2. ALTE CONTRACTE TRANSLATIVE DE PROPRIETATE 2.1. Contractul de schimb 48 2.2. Contractul defurnizare 49 2.3. Contractul de donatie 53 2.4. Contractul de renta viagera 65 2.5. Contractul de intretinere 70 Obiectivele specifice unititii deinvatare Rezumat 4 Teste de autoevaluare 5 Lucrare de verificare 5 Bibliografie minimal 5 Obiective specifice: La sfargitul capitolului, vei avea capacitatea ‘ s& identifici caracterele juridice ale contractului schimb, donatie, intrefinere, renta viagera, s& descrii condifiile de validitate ale acestor contracte, s& expui specificul obligatiilor parjilor contractelor expuse, s& identifici principale actiuni civile care decurg din nerespectarea obligafiilor contractuale, s& redactezi un contract de donajie, plecénd de la o situatie concreté. Timp mediu estimat pentru studin individual: 6 oreMirela Costache Alte contracte translative de proprietate 2.1. Contractul de schimb 2.1.1. Nofiunea si caracterelejuridice ale contractului de schimb “contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau, dupdic. Contractul de schimb este cel mai vechi contract care succede vechiului troc gi ajucat un rol fundamental in societate sub aspectul posibilitati individului de a dobandi un drept de proprietate, pand in momentul apanitiet monedei care a pozifionat vanzarea pe primul loc. Degi s-a opinat c& schimbul ar fi de fapt o varietate a vanzarii sau chiar o dubla vanzare, consider&m ca acest contract este unul distinct, un contract numit atét in vechea cat i in actuala reglementare. Art 1763 C. civ. defineste schimbul ca fiind: obliga sa transmitdi un bun pentru a dobandi un altul” fe — Pornind de la definitia legala, schimbul este acel contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, dublu translativ de proprietate (sau de alte drepturi reale sau de creanfa), in care pafile, numite copermutanfi (sau coschimbasi) se obliga a-si transmite anumite dreptunt reale sau de creanjé asupra unor bunuri, altele decat bani. (Dogaru, Olteanu & Séuleanu, 2009, p. 557) Asticolul 1764 C. civ. consacr& principiul aplicabilitajii dispozitillor specifice vanzarii. Prin urmare, dispozifiile Codulu: civil referitoare la vanzare vor deveni aplicabile si schimbului, cand fiecare parte este atat vanzator al bunului pe care doreste sa-l instr&ineze, cat si cumparator al bunul nou dobéndit Conditiile de validitate, forma, obligatile partilor si indeplinirea conditiilor de publicitate in materia contractului de vanzare sunt si ele, conform aceluiasi articol aplicabile schimbului. Excepfie face obligatia de plata a prefului. Caracterele juridice ale contractului de schimb sunt: = contract consensual, - contract sinalagmatic, - contract cu titlu oneros, - contract comutativ, ~ contract (dublu) translativ de proprietate. 2.1.2. Alte aspecte privitoare la contractul de schimb in cazul in care valoarea celor dowd prestafii ale copermutantilor nu este egala, intervine sulta Sulta reprezintl acea suma de bani plait de copermutant pentru a suplini diferenja de valoare a bunurilor supuse schimbului fn functie de cuantumul ei, tranzactia efectuatd isi poate modifica natura contractual Astfel, daca sulta este mai mare decat valoarea lucrului schimbat, operafiunea jundica incheiatd este de vanzare cu dare in plat accesonie plats prefului. (Deak, 2006, p. 152), iar atunci cénd valoarea sultei este mai mic decat cea a lucrului supus schimbulw, va fi un contract de schimb. Dac& Drept civil. Coniracte 8Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate ambele prestatii au ca obiect o suma de bani’, contractul incheiat va fi unul de schimb? Daca parile nu se infeleg altfel, cheltuielile contractului de schimb sunt suportate de ambele parfi, in mod egal (art 1765 C. civ) Privitor la interpretarea clauzelor indotelnice, nu se mai aplicd norma derogatorie de la vanzare, astfel cA tot ce e indoielnic se interpreteaza in favoarea debitorului? Sarcina de lucru 1 Aplicand cunostinjele dobandite de la contractul de vanzare, rspunde la urmatoarele cerinte - Ce forma trebuie sd respecte contractul de schimb pentru a fi valabil? = Sofii pot fi copermutanti intr-un asemenea contract? - Ce condifii trebuie indeplinite pentru a se antrena raspunderea copermutantulut pentru evictiunea rezultand din fapta unui tert? Dar pentru garantia contra viciilor ascunse? 2.2. Contractul de furnizare 2.2.1, Nofiunea si caracterele juridice ale contractului de furnizare Contractul de furnizare reprezinté codificarea unui contract nenumit des intalnit pana in prezent in domenii diverse precum furnizarea energiei termice, electrice, furnizarea de servicii medicale oni a serviciilor de telefonie etc. Este binevenita intenfia legiuitorului de a transforma aceasté operafiune intr-un contract numit, reglementat de Codul civil in cadrul art. 1766-17714 fs Art. 1.766 C. civ. defineste contractul de furnizare ca fiind acela prin care 0 parte, denumit’ furnizor, se obliga s& transmitA proprietatea asupra unei cantitati determinate de bunuri si s& le predea 1a unul sau mai multe termene ulterioare incheierit contractului oni in mod continuu, sau s& presteze anumite servicii la unul sau mai multe termene ulterioare oni in mod continuu, iar * Inclusiv valuta. 2 Exemplu: 1000 de lei in 20 de bancnote de 50 de tei 2 Art 1269 (1): “Daca dkgat aplicarea regulilor de interpretare contractual réiméne neclar, acesta se interpretecc in favoarea cola care se obit * Codul comercial care a fost sbrogat prevedea ca fapta de comerf otice intreprindere de furnituei (art. 3, pet. 5) fnreprinderea de funitura de burani stu mfr -earactersica generla consa in coninutatee presteiler preipune firnizeres de imbricdminfe, aliments, ete. Ineprinderes de furnitin premipune 0 activiate frgunizet, prin cre fanizond, prin schimbal wn pro} detemninet ancipat angwa pretcen de servic (biignie de afecen), predicen wor produse anu niésfn Ie trmene muccenve, predave care prempe 5 traneiterea dreptltt de propriette de la producitor I beneficiar. In cera furnizii de produ, ineprnderca de furnitri are obigaia de a trenanite dreptl de proprietate asupra méifurlor eu earaeter conti pe beze {ui contact de loeaie de servic Drept civil. Coniracte ®Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate cealalta parte, denumitd beneficiar, se obliga s& preia bunurile sau s& primeasca prestarea serviciilor si sa plateasca preful lor. Din aceasta definitie se evidenjiazd urmatoarele caracteristici - contractul de furnizare are ca obiect fumnizare de bunuri, - contractul de furnizare are ca obiect gi prestri servicii, - partile se numesc furnizor, persoana care se obligi s& transmitd proprietatea asupra unor bununi si s&/le predea sau s& presteze anumite servicit si beneficiar, persoana care se obliga s& preia bunurile sau sA primeascd prestarea servicilor si s& pléteasca preful lor, - proprietatea asupra bunurilor se transfera de la furnizor la beneficiar in momentul predérii acestora Caractere juridice ale contractului de furnizare = contract consensual, find aplicabilé dispozifia de la contractul de vanzare, - contract sinalagmatic (bilateral), deoarece prin incheierea sa da nastere la obligafii reciproce intre pérjile contractante, = contract cu titlu onerosin sensul ca ambele parti urméresc anumite interese patrimoniale, - contract comutativ, parjile cunoscand inc de la incheierea lui existenta si intinderea obligatilor, - de regula este un contract cu executare succesiva in timp, dupa cum reiese din dispozitiile legate 2.2.2. Delimitarea fafa de contractul de vanzare Asemenea contractului de schimb, legiuitorul a prevazut aplicabilitatea dispozifiilor de la vanzare’ si in ceea ce priveste acest contract, cu exceptia anumitor situatii la care Codul civil face referire expres Potrivit art. 1766 (3) din Codul civil, daca prin acelast contract se convin atdt vancarea unor bunuri, cat si fluntzarea unor bunuri sau servicit, atunct contractul va fi calificat tn functie de obligatia caracteristica si cea accesorie” Din aceasta dispozifie rezulta c& pentru a stabili natura contractului, trebuie s se facd distincjie intre obligafia principala si cea accesorie gi, in funchie de acestea, respectiva operatiune juridicé va fi clasificata ca find vanzare sau furnizare (Mofiu, 2011, p. 117). Ca elemente definitorii ale acestui contract remarcém: transmiterea proprietafii asupra unei cantitaji determinate de bunuri si predarea acestora, la unul sau mai multe termene ulterioare incheieni contractului ori in mod continuu, sau prestarea anumitor servicii la unul sau mai multe termene ulterioare ori in mod continu * ast LITL C. dv. “Dispozipile precennilta capitol se intregesc, in mod corespocitor, cu. cisposipile privitoare la contract de varcare, in masiwa in care mu este prevécutd o reglementare special’ pentru contractul de furnizare” Drept civil. Contracte 30Alte contracte translative de proprietate i de validitate Conditiile de validitate aplicabile acestui contract se raporteaza la dispozifiile art. 1771 C. civ. »Dispocifitle presentulut capitol se intregesc, in mod corespuncitor. cu dispozititle privitoare la contractul de vancare, in mésura in care nu este previizutd o reglementare specialéi pentru contractul de fiarnizare” Asadar vor fi aplicabile regulile aplicabile vanzérii, cu unele aspecte speciale pnivind obiectul obligatiei celor dow’ pari contractante, reamintind faptul c& acest contract se incadreazi in tipologia contractelor incheiate cu consumatorii, asa cum prevede legivitorul in art. 1177 C. civ. ,,contractul incheiat cu consumatorit este supus legilor speciale si, in completare. dispocititlor precentulut cod” Fiind un contract