Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ROM GVPT Class 2 Djuvara PDF

    Uploaded by

    D Elena Nicula
    4 views16 pages

    Original Title

    ROM GVPT Class 2 Djuvara.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views16 pages

    ROM GVPT Class 2 Djuvara PDF

    Uploaded by

    D Elena Nicula

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    NM. Drovana sa nlcut a octet 1916, ntti de Siete worink jest eile romine la ial sec ot Xytdesf c 't ral mal amet plc spe ‘ier, Liem ela Sortona (ser (937) aera SSP ars, 1940. Pucpt Is eampana din Bases eae sis c ceva Ge reer ie aemtre ath ee aes ERE snunmeremncees pacer eee aaa a See ttre Se Saarinen on incl pbc: — Le dit roumal en mati de Pais 194 .Demetias Camas, mech Brake ni Pes 1th Craton a {ors Costin cr, es crn Claas ?. NEAGU DJUVARA INTRE ORIENT $I OCCIDENT ‘Tarile romane la inceputul epocii modeme (1800-1848) ‘Traducere de MARIA CARPOV ao Leute Cort, pe Bopes (rae, Guede” cole L Sbue te oh ee Ob hie Co atser bs Ywoe, bs Avance Gr af AGres' te Dunne centeabind~G 5~ HUMANITAS ae Jumtari tut Ipsian voiserd $1 ucidd, Dar Hpi mai duces care amine de el? Sia adus. Pun dupé aeeca, tnd eva stecura in femnig si va arunca la picioare: ce putea face ca se arate recunotina ce pura? Nero -a cert ef aducho pant gi Rie 41S dud srscare in eas avea sb sere Mirioare A sind cf ‘se refugiase n org acela de provinci, unde fatele ei ase mumit Ispravnic. A Sts srscarea,punind tot sufletl o ug pe Miioars siete pena purtarea Tut jsnicd is facd toc cet va sta in ting cat salveze, nu visi ue} onoarea lopodnicel Tretia st fact ceva ch mai epee, in ceva ceasun, (Descoperin, din in lar, serisorea n 1887, Roset a put reconstitu aesst® nema uri poveste) ‘Misioara na stat la ginduri, Sa sft cu fate ei; sca dat stama cl singuracale posibil era sincere sh riscurapere fata” ‘Marioara aves la.e23 000 de pia, faele a mai dat ied 2000, La nevoie, se vor ndstora, de cumva pretenilerteuli vor f mai rar, Trebuia 58 cate st vad neta, cea ce ai feut, dup ‘ce a ght cum a putt ma frumos. Era, sau ulti 3-0 spunem, 0 {emee de o frumusejesoaluctoare, cu pielen albi-tandafirieochi albasti,pal lng, bls. Miriora afgeles numaidectc& tac, ‘izind-, a rimas nesimitor. Sia flost wf mai ea sl Indu: plece: api ra spus ef Zoe este vergoara fore drags e pretend: ‘este gatas ford orice ea s-0 rscumpere, a oferitturcuui 3 G00 fe pias. Acesa armas neclintt. 4 000. 5 000 de page Marioara inepuse st se Indoiasct de iabinds fnceririt sale, — “Atunc, cf —Nuaveanevoie de aura el Pe ex voi: onoape fa pata ‘Se incheie pu, twcul is jne fgBduiala. lara doa x, irl ‘aga era att de indrigost, cit Miricara, peau incl 0 nope, sepa visa osu el nb Cit de prev venea I Tram, uni (Credincios eae, sk Incaleleil cele site care cer rizbunarea cu varsrea singelui pentru moarea uni périnte! Nopile ce au uma “Miticara a clpitat visas liberate st pear cella pig Guile rele spuneau, mai iu, cl, dup revagerea tupelor ‘roe din Principte, tna doumnd sar fi dus la Constaninopol — si cd anor Ii se piruse a 2, privind din plate Fanaruu, svete, sear, pe cacul li Trahin-pasa, alenecnd lens pe pele Tint ale Coral de Aue"®, ABTOUUL AL NOUALEA Renastere sub domnii piiminteni La org, se wiete cata Pari ~honjrig” si famazon Revol fn ate i tert inflveagl german, influent france. -Altabetal de tai" ‘Nova ocupaie rss Regulamental Organic, 1828-1834, ‘Soa frail sub noul regi. 1848: poe srevoluionar; zoe vremarilor no Revoluja grecease pe de o