Parteal ELEMENTE INTRODUCTIVE SI METODE DE EVALUARE A BUNURILOR AGRICOLE Capitolul I NOTIUNI GENERALE 1,1. Definirea importanta evaluarilor in lumea afacerilor cconomice, proprictatea bunurilor de orice fel are o valoare gi este comensurabild prin capital. Valoarea reprezinti acea calitate conventionala care se atribuie unui obiect (bun) ca urmare a unor observatii, expertize, calcule. Determinarea valorica prin capital a acestuia se realizeazi prin efectuarea unor operatii de evaluare. A evalua inseamna a determina cantitativ si valoric un anumit obiect (bun) ce ne intereseazi la un anumit timp pentru a afla valoarca lui, Determinatile cantitative se fac pe categorii de obiecte (bunuri), pe bazi de masuritori (cintiriri, cubajari etc.) iar rezultatele se exprimi in unititi de masura. Determinarea valorica se exprimi, de regula, in bani, ce reprezinta aprecierea pe care o dim diferitelor categorii de obiecte (bunuri) dupa ce mai intai am analizat avantajele si dezavantajele pe care acestea le prezint’, mai ales pentru nevoile omului, atunci cAnd el doreste s vandi sau si cumpere cu un anumit pret. Preful este deci rezultatul unei tranzectii, contrar valorii, el este un lucru concret, o dati sau un fapt real, in timp ce valoarca are consistenta unei opinii. Retinem deci ci cea mai importanti din operatiunile ce privesc capitalul este evaluarea marimii acestuia prin determinarea cantitativa si valoricd a oric’cui bun, dupa care urmeazii un profit fie adus dintr-o perioada anume. ‘Trebuie avut in vedere gi faptul cd evaluarea este vazutd diferit, pe de o parte, de vanzitor, pentru care este o instrainare, o lichidare, iar pe de alt& parte, de cumparitor, pentru care reprezinti o investitie sau un plasament de capital de la cate se agteapti un profit, Prin urmare, trebuie avut in vedere un evantai de metode de evaluare care si asigure posibilitatea negocierilor dintre vinzitor si cumparator. 9In agricultura, practica utilizeaza in principal evaluarea bunurilor sia productiilor agricole, dar si a activelor si chiar a unitatii (fermei) de producti Evaluarea de active si intreprinderi are in agricultura anumite particularititi care {in seama cA uncle dintre bunuri sunt att mijloace de productie cat si obiect al muncii, metodele sunt mai dificile, dar indispensabile in economia de piata. Evaluarea bunurilor agricole este necesara pentru a determina $i cunoaste valoarea lor, care si serveasca, ca baza, in evidenta contabild, demaran negocicrilor preturilor de vanzare - cumparare dupa ce s-a luat decizia instrainarii sau cumpararii bunului respectiv. Evaluarea mai este necesarii i in numeroase alte cazuri de: mostenire, expropricre, improprictirire, comasare, fuzionare, arendare si concesionare, in procese juridice, garantii bancare, asiguriiri s.a. in agricultura, 0 importanta aparte o au si evaluirile ce se fac cu privire la starea culturilor si de cunoastere a recoltelor probabile. Aceste tipuri de evaluare sunt impuse fie de o anumiti situatie (calamitati naturale, incendii s.a.), fie de necesitatea fundamentirii unei afaceri sau de pregitirea si organizarea campaniei de recoltare. 1.2. Bunurile agricole si valoarea lor Proprietatea agricola este constituitd din diferite bunuri, ca: + terenuri cu destinatie agricol’, si anume: terenuri agricole productive (arabil, Plantajii de pomi si vita de vie, arbusti fructiferi, pepiniere); terenuri ocupate (cu constructii, instalatii, platforme §.0.); amenajiri piscicole, drumuri tehnologice. pasuni si faneje, terenuri impadurite san neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru agricultura: *lucriiri de imbunatatiri funciare (terasari, desecari, drenaje 5.a.); + clidiri si constructii de orice fel; * inventar viu (animale de munca si renta); + alte bunuri destinate exploatirilor agricole (obiecte de inventar, adicd mijloace fixe, mijloace circulante, stocuri, provizii, seminte etc.) Evaluarca reprezinti activitatea prin care se stabileyte valoarea la zi a bunurilor din proprictate si care se gisesc in evidentd. Bunurile agricole au o valoare la exprimarea citeia in evidenta contabil concura de regula doi factori principali: 4) valoarea patrimoniala - active nete corijate (A.N.C.); 4) capacitatea beneficiara - capacitatea de a produce beneficii (C.B.). Precizim cd in evidenta contabila activele nete corijate (A.N.C.) sunt definite ca find excedentul totalului bunurilor si drepturilor (activ) asupra totalului datoriilor ei catre terti (pasivul exegibil) si se exprimi prin relatia: ANC. =AC.-PE, ‘in care: 10A.N.C. = active net corijate A.C. = active corijate PE, = pasiv exegibil in conditiile evaluarii oricdrui bun agricol este necesara stabilirea fazelor si etapelor necesare efectuarii acestei Incrari si a criteriilor de determinare a valorii lor, pentru a identifica si alege cea mai buna metoda de evaluare. Dupa modul de provenienta a bunurilor agricole si scopul urmarit prin evaluarea lor se disting, de regula, dou valori, si anume: valoarea de procurare sau de achizitie si valoarea de desfacere sau de realizare a acestora, + Valoarea de procurare sau de achizitie este, de fapt, exprimarea in etalon binese a pretului pentru procurarea bunului respectiv, care poate fi socotit, la rindul siu, dupa preful real de cumpirare sau dupa eostul de produetie. Daci nu putem determina in mod direct valoarea unui bun, recurgem la comparatia cu valoarea altor bunuri similare gi aflam valoarea relativa a bunului de evaluat. fn cazul in care el are o valoare calculata dup’ costul de productie, atunci bunul pe care él evaludm va cipata, prin comparatic, o valoare relativa dupa costul de productic. « Valoarea de desfacere sau valoarea de realizare reprezinta suma de bani pe care am putea-o obtine instrainand acel bun, pe de o parte, si suma de bani pe care am obtine-o cedand acel bun prin vanzare, pe de alt parte. Deci in cadrul acestei valori distingem ca notiuni separate valoarea de vanzare si valoarea de valorificare, prin cate intelegem valoarea pe care o capité un bun prin transformare (ameliorare, prelucrare §.2.). Cu alte cuvinte, deducem valoarea unui bun dupa valoarea pe care acesta o di prin transformare. De exemplu, valoarea unui produs este dati de valoarea sa prin transformare (valoarea fainului apreciaté dupa pretul laptelui), constituindu-se int-o valoare relativa de vanzare sau valoare relativa de valorificare. Avem si situatii in care bunul (produsul) luat ca bazii este evaluat dupa valoarea de uz. sau dupa valoarea de randament, care gi ea are o valoare relativi. in practicd se mai utilizeazi aprecieri care au in vedere valoarea de cumparare, ce const din pretul platit pe piati plus transportul, precum si alte cheltuieli: valoarea dupa costul de productie, calculat pe baza de evidenta contabili sau objinut prin calcule aminunjite (pe bazi de devize de productic). in calcule se introduce si dobanda capitalului ce a ajutat la producerea acelii bun; valoarea de randament, obtinuti prin eapitalizarea produsului net al bunului de evaluat cu dobanda medie de pe piata; valoarea de desfacere, adica preul pe care |-am objine sau il putem obtine pe piafa la data evaluat din care se scad apoi cheltuielile de desfacere (transport, ambalare, taxe etc.)Criteriile de determinare a valorii bunurilor agricole sunt multiple si legate de calitatea lor, ceea ce permite utilizarea mai multor metode de evaluare ‘Avem deci in vedere ca la stabilirea fazelor si etapelor de desfasurare a lucririlor de evalunre si se tin seama de obiectivele urmirite, starea actual a bunurilor agricole, precum si de motivele alegerii si determinarii valorii lor. 1.3. Clasifiearea bunurilor gi capitalurilor care formeaza proprietatea (averea) agricola Bunurile care alcdtuiesc proprietatea agricola, definite dupa valoarea lor patrimoniala ca active, se pot clasifica, de regula, in mat multe categorii, in functie de criteriile adoptate. Dupa durata de viatd gi modul de interventie tn realizarea produsului se impart in doua categorii: + mijloace imobiliare (mifloace fixe), care participa la mai multe cicluri de productie (terenuri, constructii, inventar viu si mort etc.); * mijloace circulante, care particip4 la un singur ciclu de productie (seminte, materii si materiale etc.) Dupa modul cum pot fi vazute, atinse etc. disting + active corporale sau tangibile (terenuri, constructii, masini, atelaje etc.); * active incorporale sau intangibile (cheltuieli de exploatare, locatie, marca, know-how 5.2). in catalogul cu duratele de serviciu normate si normele de amortizare aplicabile si fn agriculturd, fondurile fixe sunt grupate si sistematizate pe baza ,Codurilor de clasificare a fondurilor fixe in Romania. Mijloacele fixe sunt impirtite in 9 categorii si sunt codificate cu maximum 12 cifre prin care se exprima: - prima cifrd reprezintd categoria mijlocului fix din care face parte (de ex. l=clidiri); ~ a doua cifrd reprezinti activitatea pentru care este destinat mijlocul fix (de ex. 10 = cladiri industriale); -atreia cifra - specificul activitatii; - urmatoarele cifre arata felul materialelor din care este alcatuit mijlocul fix, mediul in care igi desfasoara activitatea mijlocul fix si alte caracteristici particulare pentru individualizarea corecti gi concreti a acestuia. Bunurile care constituie proprietatea agricola se exprima si ele prin capital care se consolideaza prin munca si se mreste prin economii. Capitalurile oricarei averi agricole sunt: capitalul domeniului (funciar), alcdtuit din pimént, imbunatitiri funciare, plantafii de pomi si vit de vie, pasuni si fanete, constructii, si capitalul de exploatare, compus din capitalul mobiliar, capitalul circulant, capitalul de rezerva. R+ Capitalul domeniului (funciar) constituie de fapt averea agricola sub forma de pamant, cu toate imbunatatirile aduse pentru o duratti mai lungi de folosinta: sisteme de irigatii, adaposturi si alte dependin(e, plantatii etc Capitalul funciar se prezinta, de regula, sub dou forme: capital .pamant* sicapital de ,,imbunatitire", ce se deosebese intre ele. Capitalul ,.pamant™ nu se uzeaz5 in timp; poate si se degradeze, si slabeasc’, dar poate fi ameliorat, Capitalul de ,imbundtitire™ se distruge cu timpul, iar refacerea lui se face greu, in timp. Din aceasta cauza, acestui capital i se alocd anual, din venit, 8-15% fati de valoarea capitalului .pamant* pentru refacerea lui. + Capitalul de exploatare cuprinde trei grupe: capital mobi circulant sé capital de rezerva. ag) Capitalul mobiliar cuprinde inventarul viv, alcatuit din animale de munca side rent, precum 1 inventarul mort, ce reprezinta unelte, utilaje etc. = Inventarul viu ¢ reprezentat prin animale de muncé gi de rent. Animalele de munca se dimensioneazi in raport cu supraferele agricole cultivate, volumul hucrarilor agricole usoare si de transport. Animalele de munca si de renta valorificd printre altele si resturile vegetale, dar mai ales asigura necesarul de gunoi de grajd. Animalele de renta (vaci de lapte, oi, capre, porci, plisiri 5.2.) aduc, pe linga gunoiul de grajd, si alte produse: lapte, carne, oud, land gi chiar pot fi folosite ca animale de munca. - Inventarul mort necesar se dimensioneazd, ca valoare, intr-o proportie de 8-10% din valoarea capitalului funciar. Pentru proprietitile mici este necesar un numir restrans de unelte, Avand in vedere ca acest inventar este supus uzurii, anual se retine din venit cate 15-18% calculat din valoarea de cumparare a acestui inventar. 5b) Capitalul circulant este format din seminte, alte produse agricole, ingrigiminte bani cash etc. Fl serveste pentru acoperirea cheltuielilor de productie, iar echilibrul lui se realizeaza in doua situatii: produse putine in ‘magazie si multi bani cash; bani putini gi produse multe in magazie. Din practica agricoli a rezultat c4, de regula, el trebuie s@ fie asigurat la un volum de cel putin 25% fata de total capital funciar. c) Capitalul de rezerva reprezintd, de fapt, sumele ce se retin anual sub forma de amortismente si din venitul net. Sc foloseste pentru mérirea capitalului funciar, inlocuirea inventarului viu si mort, plata asigurarilor impotriva calamitatilor 5.a. Acest capital se depune la banca, iar in situatia in care nu acoperd nevoile reale, se apeleazi la credite, care de multe ori se obtin cu dobinzi neconvenabile. Pana la constituirea fondului de rezerva necesar sustinerii procesului de productie fara a apela la credite, intreprinzatorul agricol intra in relatii directe cu piata financiar’. capital 3Mentionam ca in cazul solicitarii de credite bancare sunt necesare garantii, iar valoarea creditelor acordate este de 50% din valoarea garantiilor. Dobanzile sunt inca foarte mari, ccea ce face ca acest gen de imprumut s4 nu fie prea atractiv. 1.4. Amortismente in vederea asigurarii inlocuirii sau reproductiei fondurilor fixe, indiferent de natura capitalului (stat, particular, mixt), este necesar ca valoarea acestora si fie recuperata prin cote egale sau variabile, anuale, care si se cuprinda in proful de cost. Aceste cote reprezinti cotele de amortizare. Sunt supuse amortizirii fondurile fixe cu o valoare anumitd gi cu o durata de serviciu mai mare de | an, Durata de serviciu reprezentind durata teoretic’ de functionare 2 mijlocului fix, in care trebuie s4 se obtina si recuperarca integralé a valorii de inventar a acestuia. Prin valoarea de inventar se intelege suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea mijlocului respectiv. Amortizarea se stabileste prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de inventar si se include, dupi caz, in pretul de cost al productiei, al prestarilor de servicii sau in cheltuielile de circulatie si se utilizeaz’ pentru reproductia fondurilor fixe. Normele de amortizare si duratele de serviciu normate sunt cuprinse intr-un catalog. ‘Amortizarea se calculeazii de la data punerii in functiune; in cazul in care un mijloc fix urmeaza a fi casat, iar din diferite motive nu este amortizat integral, diferenta neamortizata se recupereaza prin pretul de cost. Cotele de amortisment pot fi de mai multe feluri: + cote fixe (procentuale) anuale, unde pentru acelasi mijloc fix se calculeazi anual acelasi procent de amortisment, in functie de durata de serviciu stabi - in prezent - sau normati - in tecut; * cote degresive - in primii ani cote procentuale mai mari si in urmatorii din ce in ce mai mici; de ex.: pentru un utilaj ce urmeaza si fie amortizat in 5 ani, patronul prevede urmatoarele cote de amortisment: 35%, 30%, 20%, 10%, 5%, care prezinta o serie de avantaje: a) se creeazd un exces de amortizare in primii ani de functionare, un fel de plus - valoare suplimentard, care recuperata prin pretul de cost poate avea, in aceasta perioada de functionare, efecte benefice asupra rezultatelor financiare; 6) in cazul in care proprictarul doreste si inlocuiased mijlocul fix inainte de expirarea perioadei de functionare, ca urmare a aparitie’ um ij. mai performant, valoarea neamortizata este mult mai mica in sistemul cotelor degresive decat in sistemul cotelor fixe. 4Fondurile de amortizare riman la dispozitia proprietarului, adtiugindu-se la fondul de dezvoltare objinut, ca o parte anume (50%) din profitul net. Valoarea amortismentelor se calculeaza in functie de anumiti parametri, in care se exprimi durata de serviciu: + in ani de functionare (utilaje etc): = 2 ani - norma de amortizare in % = 50 = 10 ani - norma de amortizare in % = 10 ~ 25 ani - norma de amortizare in % = 4 ~ 50 ani - norma de amortizare in % = 2 + parcursul normat exprimat in mii km parcurgi, raportat la 1.000 kin (mijloace de transport) = 200 mii km - norma de amortizare calculati Ia 1.000 km parcursi in % - 500 mii km - norma de amortizare calculata la 1,000 km parcursi in % 5; 2 1.5. Despre renta pamantului (solului) Renta funciara reprezinti venitul pe care il aduce cu regularitate o intindere de pimant si care nu este legat de o activitate productiva depusi de proprietarul acestuia; imbraca diferite forme, poate fi absoluta si diferentiatii in functie de fertilitatea si asezarea acestuia. Pentru descrierea notiunii de renti a piméntului este nevoie a intelege ca orice capital investit are o ,,plati", care poart denumirea de dobandi, in afara platii, ce se exprimd prin salarii. Cu alte cuvinte, renta solului (renta funciar’) reprezinta dobinda sau venitul pe care il di capitalul pamént (funciar), Renta solului se determina ins& diferit dup modul in care este exploatat terenul: de insugi proprietar, in regie, prin arendare, exploatare in parte sau dijma. 1.5.1. in cazul exploatarii terenului de cAtre insusi proprietarul, renta solului se afl cuprinsa in produsul net al proprictatii. Aflarea ei se face scaz’ind din venitul obtinut dobiinda celorlalte capitaluri folosite in procesul de productie, afara de capitalul pamant, dupa relatia: Rf = Pr - (Cfx n)/100 + (Cox n)/100 + (Ce x n)/100 in care: Rf=renta funciard sau a solului Pn = profitul net Cf= capital plantatie (cultura) Ce = capital constructii Ce = capital de exploatare a = dobanda (%)1.5.2. in al doilea caz, arenda primiti de proprietarul pamantului, in naturii sau in bani, reprezinti venitul financiar brut din care sc&zind o serie de alte cheltuieli (de pilda: impozitul, taxe 5.2.) obtinem adevarata rent a sohului, adica venitul sau arenda net’ a pimantului. Mentioném ca in situatia in care pe terenul arendat s-au executat unele lucriri de ameliorare (drenaj, lueriri de irigat 5.a.) din arenda oblinuta se scad, pe ling cheltuielile mentionate mai sus, cotele de amortizare si dobanda la capitalul investit pentru efectuarea acestor lucriri. Precizim totodata ci, in caz de arendare, dobinda capitalului de exploatare se scade numai dacd exist acest capital, adicd daca proprietarul a arendat si o parte din acest capital: masini, unelte si utilaje s.a. In eapitolul XV se prezint norme metodologice de calcul al arendei. 