bilateral, obiectul material al obligafiei furnizorului il constituie furnizarea de bunuri sau servicii (art. 1766 C. civ), iar obiectul material al celeilalte pai este dat de plata prefului. in cazul fumizani de bunun, accesoriu obligatiei principale, furnizorul se poate obliga sd presteze beneficiarului acele servicii necesare pentru furnizerea bunurilor. De asemenea bunurile furnizate trebuie sa fie determinate, céci transmiterea lor de la fumizor catre beneficiar se realizeaz in momentul predarit acestora umiatoarelor categorii de bunuri si servicii: servict de curajenie, de paza si protectie, fumizare de energie electric, gaze, fumnizare de telefonie, internet ~~ te Dupé cum objectul contractului consta in furnizarea de bunusi sau de servicii, si obligefia furnizorului este diferenfiatd respectiv o obligajie de a da (fumizare de bunuri) si obligatie de a face (furnizare de servicii). Preful, ca obiect al prestafiet beneficiarului va fi datorat potrivit cuantumului stabilit prin contract. G 9 Cu titlu de exemplu, cu privire la obiect, acesta poate sa constea in furnizarea Asa prevede gi art. 1768 C. civ. ‘Preful datorat de beneficiar este cel previcut in contract sau in lege. (2) Daca in cursul executérit contractulut se modifica reglementarea legal a prefului sau mecanismului de determinare a acestuia intre parfi va continua sd se aplice preful sau mecanismul de determinare a acestuia stabilit inifial in contract, dacéi legea nu prevede expres contrariul”. Daca legea prevede expres c preful sau modelitatea de determinare pe care le stabileste se va aplica si contractelor in curs, fiecare dintre parji poate denunja contractul in 30 de zile de la data intrarit in vigoare a leg. Pe durata celor 30 de zile parjile vor aplica preful stabilit prin contract. 2.2.3. Efectele juridice ale contractului in materia efectelor juridice ale contractului de furnizere, in principiu, sunt aplicabile dispozitiile Codului civil privitoare la contractul de vanzare, la care se adauga si alte dispozifii ale Codului civil, dar si ale legilor speciale, in funcjie de objectul contractului de fumizare Drept civil. Coniracte 3Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Potrivit art. 1766-1767 C. civ., obligatiile principale ale furnizorului sunt - sa transmit’ proprietatea asupra unei cantitafi determinate de bunuri, + s& predea bunurile, la unul sau mai multe termene ulterioare incheierii contractului oni in mod continu, - s& presteze anumite servicii la unul sau mai multe termene ulterioare ori in mod continu, Proprietatea asupra bunurilor se transfer de 1a furnizor la beneficiar in momentul predani acestora in cazul unui contract de transport al bunurilor, and expedierea produselor este in seama furnizorului, produsele recepfionate sunt socotite predate beneficiarului pe data predarii lor c&tre caraus. [art. 1767 alin. (3) C. civ] Beneficiarul are urmatoarele obligatii - de aprelua bunurile funizate [art. 1767 alin. (1) C. civ], - de a primi prestarea serviciilor convenite, - de plata a prefului bunurilor sau serviciilor, la data si in condifiile prevazute in contract. Facem precizarea c& orice modificare de pret survenit in cursul executérii contractului nu aduce modificéri in cazul contractului in derulare, cu excepfia unei prevederi exprese a legii in acest sens, Dacéilegea prevede expres A preful sau modalitatea de determinare pe care le stabileste se va aplica si contractelor in curs, flecare dintre par{i poate denunja contractul in 30 de zile de la data intrarit in vigoare a legit. Pe durata celor 30 de zile parfile vor aplica preful stabilit prin contract. (art. 1768 C. civ.) Subcontractarea este posibila, fiind prevacut& si de Codul civil. Fumizorul poate subcontract furnizarea bunurilor sau serviciilor catre o tert persoan cu excepfia cazurilor in care contractul are un caracter strict personal sau natura contractului nu permite ExistA subcontractare ori de cate ori produsul sau serviciul care face obiectul contractului de fumizare este in fapt furnizat, in tot sau in parte, de cdtre un ter} cu care furnizonul a subcontractat in acest scop. In cazul subcontractarii, executarea contractului de fumizare réméne sub supravegherea furnizorului i acesta rspunde faf& de beneficiar pentru calitatea produselor si a serviciilor furnizate de terjul subcontractant, avand ins drept de regres impotriva acestuia Sarcina de lucru 2 Aplicand cunostinfele dobandite de la contractul de vanzare si contractul de fumizare, prezintd principalele asemanéni si deosebini dintre acestea a Drept civil. Coniracte EsMirela Costache Alte contracte translative de proprietate 2.3. Contractul de donatie 2.3.1. Nofiunea contractului de donatie Relafiile interumane au capatat in ultima perioada o dimensiune preponderent contractual care le permite indivizilor s& dispuna conform propriei vointe intr-unul din cele doud moduri consacrate legislativ. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Din categoria celor din urma face parte si contractul de donatie, dupa cum rezulta si din dispozitiile art. 984 alin. (2) C. civ. "Nu se pot face liberalitapi decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament” Donafia este reglementata in cadrul Codului civil, in Cartea a IV-a, intitulata B)\ Despre mostenire 51 ltberalitaji, Ttlul al I1L-lea - Liberalitajile, Capitolul al II- lea (Donatia) si cuprinde 4 sectiuni. Refiunea pentru care legiuitorul a inclus contractul de donafie alaturi de testament si legat este justificat’ prin dispozifiile art. 984 C. civ “(1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoand dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane, (2) Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament.” Agadar, atat donatia, cat si legatul cuprins intr-un testament au la baza intenjia liberal de a dispune a cérei determinare cunoaste suficiente cauze: dragoste, pictate, mila caritate, filiatie etc. Simultan cu animus donandi care rémane iantul de baza a celor doua tipuni de acte, pot fi identificate si alte motive care sA justifice opfiunea legiuitorului de a reglementa cele dowd liberalitaji in cadrul aceluiasi capitol, dintre care putem mentiona modelul codulut civil francez, considerentul formei pe care aceste acte juridice le imbracd reducfiunea donajillor etc Ye Potrivit art. 985 C. civ’ si formulanilor doctrinare in materie, vom defini contractul de donafie ca find un contract solemn, unilateral, esenfialmente SI Ga Gert oyster ere erect iret proprietate asupra unui bun sau un alt drept real ori drept de creanfa unei alte parti, numita donatar, sporind patrimoniul acesteia, fara s primeasc ceva in schimb. (Deak, 2007, pp. 178-179) 2.3.2. Caracterele juridice ale contractului de donatie Din cuprinsul definifiei expuse mai sus, se desprind umitoarele caractere junidice 1. Contractul de donatie este un contract solemn (at. 1011 C. av), pentru a cdrei valabilitate legiuitorul reclama o anumit’ form, cea autentic’, sub sancfiunea nulitajii absolute. Exist’ si o categorie speciald de donatii exceptate dela cennta formei autentice: darurile manuale, donaiile indirecte siccele deghizate. |, Donafia este un contract unilateral, pentru c& in principiu, nu creeazd obligafii decat in sarcina donatorului. Donatarul are numai o indatorire de recunostinta faja de donator, intr-o exprimare plastica donatorul este “platit” 2 Ast. 985 C. civ: "Donafia este contractul prin cave, cu intentia de a gratifica, 0 parte, manit&i donator, dispune inmod irevocabil de un bin in favoarea celeilalte par, tanita donate.” Drept civil. Contracte 3Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate prin simpla recunostinfé a donatarului, Aceastd indatorire moral rezulta din lege, nu din contract. Donafia poate avea si un caracter bilateral, in cazul donajiei cu sarcini, donatarul fiind obligat s& execute in favoarea donatorului sau a unui ter} o anumita obligafie (sarcin§). 3. Donafia este un contract esentialmente gratuit (0 liberalitate), dar in cazul donafiei cu sarcind, capata titlu oneros, in limitele valorii sarcinii. Dacd sarcina impus& donatarului este echivalentd sau mai mare decét valoarea dreptului transmis, contractul inceteaz’ a fi o donafie, cu exceptia cazului in care sarcina s& fie stipulaté in favoarea donetarului insusi, nu si a donatorului sau aunei terfe persoane 4, Contractul de donafie este un contract comutativ, existenfa si intinderea obligafiilor find cunoscute de catre pérji la momentul incheierii lui. 5. Contractul de donafie este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii Iui, adic a expriméri consimfméntului in form’ autenticd. Existd gi posibilitatea ca partile s& convind ca transferul s& se fac la o data ulterioaré. fn cazul darului manual, transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin tradifiunea bunului de la donator la donatar. 6. Donatia este irevocabila, donatorul nu mai poate s& revoce liberalitatea efectuaté dup incheierea contractului. Doar in mod exceptional, ingratitudinea donatarului este sanctionaté cu revocarea donafiei. De asemenea, potrivit dispozitiilor legale, sofii pot solicita revocarea donatiei facute intre ei, dar numai in timpul cdsatoriei. (art. 1031 C. civ.) Sarcina de lucru3 Argumenteazé de ce donafia este un act bilateral si un contract unilateral. << ile de validitate ale contractului de donatie Condifiile de fond ale contractului de donatie A. Capacitatea parfilor Potrivit regulilor impuse de art. 12 C. civ. si de art. 987. civ. orice persoandi poate face si primi liberalitai, cu respectarea regulilor privind capacitatea” Prin urmare, capacitatea este regula, iar incapacitatea constituie excepfia, de strict interpretare. Capacitatea trebuie sA existe in momentul realizani acordului de voinjd Asadar donatorul trebuie s& aib& capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul capacitatea de a primi cu title gratuit, incapacitatile sunt limitative si expres prevazute de lege. Acestea se impart in * (1) Oricine poste dispune liber de bumuile sale, daci legea nu prevede in mod expres altfel. 