AL de leu, Utteay 88 by, MOF (MDA CBtaMigg AMEN termic ge ray A, controlata, partialy ‘ noasad ~ A fost utilizata pentru Prima McLean in 19% ica al 5 (c0a contindns a t alumina) pentry any, | infrastructuri metalice: = Tn 1983 Riley si Sozio au pus igs. procedeul Cerestore care utiizes, cS cu continut de 65% a1. pentru obtinerea unei cape, prin rea unei paste de ceramica cudd » moplastic’ la temperatura joast =! 180 grade C); | - 1h 1985 Michael Sadoun pune sistemul InCeram, care utilizeazés: ramica de infrastructura cu corps} 85% alumina si o faz sticloasé és * : i protez sat@ secundar in matricea crista*¥) 8, microSttuc- terizata in preaiabil. i 4, Materiaie ceramice noi: . + S-a apelat la anumiti oxizi (20:*) care gAsindu-se sub forma of masele ceramice, imbunater=* | metrii de rezistenta mecanic’ ®* | ra, permitand realizarea uno" plurale integral ceramice in 20°" rale ale arcadei; | ~ Cristalele de oxizi dispus® masa sticloasa, impiedic’ Pr fracturilor (asemanator oe ye? lemn la incercarea de d°5?* bustean); rar A. Dupa natura chimica: 1. Ceramica feldspatics 2. Din vechea generate (utlizata pe: tru coroane Jacket clasice @rse pe Pt) ©. Nova generatie include ceramici cyjn timpul tratamentului termic, o parte 4 in cristalele de ZrOz sufera o rearanja- a structurii mioroscopice, cu tendinga ° clivaj, limitand astfel propagarea nei posibile fisuri aparute, prin aparitia unei pierderi localizate de substanta (asemanator cu procedeul de gaurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru impiedicarea propagaril ei “Tratament termic* se refera la racirea care urmeaza sinterizarii, ducdnd la re- aranjarea structurii microscopice. B. Dupa microstructura (care de- termina proprietatile mecanice, optice si termice): Microstructura maselor ceramice mo- deme este bifazica: 0 faza sticloasa $i una cristalind. Proportia crescuta a fazei crista- line imbunatateste caracteristicile me- canice. 1. Matrice sticloasa cu incrcéturé cristali- ni dispersati > caracteristicd majoritatil maselor ceramice dentare 2 Matrice cristalind cu faza sticloasa dis- persaté> numai sistemul InCeram aparti- ne acestei categorii C. Dupa tehnologia de obtinere a Testaurarii protetice: 1. Cu suport metalic (aparjin metalo- cera- mci) 2. Fara suport metalic (sisteme integral Seramice) > folosese urmatoarele proce- S82 tehnologice: Sinterizarea pulberii de ceramicd pe Suport refractar (tehnica stratificarii) Turnarea prin procedeul cerii pierdule, urmata de ceramizare ~_ Injectarea intr-un tipar - Barbotina + sinterizare + infiltrare - Uzinare a. Sinterizarea_pulberii_de_ceramica ‘pe suport refractar (tehnica stratificdril) Prin aceast& tehnologie se folosesc mase ceramice feldspatice, feldspatice cu un inalt conjinut de leucit (40-50%) si mase ceramice cu confinut crescut de alumina (sistemele Vitadur, Finesse, Duceram LFC, etc.) Sistemul_Duceram foloseste ca pro- cedeu, arderea pe un tipar din material re- fractar, a unei cape din masa ceramicd standard (la 980 grade C), pe care, dupa separarea prin sablare gi aplicare pe un model de gips clasic, se realizeaza coroa- na prin arderi succesive de ceramica de foarte joasa fuziune (660 grade C). umarea_prin_procedeul_ce dute, urmaté_de_ceramizare_- Sistemul Dicor si Cerapearl, Se realizeaza macheta din ceara a nucleului (capei), se ambaleaza, se objine tiparul si se toarna ceramica, urmand tra- tameniul termic de ceramizare, cu scopul fazei cristaline in interiorul matricei jer: crea sticloase. Nucleul e placat apoi cu ceramica fel- dspatica si individualizat cu mase ceramice de colorare sau prin pictura externa. 