as adduge eu, astfel de publicatii vin sé dea o nota de eleganta, de cultura si de distinctie, care altfel s-ar fi pierdut cu siguranta in peisajul decadent al mass-mediei contemporane. __ #3| cé eri au tei na tul ta, Ea ile si tri cu Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie, Biletul nr. 52 Citeste textul cu voce tare. MAMEI, la Brasov Berlin, 8 noiemvre 1858 Ninge, mam, ninge pe aci Si in Viena. Cand ma desteptasem, pe calea de fer de la Ti- misoara, langd Pesta, erau ferestrele vagonului acoperite cu fiori de gheatd. Dou perechi de dorapi, cizme, galosi, sosoni si tot imi inghetaserd degetele picioarelor. Siiacd-md in fine in Berlin de 4 zile. Viena n-ajunge nicila unghia Berlinulu, Mafintai acinu e nicio strada strambé, toate fara exceptie sunt drepte si large; ..] Toate casele marete, comode. Numararea lor incepe cu numarull si merge regulat pand la cap, asa de se poate gdisi indata o casa cautata [..] Cat pentru mine eu am 2 oddi cu intrarea de tot separata: una e salon de primit cu doud oglinzi mari, patru perdele frumoase, doud cadre, o canapea de catifea rosie inchisa doud jeturi (..), podine ceruite, trei covoare peste ele, cu snur de tras clopotelul !a servitoare. Dimineata cand trag clopotul, mi se aduce cafeaua si hainele sterse, focul e deja facut cand md scol. Si pentru toate asta, cu serviciu (afara de cafea), sa platesci9 taler, adeca 28 fiorin’ argint pe lund. Asa o féicu Campeanu cu tata. Dar de ce toate aste? Nu stiu de ce. Cel putin, daca veniti unul pand la Berlin, aveti loc destul sa sedeti la mine. (Titu Maiorescu Jurnal si epistolar, vol. I!/) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intent)? b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici for- male/de continut. ¢) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textut dat! 2. Care este opinia ta despre lectura paginilor epistolare din literatura? Sustine cu argu- Mente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Importanta paginilor epistolare din literatura Scrisorile reprezinta un aspect delicat al vietii personale, contindnd merturii nu numat des- pre aspectele particulare ale vietii celui care le emite, ci si despre cel caruia ji sunt destinate, respectiv despre relatia dintre cei doi. Toate acestea sunt motive intemeiate ca ele sa stea departe de privirile indiscrete ale curiosilor Consider ca nici macar cele mai nobile argumente, cum ar ficel al reflectariin literatura, al relatiei dintre realitate si fictiune, nu trebuie sé permita acelora care nu sunt direct implicati accesul la corespondenta unui scriitor. Scrisorile trebuie publicate numai atunci cnd acela care le-a scris le-a gandit o astfel de destinatie. Pe de o parte, viata personala a scriitorului nu trebuie sa influenteze in niciun fel perceptia asupra operei, Este deja celebra corespondenta dintre Eminescu si Veronica Micle. in afara de a alimenta barfe si speculatii cu privire la viata amoroasa a scriitorului, nu cred cd mediatiza- rea acestei corespondente ar trebui sa aiba vreun impact asupra lecturii poeziei de dragoste scrise de poet. Asa cum sustine chiar teoria literaturii, admitem ca acela care se exprima in poezie este o entitate abstracta, este eu! liric, iar iubita apartine aceleiasi lumi virtuale. Ea se poate numi oricum, pentru ca nu este real, ci rodul imaginatiei celui care a creat-o. Pe de alta parte, daca scrisorile au fost concepute in scopul publicarii lor, atunci relevarea lor vine sa confirme talentul celui care le-a scris, sa il valorifice dintr-un alt unghi. Relatia, chiar de natura personala, contribuie la imaginea publica a poetului. Mai mult decat atat, scrisorile abordeaza, in general, subiecte literare, iar redactarea lor in stilul epistolar devine mai degraba 0 optiune stilistica. Uneori, astfel de opere pot sta la baza unor romane. Cunoscutul roman al lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, insereaza scrisori (e drept, fictive), spre a da impresia de autenticitate, deci doar cu intentiistilistice, fara sa deconspire cumva tainele unor legaturi reale. ‘in concluzie, paginile epistolare devin un reper literar atunci cand insusi cel care le-a scris le-a destinat publicului, si nu atunci cand mediatizarea lor reprezinta o intruziune brutala in viata personala a scriitorilorEseul argumentativ in 100 de exemple 10 Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 10 iunie. Biletul nr. 45 Citeste textul cu voce tare. Oricum ecourile ajung foarte repede la Paris, de oriunde ar veni, iar in literatura, nu vad de ce Parisul ar fi depdsit. Interesant e c@ Parisul nu e depasit in puterea de inovare (se pot dao sumedenie de exemple, mai ales in literatura), cat in capacitatea publicului (chiar evoluat) de a recepta. Francezii, luati in general, in medie, sunt un popor mai degraba conservator; cei cativa intelectual care se strdduiesc sd ,inteleagd” sunt prea putini ~ intr-o tara democratica ~ pen- tru a impune un punct de vedere nou. Mentalitatea retrogradd, dezinteres fata de cultura, in general, si fata de cautarile artistice, in special, superficialitatea tipic latind, toate astea isi spun pand la urmd cuvantul. Desi, daca stai sa te gandesti, Ia sfarsitul secolului trecut, cand a fost acea formidabild pleiada de artisti »neintelesi", burghezul parea simaineclintit in principille sale conservatoare. Pe urmd, a fost inst 0 explozie, imediat dupa Primul Razboi Mondial, epoca de glorie a avangardei, a suprarealismului. E foarte greu de judecat, chiar daca te fii in ,inima” lucrurilor; si oricum trebuie sd md duc si in America, sc vad la fata locului ce se intampla. Mai intdi, s@ invat englezeste! (Dumitru Tepeneag, Un roman Ia Paris) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatoru! acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, naratiy etc.)? Motiveazé-ti réspunsul. c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre interesul adolescentilor pentru cultura in societatea actual? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti. 29GINA MIOARA VARGA Interesul adolescentilor pentru cultura j in societatea actuala Interesul adolescentilor de astézi pentru cultura este un subiect delicat. Din pacate, soci-. etatea alimenteaz’ apetitul tinerilor pentru superficialitate si hedonism, limitandu-le dispo- nibilitatea pentru cultura, pentru aprecierea si asimilarea valorilor produse de societatile care: i-au precedat. Satisfactia de moment triumfa. Dictonul ,Traieste clipa!" ii incurajeaza pe tineri 8 trdiascd asa cum ziua de maine nici nu ar exista. Dar ea exista. Si ca sé 0 intelegi, ai nevoie de perspectiva, de acea perspectiva pe care ti-o confera intelegerea de nivel superior a lumii in care traiesti, Culturalizarea maselor este in fond un privilegiu la care vechile generatii nici nu puteau macar sa viseze. Consider ca de reintoarcerea tinerilor la cultura depinde destinul intregii umanitati in primul rand, cultura ne ridicé deasupra naturii. Ea este marturia evolutiei noastre ca specie si trebuie rearanjata de fiecare generatie pe tiparele mentale si sensibile ale societatii contemporane ei. Valorile sunt perisabile, iar descoperirile anterioare incep treptat sé ex- pire. Dacd noile generatii nu isi vor aduce nobila contributie la progresul cultural, nu putem: stagna, ci doar sa regresam. Pana la a ne intoarce la natura primordiala din care am aparut, la animalul chinuit de satisfacerea nevoilor trupesti. Numai ca satisfacerea acestor nevoi, din perspectiva inlesnirilor pe care le ofera vremurile in care traim, nu mai inseamna vanatoare, luptd, ci doar asigurarea capitalului necesar. De aici o lacomie de proporti biblice care bantuie ca un demon apocaliptic lumea in care traim. jin al doilea rand, cultura inseamna progres, inseamna evolutie. Mintile trebuie sé fie bine hranite, pentru cé numai ele pot deschide calea unei vieti mai nobile. Societatile occidentale si-au cstigat statutul prin valorile culturale. Adevérata aristocratic nu @ fost niciodata repre- zentat’ de cei cu bani, ci de aceia cu educatie si cu viziune. Scopul umanitatii nu este acela de ase abandona naturii umane, ci de ao transcende. Omenirea culturalizaté a luptat sé supuna natura, iar in lipsa culturii natura incepe din nou sé triumfe. jin concluzie, abandonarea interesului pentru cultura ne transforma lumea intr-o jungla. Aceia care cedeaza tentatiei placerilor simple vor intelege tarziu si inutil ca drumul lor duce catre o fundatura, la capatul cdreia vor ajunge probabil timpuriu si nefericiti. aoerici Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 18 august. Biletul nr. 1 Citeste textul cu voce tare, Ritmul alert de dezvoltare a societdtii, globalizarea economiei, tendinta evidenta de infor- matizare a societati, impletirea din ce in ce mai strénsd a economicului si politicului, evolutia contradictorie a vietii economice, sociale, politice, culturale, tendinta elementelor informale (mentalitati, ideologi, reprezentari, stereotipuri, mituri, credinte, prejudecati etc) de a egala si chiar de a depasi ponderea aspectelor formale ale organizatillor, dezvoltarea puternicd a activitati sindicale — iata doar cateva trasaturi [..] care marcheazé societatea modernd. in acest tablou complex, conflictele (interpersonale, intergrupale, organizationale, sociale, internationale) ocupd un loc major, constituind fie un impuls al progresului social-economic, fie © veritabild piedica in calea acestuia. [..] Din pacate, de cele maimulte ori, fenomenele puse in aiscutie sunt, in general, abordate exclusiv in termenide céstig si pierdere. [..] in aceste conditi, viziunea psihosociala moderna este obligat sa restructureze radical maniera de abordare a fenomenului cooperdiri competitie’ si conflictului, im- bogatind-o considerabil, pornind de la complexttatea deosebité a vietii sociale actuale, ce demon- StreazG 0 ingenioasd impletire a lor, astfel incat nu se poate intdlni pierdere care sd nu fie, intr-un anumtt fel si la un anumit moment, dublatd de castig si nid invers, find, astfel, posibile multigle si nebGnuite compensati de ordin personal, profesional, social, cultural, ideologic, informal etc. (Marius Milcu, Psihologia relatiilor interpersonale) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare {a situatia de comunicare din textul dat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul. c) Ce elemente de continut importante (idei, arqumente, fapte, opinii identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanta cooperarii in societatea contemporana? Sustine Cu argumente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Importanta cooperarit in societatea contemporana Asistam pasivi la deteriorarea vechilor principii ale cooperérii. Lumea ne invaté sa fim ego- isti, Ne invata ca ajutorarea celuilait constitule 0 inutila risipa de timp si de resurse. Ca viata este 0 competitie acerba in care nu este loc decat pentru un castigator. Trecem orbi pe langa locurile goale, pentru a ne repezi cu indarjire catre acela spre care tocmai s-a indreptat cine- va. Personal, consider ca lumea de maine va fi a acelora care stiu s& coopereze, care inteleg cA nu pot lua un loc fara a lasa un altul la schimb, cd totul se schimba intr-o perpetud miscare de actiune si de reactiune. in primul rand, avem de la naturé daruri diferite si mari, dar care singure nu ne pot asigura supravietuirea, Omenirea e o mare de orbi care-i poarta in spate pe schiopi. in fata provocari- lor existentiale, suntem mereu neajutorati. Ne nastem, ne ridicém si ne coboram prin oameni. Cel care face painea are nevoie sd coopereze Cu acela care construieste cuptoare bune, Rostul lui nu e s8 reuseasca singur, cis castige ajutorul celuilat. Viziunea transpare chiar si in operele moderne. Scriitorii conpemporani nu pot sustine nici macar in operele cele mai fanteziste cd existd un erou destul de grozay, incat sa faca totul singur. Harry Potter are doi prieteni, care ii imprumuta talentele lor pentru realizarea unui scop colectiv, asa cum Harap- Alb pune in valoare defectele unor monstri spre a realiza un scop individual. in al doilea rand, am fost conceputi ca fiinte sociale, fiinte care au nevoie $8 traiasca_ in) grupuri asemenea lor. Cel care cedeaza jn fata propriilor nevoi, ignorandu-le pe ale celorlalti, isi asumé si consecinta insingurarii. Oamenii de care s-a indepértat il exclud. Este greu sa re- usesti singur. Si nici succesul nu mai e la fel, atunci cand nu ai cu cine sil imparti. in Jocurile foamei, secretul succesului celor doua personaje care aman in viata este alianta pe care o incheie. Se sprijind in momentele dificile, se ‘ncurajeaza, isi acopera reciproc slabiciunile. lar cosmarul prin care trec ji uneste atat de strans, incat legatura lor dureaza o viata intreaga Katniss singura si-ar fi salvat viata, dar riscnd-o pentru Peeta, pe care atunci nici macar nu il iubea, isi saiveaza sufletul, bantuit de intunecate cosmarun. in concluzie, rezistam si invingem prin aliantele pe care le facem. Intr-o relatie onesta, toat& lumea are ceva de castigat. Egoismul ne face sa vrem mal mult decat ni se cuvine, sd vrem ceva si din partea celuilalt, uitand cd viata nu este in fond despre a avea, ci despre a fi, mai intai de toate, om. :Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A~ 18august. Biletul nr. 5 Citeste textul cu voce tare. Am avut norocul ca ultima mea zi de scoald sd fie intru totul o zi splendida. Cauze? Am ascultat la radio Serenadele [ui Schubert si Toselli, fragmente din Tosca [..] A fost un fel de testiturd delicata de confidente, planuri, vise. A fost 0 privire pe care am aruncat-o in lumina qpusului asupra sau, mai bine zis, in sufletele noastre. M-am simtit bine pentru ca m-am gasit in societatea unor oameni cu care simt cG. am un numitor comun sufletesc. Am inteles ce-nseamna adevarata prietenie, izvorata din limpezimile viselor noastre, atat de diferita de abisnuita apropiere tangentiald determinata de impulsurile exterioare ale momentului. De ace- ea sunt fericita si rog pe Dumnezeul visurilor mele sd apere si sd intdreascd prietenia aceasta care descopera sensuri frumoase si noi vieti' pe care o credeam lipsité de rost. [..] Ce cer pentru mine? Nu e vorba aici de problema imediata a ingrozitoarelor examene care ma asteapta. Nu! As vrea sd nu am decepti in putini oameni de care m-am atasat cu adeva- rat. As vrea sd-mi gdsesc si mie un rost in viata asta, as vrea sa simt ca pot ji de folos sau, mai mult chiar, ca exist oameni care au nevoie de mine. (loana E, Petrescu, Jurnal) 1. Formuleaza réspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)? b) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? c) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveazé-ti raspunsul 2. Care este opinia ta despre nevoia omului de a fi util? Sustine cu argumente opinia pe care 0 enunt weL | GINA MIOARA VARGA Nevoia omului dea fi util Schopenhauer spunea despre conditia umana cé este egoista. in poemul Luceafarul, Eminescu fi sustine teoria, construind 0 muritoare insensibila la nobilele dorinte ale firntei superioare, gata s& distruga totul intr-o clipa spre a urma 0 pornire de moment. Dar nu e nevoie sa cauti in literatura spre a intelege cat este de egoisté fiinta umana, pentru ca este destul sa privesti in jurul tau. Pentru capricii inutile, omul este gata sa il sacrifice cu totul pe cel de langa el. Si totusi, ca 0 forma bizara de compensatie, aver in noi nevola de ane face utili celorlalti, Faptul de a face lucruri doar pentru noi devine dintr-un punct al viet noastre insuficient. Parerea mea este ca nevoia de a fi util apare ceva mai tarziu, dupa ce se consuma egoismul caracteristic primelor varste, si odata cu maturizarea. Un prim argument este de natura pragmatica si poate usor cinic, dar cred cé oamenii ne pastreaza in preajma lor atat timp cat le deservim intr-un fel sau altul interesele. incd nu stiu daca lumea moderna e mai cruda sau doar pur si simplu mai sincera decat cea de dinaintea ei, dar constati destul de repede ca integrarea intr-un grup este conditionata de beneficiile — de orice naturé — pe care individul le aduce. Ca sé se integreze si sa evolueze, omul trebuie sa fie util, Te angajezi la un serviciu pentru ca pot fi de folos, dupa cum prietenit te aleg datorita calitatilor tale, care contribuie la alimentarea sentimentului lor de confort. Ca om in devenire, trebuie sa intelegi sa iti cultivi calitatile si sa te instruiesti in directia dorita de societate, pentru ca vei fi acceptat doar daca ai ceva de oferit. in statele capitaliste, cu cat individul este mai util, cu atat cstiga mai bine si cotizeazé la sistemul medical, care ii ofera mai multe sanse la sAnatate sila viaté. Durata de viata este conditionata practic de utilitatea sociala. Unal doilea argument, mai bland, ar fi unul de natura filosoficd. Cred ca odata cu trecerea timpului intelegem ca investitiile in propria fiinté se pierd odata cu potentiala noastré dispari- tie. intelegem atunci ca doar ceea ce facem pentru ceilalti ramane in urma noastra. Ceea ce facem pentru lume, pentru prieteni, pentru familie. Ne aducem aminte cu drag cé mare parte din realizarile noastre se datoreaza familiei, vreunui profesor care s-a implicat in viata noastra sau prietenilor care ne-au ajutat sa trecemn prin crizele existentiale. Si vrem s& facem lucruri utile, spre a ramane, la randul nostru, in amintirile si in vietile altora in concluzie, ni se aminteste prin tot ceea ce facem ca suntem parte dintr-un mare sistem, cS actele noastre au consecinte si ca efectele se rasfrang la nesfarsit asupra noastra, ca un bumerang care nu inceteaza sa ti se intoarca, oricat de indiferent si de departe |-ai arunca. Ajutandu-i pe ceilalti, ne ajutam de fapt pe noi si intelegem ca invatatura biblica de a-ti ‘bi | aproapele ca pe tine insuti iti sugereaz8 cea mal eficienta forma a dragostei de sine.Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A - 18august. Biletul nr. 46 Citeste textul cu voce tare. Un cuvant promovat agresiy in ultima vreme, in mass-media este a ,serur". Provenit ain englezescul ,share" (,a imparti"; ,a impartas!’; ,a distribui’), el apartine limbajului informatic gj ilustreaza influenta din ce in ce mai mare a limbi engleze asupra limbii romane standard, valu! de anglicisme ce se revarset asupra ei. Abordat din perspectiva psiholingvistica, sensul cuvéntului este unul pozitiy atestand o atitudine generoasé, solidaritate si conturand un profil nobil al comunicarii promovate de tineri. Nu putem, prin urmare, sd. nu ne amintim de reflec- tile lui Constantin Noica despre ,Comunicare $i cuminecare*: ,Cuvantul acesta «cuminecare», purtator de atatea afirmari, nu este numai al limbi noastre. Vine de Ia latinescul «comunicare» i, prin latina eclesiasticai, a capatat in toate limbile romanice acelasi sens, de «a se impartasi de la», «a se impairtdsi intru ceva». Cuminecdm cu limbile romanice in spiritul acestui cuvant”. Rémane de vazut dacd acest termen folosit de utilizatorii computerului va intra in vocabu- larul limbii romédne, asemenea multor cuvinte din engleza adoptate in ultinul timp, in paralel cu fenomenul de raspandire a noilor modalitati de comunicare virtuald. Este posibil ca supletea limbii noastre sa se verifice si in cazul acestui verb cu fonetism insolit, ilustrand 0 noud curni- necare, adaptate noului secol, dominat de explozia informationala. Daca limba noastra s-a format in rusticitate, ea are, ca si alte limbi, capacitatea de a rezista in confruntarea cu nou [..