2) Nimeni au poste dispune cu titty gratuit, decd este insolvebil ‘Drept civil. Coniracte 4Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate © incapacitati de a dispune prin donafie * incapacitati de a primi prin donatie 1. Incapacitiifi de a dispune prin donafie Donatia face parte din categoria actelor de dispozitie, prin unmare donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia astfel de acte. Nu pot dispune prin dona 1. Potrivit art, 988 alin. (1) "cel hpsit de capacitate ce exercifin sau cu fe OW capacttate de exercifiu restransdé nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitapt, cu excepfia caurilor prevézute de lege” Re beci minori si persoanele puse sub interdicie judecdtoreascd mu pot éispune prin contractul de donatie nici personal si nici prin reprezentantii lor legali. Totusi, minorul care si-a intregit capacitatea de exercifiu, fie in urma cAs&toriei (at. 39 C. civ), fie in prin recunoasterea anticipat conform prevederilor art 40 C. civ. poate dispune prin liberalitaji, Tot cu titlu de excepfie, ca o noutate a Codului civil, este permis donatia in care donatorul este pus sub interdictie judecatoreasc iar donatani sunt descendenfii interzisului "Din bunurile celui pus sub interdictie judecttoreascé, descendengit acestuia pot fi gratificati sau incestrati de citre tutore cu avizul consiliului de famtlie si cu autortzarea instantet de tutela, fara insd sd se poatd da scutire de raport”. (art. 175 C. civ.) fn practicd se recunoaste validitatea donajiilor efectuate sub forma darurilor obisnuite facute de minor, daca sunt potrivite cu posibilitajile celui ocrotit, Incapacitatea de a dispune prin donatie constituie o incapacitate de folosin}a, incélcarea ei fiind sancfionata cu nulitatea absolut a donatiei (Lupsan, 2010, p 37). 2. Potrivit art. 988 alin. (2) C. civ, sub sancfiunea nulitafii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercifiu persoana nu poate dispune prin liberalitaji in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al su, inainte ca acesta s@ fi primit de la instanja de tutela descarcare pentru gestiunea sa Se excepteaza situafia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorulut 2. Incapacitifi de a primi prin donatie 1. FafA de dispozitiile Codului civil din 1864, art. 808 alin. (1), potrivit caruia persoanele neconcepute nu puteau primi prin donafie, o dispozitie nou introdusd in actualul Cod civil, art. 989 alin. (2), reglementeazd posibilitatea gratificdrii persoanei care nu exist la data intocmini liberalitajii, sub conditia ca aceasta sA existe pi sA fie determinatd la data executéni sarcinii impuse persoanei capabile in favoarea céreia s-a dispus liberalitatea, executare ce va avea loc imediat ce va fi posibil. Condifia este ca acea viitoare persoand s& se ZB nasc& vie. in acest caz, regulile privind capacitatea se analizeaza intre dispunator si terful beneficiar. AQ /* 2. Persoanele juridice care n-au dobéndit personalitate juridicd. Acestea vor putea primi donatii, in cursul constituiris, de la data actului de infinjare, dar numai dacé bunurile dobéndite prin donajie susjin constituirea persoanei Drept civil. Coniracte cyMirela Costache Alte contracte translative de proprietate juridice. Odata infiinjate, vor putea primi donafii numai daca acestea corespund scopului lor determinat prin lege, actul de infinjare oni statut [3. Medici si farmacistii. Conform art. 990 C. civ, sunt lovite de nulitate | relativa liberalitajile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingnijini de specialitate dispunétorului pentru bosla care este cauza a decesului Aceastd interdictie se intemeiazd pe o prezumtie absolut de sugestie si captafie, iar nerespectarea ei atrage sanctiunea nulitajii relative Din interpretarea textului, se are in vedere situatia in care categoniile de persoane mai sus-menfionate au acordat asistenj medical cu caracter repetat, de continuitate Aliniatul 2 al art. 990 C. civ. enumerd cazunile exceptate de la aceastd interdictie = liberalitajile facute sofului, rudelor in linie dreapté sau colateralilor privilegiati; - liberalitafile facute altor rude pan la al patrulea grad inclusiv, daca la data liberalitafi, dispundtorul nu are sof si nici rude in linte dreapté sau colaterali privilegiati Fajé de vechea reglementare care sancfiona astfel de donafii cu nulitatea absoluta, cea actual prevede doar sanctiunea nulitaji relative 4, Prevederile art. 990 C. civ. sunt aplicabile i preofilor sau alfor persoane care acordau asisten}d religioasd in timpul bolii care este cauza a decesului Potrivit art. 990 alin. (4), dac& dispundtorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a actiumi in nulitate relativa curge de la data la care mostenitorii au luat cunostingaé de existenfa liberalitatii. in cazul in care dispunatorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar acfiunea in anularea donafiei poate fi introdusé in termen de 3 ani dela datala care dispunatorul s-a restabilit. 5, Dupa cum s-a menfionat anterior (persoanele incapabile de a dispune prin donaji) sunt de asemenea anulabile liberalitatile facute de cétre cel reprezentat sau ocrotit, chiar si dupa dobandirea deplinei capacitaji de exercitiu, in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant sau ocrotitor legal, inainte ca acesta si fi primit descarcarea de gestiune din partea instanfei tutelare, Excepie ocrotitorul legal sau reprezentantul este ascendent al dispunatorului Facem precizarea c& donatiile primite de minor sau de cel pus sub interdictie judecatoreasca sunt acceptate de parinte, sau dupa caz, de tutore 4. Surdo-mutul care nu stie s& serie, nu poate accepta o donafie decét cu asistarea unui curator special, numit de autontatea tutelara 5. Cotdfenii stréini $i apatricii pot primi prin donafii terenuri situate in fara noastré (art, 44 alin. 2 din Constitufia revizuit’), dar numai in condiile rezultate din aderarea Roménici la Uniunea Europeand si din alte tratate internationale la care Roménia este parte, pe baz de reciprocitate si in conditiile stabilite prin lege organic’. Legea speciala aplicabilé este nr 312/2005 intrata in vigoare la 1 1anuarie 2007. Drept civil. Coniracte 36Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Sarcina de lucru4 Un minor poate sau nu s& primeascd / accepte o donafie cu sarcini? Argumenteaza! << B. Consimtiméntul partilor Pentru validitatea donatiei, in privinja consimpéméntului parjilor acesta trebuie sA respecte regulile generale si ca o specificitate a donafiei, consimfaméntul trebuie s& fie exprimat in forma autentica in materia donatici, consim}améntul poate fi viciat prin eroare, dol sau violenta Sancfiunea vicienii consimfméntului este nulitatea relativa a donafiel. Zroarea poate privi identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donafiei. in practicd, mai frecvent, este intalnit dolul, care se manifesta aici sub forma sugestiei si captatiet. Violenta, fie ea fizicd sau moral poate proveni atét de la donatar, cat si delaun ter}. (Lupsan, 2010, p. 37) C. Obiectul contractului de donatie $i in cazul obiectului contractului de donafie trebuie sa fie respectate regulile Ee generale ale unui act junidic civil, si anume, sd fie in circuitul civil, sa fle determinat sau determinabil, posibil, licit si s& existe sau s& poatd exista in viitor. Obiect al contractului de donafie il pot forma atat bunurile mobile, cét si cele imobile, atat bunuri prezente, cét si bunuri viitoare, cu exceptia succesiunile nedeschise. De asemenea bununle vutoare nu pot constitu obiectul darului manual. Daca bunul donat este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar. Céci este nula absolut donatia bunului altuia D. Cauza contractului de donatie Canza donatiei trebuie sé fie realé, licité si moralé. Cauza cuprinde doud elemente ~intenia de a gratifica consta in transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra unui bun oni a altui drept real sau de creanfa Intentia de a gratifica este comuné tuturor contractelor de donatie, ea infatiséndu-se ca un element abstract, obiectiv si invariabil al cauzei donatiei - motivul determinant este scopul efectiv umérit de cétre donator, fiind variabil si diferit pentru fiecare contract. in practica judiciara au fost numeroase situafii care au avut drept cauzé a gratificarii un motiv ilicit, dedus in urma judecnii cauzei. Mentionam cazul Drept civil. Coniracte 7Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate donatorului care, fiind constient de repercusiunile infracfiunii sévarsite, doneaza cu scopul de a se sustrage de la urmérirea penala (de exemplu, in cazul unui viol). De asemenea daca motivul determinant al contractului de donatie se dovedeste a fi inceperea, menfinerea unei relafii de concubinaj, donafia este nula E. Forma contractului de donatie Promisiunea de donatie Cu caracter de noutate, promisiune de donafie este reglementatd in cadrul art 1014 C. civ. Astfel, sub sanctiunea nulitajii absolute, promisiunea de donatie este supusd formei autentice. Legiuitorul a prevazut cA in caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donajie nu conferd beneficiarulu: decat dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a facut si avantajele pe care le-a acordat terfilor, in considerarea