1.5.3. in situatia exploatarii pimantului in parte (dijma), din produsul net objinut se scade dobanda capitalului de exploatare folosit in procesul de productie, iar diferenta ce rezulti reprezinta renta solului i se calculeaza, de regulé, in natura, Cunoasterea modului de determinare a rentei solului este imporanti intrucat exist o strnsa corelatie intre pretul de vinzare - cumparare al pimantului si renta solului, Aceasti corelatie este pozitiva deourece, cu cil creyte renla, crest si valuares pamdntului gi invers. Ea ne intereseazi mai cu seami cand va fi vorba de evaluarea pimantului, efici vom apela fie Ja valoarea sa de vanzare, fie la renta solului Ori de cate ori este posibil, se va compara valoarea de randament (calculata in renta solului) cu valoarea de circulatie a pamantului si numai dupa aceca se va determina valoarea intermediara pe care o vom lua de buna. Avem in vedere si faptul cf renta solului se mai poate exprima gi in procente fata de valoarea de circulatie a pamantului sau prin asa - numitul ,,coeficient de capitalizare“ Capitolul I EVALUAREA PAMANTULUI 2.1. Principalii factori si cauze care pamantului fluenteaza valoarea Evaluarea pamintului in cadrul economiei de piatd este 0 operatic deoscbit de importanté, intrucat valoarea lui are pondere in capitalul proprictiti Ea trebuie sa tind seama ca terenurile agricole au o multitudine de clasificiri, destinatii, categorii s.a. Ca urmate, valoarea piméntului este influentata de o serie de factori gi cauze speciale, care dau o tendin(a de urcare sau scddere a acesteia Printre faetorii care pot influenta mai mult sau mai putin valoarea pimantulu putem enumera:-calitatea terenului agricol: - posibilitatile cresterii valorii prin efectuarea unor lucrari de imbuni funciare (drenaje, irigatii, fertilizare s.a.); = avantajele oferite de apropierea de caile de comunicatic, sursele de comunicare si centrele populate (industriale sau de agrement); - gustul si aspiratiile populatiei atrase sau nu de activitifi agricole; - forma sub care este exploatat pamantul si anume: in regie (personal), in arendii, in parte; - mirimea, organizarea - parcelarea, natura paméntului; - sistemul de cultura practicat (extensiv - intensiv); - mana de lucru disponibila in localitate sau in zona. Cauzele speciale pot si ele influenta valoarea paméntului si dau o tendinta de ureare sau de cobordre a acesteia Dintre cauzele speciale care influenteazi valoarea piméntului retinem, in principal, calitatea si insusirile sale (fizico-chimica, starea geologic’ si compozitia mineralogica, gradul de aciditate, umiditatea solului s.a.) si pot duce Ja urcarea sau cresterea valorii tui. + Cauzele speciale care dau o tendinta de urcare a valorii sunt: - valoarea social’ a pimintului, ce conferd posesorilor siguranti, un agrement si o posibilitate de munca; - pretul produselor a; valorii paméntului; - criza mobiliara mai accentuata data de criza financiara, adica atunci ciind capitalurile nu sunt plasate in bunuri mobiliare, ele se intorc c&tre plasamente fn bunuri rurale. + Cauzele care imprima o tendin{i de seddere a valorii pimantului sunt: - criza agricola general: - raritatea mAinii de lucru; - mirimea salariilor muncitorilor agricoli; - sarcinile fiscale crescdnde s.a. Pentru stabilirea nivelurilor de evaluare a diferitelor categorii de terenuri ne putem folosi de Normele metodologice orientative de calcul al arendei nr, 16/1994; Norme metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998; Legea or. 18/1991, anexa 21, H.G. nr, 59/1994 51 938/1998. i ole, care prin ridicarea lui influenteaza cresterea 2.2. Metode de evaluare in activitatea de evaluare a pimfintului important este a folosi norme tehnico- economice adecvate $i caile de realizare a acestora in practica, care reflect cit mai fidel locul si valoarea pimdntului supus evaluarii in parametrii 7concurentiali ai economiei de piati. in prezent nu exist ined acte normative complete care si stabileasca preful si metodologia de calcul a pretului terenurilor, lipsind astfel un cadru unitar de evaluare. in toate cazurile se foloseste fie evaluarea in bloc, fie evaluarea parcelari Evaluarea in bloc consta in a socoti, deodatd, valoarea total’ a pamantului fara « evidentia valoarea fiecdrei portiuni de teren dupa natura sa. Aceasti evaluare se utilizeazi mai ales in zonele in care diferenjele calitative dintre terenuri sunt mult mai rare. Evaluarea parcelard const in analiza fiecdrei parcele de teren dupa caracteristicile sale si in evaluarea apoi separata. Valoarea totala se obtine din adunarea valorilor partiale. Aceasta inseamna ca se evalueaza aparte terenul agricol dupf calitate, apoi terenul de pasuni, de fancata 5. Practica foloseste o serie de metode de evaluare care dau bune rezultate, Aceste metode se clasifica dupd mai multe criterii (procure, cost de productie, pret mediu piaji etc.). 2.2.1. Metoda de evaluare generalii gi care nu tine seama de influenta diferitilor factori utilizeaza mai frecvent formula: Va = Kax Sax Rf in care: Va = valoarea terenului Rf-=renta funciara actualizata pe 30 de ani (0 generatic) Sa = suprafata terenului Ka = factor de corectie ce cuprinde influentele urmatoarelor elemente de incadrare concreti: amplasare fati de localitate, fatd de caile de acces (circulatie) si comunicatii, natura pedologica a terenului. Dupa aceasti metodii, renta funciard (R/) se calculea: Rf=(V-C)xF in care: Rf= venta funciard V= veniturile agricole anuale, objinute din cea mai buna utilizare a terenurilor respective si a productiilor medii C= costurile aferente productiei F'= factor de actualizare determinat in functie de rata de actualizare cuprinsa curent intre 5-10%, dup relatia: 2.2.2. Metoda rentei capitalizate, ce se bazea,i pe norme gi pe o valoare patrimoniala a terenului stabilita si care este orientativa. Formula de calcul este: Mi= ¥b+ (1+ M) in care: 18Vt = valoarea terenului Vb = valoarea de baza a terenului determinaté ca limit minima pe o perioadi clasica de concesionare (se determina in mp, corectat’ cu 99 de ani ai perioadei clasice de concesionare) 7 + M=coeficientul de corectie a valorii de baz, in care M reflect suma nutclor acordate pe baz de criterii, nivelul total al sumei find insi limitat (maxim. 9) Criteriile de acordare a notelor de departajare sunt urmatoarele: - categoria localitatii = 0*1,5 ~ amplasarea terenului in cadrul localitatii (4 zone de apreciere) = 01,0 ~ functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatii = 0,5+1,0 - povitia terenulni fata de traseele retelelor de transport rutier, fluvial etc. = 0,2+0,5 - echiparea tehnico-edilitard a zonei in care se afl terenul = 0+0,5 (pentru fiecare din utilititi se face o insumare) ~ caracteristicile geotchnice ale terenului = 0,5+1,5 - gradul de poluare si ambianfa de amplasare = 0+L - restrictii de utilizare a terenului = 1,5+0,5 Metodologia de aplicat este utila. Se consemneaza si cxistenta unor carente sica urmare rezultatul se comparé cu pretul pietei, intrucat aplicarea ca baza de calcul porneste de la o valoare conventionala, iar suma coeficientilor de corectie este limitati. 2.2.3. Metoda de evaluare dupa pretul piefei, in care esential pentru aplicarea sa corectd este crearea unui sistem informational care trebuie si indeplineasca urmitoarele condifii: ct mai larg desffisurat ca surse, operativ, analitic si ugor verificabil. Pe baza informatiilor culese se intocmese grile de preturi care si aiba in vedere factorii si cauzele de influent prezentate in partea introductiva. Se poate spune cii aceasti metoda consti in a determina valoarea unui teren dupa pre{ul de vanzare-cumparare al altor terenuri prin calcularea mediei pe zonii (regiune). Cazul tipic de evaluare dup’ aceasti metoda fl formeazi evaluarea dupa pretul medin la hectar pe fiecare categorie de pamant (arabil, fanete, paguni). Lucrarea de evaluare presupune cateva operatiuni si anume: determinarea suprafejelor dupa natura si calitatea lor; determinarea valorilor pe fiecare categorie si clasii; determinarea valorilor totale; veriticarea rezultatelor prin comparatie cu valoarea altor proprietati evaluate. La determinarea valorilor medi, de regula, se iau in considerare date pe cat mai multi ani in urma (5 - 10 - 15 ani) de vanzare in parcele mici gi mari. De Subliniat este faptul cd o importanti deosebiti o are, in cazul acestei metode, Operatia de clasificare a terenurilor dupa natura si calitatea lor, ce au la bazii studii 19agropedologice gi alte documente oficiale, Pentru mai multi siguranté, este necesar ca valoarea dupa pretul pietei sa fie comparata cu valoarea dupa venit, urmand a face rectificarile care se cuvin, sau ludm ca baza media valorilor comparate. in general, aceastd metoda utilizeaza criteriul ce se recomanda, de fapt, pentru determinarea pretului sau costului real de procurare a unui bun (obiect) cu valoare de inventar inscrisa in contabilitate. in consecinta, putem concluziona cd aceasti, metodi are in vedere determinarea valorii de achizitie care in practic se poate obtine: + dupa prequl de cumpérare-vanzare a pimantului, la care se adauga si cheltuielile de contractare, transport, taxe, avocat §.a; + dupa costul de productie sau costul de punere in valoare ce presupune cheltuieli (de pilda, cind se fac defrisiri sau se aduc amenajari durabile); + dup suma platiti celor interesati ca renta viageri, ce se stabileste dupa formu C= Rips [1-1/1 +p)"} in care: C= valoarea rentei finale AJ = renta viagerd (costul de intretinere x p) p= %, dobinda medie pe piata n= numir de ani cat se socoteste plata rentei 2.2.4, Metoda de evaluare dupa venit consta in a determina valoarea pimantului cu ajutorul venitului siu net (produs net), capitalizind acest venit cu dobiinda medie de pe piatd, obtinandu-se o valoare de randament. Formula dupa care se calculeaza este: Vr = (Pax 100)ip in care: Vr = valoarea de randament Pn = produsul net p=", dobanda medie pe piata * Produsul net se determini pe baza datelor contabile, iar in lipsa acestora, pe date statistice sau alte informatii, El se determina scizind din produsul brut cheltuiclile de exploatatie, Se recomanda a se face media produsului net pe mai multi ani (la chiar 20 de ani). + Produsul brut se determina pe cale directa, cénd el rezulta din contractele de arendare, san pe cale indirect’, prin ealeule rezultate din procesul de productie. Ca metodologie de tucrn in determinarea valorii de randament ce are in vedere panxantul incadrat ca element de productie in cadrul unei exploatatii precizim: se determin mai intai valoarea de randament a intregii exploatatii 20sidin aceasta se deduce apoi valoarea de randament a solului. Deci se calculeaza produsul net (venitul net al exploatatiei sau renta totala a exploatatiei) si se capitalizeaz& cu dobinda medic obisnuita pe pial’, objindndu-se valoarea de randament a intregii exploatatii, Din aceasti valoare se scade valoarca capitalului de exploatare si se obtine valoarea de randament a capitalului domeniului. Daci din aceasta valoare se scade mai departe valoarea cladirilor, imbunatitirilor ftnciare, a plantafilor, se capzitd valoarea de randament a solului dupa formula: Vis = Vrexpl. - (Veap. expl. + Veladiri + Vimb.func. + Vplant.) * Mention faptul cd venitul unei proprietiti se objine atunci cand se lucreaz jn regie sau aceasta se arendeazi. in primul caz. venitul este alcdtuit din renta funciard si beneficiul de exploatatie, iar in al doilea caz, din suma ce reprezint& yaloarea locativ a pamantului. Pamantul poate fi exploatat in regi¢ sau in dijma. jn ambele cazuri enuntate, se calculeazi mai intii venitul brut si cheltuielile de exploatare, din care, prin scidere, se obtine venitul net. Produsul brut se determina din evidenta contabila, ca produs brut anual sau produs brut mediu pe mai multi ani. Dispunand de valoarea produsului brut gi cheltuielile de cxploatare, obtinem produsul net. Odatd aflat produsul net, se poate calcula valoarea de randament dupa metodele prezentate gi anume: se va juera fie cu renta pamantului, fie cu valoarea totalé a randamentului, astfel: a) din produsul net total ce se consider’ ca renta totala a exploatatiei se scade treptat dobanda capitalului cladirilor si a celui de imbundtatiri funciare, a plantatiilor sia capitalului de exploatare, rimAnand in cele din urma renta solului, care sc capitalizcaz si va da valoarea de randament a pamantului; 6) produsul net al proprietitii se capitalizeaza cu dobanda medie de pe piata sise obtine valoarea de randament a intregii proprieti{i, din care sciz3nd apoi valoarea estimativa a cladirilor etc. se obtine valoarea de randament a solului. Aceasti metodii este destul de greoaie, mai ales atunci cand nu dispunem de date contabile. Metoda prezentati are ins unele neajunsuri si anume: capitalizarea cu dobinda a produsului net este foarte variabila si diferit de la o institutie bancara In alta si de la o regiune Ia alta; tine seama numai de valoarea productiei trecute sinu de cea actuala (cu noi tehnologii); produsul net depinde si de management, 2.2.5. Alte procedee In practic& se mai utilizeazi procedee de evaluare dupa: * posibilitatile de crestere a animalelor (de munca si renta); + venitul calculat de organele fiscale, norme agropedologice, asigurari, Sarantii, institutii bancare.Capitolul II - | . EVALUAREA LUCRARILOR DE iMBUNATATIRI FUNCIARE 3.1, Aspecte generale In aceasta categorie intra toate lucririle de duratd ce se executd in vederea amenajairii si imbunatatirii funciare a unor terenuri agricole. Aceste lucrari ajuta la sporirea productivitatii, apara terenurile si culturile de pagubele pe care le aduc degradirile produse de unii factori ai naturii, contribuie la reducerea costurilor de productic. Au un caracter de permanenta si sunt amortizabile. in aceasta categorie de lucriri intra: drenajele, irigatiile, indiguirile, plantarea terenurilor degradate, crearea de drumuri etc. Mentiondm ci toate lucrarile de ameliorare a solului ale cro costuri nu sunt supuse amortizarilor (ex.: defrisiri, astuparea san{urilor si gropilor .2.) intra direct in valoarea pimantului 3.2. Metode de evaluare Lucrarile de imbundtatiri funciare prezinta o durabilitate indelungata, solicit investitii si cheltuieli mari pentru executarea si intretinerea lor. Metodele de evaluare mai utilizate au in vedere: 3.2.1. Costurile de infiintare (de constructie), din care se scade apoi cota de amortizare pana in anul cand se executé evaluarea, Cota de amortizare se calculeaza pe baza relatiei: a=Cin in care: cot amortizare -apitalul investit n= durata lucrarilor de imbunatatiri funciare, iar valoarea lucrrilor de imbunatatiri funciare (Vif) la data evaluarii dupa formula: Vif=Ci-nxa in care: = capitalul investit numiarul de ani scurs de la efectuarea lucrarilor a@=cota anuald de amortizare ci 3.2.2. Costul de reconstructie, in situatia in care vrem si reactualizim valoares lucrarilor de imbunftitiri funciare efectuate. in aceasta situatie se intocmesc devize de lucriri la costuri actualizate pentru a determina valoarea lucrarilor respective, din care se scade apoi cota de amortizare de la efectuarea lucrérii si pana la data la care se executa evaluarea.3.2.3. Venitul pe care i! aduce in plus; adied dupa valoarea de randameat. ‘Acest calcul presupune si cunonstem produsul net al parcelei in zona, atat inainte de exccutarea lucririlor, c&t si dup executarea lor, iar diferenta intre aceste dowd Venituri se capitalizeazd cu dobinda medie de pe piata. Metoda de evaluare cea mai recomandatd ramane totusi dupa cheltuielile de infiintare. ce are la bazi devize pentru plata lucrarilor executate, a materialelor prelucrate, a utilajelor folosite, a ‘muncii executate, dobinzile capitalului angajate, evaluarea daunelor suferite de culturi pe timpul cat s-au executat lucrarile $.2. Problema evaluarii lucririlor de imbundtitiri funciare prezint mult mai multe te fati de cele redate mai sus. Ea este diferita si specifica pentru fiecare categorie de lucrari efectuatd. Apreciem ci, in etapa actuald, nu este rezolvata problema criteriilor de stabilire a cotelor de investitii aterente lucrarilor de jmbunititiri funciare (terasiiri, drenaje, irigatii etc.) ce trebuie incluse in valoarea pmintului si cum se recupereaza in cazul reconstituirii dreptului de proprictate sau vanzirii piméntului respectiv. Capitolul 1V EVALUAREA PLANTATHLOR DE POMI RODITORI* 4.1. Aspecte generale Evaluarea pomilor se face in stransa legaturi cu perioada lor de dezvoltare side produetivitate ce se incadreaza in stadiile + pomi tineri neproductivi (ani fird venit); + pomi cu productie crescfind’ (ani cu venit cresedind); * pomi cu productie stationara (ani cu venit stationar); * pomi cu productie descrescinda (ani cu venit descrescand); + pomi cu productie slabi (ani eu venit slab). inainte de a incepe operatiunile de evaluare, este necesar a determina stadiul de dezvoltare si de productivitate al plantatiei respective, iar pe baza datelor statistice anuale s& stabilim productiile medi pe durata de viata a pomilor. in literatura de specialitate exist de regula date, medii privind varsta si productia pomilor roditori pe specii si soiuri, Aceste date privese: durata medie de vial peani, durata perioadei de nerodlire (ani), durata in ani si productia medie anual e perioada de viati nominalizata mai sus. Pe baza acestor date se stabilese Perioadele de productie si recoltele medi * Miron si D. Ticulescu - Evaluarca planatiilor de pomi roditori, 1942; N. Constantinescu - Productia si vatorificarea fructelor in Roménia, 1934. 