}. (Maria Tronea, De /a,,a comunica“ Ia ,,a serui”, in Scrisul Romanesc) 1. Formuleaza raspunsur' la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicaril? b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici for- male /de continut. ) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul in care adolescentii comunica intr-o societe matizata? Sustine cu argumente opinia p= care o enuntiGINA MIOARA VARGA Modul in care adolescentii comunicé intr-o societate informatizata Dezvoltarea fara precedent a tehnologiel a schimbat definitiv toate aspectele vietii omului, A f&cut imposibilul sé para posibil, a dat fiintei umane puteri considerate altadata magice. Ochilé nu ar mai fi astazi atat de grozav, deoarece extraordinara lui capacitate de a vedea pana pe Luné este concurata de imaginile captate prin satelit. Chiar si puterile divine ale unui Dumnezeu omniprezent si atotvazator sunt concurate de camerele de luat vederi, care arata ce se intampla in diferite colturi ale lumii. Se schimbé total si modu! de a comunica Daca odinioara scrisorile ajungeau in zile sau saptaméani, iar asteptarea unut apel era conditionata de un sai de captivitate la domiciliu, astazi orice mesaj ajunge instant la destinatarul sau. Con- sider ca impactul este extrem de puternic, iar consecintele, complexe. in primul rand, comunicarea informatizata aduce totul in prezent. in poezia La steaua, Eminescu aseamana dragostea cu imaginea unei stele, ce devine vizibilé peste mutt timp, cand entitatea care 0 emitea e posibil sé fi disparut. Scrisoarea de altadata genera efecte abia peste zile sau saptaméni. lubeai azi si el sau ea afla peste o luna sau niciodata, daca posta ratacea scrisoarea. Astazi afla imediat. Sentimentele se nasc si se consuma in timp real. Suntem conectati la sentimentele tuturor cunoscutilor si sarim ingrijorati s4 tastam ,Dar ce ai, raga?" imediat ce detectam un , feeling depressea" pe pagina de facebook a vreunui prieten. in al doilea rand, imaginea personala devine extrem de fragila. Orice greseala ai comite, se afl numaidecat. Zicala ,schimbi locul, schimbi norocul” nu mai este de actualitate, Odata ce ai gresit, nu mai ai unde fugi. Internetul te detecteaza, propriul telefon iti tradeaza locatia si toti binevoitorii sunt gata sé isi dea cu parerea, Oricine are dreptul la un »like* sau un ,dislike" cu privire la actele tale. Adolescentii de astazi sunt sensibili la parerea celorlalti si teribil de expusi, judecati de o societate superficial, care ji urmareste chiar si in momentele de intimi- tate, Este tare greu s fi tu, s4 respingi cutumele sociale, atunci cénd stii ca lumea st& cu ochii atintiti asupra ta. in concluzie, comunicatia informatizat a schimbat foarte mult lumea. A spulberat miste- rul, despre care Blaga credea ca trebuie s4 rémand neintinat si e ucis intimitatea. Poate cé era mutt mai bine s8 mai poti schimba din cnd in cand locul si norocul si s4 nu primesti niciodata unele scrisori. 36ite, asi de mi- | chil ste- era sata Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A~ 18august. Biletul nr. 48 Citeste textul cu voce tare. Fimul ,Domnisoara Christina’, dupa nuvela fantastica scrisa de Mircea Eliade si adaptata de regizorul Alexandru Maftei, este 0 transpunere impecabilé din punct de vedere vizual si muzical a terorii prin care trec toti cei bantuiti de frumoasa domnisoard moarta in urmd cu 30 de ani [.] Pelicula incepe cu sfarsitul, aratand mizeria in care traieste Egos, persongjul masculin prin- cipal, afundat in blestemele domnisoare! Christina: fosta casa boiereascd este acum 0 ruind, jar barbatul, candva pasionat de picturd si inca obsedat de Spriritul ei, incearca in zadar sa-1 picteze chipul pe un perete, cu un carbune. Ld Muzica si efectele vizuale sunt atuurile thrillerului psihologic regizat de Alexandru Maf- tei Momentele de tensiune sunt dublate de dramatismaul muzici special compuse [...] pentru aceasta productie. Aparitia Christinei este marcata atat Ia nivel vizual, prin efectele SF deose- bite, care pastreaza suspansul si misterul scenelor, cat si prin ritmurile cadentate, cand lente, cand apocaliptice, care subliniaza potrivit jocul actoricesc (Corina Zorzor, ,Domnisoara Christina”, frumusete si horror in aceeasi ecuatie, in adevarul.ro) 1, Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanta ecranizarii unor opere literare? Sustine cu argu- Mente opinia pe care o enunttGINA MIOARA VARGA Importanta ecranizarii unor opere literare in viziunea publicului, ecranizarea unei opere literare este 0 forma de recunoastere a fap- tului ca aceasta a avut succes. Auzim adeseori despre o carte laudata de interlocutor ca ,tre- buie sd o citim, doar sa facut si un film dupa ea” Desi, ca mesaj, cartea pierde intotdeauna la ecranizare, castiga din punctul de vedere al celebritatii, Consider deci c reconstituirea unei carti prin cinematografie este o implinire a destinului ei literar. jin primul rand, filmul ajunge mult mai repede la public. Motivele sunt evidente. Lectura presupune ore si zile de framantari, in timp ce un film te poarté prin intregul spatiu fictional in numai cateva ore. Seria Harry Potter are in sapte volume aproximativ cinci mii de pagini, dar in varianta cinematografica ele corespund la aproximativ salsprezece ore de vizionare. Poti ve- dea filmele in mod relaxat intr-o saptaména, in timp ce un cititor, oricat de experimentat, are nevoie de cel putin trei saptamdni de lectura asidua ca sa reconstitule mesajul cart. Evident, filmul nu reuseste s& recupereze toate semnificatille operei, dar te introduce in lumea carti, spre a te incuraja s o deschizi si sd te abandonezi lecturii inal doilea rand, prin varianta cinematografica opera ajunge lao categorie mai larga a pu- blicului. Lectura profunda si constienta, recuperatoare de sens, este rezervaté publicului select si educat Filmul, pe de alta parte, este accesibil si altor categorii sociale. El ,cenzureaza" mo- nologul interior si profunzimea analizei psihologice, toarna ideile in forme si imagini, trecute prin filtrul viziunii regizorale. Ecranizarea cunoscutului roman politist al Agathei Cristhie, Zece negri mititei, simplificd explicatile si logica moralizatoare a romanului, acordandu-i acestuia un final oarecum fericit, diferit de cel al cartii, dar mai usor de acceptat. jin concluzie, ecranizarea cértii ajuta si literaturii si cinematografiei deopotriva. Ea da con- sistenta filmului si celebritate cartil. Dar in acelasi timp isi rezerva sensurile profunde pentru cititorii ei, nu pentru spectatori, si numai lor isi dezvaluie toate tainele, ca o gingasa marturi- sire a dragostei impértasite si a faptului ca, in fond, a fost creata pentru ei. __ 38 |ee ete = Eseul argumentativ in 100 de exemple ic Examenul de bacalaureat national 2014 a Proba A ~ 18august. Biletul nr. 7 ei fa Citeste textul cu voce tare. in a | Cultura si civiizatia se afld intr-o permanent corelatie structural-functionald cu toate . aceste realitdti {arti de care ele nu ar putea exista, dar nu se identifica insa cu niciuna din ele. e Natura constituie substratul, mediul natural, in care gpare si se manifesta cultura, constitu- i. | (0d, in acelasi timp, obiectul, materia inerta asupra careia om, folosind cultura, actionea- 24. Prin cultura omul isi manifesta trasatura sa definitorie, isi qpropie natura, 0 umanizeazd, | transformana-o si transforméndu-se pe sine. Cadrul de valorficare a capacitatii creatoare si modelatoare revarsata de om asupra