parte, caracteral anigrecese al ‘migesi ui Vadimirscu, pe deat, a avatun prim rzultat poz tiv: sig regimul fanariot i ile romaine, O noe comunk & ‘puteriereuropen, din 14 marie 1872, puneatucilor in vedere #4 fevacueze cele doul provinci: wtodats, lepai ale maior boiei din Moldova si Muntenia prezentas Por revendictril lor ive toate Ia vecile liberi ale ii. Cel pin una din ele a fst sati- ‘leuk: repunerea pe ton adonmitorior platen. La 1 lie 1822, Paria fi numea, simultane Grigore Dimitie Ghica in Munteni $i pe fon Sandu Sturdza in Moldova. Aveau si domseascl mii pia ease an, pnd Ia ebucnies nul abo raso-ture. ‘Amindoificeau parte din gropul de mari boie clroa li se pote spune .najonalist". Grigoe Ghica era ful marlui ban Dimiie Ghica, ef patie najonle™ din Muntenia a stiri seclulual XVillea, sal unei Viedrei. Jon Sturdza, a cru slegerefusese ‘urecum neajteptat, era un boier btn cu idl suprnzitor de ‘avansate" peau vremea sa, Ll iva mai greu deck eet si 5 impunctanolu marr boi, mul dine acegtarefuzind chiar ‘ise Into din exo bocovinean atta inp ft va fel pe ton. Sturdza va cma cu ajutrul unr boi de a dua i wea clash excepia i Tordache Camry, cel care avusse 0 misiune secret la Pars, tn 1810, g fuses arestat de rus la froarcere Guru sar fi sista el dover cum ear fi fost alia a fancmasonere). De sea, Se pune despe Starz lee fnconunt de cvuna (cartons). ‘Caracteristica principals a deme! prinilor domnitr paminte va fi accelerareaprocesulul de oecidetizare. Un nar ta sae de tines, oie sau burghezi, vor stuia i string, tn Talia, ‘Germania i, mai eu seam, fn Fran. lnfuena fanezd, ru numa 307 supa idilor police, asypea depo, aapraeratur si ciar supra Timbi, este preponderentd — de fapt, evasionclsiva, Francezul de ati nu mai are dec ide foarte vg despre ceea ce rerezetatinfena francez in Europ in Seoll al XVITe in ‘rma jum a seco al XIX-Iea De la Lsabons la Ptersbury ela Stockholm la Atena, moravuie, insite nda, limba au safer. pretuindeni, mari nsformistprovoeste de. pitrunderea ‘model france. ns nee’ n Europe inet anced ny va fost mai adie mai durabila dect infil ronde, Se poste spune ‘rh exagerae cl, reme de peste un vac dela inceputl seco, XIXea pin dup primal rbot mondial. oma fost itera mente ,colonizayi" de francesi — fr prezeaa coloizatorl ‘Avem probabil de a face cu cea ma framoash rusia inflene! pin cult fregsra de storia moder, ‘Admisia rom pentru Fara. tn secolu al XIK-lea, na se oat compara dec cu aeea a romaniloe pentru Grecia in primes Cole ale imperil, sau cuaneea.ajapnezir din seolle al VIlea- Villies pentru China. Asa cum Sera Elena Vickesc, in Mémoril sur le made mieur leur rndelor eu Fanaa fost an cz pasio= nal. Aidorna oma cares gat 5s ntbue no incpee ser, rominul, dup veacuri de iolre, era ca loc, ca amepit de seul ‘roapit, ind feresrele sau descis pea el ete Orcdent Deosebirea esenjalt dine acururapa romani $i cen a rusilor, cu un secl mai devreme, sub Pera cel Mare, consi in aceea Tomi au feu spontan aproape cu pasine, pe ind in Rusia ease flcuse din punch de sus sub ameninares chutul ‘Si.cum rug, ca toi cella ewopeni,sdoptasert francera ca limb de comunicae international chiar ea limb de salon in Jumea aristocrat, $-4.produs un fenomen paradoral chiar in ‘momentl fn care Rusia devenise principal! Obstacal in fj pre- Pondereneifranceze in Europa, ot Rusia. n eroadee cinta ocu- pat Princpatele, era unal din ,catalizatoi" curt franceze tn [ite romaine. ‘Cu tote cl, fn Germania, se afla un mare numér de student ‘omni, faptlacestan- fnat fn nicl un fl nek mica acon carat pitrunderea francezei ca limb de Salon, nici in luenta Fane in domeniulidilor police al stenrlor administrative $1 al dept. In schimb, Uteratura gi gindiea german au avut © inhueng foarte profunds stupa posilor ia flozoflor, 308 ‘Unmarile seestea sec nse ma zi, it stn cid pro- esl de imegrare in cultura apusean aves se mania Deft formarea dup modele germane putese fi viz Ia intelectali roman de peste Capo, in Transvania aft sb stipe habsburich ‘Aco, goa ats coobuse ample ele dint voc de ‘stor de gramate moder (aga cum se Idina i cu coi sloveni ssi din Vaivodia), precetind ovo Junie Je veae ‘para studio de nivel asemingie In Morten gin Molo, Mi fri, ina doua jum a seco at XIXlea,f-in moment de mare efervescengl, aroape de manuriate a inligee ronsnes ‘modem, putem spune fri sf exagerim ch invents gollce de Bind din Germania romanticd fost preponderent in ft fut Fonines (nu fcimpar ore acetg ers in tenga Europ). Va fi destl st consti ex ei bra cre demi erat rom de fig seco! al X1Xex: Eminescu, Caraga Mairescu 19 8 o fomaie fundamental pend ‘ude — primi sint ermal la Pais a jru ali 1800, 5 rumieul or va Spor Saruna, ni als dup 1830 — nu sn sing ‘are adv lamina soda din Apus. Gazetle sn clutate cu intigu ‘re cu precidere cele franjuzesti—jumalele de mods neind tick le ulate! Se consti adeviraterejee de etn, deoarece abons- ‘mental este scump. Abonamentele se fac Ia Vien, chiar i penta Jumalletranguzest, cc pogtaausriach ali taf neg pero- Aicelor care mu sit cumprate in Ausra. Aa se face eX wn abo ‘ment la Joumal des Debats say Ia Le Constiutonnel sat la La Presse cost, la ai, 120 de franc pe an, dich abonamentul este ‘cut i Viena, fh de 180 de franc, daca este fut direct Ia Pars. Se deschid eabinete de lec, la Iai gt la Bucuresti, curind, ‘ncepind cu 1829, va exsta 0 prestmionlt: Cureral Rminesc (1829), Albina rominessed (1829), Gazeta Teuralui Naponal (1835) ee. Toate acestea sat educate in romind iin fanceed — sc tncepind cu 1849, la Bucuresti vom avea gael ers numa in Ifanguzegte: Le Journal de Bucarest. Dupl jurale, vine rindol iteratari, Asistim, mai iti, inetaees, 1s oadevdrat frenezie a taducerlor — fii ca alegerea Si fietotdcauna bine leu, Uncle din taducerile aceseacireulau ‘in manusris, si aproape tate era fcte de boii cultvai, Cel ‘mai hare dite ei separ cla fost mavele vornc din Moldova Alexandru Beldiman (auioral Jalnce’ Tragodi, oper medioers, 309 scrist in rominest, despre evenimentle din 1821); tadusese nite altele, Oreste de Volaie, 0 Ite 2 lui Numa Pompilie. dup Florian, si chiar gi dstrin Cavalera’ de Grie si a tabitel se “Manon Lesco (unde aumele prop ansrisefonetic i rominste fac asta un efect desl de caaphios —e vorba bineneles de cele- ‘rl roman al abstelui Prevost, Manon Lesa. ind se pout, lumea cts, de asemenea, direct in fanuzese: uni incep sii alcdtuiasca Bblitei cea mai esti find cea Nicolae Rosei-Rosnovanu, dela Stinca n care se giseseoperele tuturorflozofilor din ,Secolul Luminilor™ Vote, Rousset, elves, Fontenelle, Montesquieu, Diderot, d°Alembert, Con Mably,Putlendort et ‘Sint tigate bibiotect px bic, cel mai adesea ia iar care Simprumut aril acash nan 1830, din cee pau ibri din ah, tel nu vind det ed ramus ‘SU citim ined un ator dn ecoll al XVILea — ast, eu total vita de istrieliterare — conele de Oxenstier: Pens, rfe- sxoas et maximes morales a fost 0 carte de cp pent boii ‘moldovalah™ ‘Timpul tece, gustrile se schimbl, sin prefer romantic, La ‘Bucuresti in catalogulIibrie!ui Frederic Walbaum. in 1838, spot Sn ibriria deschist in 1846 (ce scandal) de il boierului Constantin Rosetti, se glsese romane de Paul de Kock, Eugéne Sue, Doamna CCtn, Doamna Ancelo, Frédéric Soli, Roger de Beauvoir, da $1 de Alexandre. Dumas, George Sand, Chateaubriand, Lamartine, Victor Hugo, Vigny, Musset, Balzac. Se mai elses gi coleci de iese de teat repertoi pe genuri de piese:vodeviluri, comed ‘ramegwagedi, melodrame, opere— $i chiar i Lethe fangais au Moyen Age de Monmergut gi Michell —, nit cele mai multe ese jucte a tears aflau, foarte curtnd, lander citrlr. ‘Adevirul ese eX, ait la lg, ft sla Bucuresti, teat francez” ‘cunogtea un succes necbigauit— si ptem considera ci el a avut 0 ‘mare Influriteasupaideilr si moravuric socielpi moldovalabe. ‘Se incepuse, modest, cu Uupe de amator, Am Vizutc& domnia alu Caraga cease un ic eau la Bucureg, in 1818, da piese- [enc mai erau jae fn grecet. In schmb, ala, elevit Academie ‘Domne iduser de ceva on 1814, gece in fuze, 310 spectacle cu Moarte i Cezar de Vote, ida lor fost wath de levi gol pariclareafancezlu Lincour. in 1816 in poltl hat ‘manului Constantin Gi, sd in rancerk Aira de Vole, 1a ‘cela an, o mick pes, omfnese, de Gheorghe Asach, Mit si ‘Hoe, spat dopo pastoral de Gessner si Pla: fae ei inert Boies (dot Chica si un Sturdza) jucau ino peed ‘omnete ebuie sf pirut aft de nemapoment, ack mitral ‘Veniamin Costcheafna fie il def. ‘Vom vedea, dup aceea, tupe srine de tary perndndu- in cele dou eaptale. Nu toe sinttranjuzet Sint $1 ialienest, ‘nemfet si chiar st poloeze.. inst marele eveniment avea sfc Iwfigrea laa de ele fai Baptiste Joseph Fouea, a unui ‘esr fanjuzese pes caeat, Ino fot eat Dolereased. Este mare cit Teatrul de Vareti din Paris, al erui nme i i poart: pare, benoa, tei rindurt de Ioj sto galerie. Consul Frans, Duclos, serie ck asa ceva nar suis tn erjeleneaste de province, i ‘Raoul Pern: . Mldoveni au un tear francez unde si pezentate cele mal une vodevilur de la no. Tear aeesta este permanent gi foarte cat. Actri sin estal de buni si multe di ogee noaste e province mu au aga ceva" ‘4 mai spunem sc reprezenaile nu erau dzer vodeviuri fn ‘epertorolteatrului del ai, gsim melodrame ca Treizei de ani din vaya una jcttor de cide Dacange i Dinu, operecomice um ar fi Cabana de ix mune de Serie i Mélesvile, pe mozic de ‘Adolphe Adam, Fra Diavolo de Scribe si Auber, Doarna fn alb de Scribes Boteldieu, Domnigoara de Belle-Isle de Alexandre Dumas eaceag autor, Tereza in vreme ce, toate, la Bucuregt, 56 {45 Angelo, crana Padove Aran wel ze" de Vitor Hg ah fuseser vizute, tnsk maduse fn romfnejte, Avaru Tul Malire i ‘Britannicus al ht Racine, ‘Sar patea shpat surpinator cai, mult mai mic mai poyin popula decit Bucuresti, au putt ine aia vreme —vreo doutzect de ani —un eat franez permanent, tip ce eaptala Munn fv avea aja ceva Fatal ebuie pus, probable sama sprout susjinut dat de Mihai Sturdza prin eubvengile lui, precum si sbonamentelor, fare seumpe, pe care na govian sie pleased 3n ‘membri ati soietj moltovenegt, mult mai rangurt deck cea dela Bucuresti — observa facut de mult elitr france. ain Mare Girarin, de pil, else in Moldovs mai mul ariscerajie™ ecit in Munteni, iar agit woceau Snsinten Bucurestilor pin Poli ales gi distinc personelor din saloanele sale ‘Orice vf fos, in cele dou capital, prin saloane ga Cure, cari, nu se mai vorbete dectfranquzest, La Tag, ca 3h la ‘Bucuresti — srie Raoul Perrin — se vorbege fanguzeseinfste famille et