4, TESTUL PSIHOLOGIC CA MIJLOC PRINCIPAL INEVALUAREA PSIHOLOGICA, 4.1, Definifit ale testului psthologic din diferite perspective 42. Taxonomii 43. Calititile generale ate testutui sj aparatura testului psihotogie 44, Cum selectiim un test 45, Unul si abuzul de teste 4,1. DEFINITIT ALE TESTULUL PSIHOLOGIC DIN DIFERITE PERSPECTIVE Etimologic, cuvantul vine din tatineséul fesim, care semnificd 6 oali depamént, capacul acesteia. Cuvéintul test éste legat de euvantul cap, testa, Conotatiile de sens: incercare, proba, examen critic, piatri: de ‘incereare, marturie. Primete definifii ale testului includ pe rand trecerea de la proba experimental la conditia de proba diagnostic, cu sublinierea necesittit de standardizare 2 situatici, capacitifii de misurare objectivé a unos ‘manifestivi psihologice, pnd la sublinierea exptest.a conditicl modeme: obiectivitate, reprezentativitate, standardizare, 1890. J. Me. K. Cattell foloseste deriumizea de test mental, in articolul din Mind, Mental tests cmd measurement, considerand c& este important s& se aplice, in examinteile individuale, un numar mare de probe simple, pentru ci doar provesele elementare pot fi masiirate obiectiv si precs, ar nivelul invelectual este deductbil din acestea, 1895. A. Binet, V. Henri: experiente cu ‘oprire antticipatd ... care pesmit obfinerea unor rezultate relative la diferenfele individuale pentru mai multe procese psihice”. Binet subliniazA insi cd este important si se 58determine nu toate diferentele intre facultitile psihive, ci diferentele cele ‘mai importante, care apar sub’ forma proceselor psihice supérioare. Cei doi vor elabora in 1905, in acest spirit, prima form a unei scate metrice a inteligentei. 1933. Asociatia Intemationala de Psihotelnica, definitie reluata de H, Piéron in Zraratul de‘psihologie aplicatd, Ml, 1954: Un test este 6 proba definiti care implici o sarcin de rezolvat identica pentru toti subiectii examinati cu 0 tehnick precisé pentru determinarea succesului sau esecului, sau pentru notarea mimericd'a reusite’”, 1938, 11. Piron: ;Orice experientd psihologic& destinata a permite © determinare numeric’, misurarea unui proces, a unet funcfli, care se efectueazi cu scopul de a caracteriza un individ supus unor probe determinate”. Autorul are tendinta de a limita testuil psihologic la acel tip de probe care mu comportl instrumente; testarea unei persoane defineste explorarea functilor generale ale memoriei, atentiei, inteligentei, de tip creion —hiirtie, sau chiat pe calea intrebarilor si raspunsurilor orale. zarea expresiei de test mental se refera doar la probele care satisfac anumite reguli, probe ce prezint& un caracter psihometic satisficator. 1944. P. Pichot reia definijia considerati semmificativa doar pentru testele de inteligents, abilititi si cunostine, propundnd o definitie larga: =Teswul mental este 0 situatie experimentalé standardizata, ce serveste drept stimul pentra un comportament, Acest comportament este evaluat prints comparare statisticd cu comportamentnl altor indivizi plasati in aceeasi situalie, ceea ce ne permite si clasim subectul examina fie cantitativ, fie tipologic. 1954, A. Anastasi: Ui test psihologic este in mod ‘esential o mésuri obiectiva, si standardizati a unui -esantion de comportament™ (Psychological Testing). 1960. R. Zazzo: ,,Testul este o proba strict definit} th ceea ce priveste condifiile de aplicare si modul de cotare, care permite pozitionarea unui subject in raport cu a populatie, ea insiigi bine.definité biologic si sociat”. 1961. A. Anastasi sublinisizd faptul ca ,valoarea psihodiagniostics si predictiva a testului psihologic depinde de gradul in care serveste.ca indicator al unei ari relativ largi si semnificative a eomportamentului”. 591966. L.G.Cronbach consider testul psihologic, sintetic, ca o procedurii sistematica de a compara comportamentul a dow seu mai multe persoane, In consiruirea gi utifizaren testului trebuie respectate anumite principii si criterii: 1) stendardizarea: conditile de.aplicare, administrarea propriu-zisi, cotatea rezultatelor si interpretarea! acestora, 2) obiectivitatea: testul deplin obiectiv este cel tn care orive uilizator care ia cunostinti de © performanti a test va ajunge la aceeasi evaluare. in context subliniazi si importanfa obiectivitatii de procedurs, in inregistrarea tezultatetor si cotarit (Essentials of Psychological Testing). 