1 -Calitatile estetice deosebite se dato- reazi indicelui de refractie asemanétor smaltului (refracta 75% din lumina, in com- paratie cu ceramica traditionala, ce refracta numai 25%) si absorbfiei luminii de la dintit din jur, aparand aga numitul efect de came- leon.excelenta, tea - Biocompatibilital i avand cea mai soazuta depunere do pl june superti- (suprataya foarte neteda, tensiune ae ciald scdzuta gi respingere electrostal oa ¢. Injectarea intr. un lipat (Cerestore. Empress) 2 in functie de temperatura la care st realizeaz’: - La temperatura joasé (180 grade Cc) Cerestore > lingourile de ceramica alumi: noasa se plastifiaza la 180 grade C si se injecteazé sub presiune in tipar, sinterizan- du-se la 1315 grade C particulele de alu- mind 65% - La temperatura inalté (1170 grade C) IPS Empress - tiparul, ceramica i pis- tonul pozitionate in cuptorul de injectare, sunt incdlzite pana la 850 grade C (cu 6 grade C pe minut) si mentinute 90 de minu- te la aceasta temperatura. Apoi ansamblul se incdlzeste pana la 1100 grade C (cu 60 grade C pe minut) si se mentine 20 de minute, incepand apoi injectarea. Pistonui avanseaz’ cu 0,3 mm pe minut. Ceramica utilizatd: feldspatica intarita "Sou leucit 40-50%, Calitatile optice = foarte bune, Pentru a creste rezistena la fractura § Incovoiere, s-a dezvoltat sistemul IPS Empress2, care contine cristale de de lity, cu rol de a impiedica microfisurilor. disilicat aparitia Prin acest sistem se ot face gi laterale cu 3 unitati Potece i punt . Barbotina + sinte (taCeram) pus ta punct de M4 Sado 1985 doun in Aparjine clasei de Maleriang *compozite cu faze interpenetrant Na, Este singurul sistem cera. dintr-o matrice cristaling, in care g, te dispersal 0 {428 Sticloass 85% in greutate). Procedeul se destagoara ing 1, Barbotina (suspensia de a),.” apa) este aplicaté cu pensula pe | realizat din gips cu porozitate crag... va absorbi apa. Astfel particulele go. nj se aglomereazd, se sinterize 4120 grade C > se obfine o rejea Dorr aluminoasa. 2. Reteaua se infiltreaza cu tz:; cloasa reprezentata de aluminosilcz:, Janthan si se sinterizeaz&. Rezulta u-, (infrastructurd) integral ceramic toa: zistent. Pe acest nucleu se depun =. succesive de ceramicd feldsz (VitadurN) sau aluminoass (Vitaduts: obtinand piesa finita. Acest sistem a fost sistemu! Alumina. Aite sisteme inCeram: | - Spinell = miez de alumina -~) neziu (transluciditate crescuta) - Zirconia = miez care con} oxid de zirconiu (rezistenta la ince fractura) Prin aceasta tehnologie s¢ > ce blocuri de ceramicé alumin | care prin tehnici de uzinare, s¢ %" tructuri integral ceramice. Sistemul InCeram actualmente pentru lucrari proteti*! Ceramice in zona frontalé si !ate@ 2. Uzinai gi Se prelucreaza blocui # Prelucreazé = singu Aetabricale obtinute industrial prin diverse pocedee pcategorii de metode de prelucrare: 1, Sisteme analoage 2. Sisteme digitale 1. Sistemele analoage = de copiere pin tezare gi prin eroziune o Prin frezare: un aparat alcatuit ginteun palpator scaneaza mecanic supra- faye machetei realizaté din rgina speciala, iar dispozitivul de prelucrare mecanicé ur- mareste miscarile efectuate de palpator Prin eroziune (sonoeroziune): sis- tem care foloseste energia ultrasunetelor, transmis printr-un instrument (sonotrod) ungi paste abrazive, a carei particule intra in vibratie gi realizeaza prin abrazare forma sonotrodului in negativ, intr-un bloc de ce- ramic’. Procedeul e non-termic, non- electric si non-chimic. 