23sta lal a [i fol 6 fe [else [str |e z Ta masa] ew | ev | snaaa | ena [uy | aay foun [ey |Snaay feu | uy pox ad are) imjmoreysed | pads | a9 ‘mpep uy nianpoig | amvemtyanpoug | sung yionparg | ewtumm edanperg | vareysuq | eazeoty | epednig| aN 24Pe baza acestor date se determina productia medie totali, productia medie jan buni, productia medic anuala pe ani buni si rai, ‘Durata de viata si caracteristicile de productie sunt diferite pe specii si in cadrul acestora in functie de portaltoiul folosit la inmultire. Acesta poate fi obtinut prin simanfa sau pe cale vegetativi si se noteazi astfel: V.VM. - vegetativ yigoare mare; VS - vigoare slab; ivb - inmultire vegetativa prin butasi. Pentru orientare prezentdim datele: Durata Durata de viata in ani | Ne} Specia | Port- medie |Perioada| Ani de din care perioada de st: altoi | de ving’, | denero- | rodire [crestere a] productie | declin i | dire productici| maxima 3 3 7 3 9 franc 7 7 25-34 | 3-4 wM 4 4 14-19 2 wm 3 3 ios | 2 ws 2 2 714 1-2 2| Par | frane 6 5 27-36 | 34 3| Gutui | gutui 4 6 1216 | 23 4] Prun | franc 3 5 i824 | 23 S| Cites franc s 6 22-26 23 6| Vigin | franc 4 5 18-24 2 7| Cais zorzar 4 4 ed L 8 | Piersic | frane 4 4 79 1-2 9} Migdal | franc 4 5 19 12 10 | Alun | select 5 5 1323 | 2 Mi | Nuc select i 10 35-45 a 4,2. Metode de evaluare** Pentru efectuarea operatiilor de evaluare a pomilor roditori, este mai int necesar a cerceta in evidenta contabila (sau determinata in timpul evaluarii) productiile obfinute si cheltuielile aferente. in livezile mici, aceste date pot fi adunate pe fiecare pom, bucatd cu bucati, iar fn livezile mari pe plantatii, pe grupe de pomi dupi specie gi varst’. Principalele metode de evaluare sunt: dupd costul de producti, dupa valoarea de randament (venit), dupa pretul de vanzare. in afara de aceste metade, literatura de specialitate mai are in vedere si altele cum ar fi: dupa valoarea venalii (pretul de vanzare - cumparare), dupa grosimea tulpinii pomului (daca se poate determina raportul dintre grosimea pomului, productie si venitul sau), dup’ fegiunea unde se cultiva si grosimea pomului, metoda punctelor (ce se acordi udndu-se in considerare productia mijlocie a pomului in plin rod, varsta real’, ** upd Dumitru Ticuleseu - 1946 25numarul de ani cat mai are de trait pomul respectiv, valoarea lemnului la virsta miaximi etc.) si alte metode mai mult sau mai putin greoaie in cea ce priveste culegerea datelor necesare determinitilor valorice 4.2.1. Metoda evaluarii dupa costul de productie are in vedere totalul cheltuielilor ficute de la plantare pan in momentu! evaludrii pentru pomii tineri sau pana cand valoarea productiei acoperd cheltuiclile pentru pomii dati pe rod, in consecinta, pentru aplicarea acestei metode se determin: cheltuielile de plantare, cheltuielile antale de intretinere (de exploatare), valoarea recoltei anuale incepind cu anii de tinerete, numarul de ani pana ce pomul intr’ in productie si procentul dobanzilor la capitalul investit in activitatea de culegere a acestor date trebuie retinut faptul ca la plantatiile pomicole valoarea pomului dupa costul siu de productie este egala cu marimea costurilor de productie la care se adaugd o valoare estimati de acoperire a cheltuiclilor de infiintare a plantatiei respective. Valoarea este in continua crestere pani in momentul cand pomul, prin productia sa, acopera cheltuiclile anuale de productie, dupa care valoarea pomului se menjine constant3 pe tot timpul productiei, Deci pind se ajunge numai la valoarea lemnului (defrisare), plantatia suferd pentru acoperirea cheltujelilor de infiintare un amortisment. Cota anualé de amortisment este previizutd in eviden(a contabila si se calculeaza dupa cum urmeazii: a= (Val. max. - Val. lemnedui)/n in care: cota anual de amortizare nr. de ani de declin pana se ajunge la o valoare egal cu a lemnului (V+RiyT in care: V’= valoarea de inlocuire sau initial’ R = valoarea lucrarilor de modemizare r= valoarea lemnului T= durata de exploatare sau de serviciu Datele de baz pentru determinarea cheltuielilor (de plantare si exploatare), precum si a Veniturilor realizate pot fi luate din evidenta contabild sau se stabiles¢ dupa caz, in timpul efectuarii operatiilor de evaluare. intrucdt pentru evaluarea pomilor pe rod dupa aceast metoda se iau in calcul si date care nu sunt cuprinse in evidenta contabild, este necesar a face urmitoarele : precizari: * Cheltuielile de infiintare a plantatiei se determina pe baza costurilor privind efectuarea lucrarilor de amenajare a terenului, procurarea materialului! siiditor necesar si a altor materiale, plantarea pomilor, lucriirile de intretinere,, 26care sunt diferite in functie de sistemul de cultura (clasic, semiintensiv, intensiv, superintensiv). . _. oo. La calcularea acestor cheltuieli trebuie retinut insa faptul ci dobanda se socoteste pan’ la intrarea pe rod a pomnilor sau pind in momentul evalulrii dact pomil nu au ajuns in pertoada de producti asigurata. Avand in vedere precizarea Femai suis, pentru determinarea valorii capitalului investit este necesar a calcula aceste influente utilizand formula: cmc" in care: C= valoarea capitalului investit, care va deveni egal cu ,,c* dupa ,.n* ani c= cheltuielile de plantare umérul de ani de la plantare pana la data evaluarii p= procentul de dobanda aferent capitalului « Cheltuielile anuale de fntretinere (exploatare) sunt evidentiate in devizele de cheltuieli stabilite pe baza tehnologiilor aplicate. Aceste cheltuieli le notim cu,,i*, iar capitalul corespunzator (1) aplicdnd dobanda anuala (p) se calculeaza dupa formula: [= ip Cu dobanda compusa pina in momentul evaluarii, daca plantatia este tina sau pani cfind di productia asigurati, dacd pomii se afla in plind productie, dupa nani acest capital devine egal cu: In= itp ('- I) formula care sta la baza calcularii valorii acestui capital (In) la data evaluarii Rejinem si faptul cd la calcularea cheltuielilor de plantare gi de intretinere se iau in considerare atft alte cheltuieli (amortizarea capitalului investit, asigurarea si resursele, cot parte din cheltuiclile generale, impozite 5.2.) cat sidobanda capitalului investit (capital funciar, capital de exploatare). + Valoarea piméintului ocupat de pomi, Se determini ludnd in calcul fie dobinda cuvenita valorii piméntului, fie arenda locului. Suprafaja folosita de pom se determind tinfnd scama de mirimea coroanci, intinderea ridacinilor si suprafata influentata de umbra fiecdirui pom. Valoarea totala a capitalului funciar pe care il notam cu P calculat cu dobanda. aferentd (p) va deveni dupa ,.n“ ani egal cu: Pn= P (p" - 1); retinem ci valoarea pamantului ocupat de pomi (P) calculat, dupa arendi (a), este egala cu: P=alpDaca facem o evaluare mai putin riguroasi, in acest scop, in efectuarea calculutui, putem scddea din arenda locului 25-30% pentru culturi intercalate, restul reprezentind arenda locului (la plantatile tinere). * Valoarea recoltei in perioda de tinerete a pomilor se calculeazi pornind de la o valoare medic anual a productiei de fructe in toata aceasta perioada (Ge , 1 ani). Acest venit (v) corespunde unui capital (V) care supus, de asemenea, Gobanzilor acumulate devine: V=vp(p"-1) Recapi ind cele prezentate gi relatiile formulate prin precizarile expuse mai sus, evaluarea plantafiei luate in studiu dupa valoarea costului de productie pe care o notim cu E se poate determina utilizind formula: E=Cp"+1(p"- 1) + Ppt-1)- ip" - 1) sau dind factor comun objinem: E=p" (C+I+P-¥)-(1+ P-V) in care: E = valoarea costului de productie dupa ,.n* ani C= valoarea cheltuielilor de plantare (costul de investitie) aloarea cheltuielilor de intretinere = i ‘P= valoarea piméntului ocupat de pon V=valoarea recoltei de fructe V/p p= procentul ce se obtine depunind bani la banc Ca elemente de sprijin, redim mai jos date utile calcularii si evaluarii ‘p pluntajiilor de pomi dup metoda costului de productie. Material sditor folosit, Distanja de planiare Sortiment Calis Specia Grupa Norma | Rezervi | Picheti | fntre | Perind de soiuri bc sha | 3% boc rinduri Poraloi Mir Standard 1.250 » 00 40 20 M 106 Mir Spur ids | 2083 | 62 | 100 | 32 | 15 3 Mar Spur EMIX 3340 10 1.300 30 10 2 M 106 Par-Gutui ‘Soiuri/Gutui cco 500, 40 30 4 Piersic-Visin Soiuri/Franc 40 400 45 3,0 4 Prun-Cireg SoiwivEranc | 500 | 18 | 30 | so | 40 5 Cais-Migdal Soiuri/Franc a4 10 200 60 50 4 ‘Nue-Castan ‘Soiuri/Franc 125 4 125 80 # Mur - Coactz, Butasi in rod 2223 bu 100 1s 2 Aeris Butasi in rod 4000 120 100 10 2 Zaveu Bung 8000 | 240 | 100 1p 2 Cipgun Stoloni sooo} 1.700 | 190 02 1 2842.2. Evaluarea plantatiilor de pomi dupi valoarea rimasi (Vr) Se utilizeaz’ formula: Wea (WUT) xn incare: Vi = valoarea de investitie T= perioada de exploatare a pomilor, exprimata in ani n= numarul de ani cft a fost exploatati plantatia, de la intrarea pe rod gi pind J data evaludrii sau numérul de ani rimasi de exploatare, de la plantare pind {a iegirea din productie. La speciile pomicole se evalueaz gi masa lemnoasi, mai ales trunchiul (nue, vigin), ce se considera valoarea recuperati si se scade din valoarea rimasi. Astfel: Ve = [ (WUT!) x n] - Vn in care: Vm = veloarea masei lemnoase recuperati. 4.2.3. Evaluarea plantatiilor de pomi dup metoda valorii de randament Se calculeaz4 mai intai produsul brut al livezii sau al pomului estimat, din care se scad apoi cheltuielile de productie si se obtine produsul net. Acesta se capitalizeazi cu dobanda medie de pe piati si se capatd valoarea de randament a plantatici sau a pomului de estimat. Produsul net mediu se calculeaza pe mai multi ani folosind formula: Pr: net med. = [(R, + Ry + ..Ry)/n x (pry + pry +... pr) In] ~ (chy + chy +... ch,)/n in care: R= recolta anuala pr= pret mediu anual ch = cheltuieli medii anuale n= numir de ani de exploatare a plantatiei Aceasti relatie se poate prezenta gi sub forma: Pr: net med. = {{(R, x pry) ~ chy] + [( RX pry - chy] +... + [(R,, x pry) = ch,Jy/n Rezulti ca fiecare factor (R, x pr,) reprezinti produsul brut al anului respectiv, iar ((R, x pr,) - ch,] reprezinta produsul net. Pentru o mai exact evaluare, produsul net se calculeaza pe cel putin 5 ani din urma. O alta metoda imparte productia pomilor in trei perioade (tinerete, productie maxima, declin) gi calculeaz& o rent mijlocie (produsul net mijlociu). 29Se calculeaza deci valoarea rentei de la inceputul perioadei de recoltare sj se deconteazi in prezent. Valoarca reniei (Vr) la inceputul perioadei gisim dupa formula: Vir = vip (1 - Lip") Daca inmultim rezultatul cu factorul 1/p" gisim valoarea corespunzatoare zilei in care am efectuat evaluarea. Semmificatia literelor din formul’ este urmiitoarea: Vr = valoarea rentei r= renta medic (venit mediu) p= procent de capitalizare n= numa ani corespunzator fiecirei perioade m= numarul anilor din momentul taxarii pani la inceputul perioadei. Daca inceputul perioadei corespunde chiar cu ziua in care vrem si socotim valoarea, atunci m = 0, iar factorul I/p™ = 1 Dupi aceasta metodi, in calcularea rentei se porneste din momentul in care valoarea fructelor (produsul brut) acoper’ cheltuiclile curente de exploatare .2.4. Evaluarea plantatiei de pomi dup pretul mediu de vanzare - cumpiirare si dupa pretul de vanzare in primul caz, se pomeste de la pretul mediu pe piatd pentru vinzarea altor livezi similare din care se scade valoarea medic a pamantului ocupat de pomi si riiméne valoarea livezii in sine, care se repartizeaz pe fiecare pom. Evaluarea pomilor dup pretul de vanzare se foloseste la pomii din pepinierd vanduti la valoarea lor de achizitie, ca material sditor si la pomii batrini care se vand dupa calcularea valorii lemnului. Capitolul V - EVALUAREA PLANTATIILOR DE VITA DE VIE 5.1. Aspecte generale Plantatiile de vit de vie prezintd unele caracteristici care le apropic de plantajiile pomicole, dar exista si unele legituri care le apropie de culturile agricole. Ca urmare, existi analogii cu multe dintre metodele de evaluare practicate in domeniile mentionate. Aceste caracteristici fac ca evaluatorul s8 {ina seama in principal de: - situafia in care se afla plantatia de viti de vie supusa evaluarii, in sensul daci ea se giseste sau nu pe rod. O vie, din viti altoiti, incepe si produca din 30jl al I1I-lea de la plantare, rodeste bine chiar din anul al [V-lea si poate avea Myurati de productie de 20-30 de ani si chiar mai mare (43-48 de ani); oe daca viile se tefac in mod regulat, prin completarea golurilor, lucrarea nu se amortizeaz’ sau, mai bine zis, o vie (odatd evaluat’) se mentine in inventar fvacea valoare tot timpul duratei sale de produetie si daca, fntre timp, nu intervin ste eauze externe care sa-i afecteze mersul normal. In consecin{4, cheltuielile facute cu completarea regulata a golurilor intr-o vie pe rod se trec la cheltuielile anuale de productic, flirt ca ele sii modifice simlitor produsul net pe ace! an; «in evidenta se tree separat valoarea pamantului, valoarea plantatici, valoarea constructiilor din plantatic. La efectuarea operatiilor de evaluare este necesar si se {ind seama gi de capitalurile specifice unei exploatatii viticole gi care sunt: 5.1.1. Capitalul piméant (funciar) depinde de natura si valoarea pimantului ocupat de vie. El cuprinde deopotrivé ameliorari neamortizabile (defrisiri, sffirimarea stancilor, nivelari s.a.) si amortizabile (Iucrari de imbunatatiri funciare). In numeroase cazuri, valoarea terenului este foarte scizuta fati de suma cheltuielilor pentru ameliorari. in consecinti, la cumpararea unei vii, in pretul de cumpérare este cuprinsi atit valoarea terenului in sine, ct si valoarea de amenajare a plantatiei (capitalul de infiintare), Aceste doud capitaluri se analizeazii separat, intrucdt pamantul nu se amortizeazii, ci numai lucrarile de imbunatatiri funciare, precum si capitalul de infiintare a plantatiei ce trebuie amortizat, intrucat el este o investitie care trebuie recuperata. De mentionat este i faptul ca intregul capital al pamantului incarcd exploatarea plantafei de vie cu o doband de capitalizare care sti la baza calculirii arendei. De asemenea, se tine seama ca valoarea pimintului depinde de marimea suprafejei, imprejurarile economice, faima podgoriei, masurile fiscale 5.2. De regula, se poate distinge o valoare viticola cuvenita cerintelot decultivare a vifei de vie si o valoare agricolii, adic& acea valoare pe care 0 diterenul cultivat cu orice planta agricola. Aceste doua valori pot fi egale in situatin cultivirii viei pe terenuri plane, de ses. Valoarea viticol’i creste totusi in perioada de prosperitate viticola si scade sau se apropie de valoarea agricoli {in perioade de criza. Ca urmare, se recomanda determinarea unei valori normale rezultate din salcularea unor valori medii pe o perioada de timp ct mai indelungata, pentru se uniformiza diferenticrile 5.1.2. Valoarea plantatiei este data in principal de capilalul de infiintare a Plantatiei si cuprinde cheltuielile ficute cu pregitirea terenului, procurarea, plantarea si ingrijirea vitelor in primii 2-3 ani de la plantare. Ele se grupeazi in. ‘heltuicli de infiintare a plantatici si cheltuieli de intretinere in anit I, II si IIL 7 31Pentru determinarea acestor cheltuieli se culeg datele necesare din, evidenta contabilé si care se insumeaza astfel, Ne] Categoria Cheltuieli directe Cheltuieli) Tort ext| de lucra | Mate-]Mano-] Lucrari| Trans-| CAS+ [Total] indirecte | che} riale | per | meca- | porturi| cote tuieli nice salariagi | 4 1 z 3 4 5 6 7 Pregitirea terenului Tofiintarea lantagiei relinere dotare dc. anul F t nul Ti nul UL Total A+B+C | 7 J Sistem sustinere ‘si construct ‘Foral cheltuieli 8 9 >I a\ | D>) Valoarea total a plantatiei este data de: * Capitalul plantagiei, ce cuprinde capitalul de infiintare a plantatici de viti de vie pana la intrarea pe rod, valoarea inventarului de susfinere a viei sia constructiilor aferente. a) Capitalul de infiintare a unci vii are in vedere, aga cum s-a subliniat, cheltuielile acute cu pregatirea terenului, procurarea, plantarea si ingrijires vitelor in primii 2 sau 3 ani de la plantare. Aceste cheltuieli se grupeaza in: + Cheltuieli de infiintare a plantajici, ce cuprind: valoarea vijelor altoite, a picherilor, a ingrisimintelor: costul lucririlor de desfundat si nivelat; plats zilelor - munca cfectuate pentru nivelat si pichetat (15-20 de zile); facutul gropilor (10-25 de zile), plantarea odata cu mocirlirea, fasonarea vijelor, musuroiatul $.a. (30 de zile). Distanta de plantare intre rinduri este de regula de 1,5-2,5 m si de 1,0-12 m pe rand, asigurandu-se o densitate de 3.340-6.650 vite la hectar. * Cheltuieli de intretinere, care sunt evidentiate pe ani, pe baza de deviz de lucrari. Nr | Lucriri [UM ‘Anull ‘Anul ff Amul crt. Volumul [Cost | Volumul Cost | Volumul | Cost lucritilor Iucrarilor lucricilor 32Valoarea muncii se socoteste dupa pretul mediu pe zi, iar a materialelor si iyrirlor mecanice Ia preful pile. Valoarea acestor lucrar se include in costurle feinfintare @ vei. La total cheltuieli se calculeazat dobanda aferenta acestui capital. b) Capitalul inventarului cuprinde: magini, unelie si altele, precum si sistemul de sustinere, ce se evidentiazi separat atunci cAnd se prevede si gmortizarea lui. Tele se evalucaza bucati cu bucatd sau pe grupe si cuprind: masini si unelte de exploatare, aparate si instrumente de vinifieatie si incarci capitalul cu amortizare, reparatii si dobanda. Inventarul de sustinere este diferit in functie de sistemul de conducere a vitei de vie. De reguli, se utilizeazA spalieri u cdror valoare de inventar se amortizeazi pe timpul duratei vie socotitd in medie la 30 de ani; la un heetar de vie sunt ocesare urmiatoarele materiale: stalpi (bulumaci) - circa 140-200 de bucii,stalpi tnijlocagi - 1.000-1.500 buc., sirmé 2,5 nvm (doua fire), la spaliere - 15.000- 0,000 m gi sirma 3,5 m/m un fir la spalier (jos) - 7.500-10.000 m. Se va avea in vedere c& trebuie si se asigure si o mici rezerva de sirma pentru ancore (groutatea sfirmei poate fi socotita 100 m a 2,5 m/m (grosime) = 3,8 kg; 100 ma3,5 mim (greut. 