Ministerul Educatiei si Cercetarii Proiect Phare Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate Programul A doua sansi“ Doina - Olga Stefanescu EDUCATIE CIVICA Despre persoana Aceasta prima editie (pilot) este finantata de Uniunea Europeana.Aceste materiale - publicate in cadrul Proiectului Phare ,,Acces la edueatie al grupurilor c” 2003 - au fost realizate de o echipa de experti ai Ministerului Educatiei pentru a fi folosite in primul an de aplicare experimental a programului educational revizuit ,,A doua sansa - invayimane primar”, Membrii echipci care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei ,,invagimant primar” Mihaela Bucinschi, autoare ,Limba si literatura romana” Carmen Costina, autoare Limba englezi” Anita Dulman, autoare ,Matematici” Gabriela Dumitru, autoare ,,Cunoasterea mediului” Cristiana Tlie, autoare ,Istorie- Geografie” Indit Sera, autoare ,,Limba englezi” dr. Doina - Olga $tefinescu, autoare ,Educatie civic Paul Vermeulen, expert componenta ,,Elaborare curriculum si materiale educayionale” Ghidul este realizat in conformitate cu programa analitica pentru disciplina ,Educatie civiex” din cadrul programului ,,A doua sansi - invatmant primar”, aprobati de Ministerul Educatiei si Cercetirii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursangilor inserisi in acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational ,,A doua sansa” vor fi revizuitc, conform sugestillor de imbunstitire formulate in urma utilizasii lor in scoala. in acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra peadresa: secondchance@wyginternational.zo Coordonator editorial: Mihaela Marin Design coperti: Dinu Dumbeavician Design si dip: Adrian Popescu Thastagi Sorin Tarlea Foto coperti: Dinu Dumbravician 1timagine; Valentin Vacdrug otografilor de la paginile 5, 6, 8, 9, 16 sus, 17,20, 22 central, 26 jos, 32 si copertd: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005, Credite forografice: paginile 5 dreapta, 24 sus, 25, 26 sus, 27 sus, 30, 31, 35, © WYG International, 2005 Acese material este publcat in scopsri educagionale, on prof, pentes af folosit in pri an de apiare experimental a programulu educaional ,A dows gansi- nvéqimant primar”. Aur s-au st in legitrd x propreta imaginilor pentra a obtine prtsiune a de ale fos in aceast ee. Li rugim pe accia pe cate na ram pututcontacta sa legtura eu noi la secondchance@wyginterationalco Aceasta publicayie face parte din Programul Phare 2003 ,,Acces la educajie pentru grupuri dezavantajate”, componenta ,,A doua sans Editorul matcrialului: Ministerul Educatiei si Cer Data publicirii: martie 2006 Consinutul acestui material nu reprezintd in mod necesar pozitia oficial a Uniunii Buropene. aii © Ministerul Educatiei si CercetiriiCuprins Cuvant inainte Capitolul 1 Persoana 1. Sunt eu 0 persoani? 2. Diferenge intre persoane 3. Trisituri morale ale persoanei 3.2 Trasaturi morale ale persoanei Aplicagi gi proiecte Capitolul 2 Raporturile noastre cu lucrurile gi fiintele 4, Ce sunt lucrurile i cum ne purtim cu ele 5, Sa vorbim despre plante 6. Sa vorbim despre animale Aplicagii si proiecte Capitolul 3 Raporturile noastre cu ceilalti oameni 7. Ce sunt grupurile? 8. Despre relagile din interiorul grupului 9. Despre familie 10. Despre prictenie Aplicagi si proiecte Capitolul 4 Comunitate, stat, societate 11, Comunitatea in care trhim 12. Tradigii si obiceiusi in comunitate 13, Statul romén gi simbolurile lui Aplicagii si proiecte mane 12 14 15, 16 18 20 22 23 24 26 28 30 32, 33 34 36 38 40 Edocatic vied 3Cuvant inainte Dragi carsanti, In orele care urmeaxé, numite de Educatie civicé, vor incerca sé invatém impreund despre noi oamenii, in calitatea noastré de persoane, Fiecare dintre noi este o fiintd rafionald, 0 fiinté umand. Fiecare dintre noi este in acelasi timp unic sau unicé, Aceasta inseamnd cd fiecare are propriile trisaturi si caracteristii dar si cd lofi avem caceleasi drepturi si indatoriri unii fata de alti. Fiecare dintre noi are parinti, 0 familie. Toti tridim printre oameni: Aceasta presupune ca trebuie sd ne purtém unii ow alti astfel incdt respectul persoanei sd fie prezent in tot ceea ce facem. In orele de Educatie civicd vefi fi invitati sa vd spuneti parerea, sé-i ascultafi pe ceilalt, sd construiti exemple si sd decideti ce este bine yi ce nu este tocmai bine. Veti Incra fmpreund cu colegele gi colegi incercind sat aplicafi tot ceca ce veti invita, Veti gandi si diseuta impreund ceca ce sunteti si ceea ce vi se intampla. Ce credeti,o fi interesant? Hai sd vedem in continnare, 4 Progeamsl ,A dous sans" - Nive primarCapitolul 1 Petrsoana Oamenii sunt fiinte care gindese, au sentimente, fac planuri si le duc la indeplinire. Fi sunt copii sau adult fete sau baieti, femei sau barbati. Fiecare om este 0 persoana, Desi oamenii se aseamana, ficcare persoand este unica. Tu sti unul sau una singura. Educa vies 5CAPITOLUL 6 Progeaml ,A dou sans Niel primar PERSOANA 1. Sunt eu o persoana? A fi persoana inseamni a fi om. Fiecare om este 0 persoani. Nu existi om despre care si nu se poati afirma ci este © persoan’, Numai oamenii sunt persoane. Daci cineva este persoani, atunci sigur este fiingd umani, Sa discutam impreuna L Fiecare persoana gandeste. in felul sau, fiecare fiinfd umana gandeste. Acest lucru ne face pe tofi egali ca persoane, # Daci tofi oamenii gindese, gindesti situ? Da exemple. © Daci tu gindesti, inseamnd ci gandesti totdeauna corect? * Atunci cind gindesti gresit, o faci pentru cé aga vrei sau pentru c& nu stil si gindesti coreet? * Care este diferenga dintre a gindi gresit intengionat si a indi gresit creznd ci este bine? ‘* Daca mai si gresesti uneori, inseamai ci nu esti persoand? | Fiecare persoana actioneaza. jecare dintre noi facem tot Fiecare persoand actioneazi. timpul cate ceva. Uncori suntem eficiengi, alteori nu. Uncori ne pricepem mai bine, alteori nu, © Daca tofi oamenii actioneaz, actionezi si tu? Di ‘© Ce stii tu si faci cel mai bine? Povesteste colegilor. cemple. © Ceti place cel mai mult si faci? Povesteste colegilor. '* Fite ceca ce sti cel mai bine si cea ce ffi place cel mai mult? De ce crezi ck este asa? © Poate si iti placa si faci ceva, chiar daca abia invei si faci accl lucru? Di exemple.———_— sna | Fiecare ta. | Fiecare persoand are voingis) Ficcare persoana are voingi. Unele o au mai puternicé, altele mai puyin paternicé, Important este cf prin exercigiu tofi putem avea voingi mai puternica. * Dacé tofi oamenii au voingi, atunci ai si tu? Da exemple. ‘© Atunci cand faci lucruri simple, dai dovada de voinga? De ce? ‘* Atunci cand faci lucruri prea grele, crevi cd i-ar fi suficient s4 ai numai voinyé? De ce? ‘* Stii vreo persoand care are o voingi pe care o pofi socoti dcosebiti? Descrie acea persoani. ‘© Cine este modelul tiu, din punctul de vedere al voingei? (Fieare porsoani are sentiment Fiecare persoana are sentimente, Fiecare dintre noi simsim, in orice situatie, ci ceva ne place sau nu, Simtim ci ne iubim familia, ‘Toti simpatizim, ne temem, ne supitim uncori. Toate acestea constituie sensibilitatea noastra, FR © Daca tofi oamenii au_sentimente, ai si tu? i Discutay impreund ‘+ Enumera sentimentele tale. Sunt cle a fel sau sunt diferite de urmitorul proverb: cele ale colegilor si colegelor tale? © Daci aveti sentimente la fel, inseamni cX sunteti la fel? Spune-mi cu cine te insofesti De ce? spun cine esti. ‘© Daca aveti sentimente diferite, inseamna ci nu puteti lucra. Este adevarat ce spune impreund? De ce? proverbul? De ce? ‘* Daca