de ct alese. Moldova au ear 0 oarecare preenie {m acest privng, ar domi vor eal curtea lor = i oli ‘in primat nd limba frances.” lar Thowvenel, va ani mai ria, serie: La Bucuresti, un fancez est sirbtrit ca un pieten ca un ‘comgatricg,s, desea, fnt-an salon unde lume sth de vor fh limba meas, unde se vorbeyte despre no, despre trata nos, ‘despre Paris, acest mare fora de lamin ces rspindeste in Europa, te nrebi dack Valaia este iu-adevar despre de el de aitea fe tude obiceirile dele france au mai pin inure" ecoeg. consul Fran, deserind un bal Ia domnitorul Al- sandra Ghia. seinen de chine Wer famoase, de ce ‘nga si farmecul purine, de sulucirea spusloracelor downs ‘ale, tno limi cura sub! Sine vebite taste inte din Europa, produe din wat lumea combi la bogifa podoabelr lor, {irk le ita pe eee dela Pari, de cae, cee mal no cele ma fr ‘moase cele msi ropet se psec tt impala prvi ance in Bucuresti netier tn Europa nu se vede wn spectacol a de me la curen domwatrilor val gt moldoven, tno i de sirbitere “og sr mi -au prt ae de ii de ncn ca nine = ‘in fercc,imitarea Frame nu se opea la acest aspect spert- ‘ali frivol— dar care avea rou a in avin inlvege franceze. ‘Stadeni mai ales ce oes ntorceau din Prana, aproape tf, or ‘cael. fies cbiria, eran coer dele democrace. Am viz, poi, ml ner din fai ma race sau prt bcara de ge ‘eroitaia veunul protector ca fac sti la flea ele cu e copii de familie i ase, era mult ma silos dei cesta, ‘Mal exis oat ale de insure a cular occidentale, parent x fon independents de inflenia francez8, dar care yintea cite scelag scop: este vorba de jeola latins din Transivania ‘Am pomeit ceva, in west, despre unirea nei pari bisericit ‘ortodote din Transivaia cu biserca dela Roma, in 1700. Mativa- 312 ie usesr, evident pur putice de abee pi: Habsburg eae ‘nu demalt, prin watatal dela Karle anexasersTransivani,5€ aia in prezenja una mare nama de protestan pine so. ungur 1 secu. Credeau €X vor putes resi un carecae ecb, co Sil puteric al papain, legindyi de Roma pe romini onoocs, cre acstiay masa popula indul ut, clrul roms Sper st ojink acleaidrepeur cag cer eat, ir, ptr ere Alinco stl sat deasuprire I care erau meni de veacur fe celle ek ain". Nu este fcul sei st reaminti vist ie, uneoridramatice, le acest Unit. Episod cel ms impor tant a fost exilarea la Roms. la care fusese consti in 1744, unul Ainepiscopt una, Inochente Miew-Kiein, vioovat de af spat eu rea mull favergurare i statoricie repel poporuhi siu la epali- fate cu naiunile miortare din Transivana. ‘St amintim sci doar umarea poi, cea mal imediat a Uni contact, incepind eu mijocul secollul al XVIea, al corva tines seminar i, mai trea, al ator studeng. cu Roma gi cu (Oceiertul Tinta seam de stuaiad inferintate a eae era nut elementulrominese dn Trasivana,reafirmarea crigini lie & Timbik gi a neamului a fost fermentel nei deviate remaster ‘atonal gi al unei wezr rapide la cultura apuseand. Ceretrile Tingvistice, gramatcile, prime culegei de documente istorce, Incereile de site vi unele dupa atelecuo epezciune cu un entuziasm extracrdinre. De aeea, scoala deschist la Bla), cv auto- Feaya guvemull dela Viena, de ctr url li Inochenie Mica, episcopal Petru Aon, va nu numai un mare colegiureligios, dr Sodevirat pepinierl de lating de patio infty Sub aceas infuens cao emulae, jumate din biserca wan- silvdneant, Hotes Ia onodoxism, va eontrbui, la rfndl ei, la area generalt Ghiuct, mai presus de rivalitatea dine cele ous bse, fseseftotdesuna Spiriul desolidariate