5,4 kg); ancore - 140-200 buc.; copci pentru prins sirmele - 8-10 kg. Stalpii pot fi de beton armat, sine sau fevi. Valoarea spalierului cuprinde si valoarea muncii depuse pentru instalare. Calcularea amortizirii spalierilor se va face in functie de durata lor sau dupa durata viei, iar dobanda capitalului investit - la cursul zilei. o) Capitalul constructiei cuprinde: crama, pivnita, sala de sortare gi alecteazi capitalul plantatiei cu amortisment, cheltuicli de reparafii, asiguriri, dobinda capitalului investit. Evaluarea acestui capital se face dupi metodele descrise in capitolul respectiv. 5.2. Metode de evaluare Datele de mai sus sunt necesare pentru desfisurarea operafiunilor de evaluare avici, ce se realizeaza dup& mai multe metode si anume: 5.2.1. Evaluarea dupa costul de infiintare se impune indeosebi la inventarierea plantatiei ca patrimoniu. Costurile de infiintare cuprind: a) Cheltuieli de infiinfare (de plantare, de intretinere) 4) Amortizarea (inventar pe 2-2 ani) c) Dobinda (la capital pamant, capital consiructii, capital inventar, capital infiintare plantatie) 4) Riscuri (la material siditor de vifé ultoita, cca 10% s.a.) Evaluarea dupa costul de infiintare se face dup’ mai multe procedee ce se deosebesc intre ele dup modal in care se socoteste dobanda Ia capitalul investit 33si ce clemente se introduc in costurile de infiintare. Toate costurile au la bazg devizele de lucrari la care se adaugi dobinda capitalului investit si arengg pamintului, Dobanda se cumuleaza la capital si se capitalizeaza. Dobanda capitalurilor se socoteste simplu sau compus pe 2 sau 24% ani. in mod practic, dobanda se socoteste la capitalul efectiv investit. Daca se foloseste dobanda compusa la evaluarea costului de infiintare (K) se are in vedere totalul cheltuielilor din anul I (A), anul II (B), anul IIT (C), utilizind formula® _ Ka [(Axph' + Bxpt +. + Rx (p"- Up in care: n= ultimul an al perioadei de nerodire (tinerete) si primul an al rod cazul nostru, n = 3; p= procent (%) dobanda; R= renta medie anuala a pimantului pierdut& din cauza intrarii r a plantatiei pe rod (pe timpul cfnd nu este pe rod). Justificarea acestei formule consta in faptul ca plantele lemnoase, in general, Tu prezinta productivitutea lor decat in decursul unui timp determinat de la plantare, in care timp cheltuielile, initiale si anuale, de cultura se vor cumula an de an. Plantatiile intrate pe rod reprezinta, deci, un capital investit - direct - si un capital - indirect - investit in functie de pierderea sau sciderea beneficiului funciar al terenului, care este ocupat gi sustras culturii obignuite. Fie s), 5,8... sd, cheltuiclile anuale facute in perioada neproductiva, la o anumita renti (r), pe durata (d); acumularea lor final’ si capitalul direct investit la inceputul primului stadiu productiv (A,) e reprezentat prin A, = 8, (Itr]t! + 5, (+n)? + 83 (Lr)? +... +8 Daca beneficiul funciar anual notat cu este pierdut sau diminuat pe intreaga perioada, atunci devine: A, = b (Itty si reprezint investitia indirecta. Suma A, + A, reprezint& costul total al plantatici de Ja plantare pind in momentul rodirii. Din costul de productie se scade valoarea eventualelor productii ale viei sau culturii intercalate. Costul se calculeazii la hectar si se poate repartiza pe bume. { in toate actiunile de evaluare se are in vedere cii durata de viata unei plantatii de vie este de maximum 39-46 de ani, din care 2-3 ani de nerodire (tinere), 35 40 de ani perioada de rodire, 2-3 ani declin. * Nicole V: Economia Rurale, Agrotimesia e Computisteres Agrares, Torino, 1927. uMfectuarea calculelor avem in vedere ca la vie amortizarea se determina pe toala perioada sa de productie, Deci valoarea unei vii va fi egaldi in Sostul de [a sfirsitul anului II de ta plantare, din care se scade de atétea ori ve anual de amortizare cti ani s-au scurs de la inceperea rodirii pad in anul cole pe se face evaluarea. In caz de distrugere a unei vii sau butuc, viticultorul ate pretinde, pe ing’ suma ce reprezinta costul de productie, un plus de yaloare pentru castigul ce |-a pierdut in primii ani de nerodire a vijei de vie. 5.2.2. Evaluarea dupa venit const in a scddea din produsul brut cheltuielile de exploatare pentru & afla produsul net, care este tot una cu venitul sau renta viei, Produsul brut se compune din valoarea productiei (recolta), precum si din \aloarea produselor accesorii (ce reprezinta 2-3% din valoarea productici brute) Prin cheltuielile de exploatare intelegem suma cheltuielilor depuse timp de un an in vedetea obinerii unui produs si sunt cuprinse in devize tchnologice de jucrri. Produsul net reprezinti de fapt suma cu care a fost valorificat capitalul proprit. investit in vie, ceea ce impune determinarea tui cu ajutorul toeficientului de capitalizare care este (T) la vita de vie, care va fi egal cu produsul net mediu inmullit cu coeficientul 7=/0; 10. C = prn x 10. Deci, valoarea dup yenit a unei plantatii va fi egala cu produsul net mediu (prin) inmultit cu coeficientul 10, adici C=pr.n x 10. Pentru o mai egala evaluare se iau in calcul costurile produsului net mediu pe mai multi ani si se ajunge la 0 valoare medie a viei, numiti ,,valoarea normalii“**, Pentru calcularea produsului net mediu sunt necesare urmatoarele operatii: + aflarea productici medii a viei pe o perioada de cel putin 10 ani; + calcularea pe cel putin 5-10 ani a pretului mediu - productia (valorificati) in stare proaspata sau prelucrata; * calcularea produsului brut mediu (inmultind productia medie cu prejul mediu) + determinarea cheltuielilor medii la hectar (impozite, lucrari culturale, intretinere, cote amortizare ¢.a.); + calcularea produsului (venitul) net mediu. Din produsul brut mediu se scad cheltuiclile medii la hectar (Pb - chni/ha); + aflarea valorii de randament a viei: capitalizand acest produs net cu dobanda medic a pietei. Cu datele de mai sus se determina produsul net mediu pe mai multi ani si S¢ ajunge la o valoare medie a viei numitd valoare normald. in unele situa la evaluare se are in vedere gi perioada de produetie in care seafla via, in aceasti situatie se tine seama de produsul net mediu corespunzitor fiecirei perioade de productie. Se determina, cu alte cuvinte, mai intai produsul brut si cheltuielile corespunziitoare fiecdrei perioade, iar prin diferent se obtine produsul net. Pentru ¢! in cote egale 35Trebuie si avem in vedere si includem in cheltuieli si arenda locului, ase incét prin diferenta intre produsul brut gi cheltuieli si obtinem renta cuvenit, numai plantatiei. 5.2.3. Evaluarea unel vii dupa pretul de schimb - practicata prin stabilireg unui anumit pret de schimb (vanzare-cumparare) pe diferite podgorii. Puniindy- ge problema de a evalua numai valoarea planta(iei, valoarea de schimb trebuje dedusa din media mai multor cazuri, tindndu-se seama de calitatea terenulyj, expozitie, soiuri cultivate, faima regiunii, capacitatea de productic s.a, 5.2.4. Evaluarea dupa valoarea de realizare imediati este indicatd numaj in cazuri de lichidare. 5.2.5, Evaluarea dupa pretul de vanzare - procedcu aplicat pentru vitele altoite ca material sdditor. Se poate aplica si la plantiile producdtoare de portalto} si coarde pentru altoit, precum gi la vitele bitrine a cdror valoare se reduce la valoarea lemnului obtinut. Capitolul VI . EVALUAREA FANETELOR SI PASUNILOR NATURALE Fanefele si pagunile prezinta o serie de caracterist tina seama la evaluarea lor. le care trebuie si se 6.1. Evaluarea fanefelor naturale {in tara noastra, dupa locul lor de amplasare, fanetele naturale se regisesc: pe locuri umede; locuri reaviine; locuri secetoase; fanete de saraturi; fanete de aluviuni s.a. Pe aceste terenuri gisim plante iubitoare de umezealA, cu aparatul foliaceu mult dezvoltat, altele rezistente la seceta sau la terenuri sdraturate. ‘Structura si compozitia plantelor de fanete mai pot fi influentate de compozitia chimica a terenurilor si de gradul lor de afanare. Pe un asemenea teren ingrisat cu gunoi de grajd apare o flora noua, caracteristicd, iar pe cel destelenit se modific compozitia plantelor. in consecinga, compozitia fanetelor cu diferite plante valoroase gi mai putin valoroase pentru hrana animalelor constituie cel mai bun indiciu de apreciere asupra calititii si valorii lor, De reguld, valoarea fanejelor creste in misura in care in compozitia lor predomina plante din grupa leguminoaselor si gramineelor. La noi, fanetele au o recolta de cca 6.000 kg. de fan la hectar. Tinand seama de aceste aprecieri, evaluarea fanetelor se poate realiza * Dupé pretul de vanzare-cumparare practicat in zond, pe baza unei medii calculate pe mai multi ani (5-10 ani). De precizat cd dupa acest procedeu se poate 36bili valoazea pmntului si separat valoarea fanetet sau la un loc. + Dupd recolta probabild si valoarea ei Socotitd la preful piefet lao masa mai mare de recoltd valorificata cu ruptul sau la unitatea de masura, In primul ip, se poate vinde ful inca necosit dupa media mat multor vanzir. inal doilea az, se determina mai inti productia de fan la hectar, iar cantitatea gasitd se ‘gmvuljeste cu pretul mediu pe pial pentru un kilogram de e va avea inst in vedere ca din aloarea astfel objinutd si se scadi cheltuielile pentru transformarea ierbii in fin cosit + Dupd valoarea de randament, ce presupune calcularea mai intai a produsului et (venitul mediu), care apoi se capitalizeazi cu dobnda medic pe piaté. Odata {lati capitalizarea produsului net, inseamna ca s-a aflat valoarea de fandamenta fane(ei, inclusiv valoarea pamantului, Din valoarea astfel cipatata ge scade Valoarea estimativa a terenului si ceea ce rdmane reprezinta valoaica ici. Pentru fanefele cultivate artificial se va {ine seama de prequl de infiinjare sdecvat, costul de productie (evaluarea se sprijind pe recolta si cantitatea realizatd jn raport cu productia planificati). 6.2. Evaluarea pasunilor Se au in vedere caracteristicile prezentate in cazul fanetelor, cu mentiunea cf productia unci pisuni se determina mai greu. Pasunea suferd din cauza cAleatului in picioare al vitelor, solul isi schimba in bine compozitia datorita fecalelor de la animalele care pase, coltul ierbii se regenereaza succesiv, ecea ce nu se intampla cu regularitate la fanete. Ca procedee de evaluare se ulilizeaza raportul dintre puterea de productie pigunii in fn si numarul de animale ce pot fi intretinute pe pasunea respectiva. Dupa aceste raporturi, se considera in general = pisuni excelente, ce dau 5.600-6.000 kg fan si pot tine 2,3-2,5 vite mari ia, + piguni foarte bune, care dau 4.500-5.000 kg fain/ha i pot tine 1,9-2,3 vite + piguni bune - dau 3.500-4,000 kg fanvha si pot tine 1,5-1,7 vite mari; * pisuni rele pentru vaci, bune pentru oi, ce dau 2.400-3.200 kg fan/ha si Pot fine 1-1,3 vaci sau 12-16 oi; * piguni foarte rele pentru vaci, bune pentru oi, cu productie de 1.600-2.200 kg fan/ha gi care pot fine 0,6-0,9 vaci sau 6-8 oi; * piiguni slabe pentru oi, cu productie de 800-1.400 kg fan/ha si care pot tine oi; * pisuni foarte slabe pentru oi, cu productie de 300-600 kg fan/ha si care pot tine 1-2 oi la ha. —_—SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS—SAin literatura de specialitate se socoteste pentru tineretul bovin de 1/2-] ay 0,15-0,20 ha pasune; 1-2 ani - 0,20-0,30 ha pisune; 2-3 ani - 0,33-0,40 ha Pasune: tuna vaca - 0,33-0,50 ha piisune. La oi se socoteste pisunea bund 0.04-0,06 haloais. | mijlocie 0,13-0,17 hwoaie; rea 6,40-1,00 ha. Avand datele de mai sus, se poate efectua evaluarea, folosind una din metodele prezentate la fanete. ‘Venitul pigunilor poate fi socotit si dupa taxa de invoire pentru Vitele la izlaz, De reguli, Ia stabilirea taxei de invoire nu se tine seama de capacitatea de productic a pasunii, ci numai de numarul animalelor invoite. in general, se ig. Grept criteriu la fixarea taxei de invoire la pagunat arenda cuvenita locului, compararea pasunii cu o faneafa sau cu un teren arabil de paioase. Capitolul VIT - | EVALUAREA CLADIRILOR AFERENTE EXPLOATATIEI AGRICOLE 7.1. Elemente introductive Clidirile fac parte integranta din averea oricirei proprietiti agricole gi igi au rostul lor bine precizat in procesul de productie al exploatatiei respective, Valoarea acestor constructii se inscrie conform traditiei si experientei cu 15-_ 20% fatd de intregul capital de exploatare sau 25-45% fati de capitalul domeniului (averii). | Constructiile aferente exploatatiei agriccle trebuie si respecte ca principiu: a se construi strictul necesar si ceea ce se construieste si fie durabil, Cliditile mari, de agrement, cu alte destinatii au o valoare ce se include in capitalul intregului domeniu (averii) din care numai o cotii-parte se include in capitalul exploatatiei si numai in masura in care se foloseste acea cladire. Prin urmare, la evaluare se face distinctie intre valoarea agricola a unei cladiri gi valoarea sa intrinseca. | Un alt criteriu care sti la baza evaluirii constructiilor este acela de a evalua separat constructiile fata de solul pe care il ocup. Mentionim insa ca la valoarea: terenului se va trece, pe lang’ suprafata construita, si suprafata ocupata de gradi (curtea, parcul si gradina, drumurile ¢.2.). Ea se socoteste dupa valoarea terenului arabil in intravilan, la care se adauga si cheltielile ocazionate de amenajares, acestuia Evaluarea clidirii presupune o descriere amanuntita: materialele din care es ficutd; dimensiunile ci; starea in care se gdseste: anul de constructie; durata $ Se are in vedere att scopul constructiei: temelia, zidaria, stilpii de rezistem sialte materiale supuse unor cote de amortisment mai mici, cat si amenajarile 38 jjct tencuiclile, dusumelile, lemnaria, tinichigeria s.a. cu 0 cota de jjsment mai mare. 7 - - ; awortgia de evalua 2 cliitilor se bazeazi peo serie de reglementr i ace ee ive a ciror utilizare se inscrie in stabilirea unei valori tehnice de evaluare investitiei initiale, urmind ca valoarea actualizata sf fie stabilita prin corelare aumqurileprcticae la etapa in eare se face evaluarearespectiva a 7.2. Metode de evaluare jn practicd, pentru evaluarea cladirilor se folosesc mai multe metode de evaluare, din care prezentdm: | . 7.2.1. Metoda indicilor, ce const in multiplicarea pretului de revenire sau ge achizitie a constructiilor prin indici ce reflect conditiile concrete din momentul efectuarii lucrdrii, operdndu-se o scddere ce tine cont de actualitate. Indicii folositi sunt: + indicele de constructic, calculat de MLP; + indicele de relatii beneficiar-constructor, calculat prin conciliere intre acestia; + indicele calculat pe bazi de informatii obtinute de ciitre organizatia expertilor ici. dic prezentati au o valoare orientativa. Ei se dovedesc valabili pentru o aqumiti categorie de lucrari si mai putin pentru alta, neoferind o apreciere unitara ntru calcul. De asemenea, nu reflecta modificarile de ordin tehnologic, ‘materialele folosite in dotarea constructiilor. 7.2.2. Metoda actualitatii, aplicati in general in mod mecanic, are in vedere area tehnicd reali a obiectivului gi din aceasti cauzd duce la subevaluarea constructiilor. Coeficientii stabiliti de evaluare se bazeazi pe durata de viayi a constructici, urmérind o parte a uzurii, care nu corespunde in totalitate condifiilor conerete ale fiectirui caz, La aceasti metoda, aprecierea nu are in vedere lucrarile deintretinere, de calitate, natura materialelor pentru executarea acestor lucrari. 7.2.3. Metoda valorii de inlocuire, ce se bazeazi pe acte normative si pleacd dela stabilirea valorii tehnice, apoi a valorii de circulatie, prin aplicarea de corecfii ce iau in considerare toate elemeniele concrete de conceptie, executie, ‘Saploatare si perspective ale obiectului. 7.24, Metoda pretului pietei se utilizeaza atunci deconstructic si nici venitul real al cladiii, ficumpararea de cladiri. Sebazeaz pe o cunoastere detaliati a preturilor practicate pe pia ‘Sststora, a factorilor de influenta ¢.a 7.2.8, Metoda evaludrii prin comparatie este o metodi folositd relativ rar, rece Se gasesc greu constructii identice. Are totusi utilitate, permitind ind nu se cunoaste costul in regiune se practica vanzarea . a evolutiei — ——“ ‘ENR §S ssstabilirea unor corelatii intre diversele tipuri de construct si posibilitag, apreciere globali a rezultatelor. 