promisiunii Observim c& fajé de promisiunea de vanzare, beneficiarii unei promisiuni de donatie nu beneficiaz de acelasi sistem de protectie legal dat fiind caracterul gratuit al contractului. Revocarea promisiunii de donajie se realizeazd de drept in urmatoarele dowd cazu - dac& anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute la art. 1023 C. civ. BY * - dacd anterior executéri sale, situatia materialé a promitentului s-a deteriorat = intr-o asemenea mAsura incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasd pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil. Donafia intre persoanele prezente Potrivit at. 1011 C. civ: “Donafia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitafit absolute” Forma autenticd este cerut cao conditie ad validitatem, nerespectarea acesteia antrennd sancfiunea aulitatii absolute a contractului, drept modalitate de protectia a vointei dispundtorului. Dovada donafiei nu se poate face prin proba cu martori, chiar si atunci cand exista un inceput de dovada scris&. in cazul in care parjile incheie contractul prin mandatar, mandatul (procura ca instrumentum probationem) trebuie s& imbrace, 1a réndul ei, forma autentic’, conform art. 2013 alin. (2). Pentru donator, procura trebuie s& fie si speciald, deoarece suntem in prezenta unui act de dispozitie ‘Nu sunt supuse formei autentice donafiile indirecte, cele deghizate si darunile manuale Nulitatea donafiei pentru nerespectarea condifiilor de forma poate fi invocata de c&tre parti, instanfa de judecaté, procuror sau orice persoand interesata, neputand fi inlaturaté prin confirmare sau validare. Cu caracter de noutate, att. 1012 C. civ. dispune Drept civil. Coniracte 38Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate scop de informare a persoanelor care justifica existenta unut interes legitim, notarul care autentificd un contract de donatie are obligatia sa inscrie de indata acest contract in registrul national notarial, finut in format electronic, potrivit legii. Dispocifitle in materie de carte funciaré ramén aplicabile.” Donafia intre absenti in cazul in care contractul se incheie intre parti care mu sunt presente nict personal si nici prin reprecentant, donafia se compune din dowd acte: oferta de a dona si acceptarea donatiei, ambele acte trebuind s8imbrace forma autenticd, sub sancfiunea nulitajii absolute. Oferta de donajie facuté unei persoane lipsitd de capacitate de exercitiu se accepta de catre reprezentantul legal, in timp ce oferta de donatie facut unei persoane c wu capacitate de exercifiu restransi poate fi acceptata de cétre aceasta cu incuviinjarea ocrotitorului legal Acceptarea trebuie s& aibé loc in timpul viefii donatorului si a donetarului Daca survine decesul donatorului inainte de acceptarea ofertei de donatie, ca si in cazul in care donatorul devine incapabil, oferta de donajie devine caducd. De asemenea, dacd decedeaz si donetarul inainte de acceptare, oferta nu mai poate fi acceptaté de mostenitorii acestuia Dacd decedeazd dup acceptarea ofertei de donatie, mostenitoni destinatarului pot ins comunica acceptarea facutd de acesta (art. 1013 alin 2 C. civ). A treia condifie in cazul donatiei intre absenfi vizeaza ca actul de acceptare sé fie notificat donatorului, in timpul viefii lui i inainte de a devent incapabil Actul estimativ fn cazul in care donafia are ca obiect bunuri mobile, trebuie intocmit unui act estimativ. Art 1011 alin. (3) C. civ. dispune c& ~Bunurile mobile care constituie obiectul donafiei trebuie enumerate si evaluate intr-un inscris, chiar sub semnéiturd privata, sub sancfiunea nulitafit absolute a donafiei.” Actul estimativ trebuie s& cuprinda descrierea flecdrui bun mobil donat, precum si evaluarealui. De asemenea, el poate fi inclus atatin cadrul actului de donafie, dar si printr-un inscris separat, chiar si sub semnétura privat nefiind necesard forma autentica, ci doar existenfa lui, semnat de ambele parti Sarcina de lucru 5 Redacteaza un contract de donajie intre sofi, respectnd toate dispozitiile legale << Drept civil. Coniracte 9Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate 2.3.4. Principiul irevocabilitatii donafiilor Analiza principiului irevocabilitatii donafiilor Conform dispozifllor at 1015 C. civ. contractul de donafie este irevocabil, astfel incét, cel care a facut liberalitatea, nu mai poate lua inapoi ceea ce a daruit, Irevocabilitatea donafiilor este menita s& asigure siguranfa circuitului civil. (Lupsan, 2010, p. 39) denumita si irevocabilitate de gradul al doilea, find de esenfa acestui contract BY)» Aja, once clawed a cor indeginie a aime de voinje donstorlus devin incompatibile cu acest principiu, sub sancfiunea nulitatii absolute: "Donafia nu este valabila atunci cand cuprinde clauce ce permit donatorulut sd 0 revoce prin voina sa.” , a fn cazul contractului de donafie irevocabilitatea are un caracter special, find \\ = 1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitafii donafiilor sunt prevazute de art, 1015 alin. (2) C. civ. Este nula absolut donatia care a) este afectatd de o condifie a clrei redlizare depinde exclusiv de voinja Sr donatorului (iji donez dacd voi vrea). Asadar, donatia au poate s& fie fAcuta sub o condifie pur potestativa, b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contractul de donatie, c) conferd donatorului dreptul de a denunja unilateral contractul, d) permite donatorului s& dispund in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare faré s& fi dispus de acel bun. Dacé dreptul de a dispune vizeazi doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereazé numai in privinta acestei parti 2. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitafii donafiilor: ~ condiflle cazuale gi mixte (0 donafie fdcuté sofilor sub condifia rezolutorie a divorfului este valabila), - contractul de donatie si fie afectat de un termen, deoarece termenul nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai exercifiul acestuia, - plata datoriilor prezente sau viitoare, al céror cuantum este specificat in contract, - clauza de reintoarcere a bunurilor donate dacé donatarul moare inaintea donatorului, chiar daca are descendengi sau in cazul in care atét donatarul, cat si descendentii s& decedeaz’ inaintea donatorului (art. 1016 C. civ.) - cele prin care donatia are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervandu- si uzufructul sau dreptul de abitatie. Tot astfel, este permisa si clauca prin care se doneacéi doar ucuffuctul, donetorul pastrand nuda proprietate Drept civil. Coniracte 00Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate 2.3.5. Cauze legale derevocarea donatiilor Prin exceptie de la principiul irevocabilitajii donatiilor, revocarea donafiei este posibilé in urmatoarele dowd situatii [ revocarea pentru neexecutarea sarcinilor impuse de donator, |. revocarea pentru ingratitudinea donatarului in aceste dowd situatii, revocarea nu opereaza de drept, ci ea trebuie s& rezulte dintr-o hotarére judecétoreasca Trebuie si menfionam gi situatia donatiei fScute intre sofi in timpul cAsatoriei care este revocabilé numai in timpul cdsatoriei. Revocarea se poate realiza prin vointa unilateral a sofului donator, oricénd, in timpul cAsatoriei, fra nicio justificare privind hotarérea de revocare. Orice clauz& de irevocabilitate inscrisd de sofi in contractul de donatie este nuld de drept si nu produce efecte juridice. Voinfa sofului donator de a revoca donafia fécuta celuilalt sot poate fi exprimata expres (prin solicitarea restituirii bunului) si chiar tacit (de exemplu, in cazul in care donatorul dispune de bunul donat prin testament in favoarea altcuiva). Din cele expuse, rezulté c& la moartea donatorului sau la data desfacerit cAsatoriei, donafie facut intre sofi devine irevocabila De asemenea, acelasi regim juridic este aplicabil si in cazul viitorilor sofi, sub condifia incheierii casatoriei. in acest caz, se va inscrie provizoriu in cartea funciard contractul de donafie, iar justificarea inscrierii definitive se realizeaz’ dat cu actul de cdsétorie prezentat notarului Revocarea donatiilor pentru neexecutarea sarcinilor Sarcina este 0 obligatie impusa donatarului, care, daca a acceptat donafia este o finut s4 0 aducd la indeplinire, in caz de neexecutare, donatorul avand dreptul Zz» fic la actiunea in executare, fie la a cere in justifie revocarea donafiei pentru neexecutarea sarcinii (Lupsen, 2010, p. 41). in cazul bununlor imobile, sarcina trebuie inscrisd in cartea funciara. Revocarea donafiei pentru neexecutarea sarcinii este reglementatd de art, 1027- 1029 C. civ. si se constata numai pe cale judecdtoreasca. Cei care pot solicita revocarea ei sunt: donatorul, mostenitorii sai, creditorii donatorului. Paréti in aceasta acjiune pot fi donatarul sau mostenitonii sai. in cazul in care sarcina a fost stipulatd in favoarea unui ter}, acesta poate cere numai executarea sarcinii, Dreptul la acfiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocare a donatiet se prescrie in termen de 3 ani dela datala care sarcina trebuia executata Cénd donajia este revocaté pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, a BY sub rezerva dispozifiilor art.1.648 C. civ. care prevede cd atunci cénd bunul supus restituini a fost instrainat, actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva terjului dobénditor, sub rezerva regulilor de carte funciard sau a efectului dobandirii cu bund-credinfa a bunurilor mobile or, dupa caz, a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune Drept civil. Coniracte aMirela Costache Alte contracte translative de proprietate Revocarea donatiilor pentru ingratitudine