4.2. TAXONOMIT Clasificarea testelor psihologice are in vedere diferite tipori de criterii: obiectivele wmdrite In evaluarea psihologic’, strategia inclusa in structura (estului sau bateriet de testaie; tipul de matefial administrat; catacteristcile specifice ale materialnlui utilizat; forma de administrare testelor; caracteristicile tipucilor de eispuns; caracteristci veferitoare la subject Criteriul conditilor de examinare distinge teste individuale si teste de amp, colective. functie de obiectival urmirit de test sau de bateria din care face parte, testele se pot clasfica in: teste de achizitie de cunostinie} teste de inteligent, teste de aptitudini specifice; teste de atitudini; teste de interese; teste de miisurare a abilitiilor senzorio-motorii; teste de sociabilitate; teste de personalitate; teste de teraperament: teste de dezyoltare, Pichot clasifica in doua categorii targi: teste de eficienti (de inteligenta, aptitudini. cunostinte etc.) si teste de personalitate. in interiorul diferitelor categorii de teste de aptitudini putem decela clasificari speciale: astfl, pentru testele de inteligents, distingem testele de inteligents. generali, testele de inteligenta tehnica, testele de inteligent’ abstract; testele de inteligenti social etc, Testele de atentie se clasificd in functie de specificul calitétii urmirite: ‘teste de. concentrare, de stabilitate: de. mobilitate, de distributviate. Testele de aptitudini se clasficd in: teste de aptitudin tehnices artiste: verbale; organizatorive; pedagogice ete. 60‘in functie- de tipul de activitate implicat, sau natura reactici subjectului; teste creion ~- hartie, teste de perfiormanté bazate pe coordo- narea psihomotorie gi teste verbale (vs, teste nonverbale). In’funcfie de modul de Ineru ou subiectul, teste individuale gi teste colective, in foncfie de importanta standardizirii timpului de lucru: teste limitate de timp si teste fri timp impus. dn funetie de tipul de rispuns sau de criteriul: este cu rispuns ta alegere, teste cu rispuuns creat de subiect (rispums liber). in fanctie de tipul de infoinatie rezultat: teste sintetice, care ofr un rezultat global (de exemplu, cele de Q.L), teste analitice, care permit conturarea profilului psihologié al subiectului conform wnor diferite dimensiua Uneori, acelesi material de test, dar folosind um alt mod de cotare gi sau de examinare, poate servi la diagnosticul unor aspecte psihice diferite, 43. CALUTATILE GENERALE ALE TESTULUL $I APARATURA TESTULUI PSIHOLOGIC Pentru a.alegé un anumit test, trebuie sf se decida asupra adecvrit sale in obiectivele examenului psihologic; in ce miisuri testul este relevant pentru diagnoza sau predictia comportamentului care constituie scopul specific al examenului respectiv. Alegerea poate fi ghidatd de 0 serie de factori care ii determina valoarea’ practicd: utilitatea; acceptabilitatca, sensibilitatea, caracterul direct, nonreactivitatea gi caracterul compatibil, Utilitates se‘referd Ja masora avantajului practio tn aitilizarea unui anume instrument (Gottman, Leiblum, 1974). De exemplu, in practica clinic, instrumental care te ajuté <8 planifici interventia, sau care it, fumizeazi un feedback adeevat privind eficienta acesteld, are utifitate. Aspecte ale utilitatii includ: scopul testului, lungimea, abilitated de a scora, usurinta de a reatiza interpret. . Accepiabilitafea include mai multe aspecte. In primul rand, cat ‘ste de potrivit confinutul testuli la conditia intelectualé si exiofional a petsoanei testate. Multe teste iniplic& un limbaj ceva mai sofistica, sau un nivel de lectur mai elevat dificil pentru persoane cu o seolarizare mai slabé. Sunt instrumente care implicé abilitatea de a discrimina ‘intre 6diferite stiri emotionale, capacitate mai putin formata la copii sau adolescenti si chiar la unele persoanc adulte, Al doitea aspect pertinent este faptul 8, daca scorurile ny sunt o reflectare exactS. a problemei petsoanc, utlizarca instrumentului este practic nesemnificativs. in