tu lucrezi impround cu clasa ta inscamni ci toti simfigi la fel? De ce? Sa ne evaludm cunostintele 1, Numeste cinci proprietiti 2, Numeste cinci proprietiti 3. Numeste cinci proptietigi ale fiecirei persoane. care te fac pe tine si fii o care te fac pe tine sa fil o persoana. persoand unica. Edveatic civics 7CAPITOL PERSOANA 2. Diferente intre persoane Oamenii se aseamana intre ei prin faptul c& sunt persoane. Dar ci se deoscbese prin faptul ci sunt persoane diferite. Ficcarc om are o anumita infétisare, s-a nascut intr-o anumiti tard, are o anumiti familie. Daca privim desenele aliturate putem si constatim diferente intre coameni din mai multe puncte de vedere cum ar fi, de exemply, unii sunt adulti si alyii copi Aceasta inseamni ci oamenii se deosebese dup’ criteriul varstei. Unii oameni sunt constructor, alti sunt profesori. Accasta inseamna ci se deosebesc dupa criteriul meserici pe care 0 practica Continuati independent lista deosebitilor dintre persoanele din imagini si apoi discutati impreund cu colegii ce criterii ati gasit. Sunt criterii pe care le-au formulat tofi? Care sunt ele? Sunt criterii pe care le-a formulat o singura persoana? Care sunt ele? Sa discutém impreuna 1. Si presupunem ci in localitatea voasted nu at exista nici o deosebire intre locuitori ci. Sex, virsti, etnie, profesic, credingi, obiceiuri, preferinge talente personale, toate ar fila fel. Discatati impreuni ce anume s-ar intémpla in asemenea condifi. Credeti cH ar fi posibil ca tofi oamenii si fie absolut la fel? De ce? 2. SA presupunem acum ci in localitatea voastré nu ar exista nici © aseminare intre locuitori ei. Credeti cd ar fi posibil ca tof oamenii si fie absolut diferiti? De 3. Daci fiecare persoana trebuie respectata, cum ar trebui s comportim in fiecare dintre urmitoarele situa a. unii colegi de clasi nu sunt de acord cu noi; », vecinii ne supra pentru ci dau muzica tare si nou’ nu ne place muzica lor; «. vecinii dau muzica foarte tare dar nou ne place muzica lor; dun trecitor vrea si ne fack ru; ¢. un coleg ne arati unde am gresit; £ doamna invigitoare ne arati unde am gresit. 8 Programa A dvs sn ie primer4, Atunci cind transmitem un mesaj, avem o anumiti expresie a fefei, corpul cxecuti anumite misciri. Formagi grape de cate patra cursangi si incercafi si transmiteti ceva colegilor Fird si folositi cuvintele. Prezentati clasei mesajul vosteu si discutati ce a vrut si transmit fiecare grupa. 5. Uneori corpul nostru are anumite probleme. Cu unele ne putem ER Ys] Discucagi impreuni naste. Altele apar pe timpul viegil in urma unor boli sau accidente. LSU] vemivorl proverb Persoancle aflate intr-o asemenca situatic se numese persoane cu nevoi speciale. Ele au dreptul la o viapi decenta, ca toati lumea, Lucrul face sinitate Discutagi pe perechi si apoi cu toati casa folosind urmatorul plan: ‘Trandavia tot pacate. a. Cum trebuie si ne comportim fafa de persoanele cu nevoi Credeti c oamenti ar putea fi speciale? Dati exemple de sitatii pozitive si negative. deoscbiti si dupi hirnicia lor? b, Sa presupunem ci tu ai avut un accident si trebuie si folosesti De ce? cirjele timp de dou luni, Cum te astepti si se poarte ceilalti cu tine? Cum te-ai simfi daci ceilali s-ar purta nepotsivit? . Tineti o mand la spate. Cum eredeti ca v-ati descurea pentru: a va spala; a manca; a va pune paltom avi sui in tren. Discutagi impreund ce afi simpit atunci cénd aveati nevoie de un ajutor si nu Lagi primit. duce mai multe bagaje; Sa ne evaludm cunostintele 1, Formulati doud asemanari si doud deosebiri dintre persoane. 2. Construiti un argument pentru a sustine ideea c este bine ca ‘oamenii si fie diferig. Edveate civics 9CAPITOLU! Dp PERSOANA ea 3.1 Trasaturi morale ale persoanei Felul nostru de a fi, de a ne comporta, de a aprecia oamenii si faptele lor, ca si pe noi ingine, constituie profilul nostra moral. Dintre triséturile morale ale unci persoane amintim: sinceritatea, punctualitatrea, respectul, buniitatea, hirnicia, increderea in sine si in celalalt, modestia. Sa discutam impreuna ———_——...~. 1 | Buniatate/ rautate | 1. Suntem buni sau tii nu pentru cé aga spunem noi ci pentru ca faptele noastre indicd acest lucru, Discutagi impreuni despre faptele voastre, Credeti cd ele vi indick drept o persoand buna? De ce? Discutagiimpreuns urmécorul proverb: ‘Nu in mult std bunul, ci in bun std multul. 2. Vi s-a intimplat vreodati si facefi ceva riu? Ce anume? Povesti Lacrafi pe grupe si construiti situait colegilor ce afi simgit i cum afi acfionat. in care acest proverb ar putea fio ‘Cum au reacfionat prietenii vostri? concluzie foarte bund, Ce anume afi face acum daci afi mai fi in aceeasi situatie? 3. Si presupunem ci cineva apreciaza o persoana ca fiind bund sau rea in urmatoarcle situatis a. Un elev fi spune eolegei de bancé: esti rea, nu vrei si mi lasi si copier. . Un poligst atrage atenyia unor persoane ci traverseara gresit, dar nui amendeaza. Sunt acele persoane rele? Este poliistul bun? De ce? . Astizi ai gresit. Colegii nu te mai consider bun. Au ci dreprate? De ce? 4. Dupa ce ai ficut numai greseli de seriere, azi ai scris corect, Bisti bun de aici incolo? De ce? Discutay impreunk ce inseamnk de flecare dati bun si iu ‘Aw avut ele acelasi ingeles in lecate caz? De ce eredeti ci este asa? 10. Prograraul ,A dowa sansa” - Nite! primar\; ae gt . | Increderea in sine si jn celilalt/ lipsa de incredere | 1. De multe ori, reusim in ceca ce facem pentru ci avem incredere fn noi, Discuté cu colegul sau colega de banci si apoi cu toatt clasa urmitoarele situa a. Pavel si Mioara s-au inscris la cursurile ,.A doua sansa pentru 4 vor si inveye 0 meserie, Prictenii lor Mariana si Jenic’ nu au ficut-o pentru c4 ei spun cf nu vor reusi niciodata. Credeti ci au procedat bine? De ce? », Alexandru are foarte multi ineredere in forga lui fizic’. Este sigur ci va reusi si dea zApada de pe casi fird si cada. Este bine cum gindeste el? ¢. Florina ar vrea si meargi la gcoalé, dat tofi ii spun cf nue buna de nimic. Tu ce ai sfitui-o si faca? Dar celor eare ii spun cA nu c buna de nimic cum le-ai cere si 0 ajute pe Florina? 4. Si presupunem cf tu ai ineredere in tine. Cum te astepsi si te sprijine ceilalti? Ce trebuie i faci tu? ¢. Sa presupunem ci prietenul sau prietena ta nu are fincredere in sine. Cum ar trebui si o/il ajugi? £ Aita incredere in tine? Te ajutt scoala si ai incredere? 4 | Respectul/ lipsa de respect | 1. Discutagi impreuna cum credeti cd trebuie si se comporte fiecare in situayiile urmatoare: a. Sunteti la orf, in clasi intr doud persoane pe care nu le cunoasteyi ‘b. Ajungeti acasi. ‘Toata familia este la masi. . Intrati intr-un mare magazin. Nu va descurcati si ceregi un sprijin. ERS Discutasi impreuna ESGPE*] urmitorul proverb: Din omul bun, bun lucru iese. Lucrati pe grupe si construigi situayii in care acest proverb ar putea fi o concluzie foarte bund. ERS Discutasi impreuna EAGPE*] urmitorul proverb: ‘Onoarea nu 0 putem cumpara cu bani. Lucrati pe grupe si construiti situatii in care acest proverb ar putea fio concluzie foarte buns. d, Mengeti la medic pentru un control al plimanilor. Agi dori si figi donatori de singe. €. Sunteti acasi, Este duminica, Dati muzica preferati foarte tare si cantati impreund cu ca. 2. Stabilifiluctind pe petechi o lista cu reguli care dovedesc respectul si care nu se schimba. De exemplu, s& salugi la venire sila plecare cdnd te {ntilnesti cu cineva. Comparayi listele voastre si completati-vi-le fiecare. ‘Tineti-o la vedere in siptimanile urmitoare