2. Sistemele digitale = sisteme CAD/ CAM (computerul utilizat in proiectare gi executie) -Sistemul Cerec foloseste amprenta matic’ cu o camera digitald video tridimen- ionala ce face scanarea foto-optic > in- oMmatille sunt procesate de calculator gi etmit proiectarea digitald a restaurdrli pro- si executia ei prin frezare cu dispozi- Controlat de computer. un moment foarte important. Se 4 un esantion (*cheia de culori"), Sort din cutia (garja) respectiva de ma- terial (pot exista diferente intre garje) Culoarea nu este unitorné pe toate Suprafaja vestibulard, ci mai inchisé (gal buie) la colet gi mai deschisé (alb transpa font) spre incizal, Se impante laa ves Lit} in tei sectoare: cervical, mijloc incizal gi se deseneazi pe figs layin cdrui sector, deoarece fie cf nu au aceeayi lajime, fie c4 nu sunt plasate la acelagi ni vel pe tofi dinti (fig. 9.33). Fig. 9.33. Unii spocialigti recomand’ a se im- pari fafa vestibulara si vertical, realizand 9 cadrane (lig. 9.34) gi aleg culoarea adecva- 4 pentru fiecare cadran, inainte de a pre- para dintele, daca este integru dar va fi stalp de punte (coroand mixta), sau dupa culoarea omonimului.ochizie tavorabila, CU contactelo se dentare realzate in treimea medio foi orale a incisivitor superior. pe’ distributia favoradld a solicitarilor ochuzale. Contraindicatil: cand se poate aborda o solute mai conservativa; cAnd solicitarile ocluzale sunt nefavora- bile: cAnd nu exist posibilitatea realizar unul prag circular, lat de cel putin 1 mm {in aceste cazuri se indica coroane metalo-ceramice). Lipsa substratului metalic la acest tip de coroane ceramice permite realizarea unei preparatii mai conservative pe fata vestibulara, comparativ cu coroanele metaio-ceramice, dar necesiti 0 reducere mai accentuata a fefelor proximale gi orala, in vederea asigurarii unei grosimi uniforme a stratului de ceramica. ICOROANA FIZIONOMICA ACRILICA Este © coroand de acoperire torala, cu rol fizionomic, realizata prin polimeriz fea metil-metacrilatului. Unii o numese co- roana jacket de actilat, degi in general ter- menu! de coroana jacket este rezervat co. lor clasice din portelan. Au aptrut In anii postbelici, cAind ay Inlocutt (pentru un timp), aproape complet, ceramica Avantaje: 4+ foane iettine; h> tehnologie mutt mai simpla de real zare, = $e pot aplica gi )- Glasticitate mare, cosa ce be" Se pot face gi subpri; PP Preparay ess, * Dezavantaje: CONtTACHA ACrilatUbU! in tin Zrii este neunitorma in hoe a simea machetei:; *, + auun grad de porozitate. = sunt placofile, producing pare cA gingivitele sum te placotile, nu de intolerants ia ans. Pot irita parodontiul margina ta nic: margini groase, king antractuoase, nefinisate; : + se dilaté termic, ducdnd la tert , descimentari; 6+ Modificari volumetrice gi prin atmn de apa (“imbatranire’), ducdes a» re, descimentare, semnalate la tox printr-un lizereu negru spre gop {= moditicari cromatice in timp: s+ rezistenta scdzuta la abrarune ia de 10-20 pe scara Knoop, fai ot” 390 a smaltului); Punct este 0 calitate, c&ci mu 8? sante (ca cele din ceramics). 2° te mani se pot descimenta. + reflectarea redusa a lume. | Indicatit: ~ | > la tineri (permite prepara sa); coroane provizorii; 2 | Condit tehnico-materiale oe | | Prepararea bontulil: on Este asemanatoare one roane ceramice, darJog cand culoarea cent este m a “niga, deo! OU transparent mai re- arii Sau NU @ pragului, 1 pivinga Fea sie oe imparite: #8 prag (Ene, 4) Propararea anu) Argumeme: rialul permite realizarea de margini subi, C2Fe se pot finisa si lustrui, cesa tela ceramic nu este posibil; _ gga se face preg, contractia dauneaza ssapiari corecte la prag, discrepanta gento-protetic& fiind de 200-300 microni inaxim admis: 