Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Garnitura de Foraj PDF

    Uploaded by

    Ion Marin
    14 views21 pages

    Original Title

    Garnitura-de-Foraj.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views21 pages

    Garnitura de Foraj PDF

    Uploaded by

    Ion Marin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    GARNITURA DE FORAJ 2. Constructia garniturii de foraj 2.1. Componenya Asa cum s-2 definit mai sus, Semitura de foraj este alcatuita in primul rand din prajini. De a Suprafata spre talpa, se disting patru tipuri de Prajini (fig. 1): > Prajing de antrenare: ~Prijini de fora;: 7 Prdjin’ intermediare: ~ Prajini grele. Ble vor fi descrise in continuare. Dar in afara lor, int-o gernitura de foraj mai pot fi intainite: 5 ecngDilizator! : ei centreazé postivnen inferioard a garniturii in gaura de sondi, evita sau controleaca devierea acesteia; ~ Corectori: stabilizatori; ete He sigurana, montata Ie capatul de sus al gamniturii; ca se chide atunci cénd exists Peticol de manifestare a sondei prin intériorul Prajinilor, Si alte scule, ca de mt de tutor metalice antrenate de noroi de pe talpa Sondei, curator de ciment de Pe peretii coloanelor de burlane, supape care impiedica ascensiunea fluidutui de foraj prin interiorul prajinitor, racorduri de Sigurana, geala de bétaie, dispozitive pentry mésurarea devierii Sondelor, GARNITURA DE FORA (o')- \nrd Fig. 1, Schema garniturii de foraj. GARNITURA DE FORAJ veo na) vse na. ron ove os ev sooc we, wee a0 coor ee sot 3 uD os -8 ox 3 10k orth 8 os -8 ox 23 a we ote De pg Das apy Dl > ES oe Til 5 Tata” Tul ar) = mt = = oe 1 CU PROFIL PATRAT 212° 63.5 «826318 GSBREG © 1989 412REG 145.1 NOZSIIF) «© as.7 300 3, 2 84 MS eBBREG to59 aR 46,1 NeBeTE) 1048480 gwz 89 27572 GSBREG © tos9 © eWREG wes NOMR( TA 1207 80 1080 1987 714 © GSOREG 1989 412 REG 1451 NCABCAIF) ©1588 800. NCSO@IZIF) tere 1220 614 1934 1714 824 OSBREG ©1969 s - é i sineH 17, 1 8 1220 UL. CU PROFIL HEXAGONAL, 392 os7 98 aaeRee © twee sae ; ’ oi seman 312 8 1009 4s Gabe eo Aianec tet nostomm woe Se imo mata 672 GeREG © ioe AizneG he neaouam tans Seo Sm ima ose Goereo tos or Neaaiyiees soo : MBE | $1824 17089 esones mp9 saz tne 1080 NC. i : ea Gesin ea gua gine aL 12,192 mmc, 12.01 sa 14,021 m). angie ori de enue = 1.278 (11887, pac 13, 107m) “Tabela 2. Revistena pejinilor de antrenare! cis Diane inaree infeioart —DiametralRezsenta Ressenla—— Reristnja Presi = a ee mal _Tetectane atone Since” a de nominal interior Diame” colonel vwieea spar Teel tril tates Corp Cep®__Comp__Cep_corpului_gere a a : mms bar 1.CU PROFIL PATRAT ain aie NC26@23081F) 412 19d 18s 1668 130817602050, 3 43 NC3IQ7819, S12 25% 2380 2640 196030201760 312 S72 NC38G 12 IF) 65% 3230 3220384030804 au ma Ndi) BSS 466) 4690 6650 SMO 8180130, Ra NCSO(412IF) B58 4660 61206550 757081801340, sus 26 Su2FH 558 758) 716d 13480 98D «IS —1420, H.CU PROFIL HEXAGONAL 3 31 NC26QIBIF) 857 412 24D SD 27 taS TIA 312 Hs NCS@7BI) 1088 S12 30 22002601816 2301760 4a S12 NC3BGIAIF) 1207 65m 4660 32207670 307875901720, sue 762 Neo (dir) 1388-858 6710.27 13820 410139601420 si &26 —-NESOG@IZIF) 16L9 BSB A210. 517012950 Gio 13.460 1420 6 889 SIRF 1978 95m —BSIO S10 20300 © 9000 20680 1250, ge 758 Whe biare (ie sevenie), Dass "rater ut auc imi cg de 620 Nila cory (naman reve) i onsical 37.7Se aia de ese] coca pa et cla vveihse a yr mat ar a ap, Tensunes de eer imi a, > bul vere jocal dite manjonl cael edu depose i coloash g__ "Alcina a 19,0 mn (a de ei cept Pyelod 30 VENLINSYS rysos 30 venLinevs vuniaaea Yew AOMOMNLEIY, asimiat eu ofelul AIS! 4145H (SUA), Rezistenta lui minim la rupere trebuie st fe 980 Nim, iar fezistenta minim de curgere (de fapt limita de proportionaitate Rs) de 770.Nimm". Duritatea Brinell : 285 — 341 kn sntire se mai intinese si prajni de antrenare formate dint-un corp {aminat cu profilul exterior patrat si dowd racordur ingurubate la capete cu files mirunt (normal). Racordurile sunt aplicate Ia cald, ca sh asigure o bund Strdngere, Desi se construiese mai usor, asemenea prajini sunt considerate Perimate pentru c& cele doua imbinarifiletate constituie zane slabe: prijina se Poate rupe de la ultimele spire angajate in racorduri din cautza oboselii ‘combinate cu efectul de crestitura 2.3. Prajini de fora 23.1. Conseructie . Prajinile de foraj sunt jevi cu lungimea de cirea 9 m, terminate la un capit cu cep si la celdlalt cu mufa, ambele fletate