si verificati daci ele sunt respectate, Rdueajeewice 11CAPITOLUL PERSOANA 3.2 Trasaturi morale ale persoanei | Curaj/ fricd/ lagitate G _ BS Discutagiimpreund 1. De multe oti reusim in ceea ce facem pentru cd aver £| urmitorul proverb: incredere in noi. Ce inseamné acest lucru? Ganditi-va in liniste doud minute si apoi spuncti colegilor despre Fuga-i rusinoasa, dar ce curaj este vorba, sanatoasa. . Luerafi pe grupe si construigi 2. in Brasov ursii coboard dese ori la ghene pentru a ciuta de situatiiin care acest proverb ar mincare, Autoritifile au interzis cetagenilor si mearga in putea fi o concluzie foarte buna, aptopietea acestot locuri ca la spectacol Discutati impreuna folosind urmitorul plan: a. Credeti ci ei fi consider prea curajosi? De ce? b, Credeti ci cei care nu merg in asemenca locuri sunt fricosi? Dati si alte exemple. ¢. Este prudenta o forma de curaj sau 0 forma de fried? d. Dati exemple de situaii in care a avea cura} inseamn’ a face cova ¢. Dagi exemple de situapii in care a avea curaj inseamni a nu face nimic. £, Bsti tu curajos sau curajoas4? Di un exemplu. modestic | | Modestie/ lips de 1. O persoand este modesti atunci cind nu se laudi cu meritele sale si nici nu pretinde celorlalti un comportament de subordonare. O. persoand modesta nu crede ca este mai deosebita decit ceilalti. Modestia este recomandabila tuturor. Gandigi individual céteva momente asupra modestic. a. Dati exemple de situatii in care persoane cunoscute au dat dovada de modestie si bine au facut, Este un exemplu de urmat? De ce? b. Dati exemple de situafii in care persoane cunoscute nu au dat dovada de modestic si nu a fost bine. Ce ati invatat din acest caz? Sunteyi sinceri? &. Dai exemple de situagi in care persoane cunoscute au dat dovadi de modestie si nu a fost bine, Cum a fost posibil? A gresit cineva? Cum se poate indrepta situatia? 4. Credeti cd cine nu este modest este laudiros? Dayi exemple ¢. Credeti ci modestia si ineredera in sine sunt legate? in ce fel? 12 Progeamal yA doua sans” - Niel primar2. Formati grupe de cate patru persoane. Mergeti fiecare grupa ERS Discutati impreuni intr-un colt al clasei si pregititi in 5 minute o mici sceneti in EGE] urmatorul proverb: care personajele si dea dovadi de modestie sau nu. Alegesi impreund. Prezentati clasei sceneta voastré. Avefi griji ca ficeare Cine se laud ci nue si aiba un rol. Ati primit cu modestic aplauzele colegilor? A fost mincinos trebuie crezut pe tun lucra bun? De ce? jumatate. Luctati pe grupe si construiti — situati in cate acest proverb ar r - — | Sinceritate/ minciun® | 1. Se spune cA fiecare dintre noi a spus cel putin o minciuna in ERS Discutayi impreund viaja lui, Credeti ci este adevirat? Dayi exemple. De ce credeti [SCPE] urmitorul proverb: cA persoana care a mingit a ales si fack acest Iucru? Ce alte alternativa avea? Daci ati fost voi in locul ei, cum afi fi ‘Minciuna iese ca uleiul la procedat? Sunteti sineri sau mingigi? suprafayi, 2. Ginditi-vi la o poveste sau un film pe eare le cunoastefi in care personajele spun minciuni, De ce o fac? Ar fi putut si procedeze altfel? Cum? Discutati pe perechi si apoi cu toatd clasa rispunzind urmitoatelor intrebiti: a. Credefi ci frica ar putea si justifice minciuna? De ce? Ty b, Credeti ci dorinta de a dobandi ceva (un lucru sau 0 apreciere (a *t a cuiva la care inem) justified minciuna? a Cum te porti fayi de cineva care a mintit o daté si Lai iertat? De ce? 4. Cum te porgi fapi de cineva care a mintit de mai multe ori? De ce? €. Cum ai vrea si se poarte ceilalfi cu tine cénd tu ai mingit de mai multe ori? De ce? £. igi trebuic curaj si minti? Da exemple? g. ti trebuie curaj si spui adevirul? Di exemple? ” Povestigi ce cunoasteti despre personajul din imagine (Pinochio) Baveatieciviee 13CAPITOLUL PERSOANA Aplicatii gi proiecte 14 rogramul ,A doua sansa” - Nive primar 1. ati in continuare cateva formule de politete: ~ Mulsumese! ~ Cu plicere. ~ Bine ai venitl fie de bine! ~ MA scuzati, vi rog! - Fiyi amabilit = Va rogl - Nu te suparal - Mica ficut plicere! - Pofti buna! Consteuieste 0 poveste despre o situatic in care si folosesti cat ‘mai multe asemenea expres 2. Comenteaza pe scurt urmitoarele proverbe: a, Omul valorcazd atat cat se respect. , Minciuna are picioare seurte. ¢. A fi sérac nu € o rusine, cia fi necinstit. d. Riu faci, riu gisesti. ¢, Onoarea nu o putem cumpéra pe bani. » Lucrati pe percchi si reyinegi pe parcursul unci zile ce fel de formule de politete se folosese. Discutafi in clas urmatoarele: a. Care au fost formulele de politeye cele mai des folosite? b. Ce formule de politeye ar fi trebui si fie folosite si nu au fost? 4. Pentru fiecare dintre urmatoarele situatii imaginati un dialog din care sf rezulte cat mai multe dintre trisiturile morale ale persoanelor implicate: # dowd persoane sunt in tren; © imai multe persoane muncese la imp; © un grup de persoane isi asteapti randul la primirie; © clevii sunt singuri in clasa; © sara toatd familia este acasa; © duminica, un grup de persoane sunt pe strada, 5. Tw esti o persoan’, [a fel si membrii familiei tale. Gindeste-te ce trisituri va sunt comune tuturos. Discutayi impreuna dacd ati gisit tofi aceeasi trisiturl comuna, Cum se poate explica prezenta acclorasi trisituri in mai multe famili 6. Faceti o mica plimbare in localitate si retineti cam anume se comprei cetigenii pe strada, Observati cum se salut retinand: © cine saluta primul cind se intilnese doi bérbati, dou femei, doi copii, o femeie si un copil, o femeie si un birbat, un barbat siun copil, cum rispunde cel salutat in fiecare din cazutile de mai inainte; cum se salut doug grupuris © cum se saluti persoancle tinere; © cum se salut persoancle varstnice.Capitolul 2 Raporturile noastre cu lucrurile gi fiintele Oamenii nu ar putea trai fird lucruri, plante si . ‘Toate acestea trebuie respectate, unele dintre ele trebuie ingrijite si ocrotite. Baveatieciviee 15CAPITOLU! D RAPORTURILE NOASTRE CU LUCRURILE $1 FIINTELE. 4. Ce sunt lucrurile si cum ne purtam cu ele Lucrurile sunt obiecte fara viagi. Uncle dintre ele pot fi uate din natura. De exemplu, resursele naturale, © mare parte a lucturilor pe care noi le folosim sunt create de oameni. De exemplu, mobila din incaperea in care sunteti. Ca si le putem folosi, lucrurile trebuie ingrijite. Grija fari de lucrari mu trebuie si se manifeste doar cu luerurile care ne apartin. Lucrurile pe care oamenii le folosese, vorbesc despre acestia. De exemplu, am putea injelege in ce fara suntem si in ce an suntem, privind hainele oamenilor, uneltele pe care le au si in general obiectele pe care oamenii le folosesc. Sa discutém impreuna 1. Priviti imaginile alaturate, Discutati pe perechi si apoi cu toati clasa despre ceea ce vedeti in fiecare. Raspundefi impreuna la urmatoarcle intecbar a. Cate sunt obiectele pe care oamenii din imagine le folosesc? b, Ce unelte credefi cf au folosit acei oameni pentru a si le construi? . Se mai folosesc azi toate obiectele din imagini? 2. Priviti imaginile de mai jos. Discutagi impreund cum este persoana care are asemenea obiecte, Construiti o mic poveste pentru ficcare desen. 3. Formafi grupe de cite patru cursanti si alegeti una dintre situa urmatoare: ~ Mircea a imprumutat cirji unui coleg sii le-a inapoiat rupte. = Carmen a luat cu imprumut geanta prietenei ei sia uitat-o in tramvai. ~ Cristian fgi pune totdeauna hainele in ordine, ca si se imbrace repede. 