nayjonal) Un birbat ca Gheorghe Lair, pe care Fam Vizu, in Muntenia 4 posol al invijimintuli romites, se tiga dn cleulonodox ‘Mai mult dec att, ila este wat in Principat: miropoigt din Moldova si Muntenia, Venamin Costache st Dosofte Pili, trim busier la Viena, si chiar sila Roms, pe ume studenglor tranivinen, In stipit aoe col secundare tigate mai pectio- deni nPrincipte dup epoca fanart fac aproape toate spe la pro fesori tansilvineni, care transmit moWoveaiior $i muntenlor 313 entuiasn! for ineres ceding nfs fn dstnee neal limi toma at de anc unt “Erervesceng intelecuall a rmdaior din Transitvani, care pre- ‘edas deci cu mai bine de jumtate de wea dsteparea vel cult Iajonale moderne In Principate a eunoscut punetulculminant — [nctle sla,totdatd — In cea ce #8 numit Ose de ria de a dovetiunguitor s nemjororginea limb romine, intelectual transivnent nu numa ch adopeasra 0 nografie etiologic (ca tn limba frances), cae slea gi desfgu- Fa cuvintele, dar intodusesert gi © muljime de neologisme, pros ‘Mapai, care flceau ca limbs lor sf devind de nenjles. Poet rmoldovean Alecu Russo care pariciph ex spectator Is marea adnate de revendiciri in mai 1848, de pe cimpia de fa Bl unde ‘enisert peste 40,000 de rom din Transitvania, contath et ih rire ef, fm acea zi Snore, un singutIuery lipsea de la Bla gril! Limba schimonosis i imesh de latinisme a repezen- lunjilor dnteligente’ ecea pe deasupra caplui sirmanlor ani care de-acoloajteptay minnie..." Din fercire, excesele scoliilatiniste nay avut urmiri in Principate (cu excepta, poate, une scurte peroade din erierali- terarf a lui Elade-Riduleseu, influengat de Talia). Literatura omnia modern nu a cunoscut niciodatlzbaterea dramaie8 ‘uncor paralizant pe eae a cunoscuto literatura greack moderns, fiji fre adept limbit popular si cet ai uneilimbi iteare Savane, arhaizane, ncorath int-un Wocutidealizat, Conds de ‘un insint sigur, ea 8 absorit, rept, un mare numdr de neolo- sme, cu ait mal ugor de adapta Ia carscterl Kimble cit ele Yeneau, aproape fhiotdeauna, din doul alte limbi_neolatine, ffancezaitallana, Paralel, pe miu ce ne fndeplirtim de epocs fanariod, pe misurdcesistemul adminisuati se oczidearalizeax, jar moravurile se schimbi, limba seapl, In mod frese, ca de 0 gui nefolostoare, de apfoape tf lermenit de orgine tureo- fanariod, de care fseseinjsatlvreme de peste wn Vea, mal plstreazt deci foarte pun, care fap semnficatv pens un ana- ‘mit subcostientcolectv, av alunecat, cu ti, ete un ses pei ‘atv sau ironic. Char gas este destal s+ lpet nei persoane ‘au unui cra) un eptetscos din voeabularlepoci fanarote ca ‘sh smep foul, sau — gi mai ria — simbetal™, 34 De acees, vedem dezvolinds, chiar din ani 1820, o itera lode Ia nceput cu oarecarenelndeiinare, ex und poet etm frau Costache Conach, lancu Vielrescu (nepotl de ful Ii Tenchi) i mai ales Bliade-Radulescu,socoit, curing, ca un sc itor aproape clasic, tmpreunt cu Grigore Aletandresu si Vasile ‘Alecsa Poza se rum, mail a screristrice politic, ‘ns, nani 1840, genald chia de pe atuei, modele remareabile ‘ent ima litera elasic dela fil secolu: at XDea, atorih unui Koglisiceans sau unui Balescu, apoi cu nuvela istored a ii Costin Negruzei Alexandru Lipusneanu, prima, ‘apodoped propri-2s eran prox, [Nara non fact sls, nial, inst ea face, cteodat, pas le rig ne romineasca Ii Donisie Eclesiasbul ear sere pe la 1815, cena Tai Negra, care sere pela 1840, este o deosebie la fel de mare ca aceea dine franceza Voi Commynes gi cea Ia -Mérimée. Limba