CURS: TDSE IZOLATI ELECTRICE 8.1 Introducere Volatile clectrice sau materialele electroizolante participi la buna funcfionare a instalafiilor electroenergetice fiind acelea care asiguri siguranta operatorului uman si ofera posibilitatea acestuia de a se integra in exploatarea acestora. Ele asigura totodati si protectia inpotriva solicitarilor de natura electric’, izoland parfile active fata de cele care nu participa efectiv in procesele de transfer al energiei electrice[1]. Din clasa materialelor electroizoloante fac parte materialele a caror rezistivitate electrict p depiiseste 10° Qm O parte dintre aceste materiale se pot polariza electric, astfel ca sunt gi dielectrici Principalele proprietifi pe care trebuie s& le aibi un material electroizolant sunt: - rezistivitate electric’ si rigiditate dielectricd mari; ~ rezistenta mare la acfiunea agentilor chimici; - caracteristici mecanice ridicate (rezistenfi mecanicd suficienti si tenacitate); ~ menfinerea in timp a caracteristicilor (imbuitrdnire lent) - prelucrabilitate buna si cost redus; Din punet de vedere a stirii de agregare acestea sunt gazoase, lichide gi solide.in paragrafele urmitoare se va face o prezentare sintetica a diverselor tipuri de izolatii electrice, 8.2.1 Descarcari electrice in izolatii gazoase. Caracteristica tensiune- curent a descarcarii[1] Desedrcarea electric este fenomenul de formare a unor canale conductoare intr-un dielectric, sub influenfa unui cémp electric extern. Aparitia canalelor de descireare este insofiti de fenomene specifice: termice, acustice, luminoase. in condifiile ideale, gazele sunt perfect izolante, deoarece nu contin purtatori liberi de sarcin& electrici(electroni sau ioni). Gazele reale contin ins’ intotdeauna un numar mic de purtitori de sarcini in fiecare unitate de volum, datorita ionizatii naturale sub acfiunea unor agenfi externi permanenti ca: radiafia cosmica, radioactivitatea naturali a pimAntului, radioactivitatea elementelor radiu gi thoriu din atmosfera. Sub actiunea unui cmp electric exterior apare 0 deplasare a purtitorilor de sarcina si deci un curent electric. Gazele reale prezinté deci, in mod 7natural, o redus& conductivitate electrica. Astefel, aerul atmosferic, din veciniitatea pamantului prezinté o conductivitate de ordinul 10° Q'm", Concentratia sarcinilor electrice libere dintr-un gaz poate fi crescutii pe cale artificial’, trimitind de exemplu, asupra sa, un fascicul de raze X, alte radia{ii ionizante sau introducdnd in volumul su un filament incdlzit la o temperatura suficient de inalta, astfel incdt sii emita electroni sau ioni pozitivi. Daci intre doi electrozi, aflati intr-un gaz oarecare, se aplic’ o tensiune electric4 U, ionii pozitivi, negativi si electronii vor prezenta, in afara migcarii lor dezordonate si o componentiin lungul liniilor de cdmp electric, astfel c& purtatorii de sarcin& vor fi antrenafi c&tre electrozii corespunzatori(sarcinile pozitive cétre catod-electrodul negativ, sarcinile negative, citre anod-electrodul pozitiv). Ionii negativi se numesc anioni iar ionii pozitivi, cationi.Un instrument sensibil, inseriat in circuit, va indica un curent electric. Pentru intensitifi E ale cémpului electric, nu prea mari, migcarea ionilor clitre electrpzi poate deveni uniforma, cu vitezele vs (pentru ionii negativi) si Vp (pentru ionii pozitivi), constante si proportionale cu intensitatea cmpului electric Vp = nE , Vp = HpE (unde pin gi ftp sunt mobilitafile ionilor negativi si respectiv pozitivi). Dacd e este valoarea sarcinii purtate de fiecare ion, iar n- concentratia ionilor pozitivi, atunci intensitatea I curentului electric in circuit este[ 1]: =em( Vat vp)S = en (fin pp) SE, (8.1) in care S este aria electrozilor plan - paraleli folositi. Daca | este distanfa dintre electrozi, rezulté E = U/l si dacdi se noteaza p = Vfen( Hat Hp)] expresia (6.1) poate fi scris sub forma: U_US R pl (8.2) Expresia en-( jtn-+ ip) reprezinta conductivitatea electried a gazului. Dack intensitatea cAmpului electric nu are valori mari, conductivitatea raméne constantai(independenta de E sau U) si deci intensitatea I a curentului electric creste liniar cu tensiunea U aplicata intre electrpzi (portiunea AB din figura 8.1). De la o anumiti valoare Ub a tensiunii aplicati intre electrozi, cémpul electric dintre acestia poate deveni suficient de intens, atfel incét tofi ionii produsi in unitatea de timp din volumul gazului, si ajungi la electrozi. Pentru tensiuni mai mari ca Up, curentul electric din circuit are o valoare constant’ numit’ intensitate de saturatie I,. Crescnd in continuare tensiunea aplicata, la un moment dat este atins&i(in punctul C) o valoare, de la care intensitatea curentului electric in circuit incepe si creasca rapid. Daca rezistenta electric a circuitului extern nu este prea micd se poate obfine pe porfiunea CD a caracteristicii, corespunzdtoare unei desciirciri Townswnd stbilizata. Dac tensiunea aplicata creste si mai mult, se ajunge la ovaloare U, de la care cresterea intensitatii curentului electric este insotita de o scidere brusca a rezistenfei electrice a spatiului dintre electrozi, iar intervalul de descarcare prezinti intense fenomene Juminoase si acustice. Tensiunea Us se numeste potenyial de aprindere(de stripungere sau disruptiv). u Up= Us Uc Up Fig. 8.1 Variagia intensitatii curentului electric in functie de tensiunea aplicat Porfiunea DE (cu panti negativa) a caracteristicii corespunde unei descércéiri luminiscente subnormald. Acesta zona este dificil de stabilizat, mai ales in partea ei superioar’, in apropierea punctului D si, dacd nu sunt luate masuri speciale, descaircarea trece aproape imediat in regimul de descdircare luminiscentaé normal, corespunzitoare portiunii EF a caracteristicii, unde, la tensiune constantii intre electrozi, intensitatea curentului electric in circuit creste. Daca electrozii cinfiguratiei au varfuri ascufite, ceea ce determina aparitia unor intensitati locale mari ale cAmpului electric, iar circuitul exterior este caracterizat de o rezisten{a electricd suficient de mare, in jurul acestor varfuri se dezvolti 0 descircare electrica incompleti(sub forma de coroan’) ca un stadiu initial al descarcdrii luminiscente. in acest caz, descarcarea subnormali corespunde regiunii D'E a caracteristicii. in cazul descircirii normale, fenomenele de desedrcare nu cuprind toata suprafafa catodului. Odata cu cresterea intensitafii curentului din circuit creste suprafafa catodului care participd la descarcare, astfel cA densitatea de curent rimane practic constanti, fiind denumita densitate normal de curent. La cresterea in continuare a curentului electric in circuit(prin reducerea rezistenfei electrice a circuitului exterior), descdrcarea electric’ afecteaza intreaga suprafal%i a catodului iar densitatea de curent nu mai riméne constanta(creste). Acest stadiu al descarcarii este numit descdircare luminiscenté anormal si corespunde portiunii FG (cu panta pozitiva) a caracteristicii. Daca tensiunea aplicati si curentul electric in circuit sunt suficient de mari(punctul G al caracteristicii), bombardamentul ionic al catodului poate deveni 5att de intens, incat acesta se poate inciilzi pana la incandescent. Apare astfel o puternicd emisic termoelectronica la catod si o zona de tranzitie GH spre un alt stadiu al descarcarii, numit arc electric(dincolo de punctul H). Pentru o tensiune aplicata inferioara celei de amorsare Us, sursele ionizante externe au rol principal, suprimarea lor ducand la anularea curentului electric. in acest domeniu al tensiunilor, descircarea are loc pe durata existentei factorului ionizant extern care 0 intrejine. Acest stadiu al descarcdrii este definit ca find 0 descarcare neautonomé(intrefinua). Dupi amorsare, sursele ionizante pot fi suprimate, deaoarece descircarea electrici se dezvolt’ pe baza proceselor elementare din volumul sau si de la electrozi, devenind astfel autonomdi(independentii). 