7.2.6. Metoda costului de constructie are in vedere utilizarea urmatory); procedeu: se imparte costul clidirii la durata sa probabil’ si se obtine cota an de amortizare; inmultim aceast cot cu numirul anilor trecuti de la constryi pana in momentul evaludirii; scdzZnd apoi produsul astfel obfinut din costal inj se objine valoarea actuala a constructiei dupa costul sau. Aceeasi valoare 5; obtine si daca inmultim numarul de ani care mai sunt pind la amorti completa a cladirii cu cota anuala de amortizare. Cota anuali de amortizare se determina prin relatia: cn Hin in care: ¢ = cota de amortizare Vi = valoarea initial n= numirul anilor de durati a constructici Valoarea actual (Va) in ambele cazuri mentionate se determina in doua m 1) Wa =Vi-(exa) ‘in care: ¢= cota de amortizare a= numarul anilor care s-au scurs de la construire 2) Va=erb in care: c= cota de amortizare b= numérul de ani din momentul evaluarii pana la amortizarea compl (deci a +b =n) Pentru usurarea unor calcule, redim mai jos urmitoarele date*: Durata probabil a constructiilor (date medii) Felul construetiilor Construcfii masive (ani) ‘Constructii ugoare (a Case de locuit 120-180 70-100 Grajduri 90-120 60-80 Patule, magazii 60 40 Garduri 25 1S Cociné porei 50-80 20-30 Cote pasari 60-80 20-30 * Y, Seelhorst - Die Belastung der das Gebdudekapital in der Landvwirdsehafl 40Cheltuieli anuale cerute de 100 capital investit in constructii Locuinte Grajduri Patule (magazie) masive, Jemn, masive, Jemn, masive, lemn, % paianti, % paiant, % | paianta, % % % Durata (ani) 170 80 125 30 175 90 Dobanda 4 4 4 4 4 4 Amortizare 0,37 Mw 0,80 2 0,37 4 0,33 116 0,58 1333 0.25 0.87 Asigurri 0,05 Os 0,05 O15 0.05 015 otal 4,95 642 3,43 7,A8 487 613 De mentionat este faptul ci practic valoarea finalii care corespunde ultimei cote de amortizare ar fi egal cu valoarea materialului ce rezultd la demolarea constructiei (ftird cheltuiclile de demolare). In acest caz, cota anual de amortizare se calculeaza astfel: c= (Vi- Vj, in care: c= cota anuala de amortizare Vi= valoarea initiala a constructiei Vim = valoarea materialelor de demolare n= durata in ani a constructiei 7.2.7, Evaluarea dup venit (chirie) prezinta dou aspecte, si anume: cind se cunoaste venitul; cdnd mu se cunoaste venitul, dar il deducem din valoarea locativa practicata in regiune (media chiriilor platite). In ambele cazuri, veniturile se capitalizeaza cu dobinda medie de pe piata gise obtine valoarea de randament a clidirii, Subliniem faptul c& nu toate chiriile reprezinta venitul nt ce se eapitalizeaz&. Din chirie se scad: taxele, cotele fiscale, cheltuielile de contractare gi altele. Numai ce riimane se capitalizeazi. 7.2.8. Alte procedee Evaluarea se mai poate face: perimetrul patrat de constructie sau perimetrul cub construit. Aceasta metoda presupune caleule anterioare fficute pe zone, mentioniind insii ci orice evaluare presupune descrierea amanuntita a cladirii, indicdndu-se: materialul din care este cut, dimensiunile ei, starea in care se siseste, anul constructici, durata ¢.a. Se au in vedere: corpul constructiei: zidirie, temelie, grinzile si materialele (cota de amortizare mai mica); amenajarea constructiei: tencuicli, dusumecle, tinichigeric, lemnoase 5.a. (cota de amortizare mai mare). Prin evaluare se determina costul de productie, durata, cota de aniortizare. Se adauga si eventualele reparatii. in general, se iau in considerare si terenul de amplasare, precum si dotirile zonale. 4Capitolul VII EVALUAREA INVENTARULUI VIU (ANIMALE DE MUNCA SI DE RENTA) 8.1. Aspecte generale Activitatea agricola se asociaza mai in toate cazurile cu cea de crestere a animalelor. in sistem gospodarese se socoteste, de pilda, ca necesar’ o suprafaya cultivatd de 2 ha pentru o vita mare (de munca sau de renta), respectiv cite { ha pentru cresterea a 2-3 porei si 5-8 oi sau peste 60 piisiri de curte. Evaluareg animalelor se poate face la cele mai mari pe bucatd si pe loturi la cele mici (oj, porci §.2.), tinnd insa o evidentd dupa capete, separat dupa rasa, varsta si sex. Dupa caz, se are in vedere greutatea vie (kg). In lipsa mijloacelor pentru cant greutatea animalelor se poate afla cu ajutorul unor formule stabilite in functie de unele dimensiuni ale animalelor: inaltimea la greaban, perimetrul toracic 5,a, (Vezi capitolul XI) in conditiile cresterii mai multor animale, se calculeaza cote anuale de amortizare intrucat indata ce animalele isi pierd din puterea lor de producti, spre sfarsitul vietii lor, ele trebuic amortizate. Cota de amortizare se calculeazi astfel: se ia valoarea din momentul siu maxim de productie si valoarea lui la sfargitul vietii (dupa caz, valoarea cuvenita ca animal de maceliric) si se scade una din alta. Ce rimane se imparte la numarul de ani cat se socotesc a fi intre valoarea maxima de productie si valoarea de macelirie a animalului, rezultind astfel cota anual de amortizare. in literatura de specialitate exist date care limiteazi durata de exploatare: a animalului astfel: 10-15 ani la cai; 2-5 ani la boi; 4-8 ani la vaci; 2-4 anil 3-7 ani la nd la 4 ani la scroafe; 3 sau mai multi ani pentru vieri, Precizim ins cd ovinele si porcii nu sunt supusi calcularii amortismentelor decat, poate atunci cAnd sunt tinuti pana la o varstd mult prea inaintata. La efectuarea operatiilor de evaluare se au in vedere si pierderile la animale (riscurile la animale) care provin din cauza accidentelor, a bolilor, incendiilor $.8. Riscurile sunt mai mari sau mai mici in functie de genul de animale, de specie, rasa, varsta, de modul cum sunt exploatate $.a. Corijarile datorate riscurilor se fac insd anual, odata cu inventarierea animalelor. Ele se pot incadra in procent ce variazi intre 6% Ia animalele de elita si 2% pentru celelalte categorii. Daca animalele sunt asigurate, cota pentru riscuri poate fi inlocuita cu plata asigurani- Important de retinut este faptul ef, intrucat animalele prezinta gi riscuri, dobi aplicata acestui fel de capital este, de regulii, mai mare ca aceea aplicalh capitaluluil pamant. Deci este necesar ca in cheltuielile din compunerea costuluii de producti¢ val animalelor sa introducem atat dobanda cuvenita cat si riscurile socatite. 42 —g.2. Metode de evaluare tic, valoarea animalelor se evalueazi dup mai multe criterii si anume Evaluarea dupa costul de productie, ce se aplici atunci efind le respective au fost crescute in gospodarie (in ferme). de productie al animalului cuprinde mai multe grupe de cheltuieli; vifelului; a hranei, ingrijirea s.2.; amortismentul constructiilor; inventarul folosit; cheltuielile administrative, de procurare a materialclor; riscurile sau cotele de asigurare; dobanda capitalului investit .a. Cheltuielile se incarca an de an cucheltuielile din anul trecut pana ce animalul incepe si producd (munca, lapte ie), dupa care valoarea lui se menfine constant pnd cing animalul incepe esi micsoreze productia in mod simtitor. . | $2.2. Evaluarea dupi pretul de cumpirare din care se scad cheltuielile ocazionate de aceastA cumpiirare, ca de pilda: transport, taxe, aldimas etc. Pretul de cumparare formeaza baza de plecare pentru evaluare tinfind seama de urmatoarele situafii: daca animalul se afla in plina putere de productie, se yatrece cu preful de cumpirare; aflat in declin de productie, din pretul de cumpirare se scade 0 cota anual pentru amortizarea animalului. O parte din projul de cumparare se scade si atuncl cAnd acesta isi pierde din greutute gi din important. Prerul de cumparare va fi sporit ins@ atunci cand animalul a crescut in greutate ori a trecut dintr-o categorie in alta 8.2.3, Evaluarea dupa pretul de piati se face atunci cAnd nu dispunem de alte date. La baza acestei evaluari sti pretul mediu gisit de vinzare - cumpirare prin cercetarea uneia sau a mai multor piefe intr-o perioada mai scurta sau mai indelungata, ‘Trebuic avut insi in vedere ei preturile la animale variazi, de regula, foarte mult de la o zi la alta si de la un sezon la altul. Ele sufer’i modificari in plus sau in minus si in raport cu calitatea animalului in cauzi. Intrucat preturile fluctuabile ale pietei sunt mari, proprietarul trebuie si giseasci o valoare practicaté pe o duratii mai mare, acceptind numai fransformirile intrinsece suferite de animale in dezvoltarea lor si care pot influenta schimbarea de valoare, ca de pilda: cresteri, amortizairi s.a. 8.2.4, Evaluarea dupa venit se aplica mai mult atunci cind avem de evaluat animale de elit’. Metoda consta in calcularea valorii animalului respectiv pe baza determinarii produsului net obtinut prin exploatarea animalului pe timp de mai multi ani, pentru a calcula produsul net mediu obtinut. Evaluatorul trebuie s {ind seama ca animalul trece prin diferite stadii de Grestere si ci productia sa suferd schimbari de la o perioadi la alta. Rezulta deci SHatunci cand folosim metoda valorii de randament trebuie sa tinem seama atat . virsta animalului cat si de produsul net probabil ce ar putea stil aduci in itor. In pract 8.2.1. animalel: Costu! 43Capitolul IX EVALUAREA ALTOR BUNURI 9,1, Evaluarea si reevaluarea altor imobilizari in afara bunurilor agricole prezentate, exploatatiile agricole sunt dotate cy © serie de alte bunuri cuprinse in evidenti ca inventar mort. Acest inventar reprezinti un capital investt, iar valoarea lui se ridicd adesea la sue foarte mari, ‘Actiunea de evaluare sau de reevaluate trebuie si aiba in vedere existenta unui inventar care trebuie si cuprind3 elementele mentionate in continuarg: inventarul, de regula, trebuie verificat pe teren si adus la zi, la data efectuarij evaluarii, prin eventuale completiri sau eliminari de mijloace fixe, in fuscia de situatia concreta existenti. t in actiunea de inventariere a mijloacelor fixe, in vederea evaludrii sau a reevaluarii, vor fi cuprinse mijloace productive si neproductive din activitatea de baz, auxiliara si anexd, atat cele aflate in functiune cat si cele in rezerva sau conservare. Evaluarea inventarului (mijloace fixe) se face bucatii cu bucatd sau pe grupe mari de obiecte. Se pot lua ca bazii de calcul datele de determinare a valorij capitalului social. Principala problema pe care trebuie si 0 rezolve actiunea de evaluare sau reevaluate a mijloacelor fixe, in functie de preturile negociate, este stabilitea, valorii rimase actualizate (sau Activele Nete Corijate - ANC) care se va reflecta in VALOAREA ECONOMICA A ACTIVULUI sau in capitalul social al proprietit i La baza determinarii valorii ramase actualizate stau urmitoarele elemente: - valoarea de inlocuire; - gradul de uzura fizicd; - valoarea de inventar recalculata; = amortizarea fondurilor fixe. Fiecare dintre acesti indicatori trebuie analizat separat: 9.1.1. Valoarea de inlocuire a fondurilor fixe Reprezinta totalitatea cheltuielilor ce ar trebui efectuate, la data evalurit, pentru inlocuirea unui mijloc fix existent cu un altul in stare noua, cu caracteristici tchnico-economice similare celui cu care se inlocuieste. Pentru fondurile fixe care se realizeaza in tara, valoarea de inlocuire reprezintl noul pret de vinzare cu ridicata ale acestora, la care se adauga toate cheltuielile de achizitie si montaj. in situatia in care in {ard sunt mai mult de trei producto 44j fixe (utilaje) de acelasi tip si parametri, dar cu prefuri cu ridicata de fond eit, se va lua preful cu ridicata cel mai sczut de la agentul Broce care a produs fondul fix (utilajul) respectiv. A mijloacele fixe provenite din import, valoarea de inlocuire se formeaza din urmitoarele elemente: ayeul extern transformat la cursul de schimb al zilei lew/$ pentru evaluari; TEheltuicli de transport de la granifa frit furnizoare la locul de montaj al peneficiarului; . + asigurarea transportului pentru acest parcurs; + taxele vamale in vigoare; + comisionul firmei importatoare (daca este cazul); + impozitul pe circulatia marfurilor; + cheltuieli de montaj (daca este cazul). Valoarea de inlocuire se determina prin mai multe metode, in functie de situatia data: 9.1.1.1. Metoda identificdrii, care const in stabilirea identitafii utilajului tru care se determina valoarea de inlocuire cu un nou fond fix care are pret de productie sau livrare. 9.1.1.2. Metoda asimilril, care const in compararea fondului fix ce se evalueaz cu unul din fondurile fixe cu pret de productie sau livrare care are parametril esentiali apropiati ca mérime, sau care diferd cu + sau -10% fata de parametrii utilajului de referin(a. 9.1.1.3. Metoda corelarii, cand parametrii fondului fix ce se evalucazd yariaza in limite mai largi decat parametrii fondurilor pentru care avem pret de productie: * se compari parametrii gi se stabileste diferenta intre parametrii csentiali sicei ai fondului fix care are pret; + se determina valoarea fie prin proportionalitate simpla a indicatorilor esenfiali, fie prin interpolare sau extrapolare. 9.1.1.4, Metoda indicilor de actualizare a preturilor de productie side livrare, care se aplici sub forma de exceptic, in situatiile in care reevaluarea fondurilor fixe nu poate fi efectuata prin metodele anterioare. O modalitate de evaluare a utilajelor provenite din import o poate constitui valoarea de inventar multiplicata cu raportul dintre cursurile de schimb de la data achizitiei sau evaluarii anterioare cu cel actual, la care si se adauge cheltuielile de montaj. 9.1.1.5. Metoda yalorii pe unitatea de greutate. Este o metoda relativ simpla {i nu trebuie confundata cu valoarea de cazare sau valoarea reziduald. Se determina valoarea unei unitati de greutate pentru un mijloc fix nou similar gi se determina prin comparatie valoarea mijlocului fix evaluat. 45Gradul de uzuri fizicd Existi doua feluri de grade de uzura: * Gradul de uzura contabil, exprimat in procente: Uc% = VA/VIx 100 unde: Uct% = gradul de uzuri contabila exprimat in procente VA = valoarea amortizarii calculata de la data punerii fn functiune a fondului fix pana la data la care se efectucaz’ evaluarea V1 = valoarea de inventar a fondului fix ‘Acest grad de uzura nu este interesant pentru evaluarea activului in cauzi. + Gradul de uzura fizica, exprimat in valoare absoluti sau in procente: U% = DC/DE x 100 = DC(DC + DR) x 100 unde: U% = gradul de uzuri fizicd exprimat in procente DC = durata de serviciu consumata DE = durata de serviciu estimata de evaluator pentru functionarea mijlocului fix respectiv DR = durata de serviciu rimasi - estimatd de evaluator pentru functionarea in continuare a mijlocului fix Gradul de uzura fizici estimat al unui fond fix poate fi di ferit de gradul de uzura contabila, determinat pe baza valorii amortismentelor aceluiasi fond fix datorita, de exemplu: ‘ modului mai mult sau mai putin corespunzator in care s-au efectuat lucrarile de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale; de lucrari de modernizare pe calea investiiilor sau cu ocazia reparatiilor capitale; + timpului efectiv aflat in exploatare sau mentinerii in rezerva sau conservare; «+ funetioniirii mijlocului fix in alte conditii de exploatare decat cele avute in vedere in cartea telinicd a acestuia. Referitor la gradul de uzura fizicd, se fac urmatoarele preciziri: + pentru evaluarea activelor se foloseste GRADUL DE UZURA FIZICA ESTIMAT, conform celor precizate mai sus; + pentru reevaluarea fondurilor fixe se foloseste GRADUL DE UZURA FIZICA EXISTENT, cel declarat la reevaluarea fondurilor fixe. Fati de precizarile din alineatul precedent, se definese: + uzura fizicd efectiva la sfargit de an, care se determina prin aplicarea gradului de uzurd actualizat asupra valorii de inventariere a fondurilor fixe inregistrate in contabilitate; 46+ uzura fizica scriptica la sfarsit de an, care se determina prin aplicarea gradului de uzurd actualizat asupra valorii de inlocuire a fondurilor fixe 9.1.3. Valoarea de inventar recalculata reprezinti noua valoare a fondurilor fixe ce se va inregistra in contabilitate in urma reevaluarii. - Aceastd valoare se determina pornind de la noua valoare de inlocuire a fondului fix din care se scade uzura fizicd efectiva sau: + Valoarea de inventar recalewlatd = Valoarea de inlocuire x (1 - gradul de ucuré fizicd existent actualizat la sfarsit de an) + valoarea de inventar la sfarsit dean x gradul de uzurd fizicd existent actualizat. - Fata de cele ardtate mai sus: + Valoarea rémasé actualizaté = valoarea de inlocuire x (1 ~ gradul de ucur ried) Sau: + Valoarea rémasd actualizata (ANC) rezultd prin scdderea din valoarea de inlocuire a valorii uzurii scriptice. In cazul evaluarii se scade valoarea uzurii scriptice la data intocmirii acesteia. Aceste elemente se determina pe bazd de evident contabila. Valorile rezultate din calculul reevaluarilor se inscriu in evidenti conform cudatele de mai jos: We Denn Neds Code Arulde Valowca Amor Valoorea Grodol Vilosrea GrodulValerea Grau cima invemtar cleie = fbr> deren neammr- deazerd de deariedrtmash enimat de eda ficwe cafe ieverta, cakelath tine, snp, ielaceite, fired acualizui, deca) fupe ih cokt= eat ke al, 3x thaaape catego col2, eet % col 6100, ig tO ie a as z 9.1.4. Amortizarea fondurilor fixe reprezinté valoarea fondurilor fixe recuperatd prin intermediul cheltuielilor de productie sau de circulatic gi corespunde cu valoarea uzurii fizice efective determinata (vezi cap. I). 9.1.5. Alte metode de evaluare practicate in gospodirii mai mici Bunurile de inventar se determini direct pe baza unor procedee simple care au in vedere: preful de cumparare, costul de productic, evaluarea dupa venit, dupa pretul pietei sau costul de reproductie (dobanzile). La evaluare se au in vedere, asa cum s-a prezentat, si cheltuielile anuale care se pot grupa in: amortisment, cheltuieli de intretincre, riscul (asigurarea), dobinda capitalului investit, cheltuielile de administratie generala, chiria remizelor. 