mediului in care traieste si asupra lui insusi il constituie e societatea. Aceasta ii oferta: omului cadrul colectiv in care creeazd si asimileaza cultura, acel t cadru propice de universalizare maxima a faptelor de culturd, unde se atinge nivelul civiizatiel is | Societatea, la réndul sGu, are un suport uman si cultural, find un sistem de relati intre indivizii care creeaza cultura. [..J Cultura este 0 creatie umand colectivd, realizatd intr-un cadrul soci- e al-istoric. Ea presupune, deopotriva, omul si societatea. Asadar, omul este produsul societatii si ia culturii si, in acelasi timp, producétorul acestora; societatea si cultura sunt produse ale oame- nilor si, in acelasi timp, mijloace prin care oamenti produc valorile culturale. (Adela Becleanu lancu, Geneza culturologiei ramanesti) u | 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.) Motiveazé-ti réspunsul. c) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre relatia dintre om si cultura? Sustine cu argumente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Relatia dintre om si cultura Afirrnatia pe care o putem considera punct de pornire este aceea cé ,omul este produsul societatii si culturii si, in acelasi timp, producatorul acestora". Cu alte cuvinte, omul este rezul- tatul mediului care |-a generat si devine, la randul sau, generator de idei. Mediul se extinde treptat, pe masuré ce individul evolueaza: familia, scoala, orasul, tara, religia, tipul de civilizatie. Exista, in mod cert, si unele valori universale, dar sunt prea putine si prea abstracte, in timp ce mediul in care traieste actioneaza sistematic asupra individului. Consider ca nu poti intelege un om decat prin raportare la mediul care |-a produs. in primul rand, cultura in care traiesti iti ierarhizeaza valorile si iti stabileste conditiile suc~ cesului social. intr-o societate agrara, omul se raporteaza la pamant. Un roman precum ton de Liviu Rebreanu este greu inteles de generatiile de astazi, care au pierdut, cel putin la nivel constient, legatura cu paméantul. Romanul Jocul lui Ender abordeazé problematica diferen- telor culturale in contextul mai amplu al contactarii unor civilizatii extraterestre. Neintelegerea altei culturi poate deveni motiv de conflict. In volumul al doilea, Vorbitor in numele mortilor, este vorba despre o civilizatie care isi recompensa eroii printr-un ritual menit sd ii perpetueze, dar care oamenilor le parea un simplu ritual de sacrificare sau, mai gray, o crima fara sens. Din acest motiy, oamenii sunt gata sa extermine civilizatii intregi, a caror singura vina este aceea de a avea alte valori in al doilea rand, exista intotdeauna niste motive obiective care determina o cultura sé se- lecteze, din gama posibilitatilor, doar anumite valori. Culturile agrare venerau pamantul pentru cai hranea, Civilizatia extraterestré din romanul Vorbitor in numele mortilor avea 0 moda- litate diferita de reproducere. Civilizatia moderna se bazeaza pe capital si de aceea promo- veaza interesul pentru bani, deveniti astazi un reper al succesului, asa cum altadata bogatia se stabilea in functie de proprietatea paméntului. In romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, ciobanii sunt gata sa ucida pentru oi, deoarece nivelul lor de trai era influentat de exploatarea acestor animale. jin concluzie, daca vrei sa intelegi un om, trebuie sa il raportezi la mediul din care provine. Inainte de a califica un act drept agresiune sau obraznicie, este important sa intelegi ce sem- nifica el in ochii celui care I-a generat. Oamenii se supun principiilor societatii din care provin, pentru ca acestea, orict de subiective si de imperfecte ar fi, stabilesc calitatea actelor lor si nivelul succesului social. Poate de aceea, inainte de a te grabi sa te consideri un succes sau | un esec social, ar trebui sé te intrebi cat de solide sunt principille societatil care te-a ierarhiza 40 | =Eseul argumentativ in 100 de exemple 16 Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 1Saugust. Biletul nr. 7 Citeste textul cu voce tare. Pand una, alta, un singur tel obligatoriu imi statea in faté, bacalaureatul; !-am luat foarte in Serios. Trebuie spus cd cele cing ore de curs, dimineata, erau ceasurile cele mai pline de miez ale zile, N-am priceput niciodaté cum un adolescent poate dispretui ocazia unica oferita lui de a asculta confortabil prelegeri tinute de specialisti despre atatea lucruri noi sinecunoscute. De Ia 0 ord Ia alta se schimba materia, iar cursurile erau aproape de fiecare datd pasionante. Si aici e locul SG spun céite ceva despre Scoala Centrala — cea in care patrunsesem cu opt ani in urma si care-mi modelase fiinta ba cu voia, ba fara voia mea. Uneori, in vremea cand eram interna, 0 socotisem o insuportabild carcerd; alteori intelegeam ca e chintesenta legdtuni mele cu tara, cu oamenii ei vii si cu trecutul ei; acolo imi era locul si la asta nu mai era nimic de addugat. Acum simteam apropiindu-se momentul despartirii, un fel de tdiere a cordonului ombilical, totodatd eliberarea si aruncarea in necunoscut; bacalaureatul, mai mult decat un test, in ciuda probelor sale intelectuale de tot felul, mi se prezenta ca un rit de trecere, 0 solemnitate cu un caracter aprogpe magic. (Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii. 1944-1947) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectivd, inten- tii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul. c) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul evaludrilor si examenelor in formarea tinerilor? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti 41GINA MIOARA VARGA Rolul evaluarilor si examenelor in formarea tinerilor Cred cA pentru toti tinerii examenele si evaluarile sunt importante. Chiar si pentru aceia care afiseaz’ dezinteresul fata de acestea, deoarece cu totii suntem sensibili la pozitia noastra intr-un sistem, iar atunci cand esti copil si nu ai alte repere dupa care sa fiijudecat de semenii tai, raman doar rezultatele examenelor scolare. Insuccesul primelor exemene te urmareste 0. viata intreaga si cel mai probabil te face sé refuzi scoala si neintelesele ei forme de evaluare. Mai grav decat atat, de multe ori societatea te ierarhizeaz dupa rezultatele scolare, ceea ce face ca atunci cand nu poti atinge succesul, sa refuzi si sa contesti sistemul care il stabileste. Consider deci ca evaluarea randamentului scolar este una dintre cele mai sensibile aspecte ale vietii de elev. in primul rand, examenele sunt in fond niste forme de validare sociala, din punctul meu de vedere nu foarte diferite de riturile de initiere de altédata. Dintotdeauna accesul in comunt- tatea adult era precedat de testarea calitatilor dobandite de-a lungul copilariei, considerata 0 