Donafia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea culpabila a sarcinilor la care s-a obligat donatarul (art. 1020 C. civ.) Ast. 1023 C. civ. enumerd limitativ cazunile de revocare a donafiilor datonta ingratitudinii survenite a, Atentatul Ia viafa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ch alfii intenfioneazi si atenteze, nu 1-a instiinfat. Este indiferent dac& a existat numai o tentativa de omor sau fapta s-a consumat simu este necesar& o condamnare penal, fiind suficientd stabilirea intentiei de a ucide atét in privinja donatarului, dar si prin tacerea sa, stiind cd alte persoane intenfionau acest lucru. Dac se dovedeste culpa donatarului, dar si lipsa discemaméntului, revocarea nu mai subzisté. (donatanul — sofer - ucidere din culpa a donatorului) b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fati de donator. Aceste fapte svarsite cu inten{ie vizeaz& atat integntatea corporal, dar si onoarea demnitatea sau reputajia donetorului. Gravitatea faptelor se apreciazd numai de cétre instanta de judecata ©) daci donatarul refuzi in mod nejustificat si asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat, findndu-se insi seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei. Revocarea donatiei pentru refuz de alimente (art. 831 pct. 3 C. civ.) presupune ca donatorul sa fi ajuns in nevoie, iar donatarul, avand posibilitatea, s&+i refuze fird cuvant, adic’ fra o temeinicé justificare, ajutorul alimentar pe care i-1 impune obligafia de recunostin}a. Refuzul donetarului nu va putea fi sanctionat cu revocarea, daca donatorul are rude in situajia de a: putea acorda intrejinere Spre deosebire Dreptul la actiunea prin care se solicité revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut cé donatarul a sivarsit fapta de ingratitudine Acfiunea in revocare pentru ingratitudine poate fi exercitaté numai impotniva donatarului si poate fi continuatd de mostenitorii acestuia Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuati impotriva mostenitorilor’. Cererea de revocare nu poate fi introdusd de mostenitoni donatorului, cu excepjia cazului in care donatorul a decedat in termenul prevazut la alin.(1) fara sé-l fi iertat pe donatar, De asemenea, mostenitorii pot introduce acfiunea in revacere in termen de un an de la data morfii donatorului, dacd acesta a decedat fara s& i cunoscut cauza de revocare in caz de revocare pentru ingratitudine, dacé restituirea in natura a bunului donat nu este posibild donatarul va fi obligat s8 plateasc& valoarea acestuia socotité la data solufiondri cauzei. in urma revocérii donatiei pentru de vechea reglementare, polsivit céveia acfiunea in sevocaree donstiei pentru ingratitudine putea fi intenteta doar in contra autorulti faptet de ingratitudine, nu gi impotsiva mostenitorilor acestua, potrvit actualei seglementisi, este permis continuerea actiunii impotriva mosteniterilor donsterului, dacé donatarul smoare dupé introduceree actiuni. Drept civil. Coniracte aMirela Costache Alte contracte translative de proprietate ingratitudine, donetarul va fi obligat sé restituie fructele pe care le-a perceput incepand ou data introducenii cereni de revocare a donatiei. Ca un efect special al revocdrii donafiei pentru ingratitudine, datorita naturii acestei acjiuni care are caracter de pedeaps§, admiterea ei nu produce efecte retroactive fata de teri, in sensul c& drepturile dobandite de acestia inainte de sesizarea instanjei cu acjiunea de revocare sau de inscrierea bunului in cartea funciarg, ramén valabile, potrivit art. 1026 C. civ. Sarcina de lucru 6 1. Prezinta care sunt efectele revocarii donafiei pentru ingratitudine in cazul in care bunul a fost instrainat sau ipotecat. 2. Interpreteazé dispozitiile art. 1091 (4) Cod civil. Ce fel de prezumtie instituie aceasta dispozitie? ra 2.3.6. Donafiile indirecte, donatiile deghizate si darurile manuale Sunt situafii in care o persoand doreste s& gratifice pe o alta dar nu prin intermediul contractului de donatie propriu-zis, ci prin intermediul unui alt act juridic. in aceasta situatie ne aflam in prezenta unei donafii indirecte, care pentru a fi valabild trebuie s& indeplineasca toate condifiile de fond si de forma ale actului prin intermediul céruia se realizeaz’ in practic se intalnesc, in principal, urmatoarele categorii de donafii indirecte: a. Renuntarea la un drept. in cazul in care renuntarea la un drept este facuta cu intenfia de a gratifica, atunci ea d& nastere unei donatii indirecte b. Remiterea de datorie constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligafii, constand in renunjarea creditorului la dreptul su de creanj& cu consimfaméntul (expres sau tacit) al debitorului, ea find, in principiu, gratuita «. Stipulatia in favoarea unet terfe persoane este un contract prin care 0 parte, numit& promitent, se obliga fata de altA parte, numit& stipulant, s& execute 0 anumitd prestatie in folosul unei tere persoane, numitd beneficiar, care nu participa si nici nu este reprezentatd la incheierea contractului. Stipulatia in favoarea unei terfe persoane, fécutd cu intentia de a gratifica reprezint& o donafie indirect, scutité de forma solemna cerut pentru donatii (Lupsan, 2010. pp. 43-44 ) iile deghizate Donafia este deghizaté atunci cand este simulat&, ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros. in acest caz, intre parti de incheie un act real, secret, cu titlu gratuit ascuns printr-un act aparent, simulat, oneros, menit s4 ascund’ Drept civil. Coniracte aMirela Costache Alte contracte translative de proprietate terfilor operafiunea juridicd reala dintre pai, Donatia deghizatd trebuie s8 imbrace forma autentic8. (Mofiu, 2011, p. 134) Donafiile pot fi facute si prin persoane interpuse. Se recurge la aceasta forma a Ee simulafiei in cazul in care se urmareste s se facd o liberalitate unei persoane incapabile s& primeasca liberalitaji de la donator. Persoana interpusa, capabila de a primi donafia va remite apoi bunul donat donatarului incapabil. Potrivit art 992 C. civ, sunt prezumate a fi persoane interpuse ascendentii, descendenjii si soful persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si descendenji sofului acestei persoane Darurile manuale oy Codul civil reglementeaza darul manual in art 1011 C. civ. conform cara Ly darul manual se incheie velabil prin acordul de voinfa al p&jilor insofit de We 2sifinnca bunului dela donator la donatar, Bunurile corporale cu o valoare de pand la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepfia cazurilor prevazute de lege Darul manual este un contract real si nu solemn. Nu poate avea ca obiect bunuri viitoare 2.3.7. Efectele contractului de donatie Efectele donatiei intre parti. Obligatiile donatorului Donatorul are obligatia de a transmite si de a preda bunul donat si, eventual, de a-l pastra pané la predare. in cazul darului manual acesta trebuie predat in momentul incheierii contractului. Daca donafia are ca obiect un drept tabular, trebuie respectate regulile de carte funciara. Ast. 1017 prevede: in executarea donafiei, dispunatorul raspunde doar pentru dol si culpa grav dn principiu, potrivit art. 1018 si art. 1019 C. civ, donatorul nu rdspunde pentru evictiune $1 nict pentru victt ascunse, deoarece donafia este un contract cu tithy gratuit. Cu toate acestea, potrivit acelorasi dispozifii, donatorul este finut de obligatia de garantie pentru evictiune, dac& | aprevazut expres aceasta obligatie, | evicfiunea provine din faptul su personal ori dintr-o imprejurare care lafecteazé dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o ldonatarului la incheierea contractului, |. dac& donatia este cu sarcini, in limita velorii acestora, asemenea vanzétorului De asemenea, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donet in urmatoarele situatii ~ sa obligat expresin acest sens, ~ daca a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinfa donatarului la incheierea contractului, ~_atunci cand donafia este cu sarcina, in limita valorii acestora Drept civil. Coniracte 4Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Obligatiile donatarului De regula din contractul de donatie donatarului nu ii revine nici o obligatie legala faj4 de donator, ci doar una moral de recunostinf& care, in caz de nerespectare, atrage revocarea donafiei pentru ingratitudine. Daca donafia este cu sarcini, neindeplinirea acestora de cétre donatar da dreptul donatorului de a cere fie executarea contractului cu daune-interese, fie revocarea donatiei (Lupsan, 2010, p. 45) Sarcina de lucru7 Consultand bibliografia indicat precizeazd care sunt efectele contractului de donafie fata de terjele persoane? < 2.4. Contractul de renta viagera pe Contractele aleatorii sunt contractele cu titlu oneros in care intinderea uneori chiar existenja obligatiel pentru una din pati on pentru ambele pari contractante nu se cunosc in momentul incheierii contractului, deoarece depind de un eveniment vitor si incert si in care exist sanse de cdstig sau de pierdere pentru toate parfile contractante. (Florescu, 2011, p. 308) Codul civil reglementeaz urmatoarele tipuri de contracte aleatorii: contractul de renta viagera contractul de intrejinere, contractul de asigurare, jocul si prinsoare, din réndul cérora vor fi supuse dezbaterit primele dou 2.4.1. Nofiunea si reglementarea contractului de rent viagera ene Prin contractul de rent viageré o parte, numitd debirentier, se obligi sa efectueze in folosul unei anumite persoane, numité credirentier, prestatii petiodice, constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile (art. 2242 C civ.) Contractul poate fi constituit si cu titlu oneros, caz in care credirentierul instraineaza debirenticrului