47Specific agriculturilor mici este utilizarea unor metode de evaluare pentru inventarul mort: dupa prejul de cumparare; dupa costul de productie, dupa venit; dupa pretul pietei; dupa costul de reproductie (dobanzile). Caile de urmarit pentru evaluarea fiecdrui mijloc fix sunt diferite, de aceea in practicd se utilizeazi mai adesea pretul Ue cumparare sau de cost ori venitul pe care il pot aduce acestea. + Dupa pretul de cumparare, operatiile de evaluare au in vedere: pretul initial de cumpirare, din care se scade valoarea materialului recuperat dupa scoaterea din uz mijlocului fix analizat. Diferenta rezultata se imparte la numarul de ani care reprezinti durata de folosintd a bunului respectiv si se obtine cota anual de amortizare. inmultind aceasta coté cu numarul de ani cati vor trece pana la uzura completa a bunului evaluat si adaugand valoarea materialului recuperat, se obtine valoarea actuala de evaluare. * Dupa costul de productie sau de realizare - este 0 metodi care se utilizeazi la evaluarea bunurilor realizate de proprietar si care au evidenta atit a costurilor de realizare ct si a timpului de folosinti. Pe aceste date se deduce valoarea actuald, tinand seama de durata si timpul scurs de la realizarea lui, la care se aplicd principiul amortizirii. + Dupa venitul realizat de bunul evaluat se calculeazi produsul brut realizat prin folosirea mijlocului fix analizat din care se scad cheltuielile aferente folosirii acestuia pentru a se obtine produsul net (venitul net). Pe baza acestui venit net se determina valoarea de randament, capitalizind acest venit net cu dobanda medie de piata. Se recomanda sa se Iucreze cu un produs net calculat pe mai multi ani. 9,2. Evaluarea mijloacelor cireulante Se vor evalua la cursul zilei si la data intocmirii evaluarii, tinind seama de toate prevedcrile legale cu privire la indicii de corectare a preturilor, urmatoarele categorii de active: 9.2.1. Stocuri de materii prime si materiale, aflate in difer produse finite Pentru aceste stocuri se vor avea in vedere in principal urmatoarele: * pentru materiile prime si materialele achizitionate, evaluarea se poate face fie la cursul zilei, ca medie a cursurilor ultimei perioade, sau la pretul de revenire al achizitiei, ca pret de revenire mediu ponderat; * pentru semifabricate se va tine seama de gradul de prelucrare si de cheltuielile efectiv consumate de-a lungul intregului ciclu de fabricatie; + pentru produsele finite se vor determina valorile preturilor functie de stadiul concret: vandute si neincasate la pretul de livrare, sau pretul cu amanuntul mai putin adaosul comercial: 48 faze, side+ productia neterminata, semifabricatele si productia finit destinati consumului propria se eValueaza la nivelul costurilor efective; + bunurile degradate sau deteriorate partial se reduc in valoare corespunziitoare; + obiectele de inventar, echipamentele de protectie si de lucru, preeum $i ambalajele de natura obiectelor de inventar aflate in folosint& se evalucaz la preturile de aprovizionare actuale. Precizam ca la evaluarea proviziilor se au in vedere dou’ operatiuni: geterminarea cantitativa si evaluarea in bani. Pentru sintetizare, evaluarea proviziilor se poate impar{i in 3 subgrupe: evaluarea seminjelor din magazie, evaluarea furajelor, evaluarea altor provizii. Separat se efectueazii evaluarea ingrdg&mintelor (naturale si chimice) dupa pretul de piatd, prequl de productie, evaluarea gunoiului pornind de la valoarea asternutului. Proviziile se cantarese sau se misoarii. In practic’ se stabileste greutatea unui produs la unitatea de masura (me, hl, cos etc.), dupa care se determina cantitatea totala. Evaluarea proviziilor presupune dowd operatii: determinarea cantitativa (prin misuriitori) si aprecierea in bani (evaluarea propriu-zisi). Aceste evaluari se fac: - La semintele din magazie dupa pretul de cumparare sau costul de productie; dupa valoarea de transformare (determinaté in raport cu puterea nutritiva, adicé valoarea prounitate amidon). Pentru semintele destinate insimantarilor se au in vedere i puterea de germinare, puritatea .a. Necesarul de magazie se stabileste in mp, cu ajutorul formulei: Nm = QMGrhI.10.H), inca Nm = necesarul de magazie, in mp Q=cantitatea de samanta, in kg Crhi=greutatea hectolitrica a produselor, in kg Hiniltimea stratului de pastrare, in m = La nutreturi, evaluarea se face, de regula, folosind metoda costului de productie sau metoda valorii de transformare. Pentru evaluarea dup’ costul de producti apelim la datele din evidenta contabila. in lipsa acestora, putem calcula costurile relative de productie prin comparatie cu costul unui alt nutret asemanator. Evaluarea nutreturilor dupi valoarea de transformare presupune includerea lor in costurile de crestere a animalelor, fic in valoarea costului siu de productie, fie dupa puterea sa nutritiva. Este bine ins ca ori de cate ori dispunem de date contabile s4 folosim la evaluare costul de productie. ~ Evaluarea altor bunuri se face simplu dupa pretul de procurare loco-ferma (cost + transport). Evaluarea ingrisdmintelor naturale produse in fermi se face dupa: metoda valorii de comert (cand avem pret de piata); costul de productie; 49valoarea de innobilare, adicd dup sporul de productie pe care il aduce; dupa valoarea de uz, prin comparatie cu pretul ingrasimintelor naturale. 9.2.2. Creante datorate de clienti, Se vor verifica posibilititile de plata ale acestora $i daca acestia isi lichideaza datoriile in termenele previzute. Se vor clasa crean{ele dupa vechime, ceea ce va permite determinarea cu usurinta a riscurilor de neacoperire, facandu-se corecturile necesare. 9.2.3, Fondul cash existent in casi 9.2.4. Rezervele constituite se vor integra in suma activelor circulante, in valoare neti, dupa scderea eventualelor taxe sau impozite de care ar putea fi grevate. 9.2.5, Investitiile puse in functiune total sau partial la care nu s-au facut formele de inregistrare ca mijloace fixe, precum si cheltuielile si mijloacele pentru investitii. 9.2.6. Datorii. Furnizori. Credite pe termen mediu si lung. Alte datorii Nu sunt necesare corecturi; se insumeaza valorile respective. Se vor face corecturi numai in situatia in care dobinzile pentru credite pe termen lung sunt vadit inferioare dobanzilor pietei la data evaluarii. De asemenca, se adauga la acest capitol investitii sistate, proiecte sistate la care s-a renunfat, precum si creditele pentru investitiile nefinalizate in 9.2.7, Evaluarea valorii reziduale si de casare Valoarea reziduali este cea care presupune ci materialul (utilajul) respectiv este fie inadaptabil nevoilor intreprinderii, fie are un asemenea grad de uzura fiind in afara posibilititii de folosinta. in aceasta situajie, evaluarea va cuprinde: Valoarea rezidualii sau de casare = valoarea rezultata din vanzarea fondului fix dezmembrat mai putin valoarea necesara pentru demontare si dezmembrare. wee Fat de cele tratate mai sus se poate concluziona ca valoarea patrimoniului determinata sub forma activelor nete corijate (ANC) sau sub forma valorii rimase actualizate se poate scric: , ANC = Cri+ Te SVi(1-Ui) +A+B+C+D+E+F+G+H+VR ead tea unde: Cri = cheltuieli initiale pentru realizarea unitatii determinate procentual (1- 2%) din valoarea rimasi actualizati a mijloacelor fixe din categoriile 1-9 T= costul terenului Vi= valoarea de inlocuire a mijlocului fix ,,i* Ui = gradul de uzura estimat al mijlocului fix, in cazul evaluarii, la data intocmirii raportului de evaluare, sau: 50Ui = gradul de uzuri fizicd existent, actualizat fn 31.03.1992 in cazul reevaludiri Celelalte notatii corespund categoriilor de active (A - stocare material; B- semifabricate; C - stocare produse finite etc. si VR - valoarea reziduala). Capitolul X EVALUAREA ACTIVELOR SI UNITATILOR (FERMELOR) AGRICOLE 10.1. Flemente introductive in conditiile privatizirii unor obiective (active) si chiar unititi (ferme) agricole, in multe situatii se apeleaza Ja adaptarea unor metode de evaluare specifice productiei industriale. La corectarea $i adaptarea acestor metode la specificul productiei agricole, specialistii trebuie sd ia in considerare o serie de caracteristici si particularitati care privesc organizarea unititilor (fermelor) agricole, cum ar fi: specificitatea tehnologiilor agricole, si indeosebi a celor mecanizate si automatizate; dublul caracter al unor bunuri agricole, de mijloc de productie si obiect al muncii; specificitatea produselor agricole si multe altele. intocmirea unor variante de evaluare prin folosirea metodelor mentionate impune, ca 0 consecingd fireasc’, constituirea unor colective de specialisti pentru efectuarea operatiilor de evaluare la specificul activelor si unitatilor agricole. Fira a urmari o prezentare exhaustiva a acestor metode gi pentru a veni in sprijinul beneficiarilor acestor variante de evaluari, prezentim in cele ce urmeaza, intr-o forma cat mai sinteticd, principalele metode de evaluare a activelor si intreprinderilor, avand drept scop informarea si orientarea acestora in aprecierea lucririlor respective 10.2. Metode de evaluare a activelor Activele se afla la ,,mijloc* intre bunuri si intreprinderi si sunt constituite din mai multe bunuri, formand grupuri ale acestora. Ele nu se pot defini ca parti, structuri dintr-o intreprindere, care si aibé o evident economico-financiara aparte. Pentru cvaluarea lor se folosesc metode si procedee specifice atat bunurilor cat si intreprinderilor. Dintre metodele de evaluare cu aplicabilitate sin agricultura mentionam: 5110.2.1. Metode bazate pe cifra de afaceri, care nu iau in calcul valoarea patrimoniala, ci numai cifra de afaceri pe 0 anumita perioadai. Se aplica la evaluarea diferitelor sectii si servicii auxiliare si pot utiliza: * Metoda baremurilor sau simpld, dupa care cifra de afaceri se multiplica cu anumiti factori stabiliti prin baremuri orientative pentru tipuri de afaceri cu active. Aceste baremuri au in vedere: natura activului sau obiectul de activitate ce se realizeaza cu activul respectiv; evaluarea in functie de beneficiul net, mediu anual; cifra de afaceri medie anuali; incasari zilnice, siptimanale si lunare. Metoda se aplicd micilor afaceri, unde randamentul depinde aproape in exclusivitate de cifra de afaceri, rata profitului si structura cheltuielilor fiind uniforme pe intreaga ramurd * Metoda capiialului combinat cu profitul, care examineaza raporturile existente intre capital si profit. Valoarea ..goodwill" (supraprofit) se calculeazi pornind de la profitul anual, diminuat cu dobinda capitalului investit si salariul intreprinzatorului. * Metoda cifrei de afaceri combinare cu profitul, ce porneste de la ipoteza c profitul net trebuie sa acopere remunerarea muncii patronului (A), dobainda capitalului investit (1) si prima de rise (R) in relatia: P = A+I+R. Avem insi in vedere ci valoarea intreprinderii este de K ori cifra de afaceri, dar in acelasi timp egala cu valoarea capitalului necesar exploatarii pe care cumpiratorul trebuie sa-l remunereze si care este dat de formula: .K.C/100, unde C = cifta de afaceri. Deci: P = A+/.K.C/100 + R, de unde K = 100.(P-A-R)/LC. 10.2.2. Metode bazate pe randament, ce tin seama de randamentul capitalului, care poate fi net sau brut. Din aceasta grup se utilizeaza: + Metoda randamentului brut, dupa care se ia in calcul randamentul pe ultimii doi ani (sau o medie) ce se multiplica cu un factor care exprima durata de persistent a valorii goodwill (Vg). Cifra obtinutd (Vg) se adauga la capitalul respectiv. * Metoda randamentului net const ina lua pentru valoarea ,,goodwill” (Vg) acea parte din profitul net care depiiseste randamentul normal pe ramurii. Profitul net este diminuat cu dobanda pe capitalul investit existent la nivelul ramurii si apoi multiplicat cu un factor. in cadrul acestei metode sunt dowd variante: cu renta perpetud sau cu renti pentru un numar de ani luati in calcul. Metodele prezentate, bazate pe cifra de afaceri, sunt intrebuintate cu multa precautie, intrucdt nu sunt sustinute stiingific. 10.2.3, Alte metode Pentru active ce reprezinta parti autonome ale unitatii si reprezinta intre S- 15% din valoarea totali a unitdfii, evaluarea lor se poate face prin: metoda 52yalorilor standard sau metoda valorilor standard combinatii cu metoda activului pet corectat (la care se adaugi gi unele imobiliziri intangibile). + Metoda valorilor standard este 0 metoda de comparatie pe piata si se bazeazi pe informatiile de piata ajustate prin aplicarea unui numar de factori. Metoda este rapida si poate fi folosit att de cumpardtor cat si de vanzator. Initial este necesar sa fic stabilite valorile curente pentru ficcare categorie deactive. Valorile standard sunt valori medii raportate ia suprafata utila sau alt rametru adecvat, functie de informatiile disponibile. Se stabilesc factorii de corectie pentru amplasament (de exemplu: | pentru zona 1, 0,8 pentru zona 2, 0,5, pentru zona 3). Se stabilesc alti factori de corectie, cum ar fi: - accesu! la utilititi (electricitate, gaz, ap ete.): cu un factor mediu de 1 gi factori de 0,8 si 1,2 pentru situatii sub medie sau peste medie; = dacd activul este supus unor reglementiri restrictive (PSI, poluare, zgomot etc.); cu factor | pentru liber si 0,7 restrictionat; - numar de lucratori: cu factor | pentru media altor unitati similare si 0,7 pentru surplus de personal: - dac& necesiti invest necesita; - alti factori adecvati ce pot influenta valoarea estimata. Valoarea standard se corecteazi cu factorul global ce rezulta din inmulfirea tuturor factorilor luati in considerare. ulterioare: cu factor | daci nu necesiti gi 0,7 daci 10.3. Metode de evaluare a unitatilor (fermelor) agricole Evaluarea in totalitate a unor unitati agricole este foarte di i, dar necesara intr-o economic de piatd. Pentru agricultura, aceste metode capita unele nuante in aplicarea lor datorit4 multiplelor particularititi, mai ales tehnico-economice, care o diferentiaza de intreprinderile industriale, Ele sunt intr-o continua evolutie, au in vedere elementele (bunurile agricole) patrimoniale si nepatrimoniale, corporale si necorporale, tangibile si netangibile etc. In practica, mai des utilizate sunt metodele care au la baz valoarea patrimoniala rezultata din activele si pasivele unitati, valorile de randament ale capitalului, disponibilititile banesti (si de stocuri) rezultate din activitatea desfasurata de unitate sau au la bazi activitatile bursiere. intrucdt asemenea evaludri se bazeazd pe studii de diagnosticare si sunt efectuate de colective specializate, ne limitatn a prezenta numai grupele si metodele utilizate int-un label sinoptic in care consemnim formulele si simbolurile pentru fiecare metoda mnentionaté $3Pesos #1 4c 09 wiezofeun) wy quoxes-ojaue Dsl no axezifonioe 2p Bie = tN wie BavesvA ns ‘pas woulso; 2d eptEqop = 1 1 BOON EPO Hoe 79 SHAT) yefioo reuorzinand jmio139099 = € ‘0s no arwiofcul amis 9p soyiieqjqo opuRqOP | = gegeu axeziyenae ap x010e} = UP ayau anne = ¥ (at-aery = 200 Qgan spon mw. SETA ap enue sypaus rayextoudeo = d2) + aymyjiqeiua: 9p nes syeatpqengond ap wanwojea = 90.0, edged = 980 aveuyqeryosd ap razolea - (4d ed HD HD a @ o 2” P suuaurepuas 9p e2!POTe A - JasurEse|d ap WDIa1Je09 = armoyaaynar no spenders | ywourepues 0japupLAIp IMxKY = CL was wa qwourepuer 2p PaxvoTvA ~ adaweg | aqmi01 worep = 1 aqiaidaxa orp = 2d aqwseo nes auezib 1G-45A = 350, “owe 2p ajar uy nung = A (oq saa-eN+WA ws aC-95A =35A, aqueasfauau nung = N A-ONGUIA = 5A aiuansyan“Aqjo0 FOuBO|EA = WA pimuouined NOVA AiqeIWOS ANSE ESTEOTTA = varcojea “OWA [neem ANSE EPOTBA = adaveg | 1 r _ E z i 0 ‘Spovsu va [anyoquays #8 afmuz0g ayeydops opovo1N apedn9 | P40) =119 aay EdNp ayenayed {20]eA - uo asasojoy aia UoleA - spore amy (uaa) 281g TT STRODIN ‘auD|SINg S|HO|A ) asing ey a1vi03 = ad arezeg apna, (PA) BARING TG rodsip epoiayy = GPA) ateior iqquodsip epoayy - yeas ad ainzeg apo | poi ony | AL z ONY "IA 14+ wove) FE sven (ymas03 ayo4e|99 v| a1v2 z ‘axejtunts Lmjoquis) Ws A= 8DA puCuued cpo.out \Waurepues ap eareo[PA = 1A, av nes 20]1ua}anIeId EPR ? t z T o 35Parteaa Il-a TEHNICI SI METODE DE EVALUARE A PRODUCTIILOR AGRICOLE Capitolul XI EVALUAREA PRUDUCTILOR DE ORIGINE VEGETALA 11,1. Elemente intreductive Determinarea recoltelor la plantele cultivate ajuta la inventarierea acestora, regitirea campaniilor de recoltare, la stabilirea cifrei de afaceri, in cazuri de agube (ingheturi timpurii sau tarzii de toamni gi primavard, grindind sau alte alamititi), asiguréri, garantii g.a. Aceste aprecieri se realizeaza de mai multe ripana la strdngerea recoltelor si sunt specifice diferitelor culturi, Numirul or depinde de starea culturilor din diferite perioade de vegetatie. De regula, e-utilizeazi metode de evaluare indirecte si directe si cuprind dou etape: + fn prima etapi se urmireste starea de vegetatie a culturilor in fazele aracteristice de dezvoltare a plantel + ina doua etapa se face evaluarca in cmp a productici agricole vegetale upi anumite norme tehnice, Aprecierea din ochi este valabila pentru un pecialist bine format in practica, dar nu se poate considera ca un procedeu demn eacceptat. Metodele directe se bazeaza pe determinari si calcule. Lucrarile cevaluare se execut separat pe culturi, soiuri si hibrizi, precum si pe parcele iferentiate din punct de vedere agrofitotehnic si al stirii de vegetatie. Rezultatele bfinute sunt corectate pe baza determinarii umiditatii 51 impurititii Productia de origine animala se evalueazd dup’ o serie de metode specifice rodusului. In exploatatie intereseazi mai ales productia de lapte, land, oud. 11.2. Evaluarea plantelor din cultura mare Operatiile de evaluare se executi separat pe culturi, soiuri si hibrizi, precum ipe parcele diferentiate din punct de vedere agrofitotehnic sal starii de vegetatie. 31Pentru corectia rezultatelor se determina umiditatea si impuritatile Umiditatea se determina pe baza formulei: G=G,.(100-a)/(100-b) in car . G, = greutatea finali la umiditatea STAS - ,b* (14% Ia cereale, mazare, 10% la orez; 17% la porumb boabe; 12% la floarca-soarelui; 15% la soi: veutatea initial Ia umiditatea ,a" (determinat cu umicometru). Corectia din cauza impuritatilor se face cu 0 formula identica: G=G ,(100-i,)/(100-i,) in care: i, = impuritii determinate; i, ~ conditiile de impurificare maximum admise prin standard. Ca unelte de luctu se utilizeazd: rama metric (un cadru patrat cu suprafata interioari de | mp confectionat din fier, stinghie de lemn, sipei fixe $1 una mobilA), rigld de 4 ml (ruletf), o secerd, un cAntar, o prelata. La prisitoare se folosesc douti rulete, una cu lungime de 50 ml si alta de 10 mi. Evaluarea productiei agricole vegetale va cuprinde pentru fiecare cultura urmitoarele date: suprafaja cultivata, productia totati si productia medic. Pierderile revultate ca urmare a unor calamititi (grindind, inundatit, invazii de daunatori s.a.) se determina in termen de max. 48 de ore de la producerea lor. Numérul de plante dintr-o suprafati cultivatd se poate determina folosind, dupa caz, urmatoarele formule: * plante in randuri drepte: N=S/(a x b) + plante in patrat: V=S/a + plante prin imprastiere N=S/a,x 1,154 jin care: N= numir de plante; S= suprafata in mp; a= departarea intre randuri; b= depirtarea intre plante pe randuri. 