‘The Buterly Garden by Dot Hutchison ‘Text copyright © 2016 Dot Hutchison All rights reserved. ‘This edition is made possible under license arrangement originating with Amazon Publishing, www.apub.com, in collaboration with ANA Sofia Led © 2018 Balitura Herg Benet, pentru prezentaeditie AceastS carte este 0 opert de fictiune. Orice aseminare cu Tocuri sat personaje rale este intimplitoare sau presupu: ne o intengie artsticS, Aceasti carte este protejati de legea drepeurilor de autor. Te rugim si nu reproduci textul fri acordul expres al edituri indiferent de suporeul fizc sau electronic, in afaraliielor legale de ctare penteu utiliza rea in recenzi sat in contexte de promovare. Sprijng seu creativitatea. ffi mulyumim. EDITURA HERG BENET Ser. Aurel Vlacu nr. 9, sector 2, Bucure ‘www hergbenet.£0 editor@herghenet.ro Foto coperté: © grape_vein | Adobew ‘Concept grafic: The Spartan Bureau Descrierea CIP a Bibliotecit Nationale a Rominiei HUTCHISON, DOT. Gridina cu futur Dot Hutchison; tad. din Ib. englez de Cristina Nemerovschi, - Bucuresti : Edicura Herg, Benet, 2018 ISBN 978-606-763-154-8 I. Nemerovschi, Cristina (trad) s2i.ttt Tipiricin Romania radina “F'luturi ‘Traducere din limba englezs de CRISTINA NEMEROVSCHI HERG BENET 2018POLITISTH i1 SPUN c& fata aflati de partea cealalti a gea- mului nu a scos niciun cuvant de cand au adus-o acolo. La fnceput, asta nul surprinde, dup’ toate traumele pe care le-a {ndurat ea, dar cind o priveste acum prin geam incepe si pun Ia indoiali prima concluzie la care ajunsese. Aproape s-a pre- lins de pe scaunul tare, metalic, cu birbia sprijinits de mana bandajati, in timp ce cu cealaltd traseaza simboluri fii sens pe ‘masa de ofel inoxidabil. Ochii ii sunt pe jumitate inchig, cu pielea pleoapelor invinetiti, iar pirul negru ti este nespilat si lipsit de luciu. il are prins la spate intr-un fel de coc dezerdo- nat, Cu sigurangi arati epuizata Dar el nu ar zice ci e cu adevirat traumatizati Sorbind in continuare din cafea, agentul speci FBI Victor Hanoverian studiazi in liniste fata gi fi agteaped pe membrii cchipei sii se aliture, Sau micar partenerul lui, Cel de-altrei- lea coleg este la spital, cu celelate fete, incercnd si afle 20u- ‘ind va fi posibil, si le ia ampreatele agi despre starea lor si, sisi le descopere identititile. Restul de politisti sunt ta fara locului. Pusinul pe care La aflat deocamdati de la ei il face si-si doreasca deja s& sune gi si vorbeasci cu fiicele lui, si se asigure ci sunt bine, Atita doar ci i sa dus vestea ci ar filo persoani care stie si se poarte cu adolescengii, in special cu cei traumatizati, aga ci e indicat si rimani aici gi si inceree si vorbeasca cu aceast victim. Poate distinge liniile vagi, roz, din jurul nasului si gurii fetei, lisate de masca de oxigen care i-a fost de curand inde~ pirtatd, dar si funingine care i-a rimas pe far si pe hainele imprumurate. Are bandaje infigurate pe maini i pe brayul sting, i poate distinge si restul bandajelor de pe corp, pe sub10 | GRADINA CU FLUTURI materialul subrire al bluzei pe care i-a dat-o cineva de la spital. ‘Tremur’ in pantalonii préa subtiri, cu tilpile goale ridicate de pe podeaua rece, dar nu se plinge. ‘Nici micar nu a aflat cum 0 cheami, Nu stie numele niciuneia dintre fetele pe care le-a salvat sau ale celor la care au ajuns mult prea trziu ca sile salveze. Cea de aici nu a vorbit cu nimeni altcineva in afari de restul fetelor, dar nici atunci nu s-au spus nume, nu s-au oferit formatii. Doar