un bun sau o sumé de bani (capital). Renta viagerd se constitule pe durata viejii credirentierului dacé parjile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vietii debirentierului sau a unei terfe persoane determinate De esenja acestui contract este elementul viager, adicd durata contractului sa fie legata de timpul vieii unei persoane, in general, renta este constituita in favoarea aceluia care beneficiazd de ea, adicd trebuie s&.i fie platita pe toata durata viefii si se va stinge la moartea sa Iatd provenienta caracterului aleatoriu Drept civil. Coniracte oSMirela Costache Alte contracte translative de proprietate al acestui contract, care nu depinde, nu poate fi influentat, stabilit prin voinfa omului. Renta poate sa fie stabilita si in favoarea unei terfe persoane, sau chiar in favoarea amai multe persoane Contractul de renta viagera este reglementat de Codul civil in Cartea a V-a Titlul IX (Dyferite contracte speciale), in Capitolul XVII intitulat Contractul de renté viagerd, art. 2242-2253 2.4.2. Caracterele juridice ale contractului de rent viagera 1. Contractul de renta viagerd este consensual, c&ci ia najtere prin acordul de vointa al parfilor. Cand obiectul contractului de renta viagerd il formeazé un drept tabular (cazul contractului cu titlu oneros), actul trebuie sé fie intocmit in formA autenticd si s& respecte dispozifiile de carte funciara 12. Contractul de renta viagerd este cw titlu oneros, dar poate fi constituita si cw title gratuit, prin donafie sau legat (art. 2243 C. civ. ). Atunci cand renta viagerd este stipulatd in favoarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevazute pentru donatie I3. Contractul de rent viagerd este un contract aleatoriu, existand sanse de cAstig sau de pierdere pentru ambele parti Cand renta viagerd este constituitd cu titlu gratuit, prin donafie sau legat, contractul nu mai are un caracter aleatoriu, find o liberalitate, c&ci pentru credirentier nu exist’ sanse de pierdere, iar pentru debirentier nu existé sanse de castig ‘Mentionam faptul c& un contract de rent viagera nu poate fi aleatoriu decat pentru ambele p&rfi, fiind exclusd varianta ca pentru o parte s& fie contract comutativ, iar pentru cealaltd parte contract aleatoriu. 4. Renta viagerd este un contract sinalagmaticiunilateral in functie de natura contractului cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. IS. Contractul de renta viagerd este un contract translativ de proprietate, caz in care credirentierul va fi jinut la obligatia de garanjie. Vor fi aplicabile in acest sens dispozitiile de la vanzare-cumparare. Transferul dreptului de proprietate are loc in momentul manifestarii acordului de voinja iarin cazul ftransmiteri unui drept tabular, in momentul inscrierii lu in cartea funciara I6. Contractul de renta viagerd este un contract cu executare succesivd pentru debirentier, find platitd periodic, la termenele stabilite in contract, 2.43. Condifiile de validitate ale contractului de rent viagera Reguli generale. Condifiile de validitate aplicabile acestui contract respect = regulile de drept comun. in ceea ce priveste capacitatea, renta viagerd find un act de dispozifie, atat credirentierul cat si debirentierul trebuie s& aiba capacitatea de a dispune, intrucét renta viagera este translativa de proprietate, caz in care sunt aplicabile regulile de la vanzare. Daca renta este constituita cu title gratuit, debirentierul trebuie s8 aiba capacitatea ceruté pentru incheierea contractului de donafie sau a unui testament, caz in care contractul trebuie s& respecte si conditiile de forma ale acestora, Atunci cénd renta viagerd este stipulaté in favoarea unui terf, chiar dacd acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevazute pentru donatie Drept civil. Coniracte 6Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Consimfaméntul trebuie s& fie liber exprimat, s4 nu fie viciat prin eroare, dol, violen{é si, in unele condifii, leziune, Obiectul prestafiei crecirentierului poate sA fie atat un bun imobil, cét si un bun mobil, inclusiv o suma de bani, iar obiectul obligatiei debirentierului va consta intr-o sumé de bani (sau anumite cantitaji de bunuri fungibile), platibila la anumite intervale de timp. Canca trebuie sd existe, s4 fie licita si moral. (Lupsan, 2010, p. 52 Reguli speciale ale acestui contract sunt cele care reies din interpretarea dispozitiilor art. 2246 si 2247 C. civ. Astfel, este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o rent constituita pe durata viefii unei persoane care era decedata in ziua incheienii contractului. Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rent pe durata vietii unei persoane care, la data incheieri contractului, suferea de o boala din cauza céreia amuritin interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data 2.4.4, Efectele contractului de renta viagera. Obligatiile debirentierului A. Plata rentei Principala obligatie a debirentierului este s& pliteascd ratele de renté in cuantumul convenit, pe toata durata viefii credirentierului (contractant sau ter} beneficiar) ori pana la decesul terfului pana la moartea céruia credirentierul are dreptul la ratele de renté Specificém faptul c& obiectul prestajici debirentierului il constituie renta, care poate consta intr-o sumé de bani sau alte bunuri fungibile Potrivit art. 2248 C. civ, in lips de stipulafie contrar ratele de renta se platesc trimestrial in avans si indexate in funchie de rata inflatiel. Atunci cand credirentierul decedeazd inainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a platit in avans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul nu a mai fost in viajé. Daca renta viagera a fost stipulata pe durata viefii mai multor persoane, in acest caz, in lipsd de stipulatie contrar obligatia de plata a rentei inceteaz’ la data la care decedeazé ultima dintre aceste persoane. De exemplu, in cazul decesului unuia dintre sotii credirentieri, cel ramas in viajA poate beneficia de intreaga rent, dacd nu s-a stabilit prin contract cé in acest caz obligajia debirentierului se va reduce la jumatate a ©. | in caz de moarte a debirentierului, obligajia de plata a rentel se transmite la mostenitorii si Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si renunjand la restituirea ratelor platite. Debirentierul este finut La plata rentei pand la decesul persoanei pe durata vietii céreia a fost constituita renta, oricét de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia, iar leziunea nu poste fi invocatd in contractele aleatorii, Executarea obligajillor debirentierului este succesiva iar durata este incerta de aici irevocabilitatea contractului Odat& incasate, ratele de rent viagerd pot fi ummérite de care creditorii credirentierului, cu exceptia prevézuta de art, 2253 C. civ. in sensul c& numai renta cu titlu gratuit poate fi declaratd insesizebila prin conventia p&rfilor. Data fiind aceasta situatie, totusi in condifiile art. 2257 la care face expres referire textul art 2253 C. civ, renta cu titlu gratuit poate fi urmanitd, dar numai in Drept civil. Coniracte a7Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate limita valorii rentei care este necesar& credirentierului pentru asigurarea intrefinerii, Renta cu titlu oneros nu poate fi declaratd neurmanbild, deoarece s- ar urméri fraudarea creditorilor debirentierului in acest mod, avand in vedere c& ea reprezinté echivalentul bunului instr&inat sau capitalului primit. (Mofiu, 2011, p. 326) fin caz de neexecutare a obligatiei de plata a rentei, credirentierul are dreptul de acere executarea silita asupra patrimoniului debirentierului sau rezolutiunea contractului de renta viager& Executarea silita a ratelor este prevazuta de art. 2250 C. av, stabilind procedura win caz de neindeplinire a obligatiei de plata a ratelor scadente, crecirentierul poate cere sechestrul si varcarea bunurilor debirentierului, pand la concurena unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor. (2) Aceasta sumd se stabileste, in condiftle legii, pe baca unei expertize intocmite in conformitate cu metodologia de calcul aplicabila in caczul asigurérilor de viata, finéndu-se seama, printre altele, de ratele deja incasate de credirentier, de varsta si de starea acestuia. Cheltuielile expertizei sunt suportate de debirentier. (3) Dupé ce a fost obfinutd in urma vancarii bunurilor debirentierului, suma se consemneaca la o institufie de credit si va fi platita credirentierului cu respectarea cuantumului si scadenfelor convenite prin contractul de renté viageré. (4) Daca debirentierul intra in lichidare crecirentierul isi poate realiza dreptul la renta inscriind in tabloul creditorilor o creanfai al drei cuantum se determind potrivit alin (2).” a Potrivit prevederilor art. 147 din Legea 71/2011 pentru punerea Jn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile art. 2250 din Codul civil se yy aplicé si contractelor de renta viagera incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Codului civil, in cazul neindeplinini obligatiei de plata a ratelor scadente dupa aceasta data h A = Dreptul 1a actiune prin care se solicita plata ratelor de rent restante se prescrie in termenul general de 3 ani, care se calculeazd separat pentru fiecare rat de rent, din momentul in care ea a devenit exigibil& Mostenitori credirentierulut nu pot cere plata ratelor scadente, dar neincasate de autorul lor decedat. Practica judiciard a precizat c& avand un caracter personal, renta nu se transmite mostenitorilor, iar urmérirea ei nu se poate face decat de creditor. Totusi, in cazul unor sume restante, neachitate pana la moartea creditorului, mostenitorii s& preiau