11.2.1. Evaluarea Ia cereale paioase (griu, secard, or7, orzoaied, ore) se face in faza coacerii in pargi sau in orice fazi de vegetajie daci vrem sh constatiim pierderile rezultate ca urmare a unor calamitati. ‘Tehnologia de evaluare a productiei in camp consta in stabilirea punctelor de control, colectarea datelor la punctele stabilite si efectuarea operatiilor. Punctele de control se stabilesc in functie de marimea si uniformitatea lanului side omogenitatea densitii culturi, De reguli, la un tan de 100 ha se stabilese 5 puncte, iar pe o suprafayd mai mare de 100 ha se stabilese 10 puncte la distante 58echidistante pe diagonala lanului. Determinarea se face cu ajutorul ramei metrice care se introduce cu partea desehisi in jos, oblie pe directia rindurilor, apoi se qseazi orizontal la ridicina plantelor si se inchide latura mobil. Plantele din interiorul ramei se taie cu secera, fara a se inlitura plantele straine, dupa care se stabileste proportia dintre spicele mari, mici si mijlocii. Daca de pild’ 60% sunt spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici, vom lua spre analiza 10 spice, din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic si se numiira boabele otalul boabelor obtinute se imparte la numarul de spice (10 spice) de la care au numirat boabele, obtinandu-se numarul mediu de boabe in spie pe mp. Utilizind clementele determinate. adicd numirul mediu de spice la mp (Nsp) si numirul mediu de boabe in spic (Vb) si cumoscind masa a 1.000 boabe in g (MAB), core este diferita in functie de specie, soiul si hibridul cultivat, se actualizeaz’ productia medie folosind formula: Pb/kg/ha=(Nsp x Nb x MMB)/100 Rezultatele obtinute se inmultesc cu 10.000 pentru a le raporta la hectar. Daca este cazul, se fac corectiile de umiditate si puritate pe baza formulelor amintite, Evaluarea efectuati in alte faze de vegetatie (nu in faza de parga) se face astfel: se intcoduce rama in lan, iar spicele (plantele) din interiorul ramei nu se taie, ci se numira, apoi se numara media de boabe in spic. Greutatea medie a 1,000 boabe se apreciaza in functie de dezvoltarea boabelor pana la data evaluarii, tinfind seama de soi si de aspectul general al lanului. 11.2.2. Evaluarea la porumb si sorg boabe se face tinand seama de densitatea plantelor, uniformitatea culturii, vigurozitatca plantei, numarul de stiuleti pe planta si marimea lor, uniformitatea coacerii. Suprafata unui punct de control este de 28 mp, iar evaluarea recoltei se face la coacerea in ceard astfel: se introduce rigla de 10 m in mai multe puncte pe diagonala lanului si la fiecare lungime de 10 m se numéra stiuletii, apoi se caleuleazi numirul mediu de stiuleti lamp (cunoscand si numarul de randuri la ml, care se stabileste masurnd in mai multe locuri la capatul lanului cu ruleta de SO m si apoi facand calculul). Numirul de stiuleti la ha se calculeazi folosind formula: Nat/ha = (nst x 10,000)/(d x i) in care; Nst/ha = numinul de stiuleti la ha; nst = nunvarul de stiuleti numarati la toate punctele de control; d= suprafata unui punet de control; #=numinul probelor de control Determinarea numirului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati la fiecare proba, alesi dupa mirimea lor (mari, mijlocii si mici). 59)Avind cele doua elemente calculate, nunidrul de stiulett ta ha (Ns) si mumirul mediu de boabe pe stiuleti (Vb) si cunoscdnd greutatea a 1.000 boabe (MMB) aflim productia medie Ia ha (O/kg/ha) aplicind formula Ofke/ha = (Nst x Nb x MMB) / (1.000 x 1.000) 11.2.3. Soia si fasole. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp masurat cu panglica (3 m lungime x 5 m latime) ce se determina pentru aflarea produciiel medii la ha (Q/kg/ha), numdrul mediu de plante pe mp (Np/), numarul mediu de pati pe planta (Npp), numérul mediu de boabe pe pastai (Nop), si masa a 1,000 boabe (MMB) aplic&nd formula: Qskg/ha = (Npl x Npp x Npb x MMB)/100 sau se determina: numarul de rnduri fa ml (Nr), sumdrul tufelor la ml (Ne), numarul boabelor la tufa (Vb) si masa a 1000 boabe (MMB) aplicind formula: Pb = (Nrx Nex Nb x MMB)/100 11.2.4. Floarea-soarelui, Suprafata unui punct de control va fi de 28 mp si la fiesare din acestea se numara capitulele si se stabileste numéirul de capitule la mp si la ha dupa urmatoarea formula. Nep/ha = (nep x 10.000)/(d x in care: ‘Nep/ha = numarul total de capitule la ha; nep = numirul de capitule numarate la toate punctele de control; d= suprafata unui punct de control; 1 = numirul punctelor de control. La proba de numér capitule recoltate de la fiecare punct de control (Np) se determina ponderat numArul mediu de seminte pe capitul (Ns) si cunoscind masa a 1.000 de boabe (MMB) se afli productia medie Ja ha aplicind formula: Oskg/ha = (Nep x Ns x MMB)/(1.000 x 1.000) Se poate calcula productia si prin determinarea numérului de randuri fa ml (Wr), numarul de plante la ml (Np), greutatea boabelor la capitul (Gs) aplicind formula: Pb = NrxNpxGsx 10 11.2.5. Sfeela de zahiir. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp si se determini pentru a calcula productia medie la ha evaluand: cantitatea de tadaeini recoltate din punctele de control, in kg (q); suprafa(a unui punct de control in mp (d) si numirul probelor de control (/) aplicdnd formula: Ofkg/ha = (q x 10.000)/(d x) La productia stabilitf se va adauga sporul de productic, intrucit rédacinile nu sunt ajunse la maturitatea tehnicd (in functie de data la care se face evaluarea), Teste de 3-5 grame pe planti/zi in functie de zona de cultura, 60Productia se mai poate afla si aplicdnd formula: Pr=NrxNpxGrx 10 productia determinata; numirul de radacini la ml; numérul plantelor la ml; grcutatea medic a unei ridicini, in g. 11.2.6. In si canepa pentru fibrd. Metodologia de evaluare este aceeasi pentru ambele culturi. Punctele de control se stabilesc la distanje egale pe diagonala mare a solei folosind rama metrica. Pentru determinarea productiei medii pe mp yi la ha folosin urmdtoarea formula: Okghu = (gx 10.000)d x incare: O= productia medie; q = greutatea tulpinelor recoltate din punctele de control exprimaté la umiditatea de receptionare la ke: d= suprafata unui punet de control in mp; {= mumarul probelor de control. 11.2.7. La tutun se delimiteaza probe de cate 100 mp in mai multe puncte, pe diagonald si pentru evaluarea productici se determina: suprafata (S), numarul mediu de plante pe 100 mp (P), numarul mediu de frunze pe planta (F), numarul mediu de frunze uscate ce intra intr-un kg (m), aplicand formula: Q = [(P x F)/m] x 100 Suprafata se determina prin masuratori, se numéiri plantele existente in fiecare proba, se adund rezultatul si se imparte la nuniirul de probe. Pentru determinarea numarului de frunze pe planta dintr-o proba se stabileste un rnd in care plantele prezinti un aspect mediu de dezvoltare. Pe randul respectiv se numara plantele jinumérul total de frunze existente pe acestea, Prin imparfires numdrului total de frunze rezultate la numvarul de plante din rindul sespectiy, se objine numarul de frunze pe planta. Numérul mediu de frunze pe planta in portiunea determinata se stabileste prin insumarea frunzelor pe planta, determinat la fiecare proba, si impartirea avestuia la numarul probelor din portiunea respectiva, Numarul mediu de frunze useate ce intrd a un kg diferd in raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucriirile agrotehnice si conditiile meteorologice ale anului Ca formula de calcul utilizim: a) Pfu = (Npa x Nfp x 100)/Nfkb) Pfia = (Nr x Np x Nfpx 10.000)/Nfk in care: Npa = numar plante/ Nfp = numir foi/planti: numa foi uscate/kg; umar plante/ml; total tutun kg/ha (foi uscate). 11.2.8. Evaluarea plantelor de nutret cultivate (masa verde, kg/h) se realizeaz’ prin formula: Gx 10.000 iar pentru fénuri cultivate, Gx 10.000 impactit 3-4 pentru leguminoase perene, 5- pentru borceag; 3.5- 4 pentru iarba de Sudan, in care: G = greutatea masei verzi pe mp, in kg. Evaluarea fanului din finete naturale de leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene, gramince si din faneje naturale se face pe baza recoltarii de probe cosite de pe o suprafata de control de cca 1 mp. Productia de Fin se obtine prin inmultirea productiei de masa verde cu un coeficient de transformare calculat in functie de umiditatea la recoltare a diferitelor specii si procedeul de uscare. Acesta este: Ne Cultura Umiditatea | Coeficientul de transformare ert. medic la ‘Uscat Uscat recoltare pesol_| pe suport T | Leguminoase porene amestecuri cu graminee perene si anuale, rnigras aristat $i peren, golomit si oviscior 78-82 ous 017 2 | Faneje naturale, timottica, paisul rosu de livezi $i inalt recoltat Ia inspicare 14-78 0.18 o31_| 3 | Culturile de Ia punetl 2 recoltate Ja ineeputul implantulsi 70-74 021 0.25 Prin uscare se produc pierderi cantitative (in functie de procesele fiziolagice si meteorologice) care variaza in raport cu procesul de uscare intre 25 si 45% le uscarea fanului pe sol si 20 si 30% la uscarea pe suport. 11.3. Evaluarea recoltclor de legume, flori si cartofi reprezint’ aprecierea cantitativi a productiei probabile si se face, in mod obisnuit, tnainte de recoltare, dup’ anumite metode. De regula, ea poate fi facuta in tmpul vegetatiei sau inainte de maturitatea comercial sau fiziologie’ a organelor consumabile de la plantele legumicole (frunze, tulpini, muguri, inflorescente, fructe, ridacini s.a.). ein cele mai dese cazuri, evaluarile la plantele legumicole si floricole se fac metodologia aplicati Ia plantele prigitoare, in rinduri sau in cuiburi. Determinarile au in vedere fie numarul plantelor pe ml, fie wumarul cuiburilor, und ca baz de plecare plantele gisite pe mp. Determinarea numirului de plante dintt-o suprafafa cultivata se poate face folosind, dupa caz, una din formulele prezentate la evaluarea plantelor de camp. Evaluarea recoltelor de legume se face pe toata perioada de vegetatie si se fine seama de urmitoarele date: rT Densitatea _| Fruete | Fructe|Grentatea| Productia | Productia int | Cultura la a |(sauin-| inin- | mediea | pe | caleulati, let inflin- | recol- | flores- | ores-|fruetului, | planté, tare, | tare, feenfe pe! centa, wiipLha | mil pl/ba| plant, oe | me |g £ who v 1 a [4 sy 6 1 3 1 | Tomate timpurii 50-55 MM M 60-70 520-900 26-50 2) Tomate de vari- toamni nepalisate | 60 so | 45 | 23 | 70-80 |1,000-1.400) 50-70 3) Tomate de vari- wand palisate 30-55 45 5-6 23 80-90 | 900-1600 | 40-70 4) Tomate culturd /succesiva 45-50 40 M4 23 a 420-840 | 16,8330, 5) Tomate cultrs bli 3s | 34 | 23 | 60 | 360-720 | 126.252 6] Ardei gras 85-110 | 4-5 . 50-60 200-360 17-40 1) Ardei gogogar 85-110} 4-5 | - | 50-70 | 200-350} 17-387 8} Arcei hing ss-iio| 3-5 | - | 4050 | 140-260 | 12-287 9} Ardei boia 90-100] 8-9 . 1317 100-150 | 9,4-15,3 10] Vinete 35-45 | 4-5 120-240 | 600.900 | 20-40 11 | Ceapa de pagic soo | - 36-66 : 18.33 12] Ceapi semanata direct | 750-1.000] 600-750] - 3440 20-30 13 | Cespi de api 30-660 | 500.600] - 60-67 3040 14] Usturoi 700-900 | 600-700) - 15.20 6-10 15) Prax 265-330 | 240-280 - 83.125 199.35 16) Fasole de grin 450-350 | 400 | 5-7 2 15.25 | 6-10 17) Maze de gridin’ 1.200-1.300 |L000-L.100] 4-5 - 182 6-10 6H 18) Bane go-100 | 75-80) 5-6 | - | 8:12 40-70 | 358 19]Moreovin ogor | 700-800 | sso | - 35-45 - 19.25 '20 | Morcow cuituri succesiva mos | sso | - | - | 2025 : 1214 21 | Moreov cular dubla 700-800 | so | - | - | 1s 9.98 630 1 Z a [4 js] 6 4 8 22) Pastirmae de ogor 4o0-soo | 350-480 | - | -] 100 3545 23| Patrunjetin ogor | 450-550 | 400500 | - | -| 2530 : 10-15 24] Sfect& rosie in ogor va0i6s | oo-130 | - | - | 180-250 18.325 25| Sfeelf rosie cultura succesivl 140-65 | 100-130 | - | -| 125-150 -— /i2s19s 26] Ridichii de ina | 200-250 | 180-200 N0-125 198-30 20) Telind ridin 65-75 | 606s | - | -| 350-400 : 21-26 28| Castraveti fn ogor vistas | so100 [34 | =| 3035 go-t4o | 81-4 29| Castraver culturs suceesiva 135-145 | 90-00 | 23 | | 2530 50-90 | 45-9 30| Doviecei inogor | 3540 | 2835 | 47 50-80 | 360-560 | 10-196 31] Dovlecei cult suceesivi joao | 835 | 35 | =| 50-70 | 290350 | 122 32] Dovleacdecopt | 43-9 | 43:5 | 1] {7500-8000} 34.40 33] Pepeni galbeai 25-30 | 20-25 | 3 | -| 400-500 | 1.200-1.500) 24-35 34| Pepeni verai 15-20 | tots itz] -} 2500. | 2800-3000) 25-45 35] Vara timpurie 65.75 | 60-70 | - | -| 400-600 - mad 36] Varza de vari 35-60 | 45-50 - | 550-1.000 - | 2432-50 3?) Varai opie sso | 4550 | - | =] 330-600 : 15:30 38) Varaiidetoomas | 45-50 | 4045 | - | - [12501800 - 30-80 39] Gutit es70 | 57-60 | - | -| 175-500 - 10-30 40\ Gulioare 100-120 } too-10 | - | - | 100-200 - 10-22 41) Conopid timpurie 65-75 | 55-60 | - | =| 220-360 : 12.22 42| Conopid de toamnd 4550 | 35-40 | - | =| 680-800 : 432 43] Salata 150-200 | 130-170 | - | -| 80-90 : 10-15 44] Spanse 450-600 | 500 J - | =| 1218 : 692 45) Ceapa verde calturd anticipats 001.000 | 600-800 | - | -| SII : S84 46] Usturoi verde | cular’ anticipat 300-1.000 | so0-700 | - | =| 1215 - | 610s 41] Lobods 600-750 | 600-700 | - | -| t4s | - 6-105 11.3.1. Preevaluarea recoltelor de legume se efectueaza la culturile de toamna, pani la intrarea lor in iarna, iar pentru culturile de primavard, dupt Hisirirea plantelor pind Ia intrarea in pargd sau maturarea partilor 64comestibile. Lucrarea se executa pe baz de sondaje (5 probe la 10 ha, ~10 ja suprafete mai mari de 10 ha) separat pe soiuri si hibrizi, preeum si pe parcele diferentiate din punct de vedere agrofitotehnic si al starii lor de vegetatic. ‘Verificarea stirii de vegetatie se face periodic pentru a urmiri evolutia cresterii sidezvoltirii plantelor sau in urma unor calamitati si tindnd seama de fazele caracteristice ale fiecdrei culturi. 11.3.2. La tomate timpurii, de vara si de toamna, evaluarea se face cand fructele din prima inflorescentd au intrat in pargi (primii doi ciorchini) si se jucreazi cu probe recoltate de pe o suprafati de 10 mp. La tomate timpurii, evaluarea se face la primele dou inflorescente, pentru adetermina productia timpurie, si pentru urmétoarele 3-5 inflorescente atunci cfind se face evaluarea productiei totale; la cele de varii si toamna, determinarile respective se fac impreuna pentru toate inflorescentele. Se determina la fiecare proba: numérul de plante si de inflorescenfe roditoare (media pe total plante); numirul de fructe gi flori roditoare. La fiecare proba se determina: numéarul de randuri la ml; numarul de plante la mi (prin inmultire se obtine numarul de plante la mp); numarul de fructe si de flori roditoare in ciorchinii formati (se lucreaza cu tabele ajutatoare privind greutatea fructelor pentru a se calcula greutatea acestora la ha), Formula este asemanitoare cu cea Prod kg/ha = Nr x Nfx Gfx 10 inca Nr = numarul de plante pe rand la ml Nf= numérul de fructe ta ml Gf= greutatea medie a unui fruct 11.3.3. La ceapa, evaluarea se face cind cdmaga exterioara a bulbilor se coloreazi specific soiului cultivat, pe baza analizirii probelor recoltate de pe suprafete de cca 4 mi. Pentru fiecare probii se determina: numarul de bulbi (normal dezvoltati), greutatea bulbilor pe probe (kg), greutatea medie a bulbilor si suprafata probelor. Se aplica formula: Prod kg/ha = [(Nr. total bulbi probe x Greut. medie bulb)/supr probe] x 10.000 11.3.4. La varza, evaluarea se face dupa formarea cpatanii prin recoltarea de probe de pe o suprafata de 8 mp (fiecare proba). Se determina; numirul de plante existente; numdrul de cdpatini formate (Va); greutatea medie a capayanii; suprafata probelor (Sp) si productia medie, kg la ha. Prod. kg/ha = [(Nrcdpatani in probe x Grmedie cdpatani)/S probe] x 10.000 6511.3.5. Evaluarea productiei de flori se face, de regula, pe mil sau mp, in mai multe etape in functie de valorile de inflorire, iar productia totald se obtine prin cumulare. De regula, se tine seama de faptu! ca unele plante dau o singuré floare (lalele, zambile), altele ciorchini cu mai multe flori (ldcrimioare) sau ramuti in e€te o singurd floare (trandafir). Uneori se tine seama si de numarul bobocilor, Pentru evaluare se folosese formulele: a) Prod. de flori/ml = Nfx ml b) Prod. de flori/mp ~ (Nfx Syd sau (Sx NY/d numarul de flori pe ml a intre randuri - ml = suprafaja cu cultura exprimati inmp 11.3.6. Evaluarea recoltei de cartofi se realizeazd astfel: 11.3.6.1. La cartoful timpuriu - in a doua decada a lunii mai. Probele se jau pe diagonala lanulvi. Fiecare proba are lungimen de 14,28 m in cazul plantirii ja 70 cm intre randuri, iar parcelele mai mari de 50 ha se impart in parcele mai mici. Se iau 3 probe la $ ha; 5 la 5-10 ha; Gla 10-20 ha; 10 la 20-50 ha. La evaluare se evidentiaza: suprafata plantati, parcelarea totald, suprafata rimasi in cultura si productia total, din care se scade cantitatea afectati de b 11.3.6.2. La cartoful de vara; evaluarea se realizeazi dupa procedeul prezentat la cartoful timpuriv in a treia decada a lunit iunie. Evaluarea final se face cand 75% din plante sunt ingalbenite. 11.3.6.3. La cartoful de toamnd, evaluarea efectuatd dupa procedeul enunfat se realizeaza la 5 iulie; 25 iulie; 10 august. Evaluarea final se efectucazi cdind 75% din veeji sunt inglbeniti. Tuberculii recoltati pentru evaluare de la fiecare proba constituita de pe 14- 20 ml se cantiresc si se calculeazA media aritmetica la toate probele, dupa care se evalueaz productia medie pe mp si apoi la hectar. La toate culturile avem grija ca dupa luarea probelor sa se determine starea fitosanitara a tuberculilor, eliminandu-se cei atacati de putregaiul umed. Acest atac nu trebuie si depaseascd o abatere de maximum 10% din probe. Evaluarea se realizeaz utilizind formula Pm (kg/ha) = Nrx Nex Gmx 10 in care: Vr = numirul randurilor (ml) N= numirul tufelor la ml Gm = greutatea tuberculilor (g) lao tuft Pentru efectuarea calculelor redam mai jos greutatea medic a tuberculilor (grame) in functie de modul de calibrare $i soi: 66Greutatea medie a tuberculilor/g | Ne Soiul Calibrat Necalibrat ca 30-40 mm O 45-60 mm ©. 