100 microni); . se poate realiza un prag excavat vesti- tular, din motive fizionomice (grosime). ) Prepararea cu prag (Gall, Gaucan, ndagu) Argumente: » numai grosimea de 1 mm indeplineste cerinjele estetice; ~ numai grosimea de 1 mm reduce elasti- ‘iatea, impiedicand astfel eventualele Ssscimentari: Stijnul pe prag previne efectul de ic; femite inscrierea coroanei in perime- "normal al dintelui (evit& supra~ ‘nturarea): 2vne inflamajile parodontale date de ~ nie aroase, targi sau lungi ale CO- “els fa prag: ' — Pentru coroana_definitiva ® sunt provizorii) se face Cu se face ca pentru al- Amp, rent agg, nea Polimerizarea: cl am asic: Modelarea machete! in caara, alare in gips, stup f@, lermanolimer Modem: modelare liners, direct din PASIA de ragin& agrilich de tip special (ox Palakav-Kulzor, SA-Pyroplast ae 18 de ragini deere Seana ce Isosit-PE-!voclar), Se. aloes . Se prepara si se anlios pe bontul mobil past& de culori si nuante adecvate pentru colet, zona mijincie a tejei vestibulare, zona incizala, Se produce apoi baropolimerizare in miniautoclav tip Biomat, Biopol, !voolar, cu vapori de apa sau cu glicerina la 6 atmos fere gi 120 °C, timp de 30 minute, Nu mai este necesar& lustruirea decat in zonele care necesit’ retusare, indicate la controlul relatiilor ocluzale. faim, oC, wmIN Se realizeaz’ din ragini compozite, polisticle $i ceromeri, Avantaje: seurtarea timpului de lucrs (tehnica de modelare strat cu strat); evitarea unor eventuale eror in timpul machetari si ambalarii; adaptarea marginal im! conturarea corect3 & Pu bunataitas nctelor de con ia nie ontul dentar va fi preparal per _ asigurand un spa 5 jul marginit inci- ane fe ete ctv 1,2 mm zale gia fel nivelul fetelor ax! fn zona cell Jor ocluzale, respes jale V sil- ‘cali se V8 prepara la 45-2 Fol Vet Agee’ \wo» fiind pparagic jmita de prer 8 min, | spo realize ole fiind aprox. 0.8 % nu sub forma do prag escaval (! ee 28 preparare tangential, Mma casante in strat subjire) Cimentarea se va face de A. prin fixare adezivi | Avantajole coroanelor din réginl com preferinyé pozite: {+ Esteticé bund, nuanjarea culoriior; Proj de cost scézut faa de cole cerami- co; 2+ Adaptare marginal bun’; 1)- Nu produc uzura antagonistilor. Dezavantaj: ~ Nu existé o experienta de lunga durata in privinta mentinerii in timp a stopurilor ocluzale, Prima substanta polimericé de tipul PMIMA a fost introdusa in 1937, urménd ca inlre 1957- 1962 s& se introduc’ prima ra sina epoxidic& bis- GMA. Pentru lucrarile intogral polimerice se lau in considerare urmétoarele materiale: 1. Ragini acrilice; 2. Rasini diacrilice compozite (ROG. ys 3. Rasini policarbonate; 4. Polisticle = sticle polimerice = cero. meri; 5. Rlagini armate cu fibre, 1. Ragini acrilice Au In compozitic Puatja sistemul pulberes lichid, Material Nut prin auto: termo- say Proprietitite tizic tistcatoare; Coeticient de contr ~ Coeficient de dilat 31 MMA in ul find obj. baropolimerizare, ‘O-mecanico — rq actie crescur; lare termica, Crescut, Duritate So2Ut8 (de 4 49), Rezistontt la ineereiorg, ant prosie, Wactiune = sefigg, Toxicltate tidicats a vidual, Toate acoste caractorisy ote, Mra, i + in protezare provizorig Me 2. Rasini diacriticg (RDC) ns Au in compozitia: Faza organics (continus) Cris. nomeri de bazd cu 2 grupsr fureten, metaorilice (bis- GMA, UDMA... dimetacrilat) gi monomerii C0 Shy Faza anorganics (discontinus, 4 , pluturé) determin’ imbunaairs , prietatilor mecanice fats de réyei - lice; - Agentii de cuplare a fazei orpres cea anorganica = silani, Polimerizarea: auto- sau zare, Faza anorganicd cel mai frecet! losita e reprezeniaia od cuar, si dala (pirolitica sau amorts), stide 2% de metale grele: Li, Sr, Zn, Sn, B42 triclorura de yterbiu. 