You are on page 1of 12
Alexandeu Dogs IDEEA DE EUROPA $1 EVOLUTIA CCONSTIINTEI EUROPENE, Copysight © 199, Ediurs ALL EDUCATIONAL Toate repr rererate Edtuii ALL EDUCATIONAL. [Nici prt dia aceat vou nu pose f copa fick perisunes sts Ediurit ALL EDUCATIONAL. Dreptorile de dincibuie fn sainitate sparta inerclosite edit Copyright © 19, by ALL EDUCATIONAL ISBN 973-9392-86 Editura ALL EDUCATIONAL Bucuresti Bd, Timigoara a. 5, sector 6 Tel: 4022600; 402 2601 Fes 4022610 Deparamentaldistibuyle Tels 4022620, Fax; 4022630 Redator: Constantin Vid Dirt ats imagine: Soin Dunivesc, Does Duminess ALEXANDRU DUTU IDEEA DE EUROPA $1 EVOLUTIA CONSTIINTEI EUROPENE Europa noasa” gin iret ‘ranlaile i evoatia congtinge europene (Cite Europe sunt fa Europa? Repinil geografic, politic gi confesionale Rolal streotipurilor Local tine in consruciapoicick Binele con yi mina invizibls Europenisn autahtonism fa romini Europa” special Nasionlizares tai Aleerativacomparstistd Confesiune, natiune, Seat Spreo nous identtte? Note Studi complementare ‘Europ lai Dan Curtiss $ Romania Mediverana li Braudel {interior scala 20; ILE. Revel GM. Caneacuzino Fal Huntington Summary: The Ides of Europe Translaiile si evolutia constiintei europene Central de greutate al vii politice gi eulturale de pe cominent sa deplasat contin in decurs de dovs mile ‘Shatin pvtea Hsiriteand la Bizan, central a mutt fa Talia Renajer, unde oa aflatvreme indelungati ,cibul dsc”, cum spunea Miron Costin. Apo, amare strum, Mediteraa, »perdutlocol pecare-adeinut in lames avid fimedievali in favoarea Atanicu, pe yrmurilecruia au Spar sate in expansiune capabil si consruiselsociertt pterice sti impund model de vat pe ate continents. upi experienta spenols,Frang, Anglia, Tarle de Jos 28 ‘cmoscuoexpansione care acon, ra itrerupere, pink SEL Devine lar e4 Europa no format in jurul unui singur ‘entry aga cum pretnd istoric care, pentru a da o baz Sroded “Europe celor gave, susin ck primele forme de onsiniclarseuropesnd ap in imperil lui Carol el Mare fare ocupa terri pe cares flan cei ase" (ce fried ninedent) ged Eusopa sa dfiit pe sine in opozitie eu SBizanyal.Totlimpede ete apr cd pe continent au format fate eae au cunoscut faze de expsnsiun, fn timp ce ale poposre au tebuit ise replenearupra tradi pentru ase Spa pentru a supraviepi. Din seeoll 17 toate, tn imp Ge statele Atlante intrd fae-o poternich expansiun, Sind-Estul european ii spied radii, in care geste pentru o recisteng de durats awe cele dou regan’ spate ti decalaj economie i polite ce se accentoeazi cu treerea, a IDEEA DE EUROPA EVOLLTIA CONSTHIVTE EUROPENE ‘impels. Dar aceasta mo fnseama ch Bucopas-deplasatia ‘Vest, cd mai mate forme cutee polite au coavietit pe continent: bogita civilize earopene este consttith tocmai de formele diverse apirute pe o fundafie comun. ‘Vechea legend grea 2 tansformari Int Zeus tn eur pentru a rip pe tndra dared, Europa ne lamureyte ma malt tupraavencrilor Ii Zeus deci asupea apa noun de Europa Istrici se sie ineureai de legendace mu pare 4003 un tale. Mai limped este faptal ef Tsoerate al cdrerari _recifolses ermeml de Europa pentru opunepesailor ce reprevnts Asia, Dar mu poate identifica aici vreo forms cic de rudimentar de congtitd europeans nici un ip de solidartat git. Gree eprenines Europa, as cum persis reprezined Asia, doud forme diferte de organiare politi cultural mai departesursele nu ne dae Inschiab, puter vorbi de forme de solidartateirgitein civilizaga medieval. Pe de o parte, se continua eforeul de sefacere imperial roman, pe de alt parte, Bserica for ‘esed comuniat in care pitrund toi cei care se dclara epi indiferent de eenie sx nivel clea. In special mi istisile sting laoals loewitor din diverele colar ale Europ. Pe urmeleSintuhs Antone ibitori de va insn ura se consttue in comnts separate de ime”, de cei ‘are tiliese tn fami gi in ocupagi dominate de imedia: ‘monahi tesping scumulaes bunurilor penta ati depin lbecttea intrioai via in Hests*. Din Valea Nil, ‘mozahismal patrunde in Grecia i de ac spre Nord enol pela poalele Carpatior pela di i Tsmana, mai depaete spe lavea Pecerses dela Kiev spre Novgorod. Pacrunde fn Talia i sudul Fran), dar gi Ielanda, care rimine un centr de ieadierecregtin4 pind trziu. Monahismlofers ‘un model de vieuie tn comun prin modul in care ext orgs niatspail ia miadste gi xe stmt imp. ante cine 28 [TANSLATILE $1 FVOLUTIA CONSTIINTE BUROFENE sed.tev il int-o ministre fncepe teas dupa un im {ete