30-60 mm 0 _| 1 Ostara 50 130 90-105 2 Semenic 40 95 70-78 3 Desitée 50 us 85-95 4 Super 40 90 65.75 5 Eba 45 135 85- 6 Procura 40 ho 13 11.4. Evaluarea recoltelor de fructe se realizeaza: + pe baza prognozei productiei in toamna gi primavara anului_urmitor (noiembrie, martie), pentru stabilirea diferentierii incZrcdturii mugurilor de rod pentru amul urmator in vederea normarii acestora pentru taieri; + apreciem valoarea la inflorit si dup’ inflorit pentru prognozarea productiei; + evaluarea productiei dupa ciiderea fiziologic’ a fructelor pe specii pentru 2 stabili orientativ productia probabil: cu 10-15 zile inainte de declasarea recoltarii pe fiecare specie pentru evaluarea definitiva a productiei. 14.1. Determinarea mugurilor de rod (prognoza productiei) se cfectueaz’ pentru a stabili procentul de muguri diferentiati. Recunoasterea mugurilor de rod se face dup’ infatisarea exterioar’ a acestora si asezarea lor pe ramurd. Mugurii vegetativi sunt mai alungiti, au varful ascutit si sunt lipi de ramurd, iar mugurii de rod mai ingrosati, cu varful rotunjit si despartiti de ramuri, Pentru determinarea mugurilor se aleg ramuri din toate partile pomului, se numara mugurii vegetativi gi cei de rad, se calculeazi procentul pentru fiecare sise determina apoi separat raportul dintre ramuri la fiecare pom Se consider’ ci pomul este bine incadrat cu muguri de rod daca are 30-40% muguri de rod. Recunoasterea ramurilor de rod se face in functie de marimea, forma st pozitia mugurilor de rod pe ele si apoi se determina raportul dite diferite ramuri de rod pentru fiecare specie in parte si in cadrul fiecdrei specii lacel putin 2-3 soiuri Aceasta determinare se realizeaz toamna (luna noiembrie) la speciile: mr, par, nuc, castan, alun, arbusti fructiferi, pentru executarea tdierilor de toamné, si primfvara (martie) Ia speciile cais, cireg, migdal, piersic, precum si la celelalte specii Ia care nu s-alt executat tAierile pand in luna martie. Determinarile din timpu! infloritului de la starsitul acestei faze se realizeazit dupa acelasi procedeu, stabilindu-se prin sectionarca florilor, polenizarea si viabilitatea fructelor (formate). 11.4.2, Evaluarea productiei se realizeazi prin numirarea fructelor, determinarea greutiii lor si calcularea produetiei pe pom si hectar. In literatura 67de specialitate exista date privind greutatea medie gi numarul de fructe la | kg la principalele specii si soiuri cultivate in {ara noastra, care usureazii operatia de evaluare orientativa. Prezentim mai jos datele mentionate pe speci la citeva soiuri, Specia Soiul Greutaten medie Nr. fructe la kg a fructei i 2 3 Mir Idared 180-200 Frumos de Voinesti 120-167 Prima 120-140, Golden delicios James-Grieve Tonathan Romulus 1.2.3. ‘Starkrimson Par Cure Favorita lui Clapp Passe Crassane Untoasi Bosc Wiliam alb/rogu Gutui Bereczki Champion De Hugi Prun ‘D’Agen ‘Ana Spath ‘Centenar Renclod d’ Athan ‘Tulen gras Grase rominesti Silva ‘Tuleu timpuria Vinete romanesti 35-50 Cais - in medie 40-50 in medie 25-20 Piersic | - 100-150 10-7 Cires | - 3,5-8,7 115-285 Visin | - 3-63 333-158 Nuc - 10-15 100-66 Pentru ca evaluarea sa fie cft mai reali se aleg pomi reprezentativi si se examineaza intre 2 si 5% din numérul total de pomi din plantatie dispusi pe diagonala parcelei La plantatiile din primul si al doilea an de rod, evaluarea productiei se face prin numirarea tuturor fructelor de la pomii analizati. incepand cu anul 3 se aleg de la pomii analizati cate 2 garpante de pe fiecare pom la care se numara fructele, iar rezultatul se imperte In 2 pentru a afla ncrctitura medie pe sarpantd. La pomii mai in varsta se alege cite o sarpanta si se numéra fructele respective. 68fn figa de calcul se inscriu pe specii gi soiuri: numarul de pomi analizati; jpumirul de sarpante pe pom; nunvirul de fructe pe sarpantele analizate; greutatea mnedie a unni fruct (kg); greutatea totalé a fructelor pe sarpante (kg); greutatea totald a fructelor. Pentru calcul se vor utiliza formulele: Pr. kg. 5 Pr. Kg. P- Njrs / Nf kg kg. fis x N.S. sau Prkg.S = Njrs x Ginfr Pum. kg.p. = suma producjiei tturor p.a./N.p.a. Pim. kg. ha = Prm. kg. p.xN. p. efe. ha in care: Pr:kg. S= productia in kg pe sarpante numir fructe pe sarpante Nfs Nor ks Gmijr numar fructe la kg greutatea medie a unui fruct Prkg.p = productia kg/pom kg fructe pe sarpante numar sarpante Pr.kg.p. = productia medie ke/pom omi analizati Nip.a. = numirul pomilor analizati Npefe.ha = numirul de pomi efectiv existenti la ha 11.4.3. Evaluarea la arbusti fructiferi si cipsuni, Evaluarea recoltelor de fructe se realizeazi in dona ctape: la inflorit si dupa ciderea fiziologica a fructelor, pentru a stabili orientativ productia probabil de fructe la toate speciile inainte de declansarea recoltarii, iar la fiecare specie cu 10-15 zile, pentru a stabili definitiv productia. Evaluarea la arbusti fructiferi sila capsuni (dupa Al. Duta) Specia Evaluarea Formula aferenta Semnificatia elementelor Prod.med.iaha | Pr=p.N/1.000 | Pm = prod.medie Ia ha, in kg p= prod.medie pe planta, in g Neng, mediu de plante roditoare la ha Arbusti_ | Nemediu de N=(S/s}-n.g suprafata unui ha, mp fructiferi| plante laa | sau $= suprafata ocupati de un arbust, mp ng = numarul de goluri S/d D = distanta de plantare intre radacini, ml d= distanfa de plantare pe rind, ml Nrdegoluri | n.g-(S/s)-N Cipguni | Prod.med.pe ha | Pm=pmid.S pm= prod.pe ml de rind, ke (Fructe) d= distanfa de plantare intre rnduri, ml uuprafata in ha. mp Prod.pem! | pmsfin.g/1.000 | far. inflorescente pe ml n= nr. de fructe in inflorescenté = greutatea medie a unui fruct, in g 6911.5. Evaluarea productiilor viticole se cfectueazi prin controlul ochilor (mugurilor) neviabili, evaluarea productiei de struguri, evaluarea probabil a vitelor portaltoi si vitelor altoite. 11.5.1. Controlul ochilor (mugurilor) se realizeaza astfel: se recolteaza, thindu ce de la punctul de insertie cate 1-2 coarde de pe 1-2% din butucii unei parcele, pe soiuri si categorii de varsta, dispusi in sah sau in diagonalé, astfel inet materialul recoltat s4 reprezinte media din teren. Coardele recoltate se fac pachete pe parcele si soiur, se eticheteaza scriind soiul sau parcela, data recoltrit si se trimit la laborator. In laborator, la fiecare coarda se sectioncazi longitudinal toti ochii de pe ea, incepfind de regula de la baz, operatie ce se face cu briceagu! sau cu o lami. Se examineazi apoi cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe mugurele principal al fiecrui ochi sectionat: cei viabili au culoarea verde, iar cei neviabili culoare bruni sau neagra. Intrucat la toate soiurile recolta de struguri se obtine pe lastari crescuti din mugurele principal, se considera pierduti ochii ai ciror muguri principali sunt neviabili. Deci se totalizeaza ochii sectionati si examinafi, precum si cet viabili si neviabili, dupa care se calculeazi pierderile de ochi exprimate in procente. Procentul de ochi neviabili aflat prin calcul se ia in considerare la calcularea sarcinii de ochi de compensatie sau de amplificare, 11.5.2. Evaluarea productiei de struguri se realizeaza in trei etape: dupa cegajarea inflorescentelor (preevaluare); dupa inflorit si legarea boabelor; inainte de intrarea in parga (evaluarea definitiva). Lucrarea incepe cu precizarea parcelei si determinarea: ‘a) numirului de butuci pe rod la ha pe baza formulei Nb/ha = (10.000/Dr x Db) - Nq, in care: Nbdhe ng, de butuci pe rod Dy = distanta dintre randuri Di = distanta dintre butuci pe rand Ng = numirul mediu de goluri din plantatie. b) productiei medii de struguri pe butuc, folosind formula: Pmb = (Ns x Gs)/(Nba x 1.000), in care: Pmb = productia medie de struguri pe butuci Ns = nr, de inflorescente sau struguri gisite la numarare Gms = greutatea medie a strugurilor, in grame Nba = numarul butucilor (analizati). 0Pentru a evalua productia de struguri la butuc, se numara toti strugurii de pe 1-2% din butucii existenti in parcelfi sau la al zecelea butue din 15 in 15 randuri, exceptindu-se butucii situati pe marginea parcelei. c) productiei medii de struguri la ha dupa formula: Paha = Noh x Pmb in care: Pin/ha = productia medie de struguri la ha ‘Nbh = numirul de butuci de rod la ha Pinb = productia medie de struguri pe butuc Pentru a usura efectuarea calculelor, in partea a doua a lucrarii se prezinta distante de plantare la vita de vie si numarul mediu de vite plantate la hectar in diferite conditii de panta. in literatura de specialitate se prezinta, pe soiuri, greutatea medic orientativa aunui strugure (ce variaza) la struguri de masa (intre) 480 grame - 150 g, iar la cei de vin de la 230 g la 60 g. Greutatea medie a unui strugure la soiurile de vita de vie aflate in cultura Ne Soiut Grewmatea] [Nr Soiul Greutatea cit. medic (g)| | crt. medie (g)| 1 | AfuzAli 480 28) Kis-Mis alb 170 2 | Alicante Bouchet 120 29 | Kis-Mis negra 150 3 | Aligoté 125 30 | Majorca 20 4 | Ardeleanca 120 31 | Malbec 70 5 | Babeused neagra 160 32 | Merlot 100 6 | Burgund mare 180 33 | Muscat de Hamburg 100 7 | Busuioacade Bohotin | 100 34 | Museat Orronel 70 8 | Cabernet Sauvignon 90 35 | Mustoasa 180 9 | Cadarea 200 36 ta 180 10 | Cardinal 300 37 | Perla de Csaba 130 | Ceaus alb 220 38. | Pinot pris 0 12 | Chasselas doré 130 39 | Pinot noir 100 13. | Chasselas roz 140 40 | Plavaic 180 14 | Chardonnay 130 41 | Regina vitlor 230 15 | Cinsant 230 42 | Riesling italian 90 16 | Clairelle 150 43 | Rkatitel 140 17 | CoarnS neagr’ 180 44 | Rogioara 200 18 | Coarni alba 180 45 | Saint E 180 19 | Creaa 160 46 | Saperavi 120 20 | Crimposie 20 47 | Sauvignon 120 21 | Feteasc’ alba 90 48 | Sultaning 200 22 | Feteased neagra 140 49} Sarba 140 23 | Feteasci regal 120 $0 | Tamioasi romineased] 120 24 | Erancuga 160 31. | Tamtioast re 120 25 | Galbena de Odobesti 170 52 | Zghihara 160 26 | lordana 100 53 | Amestec alb de vin 100 27 | Italia 400 nProductia totala de struguri se calculeaza pe fiecare parcelé, inmultind productia medie de struguri la hectar cu suprafata parcelei. Preevaluarea se realizeaz’ la inceputul lunii iunie, evaluarea in iulie, iar evaluarea definitiva in a doua parte a lunii august. Evaluarea se realizeazi in orice timp al anului daca plantatia de vita de vie a fost afectata de calamitati naturale. 11.5.3, Evaluarea randamentului la must si vin se realizeaza astfel: a) Pentru stabilirea productici de struguri se poate folosi formula: Phe =BxStxgm sau Pikg = Bx (M-m) xi.pr 6) Pentru must se utilizeaza formula: Pr = Bx Stx gmx 80% sau Pr = Bx (M~-m) xi.pr x 80% c) Pentru vin: Pr =Bx Stxgm x 65... 70% — sau Pr= Bx (M-m)xiprx 65....70% in care: B umarul de butuci roditori numéarul mediu de inflorescente sau struguri pe butuc gm = greutatea medie a unui strugure Pr = productia de must sau vin in litri M=numirul mediu de ochi Kisati pe butue m= pierderile de ochi pe butuc i.pr = indicele relativ de productivitate 80% = coeficient de transformare a strugurelui in must 65...70% = coeficient de transformare a strugurelui in vin 11.5.4. Evaluarea daunelor provocate de calamitati se determina pe 2-5% din butucii atacati. Paguba se calculeazd in procente si exprima numdrul de inflorescente sau struguri pierduti. Se utilizeaz4 formula: P% = (Tx gm x 10WMTx gm) in care: numarul total de inflorescenje sau struguri analizati gm = greutatea medic a unui strugure Dupa calcularea pagubei, se stabileste ponderea dupa formula: Pt~ (Bx Stx gmj/l00 in care: St = numarul de inflorescente (struguri) pe butuc adunati si siinatosi B = numarul butucilor analizati n11.55. Evaluarea productiei probabile de portaltoi se efectueazi dup’ wrecerea pericolului de grindina si dupa executarea camitului, adica in prima jumitate a lunii septembrie. Pentru evaluare se iau 2-5% din butucii plantati dispusi pe diagonalé, la care se numara coardele si se stabileste lungimea poryiunii de coarda cu grosimea de 6-12 cm, Cele care au sub 6 sau peste 12 mm se noteazd separat (se pot folosi pentru butasire). Trebuie sd retinem c& lungimea unui butas standard este de 38 + 2mm Calculul productiei de butasi buni de altoi se efectueaza cu ajutorul formulei: Pb.a = {[(N.b.tha ~ N.b.tl) x Nunc x L.c.J/0,38} - 20%, iar pentru butasi buni de inridicinat: Phi = ({(N.b.t.ha - N.b.t) x Nove x Lm.z]/0,38) - 20%, in care: Pb.a = productia de butasi buni de altoit productia de butasi buni de inradicinat numirul total de butasi la ha umirul de butasi lipsa la ha jungimea medie a portiunii de coarda bund pentrn altoit lungimea medie de coarda bund pentru inridicinat lungimea butasului standard 20% = pierderi prin fasonare 11.5.6. Evaluarea recoltei probabile de vite altoite se face in a doua sau a tueia decadé a lunii august. Operatia de evaluare consti in a stabili numarul de mil de butasi ce se analizeazi, care se va inmulti cu lungimea acestuia. Se ia apoi pentru fiecare soi un numar de metri egali cu 5% din numérul lor total, dispusi in gah sau diagonala parcelei. Pe portiunea de bilon aleasi se numara vitele care au sudurd perfecta si numarul gisit se noteazi pentru ficcare proba. Se face apoi media tuturor determinarilor, iar rezultatul obtinut reprezinté numarul de vite calitatea intai pe ml. Acest rezultat se inmulteste cu totalul ml de bilon ocupat de soiul respectiv si se obtine productia probabild de vite altoite calitatea intai. Pentru a afla productia probabild totala se insumeazi productia probabilé objimuti pe parcele si soiuri. Pentru a vedea cat la sutd reprezinta vite calitatea intai, ne folosim de formula: % VI= (VLE. x 100), in care: % VI = procent vile altoite calitatea intai VLE = numarul total de vite altoite calitatea intai VP = numarul total de vite altoite plantate in scoala isite la evaluarePentru a cunoaste productia de vile altoite se poate utiliza si formula: P=nx (S/d), in care: P= productia de vite altoite n= ng. de vite pe ml bilon = suprafata in mp a parcelei distanta dintre randuri ml Capitolul XII EVALUAREA PRODUCTIEI DE ORIGINE ANIMALA 12.1, Elemente introductive Evaluarea productiei la animale se exprima prin stocurile de animale, numarul fitirilor animalelor numarul taierilor obisnuite de animale gi greutatea lor, caTnea obtinutd, piei, oase etc. si volumuul diferitelor produse ce se obtin prin cresterea animalelor si pasarilor si anume: lapte, Ind, oud, fulgi etc. Productile animale propriu-zise se evalueaz’ dupa o serie de metode specifice produselor respective si se apreciazi cantitativ si calitativ 12.2. Metode de evaluare Procedeele si metodele de evaluare a produselor de origine animala se clasificd dupa mai multe criterii si urmiresc determinarea cantitativa si calitativa a acestora. Ele sunt insotite de analize de laborator si se exprima in unitati de méasura (greutate, procente, finefe, lungime, marime etc.). Din punct de vedere agricol, metodele de evaluare sunt mai restranse si urmérese: 12.2.1. Metode de determinare a greutatii animalelor. Aceste metode se utilizeaza cand proprietarul nu dispune de mijloace de cfintirire gi foloseste: 4) mésuratori wtilizand formula: PC xx 87,5 in care P= greutatea vie a animalului C= perimetrul toracic (circumferin{a misurata la marginea posterioard a spetelor) != lungimea scapulo-ischiala luatd de la articulatia umarului pana la punctul exterior al pulpei 4p) volumul abdomenului, prin formula: p=Cxlxvx 80, jn care: C= perimetrul toracic, al pieptului [= lungimea scapulo - ischial y= perimetrul maxim al abdomenului luat prin punctul cel mai convex al abdomenului 80 = coeficient care pentru bovine poate varia in limitele: 100 pentru vifei, 90 tineret in crestere, 85 boi slabi, 80 boi obisnuiti, 76 boi jumatate grasi, 72 boi grasi, 68 boi foarte grasi. 12.2.2. Metoda de stabilire a productiei de lapte consti in a determina productia medi de lapte pe zi pe o singura vac’, apoi aceastii medie se multiplici cu numarul de vaci existente in gospodifrie si cu zilele medii de lactatie anual corecte in functie de rasa vacilor. Pentru calcul se utilizeazi formula: P=Mxtxn, in care: P= productia de lapte pe vaci M = productia medie de lapte zilnici pe vac 1 = timpul lactatiei sau zilele medii de lactatie anuale n= numirul vacilor de lapte 12.2.3. Productia laptelui de oaie se stabileste la fel ca si productia celui de vac’. Gospodarul trebuie si aiba evidenta oilor care dau lapte, a oilor pe care le mulge, cat lapte a obtinut in ziua precedent, numénul oilor care mu dau lapte (sterpe, berbeci, mioare etc.). Pentru calcul se aplica aceeasi formula, adica: P=Mxixn, cu precizarea ca productia medic de lapte zilnic’, pe oaie, se stabileste 0 dati pe lund. 12.2.4. Productia de lama se calculeazi separat pentru prima si a doua tunsoare dupa formula: PL (py xn) * (py xn), in care: roductia totala de Lana jana obtinuta de Ja prima tunsoare 1a obtinuta de la a doua tunsoare numarul total de of din gospadarie 12.2.5. Productia medie de ow pe o giiin poate fi exprimata prin formula: P=pxn 7sin care: P= productia total de oud pe an p= productia anual a unei gaini n= numirul total de gaini din gospodarie 12.3. Evaluarea numerica a eficientei manageriale cu ajutorul unor indicatori 12.3.1. Rata profitului (RP) RP = PB/CA x 100, in cat PB - profit brut CA = cifra de afaceri 12.3.2. Profitabilitatea actiunilor (PA) PA = (D + PPFI) CSx 100, ‘in care: D= dividende PPF1= prelevari de profit pentru fondul de investitii CS = capital social 12.3.3. Potentialul de dezvoltare (PD) PD = (PPFI + A- CIV/FRx 100 in cau A=amortizarea CI = cheltuieli pentru investitii FR = fond de rulment (active circulante - obligatii) 16