plus, persoana trebuie si perceapa instrumentul ca acteptabil (Haynes, 1983). Dac& nu fntelegze ca masurarea pe care o. realizeazi instrumental are sens, este importanti, petsoana na ti va acorda atentie suficienta, sau va rispunde la intamplare. Dac percepe conjinutul ca prea intruziv, prea ofensiv pent intimitatea sa, rispunsurile sale vor fi afectate semmnificativ. Pste necesar ca in selectarea instrumentului acest, & poati avea sons pentm persoand, sf fie acceplabil pentru subiectul care ‘Rispunde, Sensibilitatea se ‘refers ia capacitatea testului de a sesiza schimbarile in timp. fn consilicrea psihologicd, sau in terapie, este nevoie de teste care s4 poata detccta schimbarile, progresul persoariei testate dea lungul timpului intre sedinte. Caracterul direct se refer ta capacifatea testului de a reflecta coniportamentul seal, gindurile saw sentimentele reale ale. persoanei. Masurile directe sunt semne ale problemei, cele indirecte sunt mai ales simboluri ale problemci, conducind spre inferente indirecte. De exemplu, testele de performanti sunt considerate directe, in timp ce tehnicile $i testele proiective sunt prin definitie: indirecte, Multe instrumente se situeaad de-a lungul acestor dou’ extreme, implicand in diferite ponderi ‘caracterul direct. Cand examinatea pune accent pe fidelitates datelor, practic gradul jn care insteumentul are capacitatea de a reflecta direct aspectul psihie devine decisiv. Nonreaetivitaten exprima calitatea testului de a mu provoca 0 anumiti reacfie subiéctului astfél ca raspunsul la probii si fie influentat de aceasti renctie, Designs, este implicat si caractersl nonintruziv- al confinutului. itemilor. Este important utilizarea“acclor instrumeite caire nu proditc © artificializare a raspunsurilor, schimbiri reactive (Bloom, Fischer. Orme, 994). Criteriul final este adecvarea general a instrumentului, sau ‘misura in care este compatibil pentru o evaluare rutiniera; instrumentele care sunt lungi sau complicate in sistemul de scorarc, desi pot si furnizeze informatie utila, nu pot fi utilizate in. mod curent, freevent Pentru ca cer prea mult timp. Adgevarea se refer’, de asémenea, gi Ia afidcttatea si validitatea informatie, obiectivitatea datelor pe care se poate intemeia decizia in evaluare Manualul testului este obligatoriu si cuprindt (cf. Standandele peniru testaret psihotogiea st educapionalely 1. Tnformatia generala despre (©) Data publicarii, manualele’ la dispozitie, materialete supli- mentare; (@) Timp pentru administrares (©) Costul, caiet pentru test (50 de pagini de réspuns), 2, Deserierea pe scurt a seopulut/naturii testulul (@) Tip gerieral de test (individual,de grup, de performanti, baterie de aptitudini, inventar de interese etc. (b) Natura continutului: numeric, verbal, spatial, psiho-motor; {6} Subteste in cadnal testulu, scale, scoruri separate pentru scale; (@) Tipuri de itemi. 3. Evaluarea practic (@) Trisituri sau aspecte calitative ale materialelor tesului, referitoare la: ~usurinta utiliza testulus, ~atractivitatea test ~ adecvares fai de subiectitestai (de exermplu, testul Minnessota a fost modificat cu un sistem mai practic, pe bazi-de cartonase); (b) Aspeste privind modul de admninistrare (facilitati de utitizare a computerului in edministrare, prelucrare etc.); (©) Proceduri de scorare (deserierea modului de a afla raspunsurile cenite ou grit, tipul de gril); (@) Calificri care se cer pentrw administearea testulu: nivelul de formare cerut pentru interpretare (de exemplu, C-P.I. cere un certificat Pentru interpretarea sa); de asemenea testele de personalitate in general): (©) Validitates de fajads sau aspectul de fxtada (cum se poste prezenta testul subiectilor testi. 