ceva de genu... ei bine, nu-i poate spune chiar alinare. ,Poate ci vei muri sau poate nu, dar acum relaxea- zicte si lasi-i pe doctori sf iyi faci treaba* nu s-ar numi chiar 0 ‘incurajare, deg fetele exact aga o interpretaser igi indreapti umerii pe scaun, miinile ridicandu-i-se incet deasupra capului, pind ce spatele i este curbat ca um are cu si gefi. Microfoanele transmit pocnetul pe care i-l fac vertebrele Se lasé apoi cu partea superioari a corpului pe masi, cu obra zul ipit de ofelul ei rece, cu palmele intinse pe suprafaa nete- di, Nu se uiti deloe spre geam, spre el sau spre ceilalti despre care stie si ea ci ar trebui si fie acolo, dar unghiul in care se repozigioneazi fi oferi o alti imagine interesantd: linile Spitalul i-a dat o fotografie a intregului desen; acum, pe -viu, poate vedea doar partea de sus a desenulu, intinzindu-se ppe spatele fetei, spre umeri. Restul imaginii e mai greu de ob- servat, desi bluza ei subfire nu o ascunde complet. Scoate fo- tografia din buzunar gio lipeste de geam, comparind ce vede pe hirtia cerati cu ceea ce este pe spatele fetei din fata lui. Nu ar avea cine stie ce semnificatie, daci nu ar exista acelagi desen pe spatele tuturor fetelor, cu exceptia uneia singure. Culori diferite, mici detalii schimbate, dar in esengi aptoape identic. — Credeti ci el le-a ficut asta, domnule?, il intreabi unul dintre politist, urmirind fata pe monitor. ‘Camera e pozitionati in partea opusi a silii de interoga- toriu, gi acolo se poate vedea mai bine chipul fetei, cu ochii inchigi, cu respiragia inceati si adic’ —Binuiese ci vom afla. Dor HurcHison | 11 Nu-i place si faci presupuneri, mai ales cind gtiu doar atit de pugin. E una dintre foarte rarele digi din cariera lui care ce au aflat ¢ mult mai riu decit ce si-ar fi putut imagiaa. E obignuit si se gandeascd mercu la ce ¢ mai ru. Cand un copil dispare, te dai peste cap si-i dai de urmi, dar nu te astepti si-l gisesti viu la finalul anchetei, bietul de el. Poate ci speri. Dar nu te astepfi. A vizut cadavre atit de mici, incat e de mirare ci exist’ sicrie pentru ele, a vizut copii violati inainte ca ei si afle sce inseamn’ asta, dar cumva cazul Asta e atat de neasteptat, fncit nu are idee de unde si-I apuce. Nici macar nu stie ce varsti are fata. Doctorii au binuit Cc intre saisprezece si dowizeci si doi, dar asta nu ii e de mare ajutor. Daci are numai saisprezece, ar trebui si fie interogati {n prezenga cuiva de la Protectia Copilului, dar ia deja inva- daser’ spitalul siingreunaseri ancheta. Sigur, au servici valo- roase de oferit, firi indoiali, dar tot i se bagi printre picioare si-Lincurci. incearci si se gindeasci la ficele lui, ce ar fi ficut daca ar fi fost inchise intr-o cameri ca fata asta. Niciuna dintre cle nu ¢ asa de retinutd i stipind pe sine. are inseamn’ ci fata ¢ mai mare decat fiicele lui? Sau doar c& are mai mule’ cexperienfi in a-si controla sentimentele? — Am mai aflat ceva de la Eddison sau Ramirez? it irerea- bi el pe politisti, fark si-si ia ochii de la fata —Eddison e pe drum, vine incoace. Ramirez ¢ inci la spi- tal, cu paringi celei mai mici dintre fete, spune o politisti. ‘Yvonne nu se uiti a fata din incipere, nici mcar pe ecra~ ne. Are 0 nou-niscuti acasi, Victor se intreabi daci ar trebui s-o retragi din ancheti ~a trecut doar o zi de cind femeia s-a intors la munci -, dar hotariste ci va spune ea singuri daci ¢ ceva care o depaseste. — Este cea care a declansat cautarea? —A lipsit doar citeva zile. A dispirut