16 Programal yA doua sans" - Nite! primarDiscutati in grupa si apoi cu toatl clasa urmitoarele aspecte: Eas Discutagi impreuna a. Ce eredeti ci poate spunc in ficcare situatic cel care nu a avut griji £°|_ urmitorul proverb: de lucrusi. b, Ce ctedeti ci poate face in fiecare situagie cel care a avut grija Lucrul bun nu se face iute. de lucruri. . Credefi ci daca facem ceva in c. Trebuie sf imprumutim cuiva lucrurile noastre? in ce conditii? multe ore, este sigur un lucru . Trebuie si imprumutim de la cineva lucturile lui? De ce? bun? De ce? ¢. Ce putem spune despre fiecare persoani dupa felul in care trateazi lucrurile lui si ale altora Discutagi pe perechi si apoi cu toatd clasa despre: ~ lueruti pe care le-a ficut omul; = lucruri pe care nu le-a ficut omul, ci le-au gisit in naturi. Sunt ele la fel de folositoare? De ce credeti? Dati cét mai multe exemple. Alegeti un lucru ficut de om si unul pe eare nu ka ficut omul, Comparat © care este mai folositor; Je aritind: © care dureazi mai mult, Gasigi si alte comparatii posibile. Explicagi cum agi gindit. 6. Mare parte dintre lucrurile care sunt create de om se consuma si dispar. Ca, de exemplu, prajiturile. Alte lucruri insi nu dispar atit de usor si ptezenta lor este o problema. De exemplu, sticlele de plastic de unica folosinta. Discutai impreund daca s-a acfionat bine in urmitoarele situatii side ce. a. Alina are acasi o mare cantitate de caiete de scoalé cu care nu mai face nimic, S-a hotirat si le arunce la gunoi. b. Valentin este in tren. El merge la Giurgiu. Dupi ce bea api, arunca sticla de plastic pe fereastra c. Roxana strange fruzele cizute si le presari pe pimAntul florilor. Diana le da foc . Paringii lui Madalin au cumpirat un aragaz nou, Pe cel vechi lau Dati si alte exemple asema in fiecate caz toare aritand cum trebuie acsionat corect Sa ne evaludm cunostintele 1. Care dintre lucrurile tale erezi eX aati cel mai bine cum esti tu? De ce? 2. Sa presupunem ci o persoani este ordonati. Crezi cl ar putea avea lucrurile in dezordine? 3. Arata pe scurt cum trebuie si te porti cu lucrurile tale. Di doug motive pentru care trebuie sa te comporyiastfel cu ele Edveatie civics 17CAPITOLU! D RAPORTURILE NOASTRE CU LUCRURILE $1 FIINTELE. 18 Programa yA doua sensi” 5. Sa vorbim despre plante Plantele, ca si lucrurile, sunt necesare omului. Ele au viata. Unele plante sunt cultivate de om, altele nu. Unele plante sunt folosite de om pentru a sc hrini. De exemplu, griul. Altele sunt folosite pentru a infrumusega locul in care tréim. De exemplu, muscatele. Unele plante sunt folosite in industrie, de exemplu, rapita. Sa discutam impreuna 1. Dati exemple de plante. Aritati pentru fiecare dintre ele daca: ~ este cultivata sau creste fara interventia omului; - este comestibili sau nu; - este folositoare sau diunitoare; - este decorativa sau industriala. 2. Plantele au viagd. Unele dintre ele trfiese foarte putin, altele tries sute de ani, Facesi o mick cercetare si aflayi cat erfiese de obieci plantele pe care le aveti ~ fin clasts, ~ in zona verde a localitaii 3. Unele plante sunt numite medicinale, Ele pot fi folosite in tratarea uunor boli. Agi putea da asemenea exemple? Aduceyi de acasé ceaiuri din plante si invijayi si le deosebigi dupa parfum si propriety 4. Uncle plante nu sunt folositoare omului. Ca, de exemply, ciulinii Discutayi impreun’ si rispundeti urmitoarelor intrebari a. Credeji ci ar trebui distruse toate plantele care nu sunt folositoare omului? De ce? Dati exemple. bb, Credeti c4 omal are ingiduinga de a distruge dupa bunul plac? De ce? 5. Unele plante fac riu omului. De exemplu, ciupercile otrivitoare. Cum trebuie si ne comportim fafi. de ele? Discutati impreund despre ciupercile care se pisese in zona voastri, Stabiliti, invitind in clasi o persoani autorizatd, care ciuperci sunt comestibile si care nu. Organizai, in timpul liber, o intalnire a clasei voastre si pregititi mancaruri cu ciuperci comestibile Nivel primar6. Alege din list acele comportamente pe care le consideri potrivite: ale omor Oa ale ocrotese a ile vand o.. ole ard a ‘Continua lista urmtoare numind si alte comportamente fati de plante. Discutagi in fiecare situagie de ce este un comportament de dorit. Voi cum procedai de fapt? 7. Si presupunem c4 din localitatea voastri ar dispirea toate plantele. Acitafi ce s-ar intimpli cu urmitoarele: - Suntefi nevoiti si mancagi numai carne. Cum v-afi simgi dupa 5 ani? - Ce veti da de manincare animalelor pe care le consumati voi? Ne fel de animale ar fi cle? ~ Cum ar fi aerul de respirat? De ce? - Credeti ci relieful s-ar modifica? Dayi exemple. 8, Privigi cu atentic emblema judeyului sau a orasului vostra Ce ne spune ea? Discutagi impreund la coal si intrebati si péringii ce piere au. 9. Desencaza in spatiul aldturat o emblema pentru scoala ta. Justifica {n fafa colegilor fiecare element prezent in desen. Sa ne evaludm cunostintele 1. Dati trei exemple de plante 2, Numiti trei dintre modalititile folositoare omalui care se de ingrijire a plantelor din gisesc in localitatea voastr’, localitatea voastri. Dati trei exemple de plante nefolositoare omului care se pisesc in localitatea voastr’, Eas Discutati impreund £*| urmitorul proverb: Cu o floare nu se face primavara. Lucrati pe grupe si discutati dact despre flori este vorba sau nu. 3. Formulati trei motive pentru care oamenii trebuie si aib& agrija de plante. Edveatiecviee 19CAPITOLUL RAPORTURILE NOASTRE CU LUCRURILE $1 FIINTELE. 6. Sa vorbim despre animale Animalele sunt fiinge. Ele au viagé ca si noi. Animalele nu sunt persoane. Ele trebuie respectate. Sa discutam impreuna ‘Animele ‘Animele 1. Milioane de specii de animalele ale pimntului triiesc impreun’, ietbivore carnivore rnu sunt separate unele de altele, Unele animale mininci numai plante, Ele sunt ierbivore. Alte animale sunt carnivore. Ele se hrinese cu cele ierbivore. Discutaji impreuni despre aceste dowd feluri de animale, Aritagi prin ce se aseamana si prin ce se deosebesc. Dati exemple in tabelul alaturat de perechi de animale ierbivore si carnivore care traiesc in aceeasi zond, = zebra = leul 2. Animalele, ca si plantele, desi au viagi nu sunt persoane. ‘Complerati tabelul urmitor marcand cine poate realiza ficcare dintre actiunile indicate. Day si alte asemenea exemple. ‘Aciiuni ficutede.. | Persoane | Plante | Animale worbeste ent Se joaet aac aboark singur Se comporta pollieos Tmagineaz doarme PRG 3. Omul nu poate trai firi animale. Afi putea spune de ce? ‘Completati lista urmatoare cu rispunsurile voastre: a. omul se hrneste cu unele animale; +b, omul foloseste animalele in munca luis . unele animale ii plac; 4. enn foe 20 Prograsaul A dows sansi” - Nite! primar4. Desenaji fiecare dintre urmétoarele: Eas Discutati impreui + animalul preferat; 2] urmitorul proverb: ~ animalul de care vi temeti cel mai mult; ~ animalul cel mai frumos colorat. Vulturul dupa muste nicicum Prezentati colegilor desenele ficute si discutati impreuni cum afi nu alearga. ales de fiecare data. Crezi ci proverbul se refer la animale. De ce? 5. Unele animale fac riu omului. Ca, de exemply, serpii veninosi Alte animale nu fac nici bine nici ru, De exempla, calugii de mare, Credeti cd oamenii ar trebui si se comporte diferit fata de toate aceste animale? Ce s-ar intimpla daci oamenii ar pastra numai animalele folositoare? 