684, Eyaluiri tehnice (@) Normele (etaloanete testului) privese tipurile de norme, per- centilele, scorurile standard; = egantionul de normare priveste natura, miirimea, reprezen- tativitatea lui, proceduile pentru objinerea esantionuli, efterile pe baza clrora s-au stabilit subject; = grupele de normare privesc varsta, sexul, educatia, ocupatias regiunea din care provin subiecti. (b) Fidelitatea privestetipurile, procedurile: ‘Tipuri de fidelitae: ~ fidelitatea prin retestare; ~ fidelitatea prin forme paralete; ~fidelitatea prin impirtie ia doul; ~fidetitatea K-R, ~ fidelitatea prin ebeficient alpha. Fidelitatca se referd gil: ~ marimea si natura esantioanelor folosite pentru caiculul fideitsii; ~-echivalentele diferitelor forme de fidelitate; ~ stabilitatea pe termen lung; —eroarea standard de masurare. (©) Validitatea, in cadrul cBreia ne referim fa: — tipuri adecyate de proceduti de validare (de conginut, de criteria, predictivd sau concurenti, de construct); ~ proceduri specifice pentr misurarea validitatt si rezultatle lor; —mirimea si natura esantioanélor folosite. 5, Comentarii privind revizuirea (directi, studi, date de cercetare) 6, Evaluarea rezumativi 2 testului, care priveste: {@) Prezenta aspectelot pozitive inajore sau'a slibiciunilor majore ale testuluis (b) Testul ca instrument de diagnoza: este inatacabil in caztil in care se fue cercettr judiciare in tegatura cu o diagnoza, degi uni subject atacd deciziile in urma testelor (se procedeaza astfel incat si se ofere creclbilitate maxima testului). 644. CUM SELECTAM UN TEST Ghid decizionia: ce tip de instrumente utiliza in testare Cadrut de refering’ éare poate ghida alegerea unor- instrumente de ‘masurare cuprinde urmitorul set de intrebair: 1. Ce tip de evaluat sau decizi trebuie realizate? 2.Ce tip de informatie este necesard pentru a realiza evaluat gi decizii optime? 3. Decce tip de informatie dispunem deja? 4. Curn'si de unde poate fi objinutzestul de informatie? 5.Cenetode si/sau instrumente aver Ja dispozitie pent a obfine ‘aceastl informatie? 6. Exist gi/sau avem testele respective sau trebuie create? 7. Cum trebuie evaluate testele sau instrumentele respective pentru afi adecvate cerintelor specifiee? 8. Cecriteri trebuie si uilizirh tn alegerea lor? Evaluarea sau revederea. testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvat& printr-o list sistematic’. de-eetinje. Dintre criteriile luriiversale atragem atenfia supra: fidelitati, validtaty, interpretablit si gradului de predictibiitate al testului. Aceste.criteriftrebuie considerate in funetic de caracteristicile concrete ale testiri: specificul scopului testiri, al populatiel,al conditilor de testare, ‘Un model posibil pentru uni checkfst ce evaluare poate cuprinde: ‘+ Nature constructului — exist abordart formalizate si standar- dizate pentru masurarea unor aptitudint psihice, dar si aborditi mai putin formalizate sau standardizate penis anumite categorii de caracteristici ale personalititi, precum forts eului, dinamica energie’ psibice, stihil de iinvafare ete.s » Numirul de persoane ce trebuie testate — dbinem acelagi rezultat dacit tilizimm testul into testare de grup vs, testare individual. Exist diferente. in comportamentul care se manifest in grup vs. individual? Poate fi adiinistrat un test pregitt pentru prezentare orala in testarea de up, int-o festare individual? (si invers) © Carncteristici ale examinatorului ~ cine este-calificat pentu a administa testul? Are formares necesarit pentru uiele din testele sau ‘ehnicile complexe (de exemplu,tehnicile de tip proiectiv)?; 65* Caracteristici ale celui examinat — pot anumite caracteristici si afecteze performanta la test (de exempla, anumite caracteristici emotionale sau sociale)? # Consirdngeri practic precum timpul dedicat test necesare pentru testare? Criterii finale pentra selectacea testului: ‘+ Este testul destinat si masoare comportamentul avut in vedere? Manualul siu deserie scopurile testului; deserie adecvat comportamentele pe care'le misoara? @ Itemii testului pot misura trisiturile, obiectivele sau comportamentele ce trebuie evaluate? « Exista disponibila inforsnatia privind difertele aspecte referitoare Ja validitatca testului? Trebuie 8 determinim dacé testul este-valid pentru scopul.specific avut In-vedere fn prezent. in masure in caré testul cuprinde im numar limitat de itemi care si reprezinte obiectivele sau comportamentele de misurat este important s& stabilim, c& acestia sunt ‘inte-un inalt grad reprezentativi pentru conditia real a celui testat. In aceeagi misurd trebuie si verificim, pomind de la faptul c& testele folosese constructe ipotetice care au fost definite