din mall, in timp ce ficea cumpérituri cu prietenele ei. Au spus ci a plecat din zona cabinelor de prob ca si ia o alt mrime, dar nu sa mai {intors inapoi.12. | GRADINA cU FLUTURI (© persoani in plus de gisit. La spital, au ficue forogeafii euturor fetelor, chiar si celor care au murit pe drum sau la scurti vreme dup’ ce au ajuns. ‘Au confruntat pozele cu baza de date a persoanelor disparute. ‘Va dura ceva pina ce vor primi rezultatele, totusi. Cand agen- {ii sau medicii le-au cerut numele celor care erau in stare si vvorbeasci, ele sat intors si se uite la acea fata, i conducitoare a lor, si majoritatea nu au spus nimic. Acea fat pe care o are el acum aici, in camera de interogatoriu, Citeva au pirutsi stea pe ginduri, inainte de aizbueni in suspine care Je-au adus pe asistente inapoi. Dar nu si fata asta din camera de interogatoriu. Cand au {ntrebat-o si pe ea, pur si simplu a intors capul in cealalta di- recfie. Din tot ce iyi putusers da seama, nu avea niciun interes ina fi gisitd. Parca si-i fie indiferent. ‘Ceea cei face pe unii dintre ei si se intrebe daci ea este cu adevirat 0 victima. Victor scoate un suspin gi bea ce a mai rimas din cafea,stri- mod cert © vind paharul de plastic in man’ inainte de a-l arunca in cogul de gunoi de lingi usi. Ar prefera si o agtepte pe Ramirez; 0 alta persoani de sex feminin prezenti in cameri este intot- deauna de ajutor in situafii precum aceasta. Dar igi permite si ‘0 astepte? Nu poate sti cit timp va mai petrece ea cu parini fecclor sau daci nu cumva gi alti piringi se vor inghesui la spi- tal imediat ce fotografie vor apirea la televizor. Daca vor fi date spre difuzare televiziunilor, se corecteaz’ el, incruntin- du-se. Urigte partea asta, urigte si lipeasci fotografie victi- ielor pe ecrancle televizoarelor si pe paginile ziarelor, in aga fel incit ele si nu mai poath uita niciodati ce i s-aintimplat. Cel pugin, ar trebui si agtepte pin’ an lista completi a persoa- nclor dispirute. Usase deschide, apoi se inchide la loc, eu zgomort, in spatele Ii, Camera e izolat3 fonic, dar geamul despiryitor se 2guduie putin, iar fata sare repede de pe scat, cu ochii tint Ia oglinds. Si, cu sigurangi, la eci care o urmiresc de dincolo de ea. Dot HUTCHISON | 13 Victor nu se intoarce. Nimeni nu tranteyte o usi in stilul Jui Brandon Eddison. —Ceva nou? —Au identificat citeva fete ca fiind de curind unele date dispirute, iar piringi lor sunt pe drum. Pind acum, toate sunt de pe Coasta de Est. Victor ia fotografia pe care olipise de geam si o bagi la loc {in bazunarul jachetei.. —S-a mai aflat ceva despre fata noastri? —Citeva fete i-au spus Maya, dupa ce a fost adusi aici Piri nume de familie. —0 fi numele ei real? Edison pufneste. —MB indoiese. Se chinuie sicsi tragi fermoarul gecii peste tricoul cu Redskins. Odati ce au fost gisite supravieyuitoarele, echipa lui Victor a fost chemati la fata locului, desi avea 2i liberi. Date fiind gusturile lui Edison, Vietor e recunoscitor ci mi- car nu are pe el un tricou cu femei dezbricate —Avem o echipi trimisi la casa principal, ca si vedem daci nenorocitul pistra acolo ceva obiecte personale. — Cred ci putem fi amandoi de acord ci pistra une'e lu- cruti personale ale vietimelor. Probabil amintindu-si ce a vazut la fafa locului, Eddison au-l contrazice. —De ce fata asta? intreabi el, Ramirez spune ci mai sunt unele care nu au fost rinite prea grav. Sunt mai speriate, poate ‘mai dispuse si vorbeascd. Fata asta pare mai inci —Celelalte fete s-au uitat