4 Proprietatile fazei anorgan ” Punzéitoare de proprietatile fico ce imbunatatite) sunt: ~ Natura chimicd a component Caracteristicile fizico- chimic®: dimensiunile partioulelor: Proportia inmasatotala; distribulia particulelor de v7 Proprietatile fizico- mecav? Coeficient de dilatare sc2u Duritate crescuta;osoula fa comprinare, Incovolore = BOATUTA em pgala our a dentinal): aya ta fractura: O40 Mpa; 4 oboneald oregle odala cu intl de umplitura {j propriatatila, optice na parament de rezistenfa mo: ve edi Prreadecvatl pentru lwordrl Integral nt bune, mative do dure wn 4 nagini policarbonate unt polimeni & stalin), utiliza la oroanolor provizorii profabricate zarea C tyackot- urilor ortoctontice. Varianta CUNO! sub numele de ponatdimetacrilat, (PCDMA), care 1a in stare fluid’ putiind polimori- u foto, pre- 3 ori > ca ROC); Fecistonta la fracturd cu 55% > ca ADC; Rezistenja la soc de 9 ori mal buna ca aro; Coctciongi cle contractie gi dilatare sca- 2 Sbiitate cromaticai foarte buna; ne de apa foarte scazuta; fe Ma adeziune chimica. th ne calitafi au fost imbunalafite 4 Sais de particule de sticla bariu- *ovEgr objindndu-se compozilul . "Si vtosy duritatea asemanatoare hy a de abrazie asemanatoare i ‘es, Malie: “org Suprastructuri_ pe implante $0 " lui transmis substratului 0808). am Polistiols = stlole polimeriog » coromert \ ‘Au fost Introduse recent in modicina Wonlara, Hind objinute prin moditicares HDG. utilor clasice in toate Gale 4 campo Honte: Gompononta organicé: sau utilizat mo: nomorl de bazé care permit 0 roticulars objinfindu-se structurl absorblie do ag maxind, donee, cu contract 9 nefzuto; Compononta anorganica: ailice reologich yl bariu- silicatica, tin mfcinaté, In procent rmarit panda la 70-65%; Agen{i de cuplare: proces de silanizare imbunatati. Aceste materiale cu performanye manatoare ceramicil in privinja rezisteniai la abrazie, biocompatibilitéii gi stabilitafii ‘au o duritate gi rigiditato mai ub forms do alumino- coloristice scazute. Din aceste sisteme fac parte: * ARTGLASS * BELLEGLASS HP *GRADIA * SIMPHONY * CRISTOBAL + in scopul utilizar taurari integral polimerice, rmarea cu fibre, obtinandu-se ii acestor polimeri pentru resi ea trecut la al rasini armate CU fibre. ate cu fibre 5, Ragini arm 4a, de carbon, de Fibrele pot fi de slic kevlar, de polipropena. ; Rasinile armate CU fibre (FRC=fiber reinforced composite) au 0 rezisten{a marerij = ceromer cu dimensiu- de find Gin sticla DESTINATIA Cant. de FIBRE intrastructuré coroana unidentara jntrastructura corp punte mata din bis. GI DMA, + Aoest Comporit asigura ag MA, UDMA, MA, Dao ‘Ny gi rezistenta la abrazie Asemang smaltului ~ = Veet Gestinat intrastruetun, mt FRG. Fibrele de sticld folosite jy bn, compozitului fi crese rezistenja ta Iiney re, Se tabricd in 3 variate, canta , fibre de sticla inglobats find Proportions, cu solicitarile mecanice la care e Sus 85% componente (compusi metacrilici) si agen- tul de legaturd (silanul), > Fibre Vectris - Pentru reali ian ~ matrice Targis, a unei punfi cu siste- mul Targis - Vectris se madele din cea. ' macheta viltorului corp de Punte, a cdrui forma se inregi 8 in cheie de silicon, Se elimina ceara si se introduce Tasi- na Vectris ~ Ponti, polimarizandy. $e prin fotopolimerizare in vid, Infrastructura corpului de obfinuta se soligarizeara cu ce: telor de agregare Odtin Punte astfe! a eloman. Frame gi se polimerizeaza din nou torul VS = 1, Urmeaza placarea_intrastructyi > ceromerul