6. Unele animale pot face ru omului. De exemplu, ursii, Cu toate acestea, legea ocroteste ursul. Construieste un motiv pentru care acest animal trebuie pirat, 7. Sa ptesupunem ci voi trebuie si organizati o gridina zoologici. Cum ati proceda? Formati grupe si sustineti ficcare una dintre urmatoarele posibilitati: a, Transformim patcul din localitatea noastri, Aducem custi si le umplem eu vietigi b, Organizaim la biblioteca o sectiune numiti ,,Gridina zoologica” Acolo vom colectiona filme despre orice animal ¢. Organizim in holul scolii o expoxitie de fotografie si vom arita cum triiesc animalele in mediul lor natural. Discutagi fiecare posibilitate si ardtagi daca suntefi sau nu de acord cu ea, Susfineti-vé cu exemple punctele voastre de vedere. 8, Discutati impreund urmatoarea expresie: Se poarta cAineste. Lucrati pe grupe si da si alte asemenea exemple explicind ce inseamna Sa ne evaluim cunostingele 1. Numeste trei comportamente indicate fata de plante si trei comportamente indicate fayi de animale. 2. Si presupunem cf pentru o zi ai fi plantl, Cum gi-ar plicea si se comporte ceilalticu tine. 3. Sa presupunem ci pentru o i ai fi animal. Ce nu ti-ar plicea sit faci ccilalti? Edveaticiviee 21CAPITOLUL D RAPORTURILE NOASTRE CU LUCRURILE $I FIINTELE. Aplicatii gi proiecte 1. Sa presupunem ci ai putea asculta la un moment dat ce isi spun. lucrurile nevindute dintr-un magazin. Cum erezi cd s-ar derula dialogul lor? 2. Lucrurile - ca si plantele sau animalele - nu sunt bune sau rele. Folositea for de citre om poate avea consecinge bune sau rele. De exemplu, un obiect cu care lovim pe cineva. Nu obiectul este iu ci noi l-am folosit asa cum nu trebuie, Uncori ins lucrarile sunt ficute pentru a distruge. De exempla, armele. Discutayi impreund cum apreciagi urmatoarele lucruri: undita, capeanele pentru animale, alcoolul,tigatile, drogurile, 3. Multe medicamente au fost create in urma unor expetiente ficute —— pe animale. Ce parere ai despre acest lucru? Formagi dou’ grupe. Una dintre grupe va stabili argumente pentru Brand continuarea experimentelor pe animale si cealalté grup argumente rand contra acestui lucru. Organizati apoi prezentarea astfel incat la final si putegi decide cine a avut argumente mai bune. Credefi ca dact cineva cistigi o disput are totdeauna dreptate? 4, Crezi ci animalele au drepturi? Care sunt ele? Sustineti-va pe rind punctul de vedere. " Sa presupunem ci din motive necunoscute numérul vulpilor dintr-un oras de munte a crescut. Tu esti primarul orasului. Ce misuti vei lua? Prezentati pozitia voastra colegilor si ascultagi opinia lor. Stabiligi impreuni ce trebuie facut 6. Pisicile mananci soarcci, lupii minanca oi si ciprioare. Crezi cio fac din riutate? Se poate spune c& animalele sunt rele? De ce? Cum se poate susfine pozitia ta in faya cuiva care crede contrasiul? 7. in octombrie 2005 s-a confirmat existenta in Roménia a unui virus peticulos, cel al gripei aviare. Acesta a fost adus de pisitile calitoare sosite in Delta Dunitii, Discutaji impreund cazal si aritati cum s-au comportat autoritifile si cetienii fata de pasiri, 22 Prope A doa sas"- Nil prinarCapitolul 3 Raporturile noastre cu ceilalti oameni Oamenii nu traiesc singuri. Ei au familie, rude, prieteni, vecini, concetigeni. Oamenii fac parte din diferite grupuri, Ca si faci fata variatclor situatii de viata, oamenii se ajuti intre ei.CAPITOLUL RAPORTURILE NOASTRE CU CRILALJI OAMENI 7. Ce sunt grupurile Grupurile sunt formate din persoane care actioneaza pentru un scop comun, Noi facem parte din mai multe grupuri. De exemplu, avem o familie, facem parte dintr-o clasi de levi, suntem intr-o anumiti parohie. in unele grupuri am intrat fir si ne intrebe cineva. De exemplu, familia. in alte grupuri am intrat pentru ci asa am ales, De exemplu, grupul de prieteni sau clasa de elevi. Sa discutam impreuna 1. Aritagi daci urmitoarcle sunt sau nu sunt grupuri: a, patru persoane aflate in curtea scoliis b, membril echipelor de vole ale sco cc. elevii din clasa voastra; d. persoancle care asteapti si intre la medic; ¢. spectator de a cinematogral, £. participangi la slujba de dumuniex; pietonii de la semafor; hh, persoancle aflate la cumpirituri; i. elevii si clevele care vor organiza intalnirea de sfarsit de an. Discutati impreund si aritati cum ati gandit in fiecare caz. Ce anume lipseste atunci cind persoancle respective nu formeazit grupuri? ‘Ce anume face ca un numar de persoane si formeze un grup? 2, Discutati impreuna despre gruputi folosind urmatorul plan: a. Dati exemple de grupuri din care faceti parte. b. Doui persoane pot forma oare un grup? De ce? . Poti si faci parte dintr-un grup fird si vrei? Da exemple, d. Poti si vrei si faci parte dintr-un grup si si nu poti? Da exemple. ¢. Ar putea cineva si nu fac parte din nici un grup? De ce? 3. Existi grupuri de persoane care vor si realizeze ceva bun. De cexemplu un grup de elevi din clasi care pregitesc un spectacol de sfarsit de an! Credeti ck exiseé grupuri cate au ca scop sé fack rul? Dati exemple si discutati-le impreund, Programa yA dou sass” - Nite primar 24 Prope D4. Atunci cand esti membru al unui grup te bucuti de apreciere gi ERS Discutati impreund tu, ori de cite ori grupul este liudat. De exemplu, daca esti ESGPE*] urmitorul proverb: membru al unei echipe care ingrijeste scoala, esti apreciat pentru fiecare reparatie ficutt in scoali, O vorba rea rineste mai mult Discutati impreund folosind urmatorul plan: decat o sabie. a, Poti face parte dintr-un grup bine apreciat situ si nu fil Crezi ci este adeviat si pentru considerat bun? Di exemple. tun grup de prieteni? De cc? b. Pog face parte dintr-un grup care nu este bine apreciat, dar tu si fii considerat foarte bun? Ce faci in aceasta situatie? 5. Ce con acord sk # fie colegul sau colega ta baneds ‘© faci parte cu tine din echipa de volei; © fic prictenul sau prietena ta; © sf fie partener de mune; # site ajute a lecti © si faceti o excursie impreund. Credefi ci ar putea cineva si indeplineascé toate aceste conditii fn acelasi timp? ii ai dori sa indeplineasca cineva pentru ca tu si fii de Sa ne evaluadm cunostintele 1, Di cite un exemplu pentru: a.un grup de persoane de virsta ta; bun grup de sporti un grup de cursany in proiectal A doua sansis ‘dun grup de lueritori. 2. Formuleazi o aseminate intte grupurile pe cate le-ai numit la primul exercitiu, Formuleaza apoi o deosebire intre ele grupandu-le doud cite douk dupi cum fi se pare mai ugor. Réucaye civic 25CAPITOLUL RAPORTURILE NOASTRE CU CRILALJI OAMENI 8. Despre relatiile din interiorul gtupului Relatiile din cadrul unui grup pot fi diverse: colaborare, competitie, autoritate. Uneori unul dintre membrii unui grup se impune drept conducitor. El se poate impune prin pricepere, intelepciune sau forfé. Conducétorul unui grup este respectat de catre ceilalti. Respectul ar trebui si fie reciproc. Nimeni nu are dreptul si se comporte ca un stépén cu ceilalg Sa discutam impreuna 1, Discutagi pe perechi si apoi cu toati clasa despre cum se manifest rclatiile de colaborare in cadrul grupurilor in urmatoarcle situa: a. clevii unci clase au un proiect comun; b, locatarii unui imobil; . cetitenii unei localitigi mici; 4d. locuitorii unci sari in cazul producerii unor calamititi naturale; ¢. bolnavii dintr-un salon de spital; £ candidatii la un examen, 2. Relagiile de competitic presupun intrecerea. Competitia este bund atunci cind ea stimuleaz participangi si lucreze foarte bine. De ‘exemplu, o clasé de elevi se ajutd reciproe pentru ca tofi elevii si promoveze, Daca intr-o competific se urmareste victoria, intdictatea cu orice pret, atunci competitia are efecte negative asupra participantilor Cititi cu glas tare urmatoarele situasi: © chip’ la un concurs de orientare turisticd au parcurge tot traseul; © cchipa de clevi prezinti la concursul de plante ingrijite in clas, un ghiveci cu flori cumparat de la piagl; # echipa de constructori lucteaza superficial doar ca si fle gata casa Ja termenul stabil Discutafi-le pe rind impreuna si aritati daca cle sunt stimulative sau ‘nu pentru participanti la competitie. Care sunt consecingele negative pe care ele le produc? Ce pirere aveyi despre asemenca competitil? 