operational de autorit testelor, dact exists dovezi privind validitatea de construct a testului;in ce misurd rezultarele testului pot descrie competenie intr-o anumita aptitudine sau imran anume domeniu de conjinut. redere — fidel? Stablitatea sau consistenta testului in timp, a itemilor sai; eat de precis pot fi interpretate rezultatele sale, Dacd testele trebuie interpretate in raport cu persoane, este necesari existé unele constrangeri de ordin practic, i, costul testirii, problema unor faciliiti viduals, si nici in devizii ptivind plasamentul sau predict) © Sunt firmizate informafii suficiente pentru psiholog pentru. a putca interpreta rezultatele? Etaloanele Ja dispozitie sunt adeovate, persoana testati face parte din gropnl de referingé al etalonului disponibil? Existi informatie despre grupal de normare? Sunt specificate tehnici ‘pefitra a interpreta testul si infelesul diferitelor scale? 6* Fumnizeazi testul un jeedback de interpretare pentru cel examinat? Puter furniza informati celui/celor testati legate de felul cum au performat la test? Poate fi infeleasd informatia? «= Este adeovat testul pentru cel examinat? Se iau fn considetare rivelul de informatie i chiar de citire propriu-Zis& pentru itemii testului. Daca este prea dificil, petsoana examinati poate avea dificultiti de fnfelegere. a vocabularului, expresiilor sau exemplelor pe baza cérora raspunde. Intervin si probleme mai concrete legate de mirimea literei, forma de prezentare gi ntaniera de.a rispunde Ja test. Este testul adecvat varstei sau conditiei psinologice a celui testat? © Este testul neinfluentat de influenja nor factori precum prejudecitile sau deprinderile? Scopul este si avem itemi care sunt relevanti si pot fi fafelesi in sensul lor ad Ztteram: (nw Figura, « Este testul din perspectiva. aspectelor practice,. util? Costuri, materiale suplimentare, timp de administrave si de fnferpretare etc., sunt probleme practice care uneori pot fi decisive in selectia unei probe pentra vn program de testare, 4.3. UZUL $I ABUZUL DE TESTE Aplicabilitatea si sitlititea testelor se delimiteazi th functie de scopul testirii. in acest’sens, cind alegem o proba in funcite de tipul de examen (consilicre, ‘selecte, clinie, expertizl etc.), ne punem urmatorul gen de probleme privind relatia dintre test si obiectivele investigatiei psihologice: in ce Fimbaj sau modalititi de comunicare poate fi adniinistrat ‘estul? Este corespuitzitor nivelul de voeabular utilizat in instructaj? *# Care sunt modutile de a raspunde la itemii testului? Ce adapt se pot face in ceea ce priveste modul de prezentare $i de rspuns la test? « Este independent instrument! de unele variabile moderatoare precum influentele culturale, emice, legate. de apartenenfa Ie sex, de dezirabilitatea social ete.? + Este potrivit pentru administrare individuals, de geup.sau.pentra ambele tipuri? Caracteristcile psihometrice ale instrimentului sunt ‘indeplinive? 67# Adiinistrarea si cotarea sunt standardizate; instructiunile pentru administrare sunt complete $i clar formulate; procedurile de cotare sunt complete? « Scalele si normele existente: prezint claritate? Apar in forme corespunzatoare? Populatiile sunt, descrise clar? Exist’ si alte forme disponibile? Suat recomandate norme locale? Domeniile de utilizare a testelor psihologice acoper’, virtual, ‘intreaga gam& de ari aplicative ale psihologiei si ramurilor inrudite precum psihoterapia, psihopedagogia, psihosociologia etc. (vezi capitolul privitor la functiile psthodisgnozei). Utilizarea testelor _implicli delimitarea aspectelor cate se cer cunoscute,, pentru & fiecare test se adreseazi unor aspecte:specifice, fie cit este vorba despre © anumiti abilitate, de un profil de trasdturi, de dinamica pulsionali sau de structura. personalitifii, Avdnd clar in minte delimitat conginutul psihologic, testele ‘pot fi utile n cuncasterea acestor variabile, fa formarea unei imagini mai Gctaliate; mai nuanfate si diferentiate, oferind puncte de referinti mai objective decét impresia saw experienta personal, Desigur, in dcterminarea utilititii specifice, fiecare test trebuie evaluat in funetie de alittle psihomerrice si de caliifile sale generale (sensibilitatea, adecvarea etc.). Un prim grup de probleme privind waul si abuzul de instrumente psihologice sunt cireumiscrise pregatiii persoanelor care utilizeazi teste psihologice. © parte dintre aspecte le-am avut in vedere, la capitolul despre deomiologie, Trebuie subliniat, tns8, of, in unele domenii aplicative si in uncle tri, licenta in psihologie mi este considetati suficientd penury activitétea de psihodiagnostician in consilierea scolara, in clinica, in psihoterapie. Se cer studii aprofindate atat pentru lirgirea nivelului de competenta, eft si pentru capacitatea de a utiliza anumite ‘ehnici precum probele proiective, sait chestionarea de personalitate complexe precum C. P. 1. sau M, M. P. [. Henri Wallon sublinia, inc’ de la jumitatea secolului trecut, ef yi folosirea testelor se observa toate gradele de inteligenta si toate gradele de neghiobie”. fn masura in care testele sunt utilizate de persoane neformate ca psibolog gi fr si fi aprofuundat problematica avuti in vedere de proba respectiva si din cadrul examenului, ele pot prejudicia atat in aplicarca, ‘et si imerpretarea si fuarea decizilor. 68‘Una dintte prejudecdiile curente pentru astfel de persoane este pozitionarea pe una dine extremele increderi in teste: fie au inaredere absolut, considerind rezultatele cd infailibile, fie denigreazi credibilitited obiectivat a examenului. in general, astfel de persoame au tendina si luereze simaplist in interpreta, s& exprime rezultatele exclusiv cantitativ. In general, siiplitatea aparent a materialului unor probe psihologice, earacterul standardizat, operarea cu notivni care au intrat in vocabularul curent conduc spre situafia c& testele sunt utilizate Ja nivele foarte: variate si diferite in ceea ce priveste injelegerea rezultatelor, a proceselor care influeieazi continuturile examinate si desfagurarea ‘examenului in unele Bri, abuzul de teste a condus la focalizarca opiniei publice largi tmpotriva avatangei de situati in cate miijlocul preferat si omologat este testul. Cu-atit mai importante sunt recunoasterea lintitelor testelor gi acondifiei de psihodiagnostician si utitizarea lor, alituri de alte metode, $i in situafiile edd nu se pot obgine tm aniumit tip de informati pe alte ci Abuzul in folositea. testelor poate conduce ld consecinte defavorabile, pe termen Inng, chiar caracterului stiintifie al profesiei de psiholog. Astfel, divulgarea continutului si caracteristicitor itemilor Je poate face ineficiente pe cele existente, chiar inainte de a reusi construivea unora noi. Asociatia IntemationalA de Psihologie Aplicata, din dorinta de a protej@ publicul de daunele psihologice si sociale care pot rezulia din folosirea abuzivi a procedeelor de- psihodiagnostic” si de a preveni deprecierea unor instrumente social indispensabile a clror punere fa punct este dificil $i costisitoare”, face recomandavi privind crearea, distributia si utilizarea'testelor psitiologice, inflintarea unor comisii de verificare a metodologiei si a calititii testelor puse in circulatie in cadrul fiecdrei Asociatii nationale, in conformitate ett codul deontologie aplicat local, Politica de distributic privilegiat’ a finnelor care editeaz’ astfel de ‘materiale. Jn general, Asociatia Psibologilor din Romfnia aderi la astfel de prevederi, recomandénd serviciilor de. psihotogie aplicati.aprofundarea metodelor de validare empiric’ prin cercetarea ‘sttueturii funefionale implicate tn sezolvarea itemilor probelor; imbinarea testelor psihomenice ‘cu metoda clinied gi un mai mare discernamént in utlizarea chestionarefor ‘si a testelor de personaliate; stabilirea unor criteri formative pentru difetite nivele de evaluare psitologica (industrie, seoals, clinicd), 6Un alt grup de probleme: deriv din consecintele sociale pe care le implicé utifizarea testelor. in conseeinfa, s-au dezvolat un set de norme de eticd profesional’. Se pune accent, de exemplu, pe limitele dreptalui psihologuhii de a,cominica rezultatele examenuly} subjectilai pentru a ‘nui manipula, voit sau nu imaginea de sine (cn accent pe consecintele ‘raumatice), dar si beneficianului examenului, altul decdt subiectul, in sensul protejarl intimitsti sia eonfidenrialitayi- 10