Targis, folosind pentru merizarea fiecdrui strat de ceromet. Targis-Quick. La starsit se face o termopo! in cuptorul Targis- Power. b. Sistemul Soulpture-Fareto Sculpture = ragina de placa. * baza 0 ragina policarbonata !2 “ adaugat o umplutura anor" particule de sticla bariu- bor (asemanatoare cu CONQUEST Fibrekor = ragina pantry intrest foloseste un procedeu SP Preimpregnare a fibrelor cu 8"fave un prag dubtir eo Wel vvotondd, Geap Chanter) justagingt iat subyinuival (ig, @A7 bh), bare sevunte volar itrasuleua “ Jo, unite estotiog ny este at a, ee poate prepara un prev excavat (Jong ehamter’), deel eu pri tonninal nal vet i alizal, Golerela in eta gona va He mull mal tata (lig, 0.47 ate raplatea cervioala va fi mal bund in ew Ai etvalile Aliaje pentru tumnarea soheletulul earvanelor metato-ceramice inceroatile de a se arde porfelan pe mnatal au font numeroase gi ou multe eye metalo-ceramica se poate cAnd Weinstein a S-a constatal CA metalica gl ani Despre yori doar dupa 1962, laneat porfelanul tect fratea color doua componente, ceranica, depinde de calitayte ambelor, c8 ele Hebuie 8 fie ,compatibile” Aligiele pentru metalo-ceramica tre: tuie £8 Indeplineasca o serie de consi A nguitate < pentru a permite ca metalul, 6 mm), 84 reziste inv etrat subtire (02-0, la feviune, deci 8a fie neetastice, alltel sat fisura ceramical; tente ta abraziune, la tortele mast cmpatitviitate intre modificarite vols Nvetrice ale metalulul gl masel de amvs- lat la tumnare, gi intre cele ale metalului ¥ Cotamici in timpul arderilor, Hosthiitatea de a objine fumdaturi de Sreoisie gi ugor de prelucral mecanic, Hunet de topire cu 1$0°-200°G mai rid cat deca Gecat temperatura de ardere a Ce- tamicd tolunjit ( Capatitates de & produce orizi necvesari Jeyaturii metale ceramice, {- neutre chimis 9 biologic, 4. sf nu modilice culoarea porfelanuls, 6A fie ieltine. Acoste aliaje sunt nobile (seminobilo) tau nenobile, in care procentajul diferitelor clemente ditera foarte mult de la un produs la altul, La cole nobile, principalul compo nent este aurul (inte 40-86%) sau paladiul (pana ta 80%). Argintul (pind la 20%, dar de obicei mai putin 320%) 9 platina (5: 12%) sunt intotdeauna al doilea compo nent dupa Au sau Pd, Aliajele nobile mai contin gi amlitay) mici do alomente nenobi- fo: indiu, staniv, galiv, cupru, Indiv. In func- {ie de jocul procentajolor difera gi calnayle alajulut dutitatea (oxtradur, dur, moale) 9 culoarea: galben, alb sau alb-galbul etc. Aligjole nenobile (NEM) apte pent motalo-ceramich au ca gi compugi de baz nichelul, cromul gi cobattul + cantitayi mici de alte elomente: fier, molibden etc. Sunt doud grupe principale: Alaje NiCr: 60-76% Ni, 12-26% Cr+ Mo, ete = Aliaje Go-Gr: Co 53-63 altele De curand se studiazé aligiele de t- Ho, Ch 27-32% + tan. Dintre aligje, unele sunt exclusiv pen altele exclusiv pentru tru metalo-ceramica, iar unele dintre lycrari_ metalo-polimence, cle au destinatie dubla. Aliajele nenobile sunt ieftine, au ° greutate speciticd mai redusa. conductibill- tatea termicd de 10 ori mai mica decat a celor nobile. Au duritate foarte mare (ceea ce este shun dezavantaj la prelucrarea ere vor ablatia ee eee aah stratul de oxizi aerial sunt pari compare ale aliajelor nenobile, pe cand la cele no a le aceste elemente (In, Sn, Fe etc) a adaugate special. Intervalul de topire ae aligjele pentru ceramica este intre 1070° - 140° C, pe cénd la cele pentru placarea polimeric’ este mai mic: 600° - 1200° C. Denumirea comerciala a aliajelor este ex- trem de variata. Ex. Aliaje nobile: = Degudent, Degubond, Pallidor, Herador, Micro-Bond, Palliag, Pagalin, Maingold