26 Prope A doa sas" Nil prinar3. Atunci cand o persoand se impune in cadrul unui grup spunem ci ea | are autoritate, Nu orice conducitor al grupului are autoritate. Nu toate grupurile au nevoie de un conductor. Discutayi impreund 9. urmitoarcle situatii si aritati daca le considerati bune pentru grup sau nu, Argumentagi-v’ pirerile, Dagi exemple cunoscute de voi. Aritagi ‘cam ar trebui procedat in fiecare caz in parte pentru ca grupul si functioneze bine # clas de clevi trebuie si isi alegeag un gef. Direetiunea scolii stabileste persoana. Elevii nu sunt de acord si aleg pe altcineva. © Un grup de prieteni pleacd pe jos intr-o excursie pina in localitatea vecina. Ei isi stabilese conductor pe acela care stie deumul cel mai bine. © echipa de croitori are drept conductor pe fiul (sau fica) ppatronului atelierului. Aceasta nu easte un meserias califieat dar este un bun organizator (sau organizatoate). ‘* persoand din grupul de studiu este invidioasa pe cei care stiu si rispunda la intrebari. in pauza le ia caietele de notite si le arunci in foc. 4. Uncori oamenii au probleme. Ble sunt legate de starca sinatiti, de accidente, agresiuni, catastrofe naturale. Dati exemple de asemenea situagi si ardtagi cum ar trebui si se comporte ceilali in fiecare exz in parte, pentru a fi de ajutor. Discutagi impreund ‘Dati exemple reale cunoscute de voi si apreciati ce trebuia fiicut in £*| urmitorul proverb: ficcare caz, Facct in final o list cu cateva reguli simple de ‘comportare in caz de nevoie, Notati si numerele de telefon ale Prietenul la vreme de nevoie autorititilor care pot interveni in fiecare situatie. se cunoagte. Crezi c& trebuie si-4i ajuti doar prictenii? De ce? Sa ne evaluam cunostintele 1. Di exemplu de o situagie in care un grup trebuie si colaboreze. # Deserie cum ar trebui si se compote acel grup. ¢ Numeste dowd regull pe care ei ar trebui si le respecte. © Numeste doug comportamente pe care nu ar trcbui si le adopte in nici un caz. Educajeewice 27CAPITOLUL RAPORTURILE NOASTRE CU CRILALJI OAMENI 9. Despre familie Familia este un grup. Ea este formata din paring, copii si alte rude cum sunt: bunici, veri si verisoare, matusi si unchi, cumnati si cumnate. Relatiile dintre membrii unci familii ar trebui si fie de respect, grija, ajutor si sustinere. Uneori pirintii biologici au probleme. in asemenea cazuti copii sunt crescuti de alte persoane care si-au dorit foarte mult si aiba copii. Sa discutam impreuna 1. Discutagi impreuni aritind ce pircre aveti despre urmatoarcle afirmatil a. Este mai bine si ai paringi decat s& nu ai. b, Un parinte este aproape de copilul li chiar dack nu este piinte biologic. , Paringii stiu ce este bine pentru copiii lor. 4. Copili trebuie si-si asculte paving. 2. inte-o familie fiecare membru are un anumit comportament, anumite preferinge. Discuta cu colegul sau colega de banca si apoi cu toati clasa despre: a. Cate este locul la masi al fieciruia. bb. Are ficcare cana lui de ceai? Care este locul la televizor al fiecaruia, d. Existl o mincare preferatt a familiei? 3. intr-o familie fiecare membru are un anumi rol. Aritati fiecare care sunt indatoririle voastre si ale cclorlalti membrii ai familici, Le considerati echilibrate? Ce modificiri afi face daca ati putea? De ce? 4. Ce grad de rudenie existd intre 0 persoand si: a. fratele soyului eis », sora mame fratelui eis . soyul bunicii sorei eis sora unchiului fratelui eis Numeste gradul de rudenie potrivit alegind rispunsul corect dintre urmétoarcle: mamé, frate, cumnat, matugs, bunie, 28. Prope A doa sas" Nil prinar5. Aritati cum v-afi comporta in urmatoarele situatii: Res: Discutati impreuna a, Un vir iti pateazi hainele cu mincare. £*| urmitorul proverb: b, O mitusa iti aduce un cadou care nu iti place. ©. Un necunoscut iti face un eadou, ‘Numai tata si mama nu poi . Mama ifi cumpari o carte pentru seoal ‘cumpira pe bani, ¢. Fratele tiu s-a imbricat cu cimasa ta preferati si a ars-o, Crezi c& posi cumpara alte rude? £ Sora ta a scipat ochelarii spart. Lace se referi de fapt proverbul? Credeyi ci v-atifi comportat diferi in ficcare dintre aceste situagii dack su ar fi fost vorba de rude ci de persoane striine? De ce? Cum ar trebui si ne comportim in asemenea cazuri? 6. Uneori in familie pot apirea conflicte, De exemplu, copii nu asculta de piringi. Situatia ar trebui rezolvati cu calm, linistit si fara violenta. Dati exemple de situafii conflictuale in familie si aritagi cum sunt cle rezolvate in carticrul vostru, Sunt solufile potrivit alese si neviolente? Descrieti o asemenea situagie precizand ce au ficut paring, vecinii, autoritatile. Sunteti de acord cu modul de a actions al fieciruia? Raspundeti sincer. 7. Formayi doui grupe si construiti impreuns un motiv pentru care s-ar putea susfine urmitoarele: a. aavea pricteni este ea si cum ai avea rude; b, a avea prieteni nu este niciodati ca sicum ai avea rude. Sa ne evaluam cunostintele 1. Arata ce au in comun urmitori: doi fragi, doud verisoare. 2. Formuleaza dou reguli de comportare ia familie. 3. Araté construind cinci propozitii, ce anume erezi c& este cel mai important pentru o familie. Educaye cic 29CAPITOLU! D RAPORTURILE NOASTRE CU CRILALJI OAMENI 30 10. Despre prietenie Oamenii nu traiesc singuri. Ei au familie, dar si prieteni, Prictenii se ajuta la nevoie, se sprijina unii pe ceilalti, isi petrec timpul impreuns. Cu unii dintre colegii sau colegele de clasa sau de sevici, suntem si prieteni. Cu altii, nu. Prictenia este o relatie intre persoane care nu se poate stabili cu forfa. Sa discutam impreuna 1. Tu ai pricteni? Dack da, gindeste-te si spune colegilor cum s-a intamplat end v-agi imprictenit. Daca nu, arati cum ti-ar place sa fic prictenii tai. 2. Cum te-ai comporta cu un prieten sau o prietend in urmitoarele situagi a. A imprumutat o carte de la scoald si a pierdut-o. b. A spart un geam in scoala, din grescala, dar nu |-a vazut nimeni. cA spart un geam in scoali, intentionat si nu La vazut nimeni. dA gisit o sumi de bani si vrea s-o cheltuifi impreund. ¢. li este ritu, dar nu vrea si meargi la doctor, Discutagi ficcare caz aritind de ce v-ati comporta asa cum spuncti Sunteti cu togii de acord? Decideyi cum ar fi bine si vi comportagi. 3. Sa presupunem cd un prieten sau o prictena te ajuté si iti repari ‘ceva in casi. Cum te comportagi ca si fi mulumesti? Alege varianta potriviti dintre urmatoarele: a. fi dau bani, b. fi mulyumese sincer. . Ajut gi eu ednd este nevoie. Ti trimit o vedere cu multumiri. 4. Spun tuturor cunoscutilor. ¢. Ne ducem la cofetitie. £.Nu fac nimic, Programul ,A doua sansa” - Nive primar4, Si presupunem ci un prieten sau prictend te indeamna si faci ceva iu, Discutafi impreuni folosind urmatorul plan: a. Ce anume ar putea si te indemne si faci i si fie ru? D& exemple. b. Cum ai proceda, ai face acel lucru sau nu? De ce? ¢. Daca te indeamna si faci ceva riu iti mai este prieten sau prietena? De ce? 5. Construiti douf liste cu comportamente pe care voi le aveti fata de grupul de pricteni: © in timpul scoliis © in timpul vacangei; Discutaji impreund asemanitile si deosebirile dintre cele dow’ liste. 