8.2.2 Descarcarea luminiscentd Descarcarea luminiscentii este o desciircare electric autonoma in gaze care prezint& zone luminoase caracteristice[1}. Aceste zone sunt vizibil distincte, mai ales in cazul descarcarilor care se dezvolti in gaze, pentru presiuni joase(|..10)Pa la o intesitate a curentului eletric in circuit de (10° ..1) mA (pentru 0 arie a suprafefei catodului de ordinul 10 m2), tensiunea intre electrozi fiind de céteva sute de volfi, Culoarea si luminozitatea diferitelor zone ale spatiului de descércare depind de natura gazului si de condifiile de ardere, succesiunea zonelor, la orice descdircare luminiscenti la tensiune continua, fiind aceeasi(vezi fig. de mai jos): Spatiu intunecos catodie Lumina catodies | Lumina negativa Lumin anodic Coloana pozitiva Spafiul intunecos Faraday Fig.8.2 Descarcarea luminiscenta intr-un tub catodic in procesul de dezvoltare a descarcarii luminiscente, rolul esenfial il are zona catodic’, spafiul intunecos catodic(zona de luminozitate sciizuti in raport cu regiunile adiacente) si lumina negativa (zona cea mai luminoas& a canalului de descdrcare, care urmeaza dupa spatiul intunecos catodie gi este net delimitata). Electronii care parisesc suprafata catodului cu o energie de cativa electroni volfi(1 eV = 1,60206:10" J) sunt puternic accelerati de cémpul electric din fata catodului, astfel c& pe o distant foarte mic’, energia lor cinetict devine egala cu energia de excitare a atomilor. Ca urmare a excitirilor datorate ciocnirilor clectronice si emisiilor de fotoni Ia revenirea pe nivele stabile, apare prima zona luminoasi ~ fumina catodicd, Dup’ ce au pierdut aproape intreaga energie cinetici, cedati atomilor pentru excitare, electronii sunt di nou accelerafi pana la viteze 4relativ mari,pentru care probabilitatea de excitare este redusd, dar cea de ionizare este relativ mare, Procesele de ionizare relativ intense din zoni sunt insotite de emisia unui numir mare de fotoni, determinénd 0 nou zond luminoasé numiti lumina negativa, Toni pozitivi, formafi in aceasti zona, sunt accelerafi spre catod, lovesc suprafaja acestuia si determina apariia, prin emisie secundard, de noi electroni. In drumul lor spre anod acesti electroni vor determina noi procese de descarcare electric. De asemenea, fotonii apiruti in zona luminii negative, pot determina procese de fotoionizare la catod, cu aparitia de noi electroni, care vor participa la menfinerea descéircari electrice intre electrozi. 8.2.3 Descdrcarea Townsend Acest tip de descaircare electric’, care are loc in gaze, este o forma de tranzitie intre descdircarea neautonomé si descdircarea luminiscenté autonomé fiind caractristcd unorintervale in care produsul dintre presiunea p in zona gi distanta d dintre electrozi corespunde realatiei p:d < 75-10” Pam. Intensitatea curentului electric in canalul de descircare este atét de mici incét deformarea cémpului electric dintre electrozi, determinat& de sarcina spatial poate fi practic neglijabil’. Daci de pe unitatea de atie a catodului, pleacd in unitatea de timp n electroni(primari) acestia vor produce ionizarea atomilor intalnii, eliberand noi electroni (secundari). Electronii secundari pot determina, la randul lor, electroni terfiari, Se formeaza astfel 0 avalanga de electroni care se indreapti spre anod gi in mod corespunzaitor, ionii pozitivi ce se indreapti spre catod. Daca numérul electronilor extrasi din catod, de eatre ionii pozitivi aparuti in urma ionizitilor din spatiu, precum si de clitre fotonii eliberafi in procese de revenire si recombinare, nu este suficient pentru ca, prin noi ioniziri in spatiul dintre electrozi, si reproduct numarul de ioni pozitivi si fotoni(care si extragi din nou cel putin n electroni din catod), dupa incetarea ionizirilor datorate surselor exterioare, descircarea electrica inceteaz’(descdircare neautonomé). Desciircarea electric’ devine autonoma(neintrefinuta) daci fiecare avalanga electronica va determina extragerea din catod a unui numér de electroni cel putin egal cu cel care a produs avalanga. 