la ea. Vreau si stiu de ce. Probabil ci sunt disperate si meargi acasi, aga ci de ce si se tite spre ea sisi aleagii si nu rispunds la intrebari? —Crezi ei ar fi putut si aibi un rol in toati povesteaasta? —E ceea ce trebuie si affim, spune Victor §iinspiri adine [Apoi ia 0 sticl de aps de pe masi. — in reguli. Hai si mergem si vorbim cu Maya.14 | GRADINA cU FLuTuRr Fata se lasi pe spate in scaun cind ei pigesc in camera de in- terogatoriu, Degetele invelite in tifon ile fine strinse deasupra stomacului. Nu ¢ 0 postura defensiva, asa cum s-ar fi asteptat, sidin privirea partenerului siu observa ci si acesta este pugin nedumerit. Ochii fete iiinspecteaza pe fiecare in parte, dar pe chip nu i se observa nimic din ce ar putea gndi despre ei. — igi mulrumim ci ai venit cu noi, o intimpini el, ca gi cum at fi avut si 0 alti alegere. Acesta este agentul special Brandon Edison si eu sunt agentul care se ocupa de acest caz Victor Hanoverian. Colturile gurii ci se ridieX usor, dar e © migcare mult prea slabs pentru a fi numieé un zimbet —Agentul care se ocupi de acest caz, Victor Hanoverian, repeti ea, cu o voce rigusiti, ca de fumitoare. Cam greu de pronunfat. — Ai prefera atunci Victor? —Nu am nicio prefering’, dar mulyumesc. Scoate capacul sticlei de api si i-o intinde fetei, folosind acel moment pentru a-si regindi strategia. fn mod cert nu € traumatizati,sinict timida. —De obicei, mai existi o parte a prezentirilor. —Birfele despre fiecare din voit, zice ea. Tie iti place si arunci la cos i si faci ture de bazin, iar lui Eddison ii place si iasi pe stradi purtind tocuri si fuste mini? Eddison mormie gi di cu pumnul in masi. — Cum te cheami? —Nu fi necioplit, i rispunde fata. Victor isi musca buzele, pentru ci este tentat si zimbeasci. fin mod clar, nu ar ajuta cu nimic, si sigur -ar infuria pe parte- nerul siu, dar tentatia este acolo. —Te rog, ne poti spune numele tiu? —Mulyumesc, dar o si refuz. Nu prea cred ci am chef s-o fa. — Citeva dintre fete ti-au spus Maya. — Atunci de ce te-ai mai obosit si ma intrebi? Dor HuTcHIson | 15 ‘Aude cum Bddison respiri nervos ling’ el, dar nu-Lia in — Am vrea si stim cine esti, cum ai ajuns aici, Ne-ar pli- ‘cea si te ajutim si ajungi acasi. —Si daci ag spune ci nu am nevoie de ajutorul vost-u ca si merg acasi? —MBi intreb de ce nu te-ai dus acasiinainte de asta {inci un nu-chiar-zimbet gio ridicare din sprnceani, care ar putea fi un semn de aprobare. Este 0 fati frumoasi, cu pie~ Jea maroniu deschis i ochi ciprui, aproape de nuanta chiblim- barului, Nu este blinda si amabili. Trebuie si te dai peste cap ca sisi cgtigi zimbetul. —Cred ci amandoi stim rispunsul la asta, Dar nu mai sunt acolo, nui aga? Mi pot duce acasi de aici. —$i unde e acasi? —Nu gtiu daci mai este acolo unde a fost. —Asta nu-i un joc, izbueneste Eddison. Fata il priveste calmi, de parca I-ar evalua. —Nu, sigur ci nu. Niste oameni au murit, niste vieyi au fost distruse, si sunt sigur c& pe tine te-a deranja tare si pleci de la meciul de fotbal. Edison se fistaceste, trigind mai sus fermoarul peste tricou, —Nu pari prea tulburatd, observa Victor. Fata ridici din umeri gi bea din sticla cu api, findnd-o de- licat cu degetele ei bandajate. — Ar trebui si fiu? — Cei mai mulyi oameni sunt, cind discuta cu FBI-ul. —Nu e asa difert fapi de cum era si vorbesti cu... {si mugcd buza de jos si tresare cind simte gustul sngelui care iese din pielea cripatd. lao altd inghigituri de api. —Cu cine?, intervine blind Victor. —Cu