6. Da exemple de filme, cirfi sau povestiti pe care le stii si in care este vorba despre prictenic. Povesteste pe scurt clasci despre ce este vorba in ele. Arata de ce ai apteciat comportamentele prietenilor din povestire, ‘Ti-ar plicea si fii ca ei? De ce? 7. Di exemple de situatii reale, pe care le cunosti din familie sau din localitatea ta despre: a. situatii in care prietenia s-a dovedit foarte importanti; b situatiifn care persoane care au crau prictene, au devenit foarte aptopiate; «. situafii in care prietenii s-au certat fii rost; 4. situagil in care prictenii s-au certat cu rost. Atati colegilor cum apreciezi accle fapte si de ce. Discutagi impreuni cum ar fi bine si se procedeze. Sa ne evaluam cunostintele 1. Numeste dona reguli pe care le crezi importante intr-un grup de prieteni 2. Di un exemplu de comportament care nu este influengat de tipul de grup din care faci parte. Discutati impreund urmitorul proverb: Cu aga prieteni nu mai ai nevoie de dugmani. Edveatieciviee 31CAPITOLUL RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALTI OAMENI Aplicatii gi proiecte 1. Si presupunem ci in grupul din care tu faci parte existi uncle persoane care ar trebui si primeased ajutor. Formati grupe si Juceayi impreuna parcurgind urmitosii pasi: a. Stabiliti detaliile despre grup: cai membrii are, cum fi cheami, dac& sunt fete sau biiefi, care dintre ei are probleme sice fel de problemi are. b. Cum ar putea ceilalti membrii ai grupului si ajute persoana care are nevoie. ¢ Prezentagi colegilor cazul vostru. . Discutati impreund despre solutile gasite folosind rispunsurile la urmatoarele inteebati - Sunt solugiile adecvate? ~ Solusiile sunt temporare sau cu acjiune pe o perioadd lung de timp? ~ Solutia a implicat si interventia autoritiqilor? A ciror autoritigi? ~ A fost cel ajutat cu soluyia aleasa? ~ A invijat cel ajutat ceva din aceasté situatie? 2. Urmériti evenimentele care se intimpl la voi pe strada timp de © siptamana. Resineti ce fel de acyiuni comune au loc, Cum colaboreaz vecinii intre ei? Aducefi in clasi rezultatul observatiilor voastre si discutagi impreund folosind rispunsurile la urmatoarele intrebari a. Se cunose vecinii vostri intre ei? Cat de bine? b. igi cunosti tu vecinii? Pe citi dintre ei? c. Aw avut vecinii fi cu tine gi alte relat afara salutului? Care? 4. Ai primit vreun ajutor de la vecinii tai? In ce situasie? c. Ai ajutat tu pe cineva siptimana aceasta? in ce fel? £. Aifi putut si ajuti pe cineva siptinina aceasta si nu ai ficut-o? De ce? g Cum apreciezi raporturile de vecinatate pe care le ai tu cu vecinii tai? Esti mulgumit? De ce? 32 Prograsaul vA dows sansa” - Nite! primarCapitolul 4 Comunitate, stat, societate Oamenii triiesc impreun’ in cadrul unor comunitigi umane. Acestea sunt mai restrnse (sate, comune, orase, judege) sau mai largi (popoare, naiuni).CAPITOL D COMUNITATE, STAT, SOCIETATE, 11. Comunitatea in care traim Putem deveni membri ai unei comunitati prin nastere sau in urma faptului c4 ne-am mutat intr-o localitate anume. Unele aseziiri omenesti au numar mic de locuitori si sunt mai putin intinse. Altele sunt de mare intindere si au 0 populatie numeroasa. Uneori oamenii triiesc intr-o localitate si invagd sau muncese in alta localitate. 1 Sa WER Et Sa discutam impreuna 1, Fiecare localitate are o istorie a ei. incercati si aflagi care este istoria localititii in care traigi, Culegeti date referitoare la urmitoarele aspecte si prezentati-le in clasa: a. cind anume s-a constituit localitatea voastra, cum a fost intemeiacés b, de unde fi vine numele; care este povestea numeluis . citi locuitori are localitatea si cum sunt ei grupati pe sex, virsti, ocupagi 2. Localitatea in care trim are o anumitd infitigare. Ea are casele plasate intr-un anume mod. Strizile sunt mai drepte sau mai sinuoase, Facefi impreund un plan al cartierului sau al zonei in care se afli casa gi seoala voastrd. Indicagi unde se afld institusit importante cum sunt: priméria, biserica, spitalul sau dispensarul, posta, para. 34 Prograsaul wA dows sansa” - Nite! primar3. Comunititile pot fi locale ca, de exemplu, satul, comuna, oragul; pot fi emice, de exemplu comunitatea rominilor, a romilor, a basarabenilor, a titarilor, a armenilor etc. Exist de asemenea comunitiji internasionale (in sensul de comunitati politice si economice) de exemplu Uniunea Europea Formagi trei grupe si lucrati fiecare la o seurtd prezentare a comunitifii voastre din cele trei perspective Grupa A Grupa B Culegeti date si fotografiidespre __Culegeyi date despre comunititile localitatea voastra punind etnice prezente in localitatea impreuna elemente de istorie, voastri, Adunafi date despre .geogratie si detalii despre istoria acestor grupuri, despre organizarea administrativa portul si obiceiurile lor. Expunefi in clasi rezultatele cercetarilor voastre si discurati-le impreuni. 4, Fiste foarte important ca localititile in care triim si fie curate si ingrijite. Fiecare persoand are datoria, indiferent de varstd si avere, si pistreze bunurile de folosinyd comund cum sunt drumurile, sursele de apa, parcurile sau zonele verzi, mijloaccle de transport in Discutayi impreund despre situafia acestor bunuri comune fa voi in localitate. Faceti o lista cu ce afi putea face voi insiva pentru a contribui la pistrarea lor intr-o stare cit mai bund. Serieti impreund © scrisoare autoritatilor locale oferindu-va s4 participagi la infrumuseyarea localitigii voastre. Dup’ ce afi discutat-o si sunteyi tofi de acord trimiteyi-o si asteptati rispuns. $a ne evaluam cunostintele 1, Aritagi care dintre urmatoarele locuri formeazi 0 comunitate umani: © satul; © Muzeul satului, © Oriselul copiilor, © carticrul, © Romania 2. Asociagificedte situaii din coloana din stinga o instituie localé care poate interveni si ajuta, aflaté in coloana din dreapta: a. 0 persoani este bolnavi a. pompierii ».0 cast ia foc ot salvatea c. doi copii se riticese . ptimiria dau loc inundatii d. jandarmetia x Ass Discutagi impreuni SS urmitorul proverb Luctul bun nu se face iute. Crezi ca se potriveste pentru comunitatea in care triiesti? Grupa C Culegeti date despre modul in care localitatea voastra participa la procesul de integrare a Roméniei in Uniunea European. Aflati de la senatorii si deputatii vostrii ce ptoiecte existi in zona siin ce masuri localitatea voastra este progititi pentru aderare. De exemplu, interesagi-va cum sunt respectate normele de protectie a mediului, cum sunt sortate, depozitate si reciclate deseurile. Cum se colecteaz gunoiul si daci exist o groapi de gunoi ecologica. Réucayecivice 35CAPITOLU! D COMUNITATE, STAT, SOCIETATE, 12. Traditii si obiceiuri in comunitate intr-o comunitate, oamenii au moduri asemanatoare de a se imbrica, de a-si pregiti mincérurile, de a sirbitori, de a-si rezolva problemele.Aceste modalititi comune de a fi si actiona constituie tradigile si obiceiurile unei comunititi. Sa discutam impreuna 1. Formati grupe de cate trei-patru cursangi si rezolvagi urmatoarele sarcinis a. AMegeti o traditie care vi place mai mult, Aritajiin legiturk cu ea: ce semnificatie are, @ ce presupune; © ce minciruri se pregitesc cu acea ocazie; # cum se comport oamenii; # de ce afi ales-o. b, Prezentati colegilor traditia respectiva. Discutagi daci ca reprezinta pentru toti acelasi fel de a o petrece. 2. Tradigile si obiceiurile se transmit de la o generatie a alta. Discutati acasi cu persoane mai ia varsta si vedeti daci exist’ sau nu modificari in traditile practicate de familia voasted Explicai in clasi ce anume afi aflat. Este vorba de ceva comun mai multor familii? 