creanfa in aceste limite si au dreptul s& urméreascé sumele scadente la data morfii. (Florescu, 2011, p. 314) Credirentierul va putea solicita rezolufiunea contractului pentru neexecutare in doud cazuri, conform dispozitiilor art. 2251 C. civ. ~ creditorul unei rente viagere conslituite cu fitlu oneros poate cere rezolugiunea contractului dacé debirentierul nu depune garanfia promis in vederea executarii obligafiei sale oni o diminueaza, - credirentierul are dreptul la rezolujiune pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de plata arentai de cétre debirentier. De asemenea patile pot conveni printr-un pact comisoriu expres asupra dreptului de a cere rezolufiunea contractului. in lipsa unei stipulatii contrare, rezolujiunea nu conferd debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renté deja platite pana in acel moment. Drept civil. Coniracte 6Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Sarcina de lucru 8 La data de 26.04.2008 X i-a transmis lui Y proprietatea unui imobil in 1 schimbul plajii de catre acesta a unei rente viagere sub forma unei rate \ Junare. Ulterior, X i-a cedat dreptul la rent sofiei sale, A. in data de 19.08.2010, X a decedat, sofia sa supraviefuind inca gase luni. Y si-a executat obligatia de a plati renta viagerd pana in luna mai 2011. La 15.06.2011, unicul mostenitor al sofilor, B a introdus o actiune in instanta solicitand obligarea lui Y de a plati ratele de renta restante pana in momentul morjii mamei sale Poate fi cedat dreptul la rent&? Care este momentul in care se stinge obligatia debirentierului? Ratele de rent neachitate pana in momentul morfii credirentierului pot fi urmarite de mostenitoni acestuia? Ce va decide instanga de judecata? x B. Obligatia debirentierului de a oferi credirentierului garantille stipulate in contract, pentru asigurarea plitii rentei ov Pentru garantarea obligatiei de platé a rentei constituite cu tity oneros, credirentierul are dup caz un privilegiu sau o ipoteca asupra bunului transmis. of in acest caz, in vederea inscnenii ipotecii legale nu este necesara declararea = valorii creantei garantate Obligatiile credirentierului Obligatiile credirentierului in contractul de renté viager cu tity oneros sunt identice cu cele ale vanzétorului, atunci cand prestatia sa const in transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in schimbul céreia este stipulatd obligatia debitorului de a plati renta Aceste obligafit sunt + obligafia de transmitere a dreptului de proprietate (de a da), * obligafia de predare (a face) alucrului sau de plata a sumei promise, * obligafia de garanjie contra evictiunii si contra viciilor ascunse, © obligatia de conservare a bunului pané in momentul predatii debirentierului in cazul rentei cu titly gratuit, aceste obligajii nu se retin in sarcina credirentierului 2.45. incetarea contractului de renta viagera Ca regulé, renta viagerd inceteaza la moartea persoanei in funcfie de durata viefit cdreta a fost constituitd. Contractul inceteaza si prin recolufiune care poate fi judiciard sau conventional. Drept civil. Coniracte oMirela Costache Alte contracte translative de proprietate Sarcina de lucru 9 in anul 2005, C.R. a instrainat un apartament mostenit de la parinti catre sofii D.R. i D.S, in schimbul platii unei rente lunare, stipulénd in contract c& “in caz de neplata contractul se va desfinta”. CR. a decedat in anul 2009. Prin acjiunea formulaté in anul 2010, sofia supraviefuitoare a solicitat rezolujiunea contractului si obligarea parajilor dobanditori la plata contravalorii ratelor de rent restante de 10 ani. Prin intémpinare, paratii s- ‘au opus admitenii actiunii, araténd cé date find relatiile de afectiune dintre cig defunctul credirentier, au fost convinsi c& acesta nu o s& le mai pretinda niciodata plata ratelor de rent ceea ce s-a gi intémplat, fiind real c& de 10 ani nu platisera, far s& li se reproseze nimic de beneficiarul rentei, Instanja a acordat parajilor un termen de plata Fafa de modul de formulare a clauzei contractuale, putea instanja s& le acorde un termen de grajie pérajilor? Era prescris& actiunea? In spefa se putea admite acfiunea astfel cum a fost formulata? Precizare: analizaji speja din perspectiva codului civil in vigoare < 2.5. Contractul de intretinere 2.5.1. Nofiunea contractului de intretinere si continutul nofiunii deintrefinere Contractul de intrefinere a fost pand la adoptarea noului Cod civil un contr: nenumit, creafie a practicii judiciare. Codul civil in vigoare il reglementeaz: cadrul art. 2254-2263. Prin contractul de intrefinere o parte se obligé sa efectueze in folosul celeilalte pari sau al unui anumit tert prestafiile necesare intrefinerii si ingrijinii pentru 0 anumitd durat&. Dacd prin contract nu s-a prevacut durata intrefinerii oni s prevazut numai caracterul viager al acesteia, atunci intrefinerea se datoreaz’ pentru toata durata vietii creditorului intrefinenii ‘Altfel spus, contractul de intrefinere reprezint& o conventie prin care o parte, numitA Purefinut, transmite unul sau mai multe bununi individualizate ont o sumé de bani (capital), sau si bunuri si bani unei alte parji, numitd iutrefinator, Za care se obliga in schimb, s& presteze intrefinere in naturé fie contractantului su, fie unei alte persoane, numita beneficiar al intrefinerti, pe o perioada determinaté sau, de regul§ pe tot restul vietii, iar dupa moarte so inmorménteze. (Lupsan, 2010, p. 46) Nofiunea de intrefinere presupune o obligajie complexd, care priveste, pe deo parte, mijloacele necesare traiului (in care se includ: alimente, imbracdminte, locuina, cele necesare ingnjirii sanataji etc), iar, pe de alta parte, mijloacele necesare satisfacerii nevoilor spirituale ale creditorului Gn care se includ nevoile culturale, artistice, stinjifice, de informare etc.) Drept civil. Coniracte 70Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate ese De regula partile prevad clementele obligafiei de intrejinere, strict necesare, referitoare la alimente, imbracminte, locuin}a, asistenjé medical cheltuiel, de inmorméntare etc, iar uneori recurg si la formula general ,,toate cele necesare traiului”. in toate situafiile in care instanfele de judecata sunt chemate s& aprecieze intinderea obligatiei intretinatorului, acestea vor trebui sA find cont nu numai de cea ce pérjile au prevazut in contract, ci si de specificul obligafiei deintrefinere. (art. 2257 C. civ.) 2.5.2. Caracterele juridice ale contractului de intrefinere @) ey 1. Contractil de intrefinere este un contract solemn, care se incheie in mod valabil numai in forma autenticd (art. 2255 C. civ.) 2. Contractul de intrefinere este sinalagmatic, dar poate fi si unilateral, cand se constituie prin donatie 3. Contractul de intretinere este un contract aleatoriu. in cazul intretinerii, sunt aplicabile regulile speciale amintite anterior 1a contractul de rent& viagerd, si anume, este lovit de nulitate absolut& contractul care stipuleaz’ o rent constituitd pe durata viefii unei persoane care era decedat in ziua incheierii contractului. Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rent pe durata viefii unei persoane care, la data incheierii contractului, suferea de 0 boala din cauza céreia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data. In cazul in care contractul de intrefinere s-a incheiat pe o perioada determinata el va avea caracter comutativ. 4. Contractul de intrefinere este un contract intuitu personae intrucdt confine 0 obligajie de a face, strict personal si netransmisibila care se stinge prin moartea beneficiarului. 5, Este, in principiu, cu titlu oneros, dar poate fi si cu titlu gratuit, caz in care este o liberalitate 6. Este un contract cu executare succesiva, in privinta obligatiei de a presta intrejinere, care trebuie executatd permanent, zi cu zi, pe toatd durata vietii intretinutului 7, Este un contract translativ de proprietate. 2.53. Condifiile de validitate ale contractului de intretinere Ambele pitti trebuie s& aib& capacitate deplind de exercifiu, deoarece intrefinutul isi asuma obligatia transmiteni dreptului de propnetate asupra unui bun sau o suma de bani, iar intrefinatorul va putea fi obligat la plata daunelor-interese in caz de neexecutare a obligajiilor Consimyaméntul trebuie s& fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol san violen}&. Obiectul contractului de intrefinere il pot forma atét bunurile mobile, cét si cele imobile aflate in circustul civil general. Cauca trebuie sf fie licita si moralé, contrat, contractul este lovit de nulitate absolutd. Sub sancfiunea nulitatii absolute, acest contract trebuie s imbrace forma autenticd (Lupsan, 2010, p. 47) Drept civil. Coniracte 7Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Sarcina de lncru 10 Analizand dintr-o perspectiva unitard, indica asemanarile si deosebirile dintre contractul de intrefinere si contractul de vanzare, de donatie si cel de rent viagera x 2.5.4. Efectele contractului de intretinere A, Obligafiile intretinutului Din contractul de intrefinere, intrefinutului ii revin obligatii similare cu cele ale vanzétorului, conform dispozifiei art. 1651 C. civ + obligafia de transmitere a dreptului de proprietate (de ada), © obligafia de predare (a face) alucrului sau de plata a sumei promise; * obligafia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse, + _obligafia de conservare a bunului péndin momentul predavii B. Obligatiile intretinatorului Potrivit art. 2257 C. civ, principala obligatie a intrejinatorului consté in prestarea intrefinerii cétre intretinut care, din cauza caracterului ei alimentar, trebuie executaté in matur§ zi de zi. Cerinfa prestafiilor succesive