el, rispunde fata. Cu Gridinarul. —Birbatul care te-a ginut captiva—ai vorbit cu gridinarul lui?16 | GRADINA CU FLUTURI latin’ din cap. —El era Gridinarul, CBE ‘Trebuie si ingelegesi, nu i-am dat numele de Gridinarul din teami sau respect, sau dintr-un sentiment pervers al propric~ titi. De fapt, nu i-am dat deloc numele ala. Ca orice altceva din locul respectiv, sa construit din pinza ignorantei noastre. Ce era necunoscut a primit o form’, iar ce mu a primit forma a incetat pind la urmi sk mai conteze. E un fel de pragma- ‘ism, presupun. Oamenii calzisiiubitori care au nevoie dispe- rati de a fi aprobagi de ceilalti cad vietime ale sindromului Stockholm, iar noi, restul, cidem pradi pragmatismului, Dat fiind cd am vizut ambele cazuri la aly, cu merg mai degrabi pe pragmatism. ‘Am auzit numele in prima mea 2i in Griding. Am aterizat acolo cu o durere de cap niucitoare, de o suti de ori mai rea decit orice mahmureali pe care o mai expeti- mentasem. La inceput, nici nu mi-am putut deschide ochii. Durerea imi pulsa in craniu cu fiecare respiragie, si nu mai vorbese de fiecare migcare, Probabil ci am scos un sunet, pen tru cd imediat am simgit un material rece gi umed pe frunte gi ochi, iar 0 voce mi-a jurat ci e doar api. ‘Nu sunt siguri ce m-a uimit mai mult: ci pentru ea aceasta era 0 scuza obignuiti, sau ci era vorba despre o ea. Nu fusese nicio femeie in perechea care mi ripise, asta stiam sigur. ‘Un brat s-a strecurat pe sub umerii mei si m-a tras cu deli- catefe in sus, ar o man mi-a apisat un pahar pe buze. —E doar api, jur, a spus ea din nou. ‘Am biut. Nu mai conta daca era ,doar apa“ sau nu. — Posi inghiti nisee pasile? —Da, am joptit, si pin’ gi si rostese um cuvint atit de simplu mi-a trimis sigeti prin creier. —Deschide gura, atunci. Dor Hutcnison | 17 Cand m-am supus, mi-a agezat pe limba doui pastile mici si mi-a ridicat din now la buze paharul cu api. Am inghitie si apoi am incercat si nu vomit cind ea mca lisat usor pe spate, tunde mi agteptau cearsafil rece si o saltea tare. Nua mai spus altceva un timp indelungat, asteptind ca luminile puternice si se opreasci din dans in spatele pleoapelor mele si pani ce nu am inceput si mi misc de bunavoie. Apoi, mi-a luat panza umeda de pe ochi sia asezat-o pe intreaga mea fai, in timp ce clipeam ca si mi obignuiesc cu lumina puternici. —Deci, ai mai ficut asta si inainte, am croncanie eu. ‘Mi-a pus in mani paharul eu apa. Chiar daci stitea ghemuiti pe o banc’ de ling pat, era usor de observat ci femeia era inalt3. inalta gi bine ficuti, cu picioare lungi si muschi bine conturati, cao amazoani. Sau ca © leoaic’, mai degraba, pentru ci se deplasa precum o felin’, de parci nu ar fi avut oase in interior. Pirul auriu, bogat, ii cra strains in crestetul capului, intr-o dezordine bine géndi- 13, si dezvaluia un chip cu o osaturi puternici si ochi caprui, cu scinteieri aurii, Purta o rochie neagri, mitisoasi, car? era prinsi pe git. ‘A acceptat remarca mea seaci cu un aer parci usurat. Presupun ci era mai buna decat istericalele disperate pe care foarte probabil le mai primise in trecut. —M& cheami Lyonette, a spus ea, cnd eu mi-am indrep- tat toati atentia asupra paharului. Nu te obosi si-mi spui nu- ‘mele tu, pentru ci nu-I voi putea folosi. Mai bine uité-l i tu, daci posi —Unde suntem? —in Gradina. —Gridini? Aridicat din umeri, si pind si acela a fost un gest fluid, mai degrabii cu gratie decat lipsit de elegant’. —E un nume la fel de potrivit ca oricare altul. Vrei si o —Presupun