se modernized, e wansforml, utem spune che transtigueazd $i cl absourbe ovo nemaipomenth repezciune mi Ge neologisme Imprumurate de la Oecident —~ mal ales de la cel, Jain, frutirea eu acestacerindu-seafrmat, ei into dat, fap- tal devense important; tn acelag inp, in cree ,propresist ne tot mai stritr chestiunea de a irks alfabetl chili, flosit ‘ngirile romaine inc ain Evel Media, sub nlvengabserici bulgare LLacralacesta nueva face del ila ata, In luda entuzlas ul celor maine penra latte”, rezistnjacelor mai visti va 4 destl de putrnick pent a inpledica orice misurd radicals vreme de veo doutzeci de ani De altel, era free sie aa: et- ‘oral in vist care nu cunojea dct srirea chr, srimba din ‘as la ginal de a fava un alt alfabe, care de aluminteri — zicea 1 — mu se potivea cu suneele imbiinoate.. Dac o gaze hour, tn anil 1840, 8 anane ef va f tpi cw litre latin, ssimegt arta nemulpumire priate sbonafi brn, nc va nevoit 4 dea inpoi. Atunci, fn mod cinta, nou! alfabet se strecoard pe furs acte, chiar gn cele ofa, unde caracteree late, uneor ‘dur neg sntamestecate cu cele chiliee — ca de exempla ‘numele domntorlu in diplomele date de Gheorghe Bibescu. Prin ‘ume, abia molt mai zi, pe ia fncepata anil 60, alfabetu atin af adopat defini pin atc, vai un sot de alfbe iti, ‘malfabet de tanzitic 315 (0 schiribwe at de mare in int, meni i obiceu 5 lirnderea Bras in bi a unui num nemapomens de mae de ‘eologisme muse pteau face in mod perfect Semiepi peda, 0 ‘mare arte din mafalaio categorie inseaph din marines burghezit sd popaltia de ria erajelor venus creze, fra voi er, cuviie Slit, teen aproximaii, expesit grit, un limb caraghios are incl e pe la iloclsecolu, va perflst de wn. lees, in, aig, aofer verve orgitoare a ul Caraga tessa per” ‘sonaelor de comedie, deve, inte imp, lgendre ‘Un alt domeniu in care asistim lao mutajie truss: atte pl tice. Peru de gevaletlipseste, practic. in Wile nose, pint in secolul al XIX-ea, a de alfel in toate ile din sues european e adie bizannd. La sfrsitlsecouli al XVIU-ea 5 nceputl celui deal X1Xea, sb inflenja unui realism ée oigine oceiden tad, portetle eitoilor de pe frescele bisericilor per din rid tata lor waiional. Se va face un now pas — a webu Si spunera un salt— ati cin boii se hotrise 8-1 mobleze dupa moda ‘ccidenald noi lor mici palate: poetee de fai av pot lips rept eae, in timp ce se aduce de la Vien, cu mare chev, ‘mobila Biedermeier a Bucuresti sa la asin invita pico din ‘Austria, Gemania, Polonia, Rusia chiar din tia, Uni vor ft fect in tecere, Popp de Szathmry (romin din Travsilvani, a ui familefuseseimnobilad sub Habsburg) alt se vor stabil ‘peru mai multd vreme, ca de pill Karl Wallenstein sau Anton (Clade. Cazul cel mai emotonant vf, indole, Contain: ‘Daniel Rosenthal, el cae, in 1848, 2 pica slegoria .Rominia rip lanrle pe Cimpia Liber ear, iri cazare- ‘oluionrilo din Mantenia, iva da viaa pens ea! ‘Primi atoboni ear sudians pictura fn srintate nu apar deck Jancepua anilor 1840, ea lon Negulc sau Barbu Iscovescu evred sefard din Criova), La inceput pictorit se due mat drab la ‘Matchen dct a Paris. Marea voph a pictur franceze nu vine deci up mijloel secoluli cu un Teodor Aman, un Tsrescu ned, sma ru, Grigoeseu™ Thflveta ‘Ocidentului nu $a vlzut dor in limba, fn ate, in cexprimarea gins: eas. simjit, mat Tn indeoseb, in evo ideioe police. Literatura politica din Vescul Lumiaiir ajonsese pint la uni domnitr fanariog, Constantin Mavrocordt, de pid sa chia boieri mai progres, Dara mai