pentru afi imbinate inte ele, De fapt, © prajin este compusi din trei elemente: prdjina propriecisd (corpul sau feava prajinii) si dou detalii sudate 1a capetele ei, detalii care constituie cepul si mufa pr§jinil. Cele doud elemente reprezintl asa numitul acon? prajinii. ‘capunea racordului este urmtoarea. “i Pentru a accelera insurubarea si desurubarea lor, prijinile trebuie 3a sib imbindr filetate cu pasul i conicitatea mari, ceea ce ar necesicaingrostt “ubstangile la capete, n absenfa racordurilor. Din eauza deselor ingurubar gi desurubir, filetele imbindrii se uzeazi relativ repede. In plus, imbinarce slabeste gi pentru cf, prin eroziune, grosimea ei se ‘imp. Din aceste dow’ motive, desi ingrosate la capete,prajinile ar fi itr-n moment cand corpul lor este ined utilizabil Initial, prijinile pentru forajul rotativ au fost echipate cu racorduti ‘ngurubate, fabricate dintr-un ofel mai rezistent decat cel din care erau laminate _rilinile propriu-zise; ele puteau fi schimbate cénd se uzau. Asemenea prajni fai existé in santiere, in general de dimensiuni mici si din oyeluri de calitate aferioer, dar nu se mai fabrica. Motivul il constituie frecventele rupert ale ‘ijinilor de la baza cepurilor insurubate in racord, unde apar concentrivi de 2nsiuni 98 Pe cat posibil, aceeasi durabilitate, Evident, acest lueru este detcrminat si de conditiile de exploatare. {n figura 3 este prezentati 0 prijina cu racorduri sudate (la 0 prajina reall, sudurile nu se disting si ea pare fabricaté dintr-o bucata). Racordurile sunt previzute cu scaun conic la 18°, mai rar cu scaun drept, pe care prinde elevatorul de manevt, Prajinile propriu-zise se fabric& prin laminare, eapetele find ingrosate (camforsate) prin presare ulterioara la cald. Mute Bina A Gif Ceput print or pul prajink zf = — EE Fig. 3. Prjind de for) ew racordirtsudate ee clon mcdin onl teenie, ab aah, 299 “APNITURA DE FORAS realizeazi prin induetie, cu curengi de freevent& medie (500 ~ 800 Hz), Apoi prajina se finiseaza in interior gi la exterior in zona sudurii. In final, prajina completa se controleazd ultrasonic sau electromagnetic 4 cu particule magnetice, mai ales in zona suduri, se acopert la interior cu lacuri de protectic, i se misoari lungimea, se cdntireste, se marcheaza si se protejeaz’ contra coroziunii Pentru acoperirea suprafejei interioare se utilizeaza raisin epoxidice sau fenolice, diluate in solventi organici. Ele se pulverizeaza la 120 ~ 200°C $i formeaza un film de 0,1 - 0,2 mm. Acesta protejeaza prajinile contra coroziunii si micgoreaza rezistenfele hidraulice cu circa 20 %, Figura 6 prezinti o schema general a procesului de. fabricare a prijnilor de foraj din ofl, Dimensiunea nominalé a prijinilor o reprezintd diametrul exterior al sorpului (v. fig. 3). In industria de petrol si gaze se utilizeazi prijin’ de: 2 3/8 in (60,3 mm); 2 7/8 (73,0), 3 1/2 (88,9), 4 (101.4); 4 12 (1143), $ (127.0); 5 1/2 (139.7), 6 5/8 (168,3), Pentru fiecare diametru se fabricd tn ‘multe grosimi de perete, standardizate, cuprinse intre 6 si 13 mm, 2.3.2. Materiale pentru prajint {In general, prjinite de foraj se fabricd din ofe! slab aliay, cv mangan, & mangan si molibden, sau din ofef afia, cu crom, mangan, molibden, vanadiun ‘hc’. Gama larg de ojeturi folosite este impusd de diversitatea condiijlor de solicitare ~ determinate de adancime, diametrul sapei, mediu, temperatura, ccurbura sondei, Insttutul American de Petrot (API a institut pentru ofeluile folosite 1a prjniniste clase de rezistenra, numite i grade (tab. 3). Noemele API impun caracterstcile mecanice pe care trebuie si la indeplineascd fiecare clasd de fezistenft, limitearA conginutul de sulf (Sub 0,06 %) si cel de fosfor (sub 0,04 %), recomanda procedeele de elaborare a ofelurilor, in cuptoare Simens. Martin, si exclud folosirea fevilor sudate pe generatoare. Compozita ofeluilor folosite, tehnologia de fabricare si tratamentele termice sunt lsete Ia latitudinea fabricantului de prajini. Cu aceeasi compocitie, prin tratamente adecvate de imbunititire (normalizare, clire si revenire) se pot obfine, in anumite limite, caractristici mecanice diferite Marcle de ofelutlizate in Romania la fabricarea prajinilor de foraj din diferite clase de rezistenji sunt prezentate in ultima coloand a tabelei 3, iar compozitia lor chimicd in tabela 4 [26, 51] {in medi acide ew hidrogen sulfurat se recomandi ofeurile E-75 si X-95

    You might also like