ci nu stii vreo scurtituri ca si ies de aici?18 | GRADINA CU FLUTURI ‘Mca privie fird nicio expresie. ‘Asa, bun. Mi-am trecut picioarele peste marginea patului, mi-am infipt pumnii in saltea i mi-am dat seama cd imi pot vedea tot corpul, firi nimic care si mi ascunds. —Ceva de imbricat?, am intrebat. Vite. ‘Mi-a intins 0 bucati de material matisos care s-a dovedit a fio rochie deasupra genunchilor, cu spatele dezgolit. Dar dezgolit complet. Daci a5 fi fost genul care si aibi gropite deasupra fandului, s-ar fi vizut gi ele. M-a ajutat si-mi prind rochia, apoi m-a impins usor spre hol. ‘Camera era simpli, austeri, cu nimic altceva deci un pat, un mic veceu si o chiuvetS, in colt. intr-un alt colg mai era ceva ce pirea un dus fix. Peretii crau de sticla groasi, cu un intrind in loc de us, iar de-o parte side alta a sticlei se 2reau nigte gine. Lyonette m-a vazut uitindu-mé la acele sine gi s-a inerun- tat putin. — Perefi ceva mai solizi sunt pugi acolo pentru a ne fine in camere gi departe de ochi curiosi, mi-a explicat. —Se intimpla des asta? —Uneori. Intrindul se deschidea fntr-un hol ingust. fn dreapta pa- rea lung, iar in sting ajungea la o cotiturd, Vizavi era un alt intrind, cu si mai multe sine ~ ducea direct intr-o pesteri, in ttunecati si ricoroasi. O arcada deschisi in partea mai inde pirtati a pesterii aducea o brizi care trecea usor prin spatiul fntunecos, mirginit de pietre, iar lumina se reflecta in ape~ le unei cascade care bolborosea de partea cealalts. Lyonerte m-a condus dincolo de cascada gi am pisit intr-o gridin’ ara de frumoasi, incit aproape ci era dureros s% o privesti. Flori minunate, in orice nuanti iyi puteai imagina, cresteau din- tr-un haos de arbor si frunze, iar stoluri de fluturi se plimbau printre ele. O stinc’ artficiala, dar minunat slefuiti, se ridica deasupra noastri, iar in varful ei cresteau alti arbusti, care se Dot HUTCHISON | 19 ridicau pind la acoperigul de sticli, Parea atit de indepittat, atunci cind ridicai privirea. De o parte side alta, se inalyau pe- reti negri, din care se descriau mici bucisi de spatiu liber, care plireau a duce spre camere cum era cea in care mi trezisera Gridina interioari era uriasi, impresionanti mai intai prin dimensiune, si apoi prin nebunia de culori. Cascada se virsa {ntr-un piriu, care la rindul lui ducea la un lac micus, plin de crini, De la el, mici alei cu nisip alb duceau spre alte usi Lumina care cobora prin acoperisul de sticli era de culoa- rea lavandei, cu insertii de indigo — era seat, asadar. Fusese 0 dupi-amiaza insoriti cind fasesem luati, dar cumva nici nu- mi trecea prin minte ci ar fi putut si fic aceeasi zi. M-am rotit usor pe ciledie, incercind si cuprind totul cu privirea, das eta coplesitor. Ochi mei nu puteau privi nici jumitate din tot ce se afla acolo, iar creierul nu putea si proceseze decit o mick parte din ce vedeam. —Ce dracu’? Lyonette a inceput si radi, un sunet strident, care insi s-a fntrerupt brusc, de parci i-ar fi fost teami ci ar fi putut s-o auda cineva. —{i spunem Gridinarul, a zis, sec. E potrivit, nu? — Ce este locul asta? —Bine ai venit in Gradina cu Fluturi. ‘M-am intors si o intreb ce a vrut si spund, dar apoi am vizut-o. BE Ja o inghiticuri lungi de api, invartind sticla in palme. ‘Cand nu di semne ca si-ar dori si continue, Victor bate usor fn masi ca si-iatragi atentia. — Ai vizut-o? Fata nu rispunde. Victor scoate fotografia din buzunarul jachetei $i o aazi pe masi, la jumitatea distangei dintre ei.