perioada de invatare si de adaptare la sistemul social. Pentru colectivitatile de vanatori, sexamenul se dadea cu arcul si cu sulita, instrumente care il ajutau De tan&r s& doboare ani- malul totemic. Pentru colectivitatile moderne, examenul se da cu pixul si cu hartia si testeaza aptitudinile intelectuale. in al doilea rand, examenele nu ar trebui sa detecteze ,esecurile” sociale, ci aptitudinile practice ale fiecaruia si locul lui in sacietate. Orice sistem are nevoie in egal masura de oa- meni cu pregatire teoretica si de oameni cu pregatire practica. Aptitudinile evaluate ar trebui sa fie vizibil diversificate si cred c& ar trebui sé existe scoli pentru fiecare dintre acestea. Cred cA testarea cunostintelor ar trebui sa tina de scolile teoretice, in timp ce scolile de meserii ar urma s& testeze aptitudini practice. Raportarea succesului doar la capacitatea intelectuala a generat tensiuni inutile si refuzul scolarizarii ori sabotarea acestela de catre cei care nu au fost compatibili cu sistemele de evaluare. inconcluzie, examenele ar trebui sd te ajute sé te descoperi si sd afli in ce fel te poti integra in societate. La mometul oportun, orice calitate iti poate servi atat tie, cat si societatii. Chiar $i Setilé ori Flamanzila din basmul Povestea lui Harap-Alb au devenit extrem de utili in contex- tul potrivit, dupa ce societatea ii calificase drept monstri sifi exilase in afara cetatii. O societate civilizata ji da fiecdrul individ ceea ce ii trebuie si ji cere —mult- din ceea ce are de oferit. xe ——Eseul argumentatiy in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 1Saugust. Biletul nr. 35 Citeste textul cu voce tare. Duminica, 9 octombrie1977 Zi de excursie. Céitre oral2 vine de la Sibiu Relu Cioran si plecdim cu totii spre Santa (6 kilo- metri), locu! unde, la 20 de ani, Emil Cioran a scris, in vila unchiului lor, Pe culmile disperarii, care impreund cu Nu a tui lonescu si Mathesis a Iui Noica a luat Premiu! Scritorilor pentru debuturi in1934. Santa e 0 grupare de cinci-sase vile ain len, iar cea a ciobanilor, care fuse- se asezata chiar in buza padurii, nu mai exista. Ne asezam sd mdéncam in jurul unui trunchi prdvallit, pe locul vechii ogrdzi. Noica e intr-o dispazitie de pitigoi incdlzit de soarele obosit al dupd-amiezei si toamnei, pitoresc la culme cu paltonul lui fard un nasture si paldrie englezeas- cd sport, cadrilatd, Ne recité poezile lui Sighireanu [..], schimbul sau de epigrame cu Pastorel, anecdote din lumea culturald a Bucurestiului interbelic etc. Dupd ce terminam de mancat [..] Se intinde pe trunchi in echilibru precar, cu fata spre soare si ochil inchisi, si continud sa vorbeas- ¢G. Are un aer poznas-infantil si rade ca un strengar cand md vede speriat la gandul ca s-ar putea rostogoli de pe trunchi. Suntem toti animati si destinsi, si totul are un aer aproape frivol raportat la atmosfera dens culturala pe care Noica 0 intretine de obicei in jurul sau. (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Paltinis) 1, Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiy, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul. c) Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul in care tinerii din societatea contemporana isi petrec timpul liber? Sustine cu argumente opinia pe care o enuntiGINA MIOARA VARGA Modul in care tinerii din societatea contemporana isi petrec timpul liber Timpul liber obisnuia sa fie un privilegiu pentru toti acela care isi indeplineau cu succes atributille sociale, Copilul care termina de scris temele, dupa ce acestea treceau pe sub priv rea aprobatoare a mamei, dobandea dreptul la timp liber. Copilul mai mare sau adolescentul adauga atributillor sale si diferite sarcini in familie, de exercitarea carora depindea, de aseme- nea, dreptul la libertate. Mai mult decat atat, timpul liber reprezenta implicarea in alte acti- vitati, care aveau finalitate educativa. Adolescent din ziua de astazi considera, in general, ca timpul lor ar trebui sa fie liber Se sustrag adeseori tuturor responsabilitatilor care ii pregatesc pentru viata spre a se deda risipei de timp. Consider ca felul in care aleg sa isi consume timpul daruit de catre parintii care fac totul in locul lor influenteazé alegerile viitoare. in primul rand, adolescenta este 0 parte din pregatirea pentru viata si toate activitatile ar trebui s8 se concentreze in jurul acestui aspect. Timpul liber nu ar trebui sd fie un timp al golului si al inutilului, pentru ca atunci nu mai este libertate, ci vid existential. Prima tentatie este cea a jocului pe calculator, dar acesta nu genereaza experienta si nu iti schimba lumea. Consider ca timpul liber ~ definit ca timp in afara studiului si al micilor datorii din cadrul fami- liei - ar trebui alocat unui hobby, care sé te ajute sa iei de timpuriu in stapanire lumea in care trdiesti, cum ar fiingrijirea unui acvariu, ori a unui animal de companie, implicarea in activitati creative si recreative. Adolescent trebuie sé se pregateasca pentru lumea in care vor trai, cea’ real, si nu pentru substitutele ej virtuale. © in al doilea rand, copilaria si tineretea timpurie sunt varste ale prieteniei, Se spune ca adevaratii prieteni ii faci pana la douazeci si cinci de ani, dupa care sunt doar relatii. Interacti- unea mediata nu este calea catre construirea unor relatii sanatoase. Nu facebookul este locul in care te intalnesti cu amicii, ci parcul sau scoala. Adevaratii prieteni inteleg din taceri si din : priviri, nu din statusuri si fetisoare bosumfiate. Pe oameni trebuie sd inveti sa iiprivesti in suflet. si nu in poza teatrala de la avatar. in concluzie, intr-o societate informatizata si superficiala este usor s& iti pierzi reperele. Timpul liber, pe care omenirea a luptat sa il castige, inventand tot felul de lucruri menite sd ne usureze viata, devine pentru mintile prea crude un timp al autodistrugerii, al actiunilor negative ori al abandonérii totale. Poate adultii ar trebui sa inteleaga ca adevaratul dar pe) care il pot face copillor lor nu este acela al timpului liber, pentru care ei muncesc ‘inzecit, luand pe umerii lor toate greutatile, ci acela al timpului petrecut impreuna pentru construc- tia marelui lor vitor. 