trebuie s& vizeze deopotriva cele doud planuni ale obligatiei de intrefinere: material si spiritual. Locul executarii intrefineni este acela prevazut de p&p, iar in lipsa de stipulafie expres intrefinerea se execut la domiciliul intrefinutului Debitorul este obligat in special s& asigure creditorului hrand, imbracéminte, incaljaminte, meng, precum si folosinja unei locuinfe corespunzétoare. intretinerea cuprinde, de asemenea, ingnjinile si cheltuielile necesare in caz de boala in cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeazd in cursul duratei contractului, debitorul are obligatia si1 inmorménteze, Aceast& enumerare nu este una exhaustiva intrefinerea continua a fi datoraté in aceeasi masur& chiar dac& in cursul executarii contractului, bunul care a constituit capitalul a pierit total sau parjial oni si-a diminuat valoarea, dintr-o cauzé pentru care creditorul intrefinerii nu este finut s& réspunda Clauza prin care creditorul intrefinenii se obliga la prestarea unor servicii este consideratd nescrisa Dacd existd pluralitate de intrefinufi sau intrefinatoni, obligatia de a presta intrefinerea este indivizibila, puténd fi pretinsa integral de oricare din intrefinui si la oricare dintre intrefinatoni. (Mofiu, 2010, p. 333) Codul civil prevede posibilitatea transformarii in bani a obligatici de intrefinere, Astfel, art. 2261 prevede cazul in care prestarea sau pnmirea in natura a intrefinerii nu mai poate continua din motive obiective sau dac& Drept civil. Coniracte 7BMirela Costache Alte contracte translative de proprietate debitorul intretinerii decedeaz8 si nu intervine o infelegere intre p&rfi, instanta judecatoreascd poate s& inlocutasca, la cererea oricéreia dintre parfi, fie si numai temporar, intrefinerea in naturd cu o suma de bani corespunzétoare Atunci cénd prestarea sau primirea in natura a intrefinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre parti, instanta va majora sau, dupa caz, diminua cuantumul sumei de bani care inlocuieste prestatia de intrefinere. (de exemplu, instanta poate diminua prestafia dac& mostenitorii care trebuie s& continue executarea obligatiei sunt minoni.) Decesul debitorului nu duce la stingerea obligatiei, ci aceasta se transmite cétre mostenitori, Transformarea temporara a obligatiei de intrejinere in plata unei sume de bani (Fenta) este atribufia instanfei competente s& analizeze situatia in acest caz, devin aplicabile regulile de la contractul de renta viagera 2.55. incetarea contractului de intretinere Contractul de intrefinere incheiat pe duratd determinata inceteaz la expirarea acestei durate, cu exceptia cazului in care creditorul intretineri decedeazd mai devreme in caz de neexecutare culpabilé a obligafiei de intrefinere, creditorul poate cere recolufiunea acestuia. atunci cénd comportamentul celeilalte parli face imposibila executarea contractului in condifii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezolufiunea in acest caz precum si atunci cénd se intemeiaza pe neexecutarea culpabila a obligafiei de intrejinere, rezolufiunea nu poate fi pronunjata decat de instanf4 dispozifille art. 1.021 nefiind aplicabile Onice clauza contrara este considerata nescns4. Daca rezolupiunea a fost ceruta pentru unul dintre motivele prevazute la alin (2) sau (3), oferta de intrefinere facuté de debitorul parét dupa introducerea acfiunii nu poate impiedica rezolujiunea contractului Ca si in cazul rentei viagere, dac rezolujiunea se pronunja pentru unul dintre motivele prevazute la alin (2) sau (3), debitorul in culpa nu poate objine restituirea prestajiilor de intrefinere deja executate. Dreptul la actiunea in rezolufiune se transmite mostenitorilor. Rezolutiunea contractului de intrefinere nu se poate cere pentru motivele prevazute la art.2.261 alin (1). Sarcina de lucru 11 Ce posibilitaji are terful beneficiar al intrefinerii in cazul in care debitorul nu-si executd obligafia de intrefinere? Care sunt efectele rezolufiunii contractului de intrejinere? De ce nu vorbim in acest caz despre reziliere, stiut find faptul cé aceasta este sancfiunea care intervine in cazul neexecutari culpabile de cétre una dintre parfi a obligafiilor rezultate dintr-un contract cu executare succesiva in timp cum este si cazul contractului de intrefinere? < Drept civil. Coniracte 3Mirela Costache Alte contracte translative de proprietate Rezumat Donafia este un contract si nu un act juridic unilateral, ea presupunand acordul de vointa al celor dow’ parti, donator si donatar, ins& se incadreazd in categoria contractelor unilaterale, deoarece da nastere 1a obligafii numai in sarcina uneia dintre parti, respectiv a donatarului, a celui care primeste. Codul civil confine o serie de dispozifii speciale prin care, dupa ce atrage atenfia asupra cerinfelor de fond si de forma ale contractului de donatie, de naturé a proteja voinja dispunatorului cu titlu gratuit, consacra caracterul definitiv, irevocabil al acestei dispozifii Prin contractul de intretinere o parte se oblig’ s& efectueze in folosul celeilalte p&rfi sau al unui anumit ter} prestatiile necesare intrefinenii i ingrijirii pentru o anumitA durat&. Dac prin contract nu s-a prevazut durata intrefineri oni s-a prevacut numai caracterul viager al acesteia, atunci intrefinerea se datoreaz’ pentru toat’ durata viefii creditorului intrefinenii. Potrivit art. 2257 C. civ., principala obligatie a intrefinatorului const in prestarea intrefinenii catre intrefinut care, din cauza caracterului ei alimentar, trebuie executatd in natur§ zi de zi. Cerinta prestatiilor succesive trebuie s& vizeze deopotriva cele dou’ planuri ale obligafiei de intretinere: material si spiritual. Locul executani intrefinerii este acela prevazut de p&rfi, iar in lips de stipulatie expres intrefinerea se executd 12 domiciliul intrefinutului. Debitorul este obligat in special si asigure creditorului brand imbracdminte, incdljaminte, meng, precum si folosinfa unei locuinte corespunzatoare. intrefinerea cuprinde, de asemenea, ingnijinle si cheltuielile necesare in caz de boalé fn cazul in care intrefinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeaz in cursul duratei contractului, debitorul are obligatia si-1 inmorménteze Prin contractul de rent& viagera o parte, numit’ debirentier, se obliga s8 efectueze in folosul unei anumite persoane, numit& credirentier, prestafit periodice, consténd in sume de bani sau alte bunuri fungibile De esenta acestui contract este clementul viager, adic durata contractului s& fie legata de timpul vietii unei persoane. in general, renta este constituité in favoarea aceluia care beneficiazd de ea adica trebuie sd-i fie platita pe toatd durata Viefii si se va stinge la moartea sa. Iatd provenienta caracterului aleatoriu al acestui contract, care nu depinde, nu poate fi influentat, stabilit prin vointa omului, Renta poate sé fie stabilité si in favoarea unei terfe persoane, sau chiar in favoarea a mai multe persoane. este lovit de nulitate absolut contractul care stipuleazi o rent& constituitd pe durata vielii unei persoane care era decedat& in ziua incheierii contractului. Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rent pe durata viefii unei persoane care, la data incheierii contractului, suferea de o boala din cauza creia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data Drept civil. Coniracte 74Mirela Costache Alte contracte tramslative de proprietate Teste de autoevaluare 1. Donatorul poate revoca donatia a) péndin momentul primirii comunicarii de acceptare; ') aunumal expres, ci si tacit, ) fara anotifica donatarului revocarea 2. Actul estimativ: a) Este prevazut de lege pentru donatia de bunuri mobile, ') Este prevazut de lege pentru donafia de bunusi imobile, ) Lipsa lui nu atrage nulitatea absoluta a donatiei 3. Donafiaintre absenti produce efecte: a) din momentul acceptani ei de cétre donatar, ) din momentul faceni ofertei, ) din momentul primirii actului de ac -ptare, Natura juridicd @ contractului prin care o persoand transmite un bun altei persoane, in schimbul unei sume de bani gi aintrefineni pe viata, este a) contract de intrefinere, b) contract de vanzare-cumparare, c) contract de vanzare-cumpérare, daca prestafia in bani reprezinté mai mult de jumatate din valoarea bunului transmis. Contractul de renta viagera se poate constitui a) cutitlu oneros, ) cutitlu gratuit, dar numai prin donafie, c) cu titlu gratuit, prin donafie, chiar dacé nu este indeplinité forma prevazutd de lege pentru donajit Lucrare de verificare aferenta capitolelor 1 si2 Redacteaza un contract de vanzare-cumparare care s& aib& ca obiect un imobil si un contract de donatie intre soji. Pentru fecare contract, vei insera maximum trei clauze speciale, prin care si derogali de la norma de drept comun (prevazuta de Codul civil). Aceste derogari le vefi sublinia Lucrarea va fi incarcata pe site-ul de curs DD3104 FR/ DD3104 ID din cadrul platforme: e-Leaming Danubius Online 1a secjiunea Teme, in termenul prevazut pentru executarea ei, iar rezultatul evaluanii va & comunicet in cadrul secfiunii Carnet de note din acelasi site de curs. Bibliografie minimala Deak, Francise (2007). Tratat de drept civil. Contracte spectale. Etitia a IV-a Vol. Ill. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 178-258 Dogaru, 1, Olteamu, EG, Sauleau, L. B. (2009). Bacele dreptului civil. Contracte speciale. Vol. IV. Bucuresti: CH. Beck, pp. 1-530; 533-596 Lupsan, G. (2010). Drept civil Contracte. Galati: Universitaré Danubius, pp. 36-56 Motiu, F. (2011). Contractele speciale in Noul Cod civil. Editia a Il-a revizutd si addugité, Bucuresti: Universul Juridic, pp. 122-149. Drept civil. Coniracte 5