fost inca o cate pe care 316 au plarunsieile democratic, mai greu de recunoscu gi de urmait, ar ind seretul de ear ea nconjra alea masonic, Nise si, deocamdat, eu preciie cae a fst primi ranem soni romini — farmazoni, in mba sti al epoei, nil care au fest into lor. Sa pus of Jean-Louis Cara fot franc mason, Este forte posi, dar pare Indoelic ea, tn timpul seurtel sale geder in Moldova jini seama de legiturile prea puja pri- tenet cu ce din jor, sf putt face ade i nef mal Indovel- nic estes puu fonda oi. In Schimb, unee suse (majoritatea strline) pomenese de existenja une loi la Tg, chiar din 1740, $1 ‘nt init, Sn 1778, conjuraiaboiereasel Tn uma ereia Con santin Voi Morvz H condamn Ia moare pe boieni Manoliche Bogdan si lnipl Cura arf fost de inspirale masonic, O propa- {and masonicX mal ntensl spare, in oe ca. in tial ani aise Clului al XVIT-Iea, 0 dath cu valurile syccesive de imigrani france, cu precept francezi sau german, sma ales eu ret sia poionei foarte numeri fare activi dupa doua ga reia {impire aPoloniei (1793-1795), Polonai era tn contact ou iva lacobinfrancezi din Bucureg sau din lp, negustort Hortlan gi Pelle, de pid, care jucau raul de adevai agent diplomatic! 3 amnbacadruli Republic la Constantnepol, sub Directors, iain 4einstalaea consulilorfrancezi fa rineipate.Orcum este probabil — aga cam am vizt — ca boieral moldovean Tordache Carp st fi fost francmason, .Socieatea Filanmonict" pe care Dinicu Golescu gi vaboier’ in Muntenisoceeazk — ma fin ex lor la Brajov — fn anit 1820 pae 8 fost de inspire masonic, esi nu aver nici 0 dovadk eh Golescu si pital Iu arf fost ei Ingi inipa.Cereudineatncepe cu stoi romini de fa Pars, pai ales dupt 1830. Multi se afla in loja .L'Athénde des Etrangers", Asti, e poate firma ck aproape ff ci care aven 88 ‘nfipeiase revotuia de la 18485 pnd temelile saul romin modem au fost aft Ia masonere: Ton Clmpineans, Elade- Ridulescu, fai Golescu (Gi ui Diniu), fon Ghica, Alecsani, Grigore Alesandresc, Nicola Bileescu, Costache Negs, Christian generalul Magheru, Contain Rset, fai Briana —ca sf ro iim dect pe cet mai eupscuy, ‘Uni avtori modem au afrmat cl alegerea surprinzitoare a tu ‘Avexandru Toan Cua, bier de clash a doua, la tonal Moldove, apo‘ al Muntenei s-a fi datorat fatal ear fox Maree Maes 317 al recent creat Joji masonice de la Gala. Cecettri care in ‘kimi ani au putt consulta arhivele, acum deschise, ale Marl Orient (Mitt D. Sturdza, Dan Bering, Mihai Sorin Rédlescu) mau declared nu a gsi une ale une aparenene a ui Caza la oil cunoseut, Dac toi a fost mason, va uebuiceoetat ka aj ‘anceze mai pin cunosute, unde a pi fina man de st deni a Paris. toriogfaromdnease— cea preend ca cea din smecut—wece prea wjor pest aceste fae. Relese Inst impede. din simp enumerare a numer ete mt maine, cf fancmasoneta & hed, Inger start romda meer, un ole puja eal ew cel pe ‘are jocase in Frans, in faa de dnsinea Revohii din 1789, La iceputl secoluu,.frmazonul”, cd ea bit de afiiee la masonere. era privitea un animal eiudt ir tinerlor deseeira cae se adunau casi cinte La Carmagnoie...Vive le son, vive le son du eanon..", din care nu erau reine deci prime slab: ‘fieson,fieson", poporl le-a dat nunele de flfizoni, cuvint nua si rimas in nbs, pentru ai deserna, cum se se, pe tne ‘de ocegany prea clu f cu puri cam tate... ‘Once va fi fst, fama i .ilfaon, preci ctor fa Volare 5 ai lui Momesquin, stu, pur snp, a eazetelor ibe ‘ne din Apus,intoduseser In cercr ince nce ma lal el dea

    You might also like