44 — &% —Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A - 18 august. Biletul nr. 35 Citeste textul cu voce tare. Itinerariul pregatit pentru cele doud saptamani de vizita ne ducea intai departe de conti- nent, in Insulele Virgine [..], 0 posesiune relativ recentd a Statelor Unite in Atlantic, la est de Antile. Scoput era de a ne arta cum se preg¢iteau acolo, intr-o clima foarte apropiatd de cea din Sahel, tinerii care aveau sa plece pentru paisprezece luni in tarile din zona subsahariand |... Organizarea acestui stagiu prealabil mi s-a parut a fio noutate in relatile dintre tarile dezvolta- te sifostele tari colonizate. Tinerii voluntari erau adusi in Insulele Virgine pentru sase saptamani, ca S@ trdiasca in acea clima dura, in acelasi timp fi se preda una dintre limbile [..] cele mai raspandite in tara pentru care erau destinati Daca se observa cd vreunul dintre candidati nu rezista acestui regim, trebuia sd renunte sd plece in acea zona. De fapt, am vazut in Niger, ani de-a randul, cum trdiau si lucrau acei voluntari din Corpul Pacii care au fost foarte apreciati de presedinte |..], in asa mdsurd incat, la o vreme, au fost 0 sutd in acelasi timp pe teritoriul Nigerului. Erau profesori, tineri meaici, infirmiere, ingineri. (Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, inten- tii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveaza-ti rspunsul. c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre actiunile de voluntariat sustinute de tineri in societatea con- temporand? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti,GINA MIOARA VARGA Activitatea de voluntariat Daca vechile ideologii sustineau valorile umaniste ~ cum ar fi respectul fata de om, in- trajutorarea Aproapelui, dragostea de lume si de ceilalti, capitalismul ne serveste lectii de | egoism. O.ideologie care te invata ca tu si nevoile tale sunteti mai presus decat orice, ca totul este permis, atéta vreme cat contribuie la presupusa ta evolutie personala, este seducdtoare, deoarece vine in intampinarea instinctelor noastre de conservare. in intimitatea caselor lor, parintii se grabesc sé contribuie la miscarea generalé, innabusind din fasa orice pornire gene roas a copillor lor, de a céror insensibilitate si indiferenta se lovesc mirati mai t&rziu. inacest context, ideea de voluntariat isi gaseste cu greu un loc. Voluntariatul presupune sacrificareal unor resurse fara niciun beneficiu material. Este o sfidare la adresa principiilor ce quverneaza societatea actual. Si totusi, dincolo de tot si de toate, voluntariatul iti ofera poate cea mai importanta lectie de viata. in primul rand, voluntariatul inseamna daruire, iar a darui inseamna de cele mai multe or sa primesti. Daruiesti din ce ai spre a primi ceva ce iti lipseste. Adrian Paunescu spunea intr-o poezie ca in timp ce unii oameni traiesc din furt, alti traiesc doar din ce au dat. Egoismul ne transforma lumea intr-o jungla, in timp ce altruismul aduce Raiul mai aproape de noi. A face ceva pentru tine inseamné sa it faci o viata mai buna, a face ceva pentru societate inseamna | s& faci viata, in general, mai frumoasa, s4 devil o parte din armonia lumii. in al doilea rand, prin voluntariat iti dezvolti aptitudini si abilitati pe care cu greu le-ai dez- | volta in alt context. O cariera incepe adeseori prin actiuni de voluntariat, deoarece ai astfel ocazia sé pul in practica lucruri pe care le stii doar din teorie. Cand faci lucrurile ca voluntar, te } eliberezi de presiunea de a te stii urmarit si posibil sanctionat de ochiul atoatevazator al unut’ sef. Faci lucrurile doar ca s& reusesti, doar ca s4 demonstrezi ca poti, ca nu esti mai prejos decat altii. Singurele emotii pe care le incerci sunt cele pozitive, care te vor insoti apoi in toaté activitatea ta de mai tarziu. in concluzie, voluntariatul contribuie in toate felurile posibile la dezvolterea personala, Te formeaza ca om, ca bun crestin si, nu in ultimul rand, ca profesionist. In plus, un gest voluntar este ca o palma peste fata unui regim care a uitat ca mai presus de toate si de tot este Omul.in- de otul are, lor, est Tea nai ori ne | ce na ‘el te ui £ Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A ~ 1Saugust. Biletul nr. 28 Citeste textul cu voce tare. Draga Bratule, Odatd cu aceasta ti-am trimes prin mandat postal suma de 400 lei pentru a platila Banca de Scont datoria ce 0 am si a-mi scoate $i trimite polita, As fi venit chiar eu Ia Iasi, dar sunt acum ocupat cu examenele baietilor si apoi ar fi fost $i mare cheltuiald, asa incat a trebuit sd apelez iardsi la bundtatea ta. Eu voi pleca de la] iulie in straindtate si anume deocamdata direct la Berlin. Daca voi sta acolo mai mult sau nu, atarnd de buget. Dactt am putine parale, raman toatd vremea Ia Ber- lin, Daca insa am ceva mai multe, ma duc la Londra sa vad British Museurn. Stiu de la Mindrescu cd si tu aveai de gand sa pleci etc, pentru ca sd ne puter intaini acolo. Pand la altele, cu multumiri anticipate pentru serviciul de care te-am rugat. Cu sdrutari de mand sotiei tale si sdrutari flécdului, al tau V Parvan 29 mai 1910 (Vasile Parvan, Corespondentd si acte) 1. Formuleazé raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intent)? b) Ce tip de text este acesta (argumentatiy, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveazé-ti réspunsul. ) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul calatoriilor? Sustine cu argumente opinia pe care 0 enuntGINA MIOARA VARGA Rolul calatoriilor Din cele mai vechi timpuri, calatorille au fost considerate atat de benefice spiritului uman, Incat au fost integrate majoritatii ritualurilor de initiere, jn toate culturile, modul in care se desavarsea educatia unui tnar consta intr-o calatorie initiatica. Este modalitatea perfecta de a cunoaste, de a intelege si de a accepta ca exist si alte lumi in afara de a ta, de a invata in, fond din experientele cu care te confrunti si de la oamenit pe care ii intdlnesti. Chiar si astazi, dupa mii de ani de evolutie, care au usuret simtitor posibilitatea oamenilor de a se deplasa, Alatorille isi pastreazé acea putere incredibilé de a te schimba din strafundurile fiintel tale spre a reda apoi, intelept si intelegator, mediului care te-a produs. Pe de 0 parte, 0 calatorie te scoate din spatiul protector si cunoscut, punandu-te in situatii care iti ascut spiritul si mintea. Toate generatile din basmul Harap-Alb bat, pe rand, drumur straine spre a dobandi intelepciune si experienta de viata. Daca in sanul familie se bucuré de protectie, lucrul acesta se intoarce impotriva lor atunci cand este nevoie ca ei sa evolueze la urmatorul nivel, Abia in afara spatiului protector incep provocarile care declanseazé procesul maturizarii lor iar tot intelepti din basm par sa fie in posesia acestui adevar Recompensa e mare, pe masura eforturilor, dar o imparatie nu poate fi condusé de un tanar care nu a ‘cunoscut inc lumea si capcanele éi. Pe de alta parte, in timpul unei calatorii cunosti oament st obiceiuri noi si de la fiecare inveti cate ceva. In fiecare comunitate, oamenii au un fel al for de a se raporta la lume si la viaté, _ astfel incat individul intra in rutina, inceteaza sa fie creativ si sé caute soluti nol, limitandu-se la ale aplica pe cele pe care le folosesc membrii