marca declopot. Monahirmelofer,apoi un ip de altars comund penteu toate poribltile de incelegere feu tel comun, In sir, monahismul exerci o influent puterietasupra dejinitorior putes polite eae fac pela onfesori Exel final Ignasi de Loyola ndrumiri Tui Gracan se difuzeans in inteage Europs, pind trai in secolul 18, cind Maria Tereza recomands copilor sti sii consul fecvent confesoru, dar si se pzeasl sci ceark ‘Satariin weburile polities. ‘Ordinele clugaretipredcstoare, cum au fost domini= ani, jeep, auastninit say carmelgi ntemeaz’ gol "upetioae fo marile ore, tn secolele 12-13, la Bologna (1119), Oxford (Merton College este inreistrat tn 1264), Salamanca (din 1218), Pars (Sorbo, 1257). In universiti seformeazhun corp de eieirari care tree intro far Imtr= tltag rispindesc ide flosoic care au eco in umes Bieri filacurie monarilor.Cindajunge a cel deal ptrleacer, AU Soarehi, Dante se ineilnegte eu familia" Ineleptior, Drintre care se afd Toma Aquino gi Alberc eel Mare, dar 1 Sigier din Brabant, care 4 predat la Paris, pe ala rue du FFouarre pe stada paielor, com serie lorentinul Aja cum artam fe comentarial a Parad, X (in raducerea ui George Cosbuc), Dante au acords famiiei” un sens biologic, sensl de sup uman cimentat de asprati comune. Dante au ‘Ste uin poet a fai in Comedia in eare nu mentionesza Dicker numele soi! sau al opilr, el nu este poeta intmi- {apt omul modern, eepliarasupra saa celor care Tacon joard cial inimivgi are ete axa pe devogine i pe efor tal de a depticondiia pur biologicd. Familia" este grupul profesrilor, Ertsm ere el mai bun usta exemply de Tniversitat", deoarece el parcurge mai mule orae ale cont ‘ental, pe fru) colegilor gi se eefert la Europa ea la un 2» 1DBEA DE EUROPA §tEVOLUTIA CONSTI EUROPENE continent bine dlimiat, dei au- confert un congint spe ‘fc: Denys Fay afr eee care dun sens modern con ‘ceptul de Europa este Acnes Silvis Piccolomini ales pap tub numele de Pivs al Teles fn 1458, dupa ce se pabusise Bizanqul, cum bine noteza Denis de Rougemont Deplin- ‘ad dsparga noi Rome, savantal seria in De Constantino poliena clade ac bello contra Tarcos congregando: aca ‘uncem staal ui chiar in Esopa, adic in patria fincas oast in sllapl nostra", Mai mel, Piccolomini folosete, pe ling musele continental ev sens de yeaa noastel” djectivul europaeus, pe cael utlizerd alternative cel ‘de erestin®, cum spune in Historia de Europa: ,apud Euro peos aut qul nomine Christina censentur”. Umanitt Re ‘ayer fac tot mai des apel la nou ermen de yeuropean in Tocnl celui consacra de -crestin™ Din secolal 16 faante aistim la ascensvmea Seal cares propune sf organizeze rational via supusilor, even tual in formafit cuprinaatoare ce par inspirate de vechea fancomd imperil. Frances Yates ne-ademoastrat cl aceast fantom La viziat pe Carol Quintul pe reins Blsabets a Angle, pe Flenic al V-len al Fane Politica ve impune ta srl accvicilor umane gi preocuparea raed ming dia colt diverse ale continenoli. Absoliml se adeesesza pateralee upusilor face apel a imagerarelgioasspecare 2 nventaro Contra Reforma, Un sil imternational serps ‘degre in secoele 17-18: Bargcul eae face apel ls emotile ‘muljiilor yi confundd imaginarl ligne cs eel poi favoares cel din urmd, Epoca Luminilor dezvoks reyeua locurilor de nice a lumi cultivate, eave adeseot ee repeye in loilemasonice. Saloane,cluburi academii se multiplied veriginos in Europs fiaic se dezvole cosmopolisml care crede ck post #03 {nai find seamadelegiturle adiionale, Gandivor kamina 30 "TRANSLATIILE 5 EVOLLTIA CONSTINTEI EUROFENE corespondazh peste botre tof sevice suverailor STamag” care dovese ic aculte: Vltaie a masa ct Frerical lenin ceDideroeo vista pe Eaerina fits Rasi, Col eare au porta fc gmarle tural ‘rope eae ngobea oblgatri ala exclude Impe tal eoman, fap care pune ote fo legaturt cu eltatea Concrel Uimba francaise wizat in diplomage gla ari soveranilr: Maria Tereza seriein francezanseucti- ‘ils cre copia Fost al le face peli acecgi limb Incorspondenscotdans. Buropa lamina seeps in tonerpal cares instal in tll mena linlectaior, dn cu cea dea Jou juritate a secollu 18 cvizaay ‘die anblal reartloeunane, coal di laminate fale ose cv’ cares inal in dicursl politic {i pop dup aceen Cente de conesuni eure (a lve Tale de Jon principale danbien) favriearh ontlventle care stot oumens di nalarea provincial ‘urops naira schimbat atl probleme, deourece same fos viet uma prin nermedl ws care

You might also like