8.2.4 Particularititile descarcarii corona Descéircarea corona (numiti uneori impropriu efect corona) este o descrcare autonoma incompleti, care apare in jurul electrozilor cu razi de curburti mica: varfurile ascufite, fire de diametru redus, etc., cdnd intensitatea localfi a cimpului electric depiseste o anumita valoare, numita intensitate initiald(critica). Astfel, dacti se aplicd o diferent de potenfial intre doi electrozi, unul sub forma de varf ascutit, iar celalalt de plac, in jurul varfului se va dezvolta o descircare corona, caracterizati de o slab luminiscenfé, la o tensiune mult mai mica fata de tensiunea de straipungere a intervalului de gaz varf ~ placi. Descéircarea corona apare datoriti cdmpului electric foarte intens din vecinailatea electrpdului cu razi mic& de curbura (varf). in acest zoni au loc intenseionizati, care determina aparifia de sarcini electrice libere. Fenomenele de ionizare si recombinare, din apropierea electrodului varf, sunt insofite de o intensi emisie de fotoni, ceea ce confer zonei o stabi luminiscenté. fn cazul in care fenomenul se localizeazi in jurul unui singur electrod, descarcarea se numeste unipolard(pozitiva sau negativa- dupa cum electrodului i se aplicd o tensiune pozitiva sau negativa), dacé ambii electrozi prezinti varfuri (sau in general, au raze de curburi mici) la fiecare dintre acestia dezvoltindu-se descircarea corona, aceasta se numeste dipolard.in spatiul exterior zonei afectati de descrearea corona , intensitatea cémpului electric este mult mai mica, ceea ce face ca purtitorii de sarcina si se deplaseze cu o vitezd redusa, fair a produce excitare sau ionizare prin ciocnire. Aparitia descaircitii corona in jurul conductoarelor liniilor de inalt& tensiune si foarte inalti tensiune determin’ pierderi de energie si perturbatii de inalta freevenfa, Dimensionarea conductoarelor acestor linii se face astfel incét, in regim normal de funcfionare, sf nu apard descarcarea corona. Dezvoltarea descarcirii corona in medii cu. amsetecuri inflamabile poate determina inifierea unor procese de ardere. Probabilitatea initierii acestor procese depinde de urmatorii factori: © polaritatea electrodului la care apare descircarea corona; © raza de curbura a electrodului; * felul amestecului inflamabil; © concentratia in volum a amestecului inflamabil 8.2.5 Descarcari pe suprafata materialelor izolante in multe dintre procesele industriale la care apar inciircdri clectrostatice intervin materiale izolante intr-o cinfigurafie de camp neuniform(fig.3), Zona incareat cu sarcina electrici poate fi modelati prin electrodul metalic M, aflat la un potential fata de pamént determinat de nivelul incdrcarii electrostatice. M Fig. 8.3 Configuratia campului electric in cazul descitrcailor pe suprafaya corpurilor solide Campul electric intens intre zona increata cu sarcini electrica (modelata de clectrodul metalic M) si sol se poate determina aparitia pe suprafata materialului izolant I, a unor descarcari electrice. in functie de cantitatea de sarcina electric’ acumulata pe suprafata materialului izolant I si deci de potentialul fafa de pamént alZonei incdircati cu sarcina clectrica, pe suprafata materialului dielectric pot si aparai urmatoarele fenomene de descarcare electric’: © pentru o sarcin& acumulata relativ redusii apare descdrcarea corona, sub