3. Nu toate tradigile sunt la fel de plicure intrebagi in familie sau in vecini si aflagi daca exists tradigii mai neplicute. Prezentati-le colegilor. 4, Exist traditi si in scoala voastra? De exemplu, traditia de la inceputul anului scolar ca elevii din clasa intai si fie primigi in clas de catre elevii din clasa a patra, Daca exist, discutati despre ele pentru a sti cind si cum sie practicag Daci nu existi, decidesi impreuna ce tradigii v-ar place si aveti si incepeti chiar voi. 36 Prograsaul ~A dows sansi” - Nite! primar5, Lucrati pe perechi si stabiliti ce obiceiuri cunoasteti pentru Discutayi impreuna urmatoarele situatii obignuite de viata: £\ urmatoral proverb: a, doi tineri se cAsitorese; b. 0 familie se muta intt-o locuintd nou; Cum e fara aga gi obiceiurile. se nagte un copil. Credeqi c& proverbul trebuia Prezentati colegilor obicciurile si aritagi daci afi fost cu tofii de formulat invers? De ce? acord sau nu, 6. Cu sigurangi cd in localitatea voastri exist grupuri etnice. Ele au tradigii comune cu cele ale populatici majoritare, dar si traditi specifice. Faceti o mica investigayie si aflati mai multe despre una dintre traditile unui grup etnic. Prezentatiin clasi cele aflate. Aduceti, dacé este posibil, fotografii sau alte imagini care s4 va ajute in prezentate, 7. Si ne imagindm ci se crecazi pe un deal, departe de riscul inundagilor, © noua localitate. Voi sunteti alesi si conduceti aceast noua comunitate. Ce insusiri afi vrea si aib& cetégenii care vor locui acolo? Lucrati pe grape si apoi impreun si hota a. ce nume va avea noua localitate si de ce; b, care sunt trisiturile civice pe care le apreciati si pe care afi vrea si le aibe cetijenii ei; © care sunt comportamentele civice pe care le asteptati d. ce taxe si imporite vet stabili si ce veti face cu banii; sunt cle legale? €. ce probleme veti rezolva mai intais £.ce solugfi noi la problemele stiute ale comunitagii (curitenia, aprovizionatea, linistea publica) veti aduce; g; [a cat timp se va schimba conducerea (adica voi) si cum, hh, ce tradigii agi mengine; i. ce obiceiuri noi afi initia. Sa ne evaludm cunostintele 1, Prezinté una dintre tradigiile care ifi place cel mai mult. Formuleaza un atgument. Prezinti una dintre tradigile care nu ffi place. Formuleaza un argument. Educajecwice 37CAPITOLUL COMUNITATE, STAT, SOCIETATE, 13. Statul roman si simbolurile lui Fiecare societate are o forma de organizare. Cea mai complexi forma de organizare a unei societiti este statul. In stat cctitenii trebuie si respecte legile. Oamenii unui stat se numese cetiteni, adic ci au drepturi si indatoriri fata de stat si participa la conducerea societiti. Constitutia Roméniei, adoptati in 1991 si revizuita in anul 2003, precizeaza cd simbolurile statului roman sunt: drapelul, ziua national’, imnul, stema {Arii. Drapelul Roméniei este tricolor, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmitoare incepind de la lance: albastru, galben, rosu. Imnul nagional al Rominiei este ,,Desteapti-te, romane”. Ziua nationala a Romanici este 1 Decembric. Accasti zi reprezinta data la care, in 1918, dupi terminarea primului rizboi mondial, se constituie Statul National Unitar Roman. Privigi cu atentic stema firii, Ce clemente cuprinde? Ce simbolizeaz fiecare element al desenului. Ce plante sunt prezente? Ce simbolizeazit ele? Sunt prezente animale? Ce simbolizeazi ele? Sunt prezente lucruti ? Ce simbolizeaza cle? Sa discutam impreuna 1. De Ziua nagional a Romaniei se organizeaz’ actiuni speciale, Cunoasteti vreo asemenea acfiune organizata in localitatea voastri? Povestiti ce stiti despre ca folosind urmitorul plan: a. Cand a fost organizaté? . Aiparticipat si te direct la ea? c. Ce anume te-a impresionat povitiv? d. Ce anume te-a impresionat negativ? ¢. Au mai avut si alfii acecasi pirere cu tine? 38 Prograsaul ~A dows sansa” - Nite! primar2. Apartenenta la o anumiti natiune se recunoaste si prin alte simboluri decat cele ale statului. De exemplu, corabiile lung amintesc vikingii, pizza este tipica pentru italicni Discutati pe perechi si apoi cu clasa despre ce alte simboluri, mai cunoasteti pentru Romania, Prezentagile colegilor folosind urmitoarcle sugestii - portul popular; - mancirurile si bauturile; - instrumentele de luctus - cantecele si dansurile. 3. Si presupunem ci afi fost alesi pentru a prezenta Romania unui grup de cursanfi ca si voi din alta tara. Discutati intai impreund cu toati clasa despre cum anume ar trebui si procedati pentru a face cunoscuti Romania unor persoane striine. Rezolvati impreund utmitoarele aspecte: - limba in care vefi vorbi; - ilustrapile pe care le vey folosi; ce alte clemente veti folosi in afara imaginilor (de exemplu: tradigi si obiceiuri, moneda nationald si economia, elemente de istoric, monumente, punte de atractie, personalititiistorice si culturale din trecut si din prezent) Lucrati apoi pe grupe pentru a prezenta clementele pe care le-ati decis impreun’, Realizayi un exponat care si cuprind informagiile pe care le-agi stabilit in grup. Expuneti cele mai reusite dintre prezentirile voastre in holul scolii. Formulati invitagi prictenilor si familei si prezentagi proiectul vostru, Sa ne evaluam cunostintele 1. Descrieti simbolurile statului roman, 2, Numiti alte trei elemente semnificative pentru statul roman, in afara simbolurilor de stat, si descrieti-le pe scurt. ERS Discutasi impreuni ESGPE*] urmatorul proverb: Unde-i lege nu-i tocmeala, De ce eredeti cf trebuie sf respectim legile iri? Ce se intampla daci nu o facem? Educaje cic 39CAPITOLUL COMUNITATE, STAT, SOCIETATE, Aplicatii gi proiecte 1. Cunosti Imau! national al Romanici? Dacd da, spunc-i versurile colegului sau colegei de banci, Daci nu, atunci invati cate o strofi pe zi pnd il vei sti integral. 2. Si presupunem ci voi trebuie si decideti clasei voastre simbolurile. Ce anume afi alege? Lucrati pe grupe si realizagi unul sau mai multe asemenea simboluri care si va reprezinte, Prezentati creafille voastre intregii clase explicand de ce ati ales fiecare clement. Alegeti ‘impreuni care simbol vi se pare cel mai potrivit. Folositi in alegere criterii cum sunt: reprezentativitate, frumusejea desenului, culoarea. ‘Votaji care este optiunea voastra si alegeti simbolul clasei in funeyie de rezultat. Sunteti tofi mulyumiti de alegere? De ce? Persoanele care au votat contra, se supun decizici majoritare? De ce? 3. © comunitate este astfel organizata incat cetitenii ci si poati fi Partitutt din sprijiniyi de anumite institugi, persoane sau organizati in cazul in care Imnul national al Rominiei au probleme. romaine”. Cui crezi ci ar trebui si se adrezeze cetaenii in situagiile urmatoare: a. O familie a rimas fir adapost din cauza inundagiilor. Se va adresa: © primariei © primul ministra «© biserici b. Un copil a disparut. Familia se adteseaza: © primitiei © Presedintele Romanici © bisericii ¢. O clidite a luat foc. Trebuie sf intervind: © primul ministra jandarmeriei @ bisericii d. in curtea scolii sunt persoane care ameninga clevii, Conducerea scolii se adreseazat: © primariei # Presedintele Roménici © pompicrilor €. Doi tineri dorese si se edsitoreased. Fi se duc la © primirie primal minisera @ biseriea Discutati fiecare caz in parte argumentindu-va optiunile. Credeti cA sunt situagii in care aceste institugii ar trebui sa se autosesizeze? In care dintre situagiile date? De ce? 40 Propeamul ,A doa sansi" - Nie primar