comunitatii de care apartine. Calatoria te invat cA sunt multe feluri in care te poti raporta la probleme vechi de cand ¢ lumea. Nati, din romanul lui Slavici, Mara, face o calatorie initiatica spre 4 se deprinde cu tainele meseriel sale. Cand tat&l il invata tot ce stie el, este nevoie ca fiul sa invete si de la altii, spre a-si gasi apoi propriul stil si propria identitate. Si Gheorghité din Baltagul lui Sadoveanu parcurge un traseu initiatic, cu scopul tragic de a descoperi ramasitele pamantesti ale parintelui sau. inteleapta Vitoria il poarté cu sine nu numai pentru sprijinul pe care i I-ar putea oferi, ci pentru ca stie cA la capatul acestei calatorii, fiul va !ua locul tatalui si pentru aceasta trebuie pregatit. Abia la sfarsitul c4ldtoriei baiatul iubit si protejat de familie se transforma in barbat. in concluzie, célStoria inseamna contact nemijlocit cu viata, cu viata cea adevarata, in mul- titudinea si splendoarea formelor ei. Calatoria jinseamna descoperire, rearganizare a lumii tale interioare. La sfarsitul ei, descoperi frumosul adevar ca de cele mai multe ori scopul oricarel indepartari nu este numai placerea descoperirii unor No! destinati, ci si bucuria reintoarceril * acasa.Eseul argumentativ in 100 de exemple Examenul de bacalaureat national 2014 Proba A — 18 august. Biletul nr. 24 Citeste textul cu voce tare, Bucuresti, 28 aprilie 1880 Doamnd, Nu insist a va mai aduce aminte cd Va rugasem a desbrdca tdcerea mea de orice sem- nificatiune preconceputd si cd, indeosebi, dorisem sd n-o pdziti Dumneavoastra care aveati odinioard si timpul si inclinatiunea de-a scrie. [..] Vé trimit scrisorile Dumneavoastra si va declar liberd de orice legdturti. Ceea ce Va rog si ceea ce poate inima Dumneavoastra imi va ingddui e ca eu sd numa simt atat de liber ca 0 pasare $i sd-mi permiteti, daci nu vé va supara intru nimic, sd-ntreb de Dumneavoastra ih acel ton respec- tuos, care arareori a fost inlaturat in ceea ce priveste sentimentul ce I-au dictat, prin alte sentimente. As fi avut dorinta de-a veni la lasi de Pasti cu care ocazie as fi avut onoarea de-a Va pre- zenta omagille mele, dar sarbatorile, cazdnd imediat inaintea neplacutelor mutari, apoi eu find singur si ticait in toate privirile, am trebuit cu toatd parerea de rau sa renunt la aceasta, abstractie facand de la alte neajunsuri, pe care le au asemenea termene. Marturisiti sincer cai nu veti avea mdcar timpul material de-a Va gandi Ia cele noud luni de Suferinte a caror singura cauzd, 0 marturisesc, sunt eu. Eibine Doamné, eu voi avea acest timp material si voi gandi mult [..] Ia 0 problemd foarte veche: ,De ce atribuim oamenilor rele ce nu stau in vointa lor, desi ar fi vrut din toata inima sa le inlature?" [..] Raman cu tot respectul al Dumneavoastra supus Servitor, M. Eminescu (Mihai Eminescu, Dulcea mea Doamnd/Eminul meu iubit) 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat: a) Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)? b) Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiy, epistolar, informati, memorialistic, Narativ etc.)? Motiveaza-ti raspunsul ©) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dec? 2. Care este opinia ta despre rolul sinceritatilin relatiile interumane? Sustine cu argumens Opinia pe care o enunti. 49GINA MIOARA VARGA Rolul sinceritatii in relatiile interumane Minciuna are adeseori consecinte dramatice atat asupra celor mintit, cat si asupra celui care 0 nascoceste. Cu siguranta ca toti preferam sinceritatea celorlalti in relatiile dintre noi, oripilati in fata ideii de a fi mintiti. Uneori insa faptul de a fisincer intra in contradictie cu reguli- le politeti si ale decentei. Consider deci cé este bine sé fil sincer, in masura in care sinceritatea este o forma a respectului fata de oameni. in primul rand, sinceritatea confer relatillor sociale un anumit confort. Un om care ra- mane deschis si consecvent in exprimarea directa si deschisé a ideilor inspira incredere si simpatie. Viata este si asa destul de complicata incat s4 nu merite s4 scotocesti in hatisul min- iunilor unui om nesincer. Cand ai incredere in cineva, nu mai pierzi timp si energie verificand valabilitatea afirmatiilor pe care le face. Alaturi de oameni sinceri se trdieste frumos si linistit, in timp ce nesinceritatea alimenteaza frustrarea si neincrederea. in romanul Ultima noapte. de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu, Stefan Gheorghidiu cedeazd in fata propriilor suspiciuni generate de pierderea increderii in Ela, inainte de a avea o dovada certa c& este inselat de aceasta. Renunta la ea apoi din oboseala de a alege intotdeauna din: spusele ej adevarul de minciuna. inal doilea rand, sinceritatea este o forma de superioritate. isi permit sd fie sinceri oamenii care nu au lucruri de ascuns, care nu se rusineazé de faptele si de gandurile lor Nesinceri- tatea inseamna acoperirea unor goluri interioare, pe care le-ai constientizat si le acoperi sub, o masc& sociala. Sé fil sincer inseammna sa te expui, sd crezi in tine iin principille tale, fara sa te temi de reactille celor din jur: Sinceritatea nu trebuie ins sd devina sfidare. A spune unele lucruri nu inseamna sinceritate, ci obraznicie, in concluzie, sinceritatea inseamné eleganta si noblete. Ea te face puternic si vulnerabil in acelasi timp, dar te ajuta sa iti construiesti viata pe baze solide si nu pe stratul subtire al minciunii, care se poate oricand surpa, tragand dupa sine tot ce ai construit vreodata. — %ay Eseul argumentativ in 100 de exemple Subiecte Filiera teoretica — Profil real; filiera tehnologica, filiera vocationala — Toate profilurile cu exceptia Profilului Pedagogic 1 Importanta campaniilor de promovare a unui stil de viata sanatos Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta campanii- lor de promovare a unui stil de viata sdnditos. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + s& respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimérii unei aprecieri, 8 puncte 4s ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinent; 16 puncte + s& respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte (Subiect iulie 2014, Filiera teoretica — Profil real; Filiera tehnologica Filiera vocationala - Toate profilurile (cu exceptia profilului pedagogic) Traim sub efectele complexe ale capitalismului, care pune castigul financiar mai presus de valorile umane. Farad a ma gr&bi sa acuz sau sé absolv aceasta forma de organizare, consi deci, ca individ, ca nu sanatatea mea este prioritatea sistemului, ci calitatea mea de contr- buabil la alimentarea lui, Daca as crede in bunele Iui intentii, as spune ca sustin campani'= de promovare unui stil de viata santos, mai ales acum, cand, din pacate, oamenii retin mai 51