forma unei zone difuz luminiscente, limitaté la marginea zonei incrcatd electric; * pentru valori mai mari ale sarcinii electrice acumulate, descircarea corona se dezvolt& intr-o descdircare in egreté, avand forma unor canale fine de descaircare pe suprafata materialului izolant, de forméi radial fafa de centrul zonei incarcata electric, avind o lungime practic proportional cu nivelul de incdrcare electrostaticd si Riri a atinge marginile materialului izolant; © cresterea in continuare a sarcinii acumulate determina transformarea descarcarii in egreta, intr-o descdircare alunecitoare, observati sub forma unor canale neregulate de descaircare pe suprafa{a materialului izolant, a ciror lungime depinde putemnic de tensiunea aplicata gi nu atinge marginile materialului izolant; * la valori mari ale sarcinii acumulate, Iungimea descéircérilor alunecitoare poate cuprinde toati suprafafa izolanta, ajungénd pind la electrodul aflat Ja potentialul piméntului gi determinand, in acest fel, conturnarea materialului dielectric. in procesele de incdrcare electrostatica din industrie, in cele mai multe cazuri, descarcatile pe suprafafa materialelor izolante pot atinge doar stadiul descircatilor in egreti. Desi aceste descireiri nu acoperii zona ineitcat’ cu sarcini electric’ si electrodul aflat la potentialul paméntului, energia dezyoltata in canalul de descaircare poate avea valori suficient de ridicate pentru a determina aprinderea unor amestecuri inflamabile din mediul ambiant. 8.2.6 Aerul ca material electroizolant Acrul, ca mediu electroizolant, intr aproape in totalitate in construcfia echipamentelor si instalafiilor electrice, prezentind si marele avantaj economic, acela al existenfei naturale (de la sine). Dezavantajele aerului constau in aceea ci se preteazi la poluare, la influenta factorilor atmosferici si, in timp, produce fenomenul de coroziune al metalelor. Acrul reprezinta elementul izolant dintre conductoarele liniilor electrice aeriene de transport a energiei electrice sau dintre barele stafiilor de inalta tensiune, atat intre faze, cdit si fafii de pimént. Stripungerea acestor intervale de aer conduce la aparitia seurtcircuitelor in refelele, echipamentele i instalafiile electrice, deci fenomene nedorite gi extrem de grave in functionarea fiabila a sistemului electroenergetic. Strpungerea se defineste ca find descaircarea electricd intre doi electrozi prin mediu electroizolant, de la electrodul cu potential ridicat catre cel cu potential seizut (chiar zero), atunci c&nd intre cei doi electrozi se aplici o diferent de potential.Cénd mediul electroizolant este reprezentat de o izolatie solidi fenomenul de strlipungere este ireversibil in sensul ci izolatia nu-si mai reface proprietitile electroizolante. Fenomene nedorite, cu repercursiuni asupra izolatiei electrice si functionatii echipamentelor, produce si conturnarea, intalniti la izolatoarele de suspensie, suport sau de trecere. Conturnarea se defineste ca fiind descarcarea electricad pe suprafata de separafie a dou medii electroizolante (solid — gaz, solid — lichid), de la electrodul cu potential ridicat c&tre cel cu potential scdizut (chiar zero), cAnd intre cei doi clectrozi se aplicd o diferent de potential. {in majoritatea cazurilor, contumarea este un fenomen reversibil, adic& izolatia isi reface proprietifile dielectrice, Fenomene de strpungere sau de conturnare pot sa apara si ca urmare a efectului cumulativ al descircatilor partiale ce iau nastere in incluziunile gazoase ale izolafiilor tehnice solide sau lichide. Se impune deci o dimensionare riguros stiinfificd a izolatiilor ce contin gaze, 0 importanti deosebita, in acest sens, avénd-o rigiditatea dielectrica, ce reprezinté intensitatea maxima a cAmpului electric la care o izolatie electrica igi pastreaz’ proprietafile electroizolante.