etc. Aliaje nenobile: -Wiron, Dentalit, Wisil, Ney-oro, Biosil. Firme producatoare: - Degussa, Heraues, Krupp (Germa- nia); Metalor (Elvetia); Ney (SUA) Primallor, Masele ceramice pentru placarea co- roanelor mixte se deosebesc de cele clasi- ce, utilizate la arderea coroanelor jacket. Folia de platina cu punct de topire 1770° Cc, permite folosirea maselor ceramice cu Punat inalt de ardere. Pentru coroanele mixte sunt necesare mase ceramice care pot fi arse pe metal la temperaturi medii 1.000°- 1.100° c, Japo- Lael au produs 0 ceramic care se arde la 850°C. Important este de retinut ca tempe- fatura de ardere a ceramicii, tr. cu 150°-200°C mai joasa a: 92 topire a aligjului. Avand j aspect primordial, dar si alte mo} logice (moditicsri volumetrige comerciale, : ebuie sa fig lecat_intervalul tive tehno- ) Si posibil sj 7 a fe 8 firma producétoare lie n vedere acest | vreaza impreuna aliajul, masa gi coramica, fie C8 specitica ia 4. 7 tre ele cu ce produs comerciay e585 tibil, Este deci importanta reso, acuratete de catre tehnician, a struciiunilor tehnice, pentru Obyners tatului optim. 7 Legatura ceramo-metalics Avand in vedere cd macys | uiilizate (necesare, obligatori) Ia co. metalo-acrilice nu exist aici, doves, a fi contraindicate, s-au emis di ze privind mecanismul intim de is: metalo-ceramica. de suprafata metalului (scheletuiy) S-a incercat chiar s& se creeze ast2 microretentii prin sablare, sau chia © za de machetare — microretenti se sau negative, care sunt azi utilizat tehnica coroanelor metalo-polimerie autori le contesta valoarea si chiat #= traindica. b) Ipoteza legaturil fizice : °°", Van der Waals = de atractje interm* r, prin fluctuatiile spontane ale electrice care apar numai la ds! trem de mici, pana la 5 A (Angst ¢) Ipoteza legaturii chimice: °” Pe schimb de ioni gi electron $* intre ioni, intre oxizii din coraricd Metalului (oxidare prin tratamer © Se pare c& legaitura chimicd es * icienta, . so in cazul coroanelor meta! legaitura este fizico-chimica.i de realizare tehnica a lo-ceramice _ Metoda initial (istorica) a lui 182 alegea 0 fateta prefabricata din in, oul crampoane de platina sau cu ip steel si, in functie de ea, tehni- ul model macheta componente meta- care se turna Dupa proba scheletului se cimenta fateta in lacasul ei, Pe putea crea spatiul nece- cat, Metoda se utiliza curent la coroane de : upstitutie !P Richmond gi la corpul de gunte mixt (casela + fateta). _Metoda noud de realizare in labora- i fatete subtiri din ceramica si de sea a ei prin tehnici adezive, C2 la fateta- ‘ca infor. Metoda se poale folosi_ mai deteriorare a unor fatete. ealiza- oat nei mera edites sei vital USE or a unel asin caz de _Metoda curenté — consta in r ‘sa unei machete de 0,3 mm, intim pe bont is rivlul fetelor unde se va aplica ulterior sistrat ceramic, $i CU grosime dirijatd, ca la cerganele metalice, in celelalte zone. Machela se realizeaza din ceard ~ sasic prin aplicare succesiva de cantitati ricide ceara fluid, cu dezavantajul aparr 2ide tensiuni interne (macheta S& lasé pe cont 15-20 ore la temperatura camerei, sentru detensionare). Foliile calibrate de cf ® ssteme cu pass elastic’ de ceara ou *'meri (sistemul Probond al firmei Renfert 29 ~ctat de Bratu), ajuta mult la mode” chetel. Capele din mase plastice iN polieti- Sau policarbonat, dacd sunt adaptale bont (uni le adapteazd in vaCy cmtuie la prevenirea detormar din ceard, Se experimenteaz $ eara sau recente” un) Mach cape obinu Ne prin tot a opolimerizarea es eel de ragini compozite pa " e, pensulate 9 a lel. Unii recomands aplicarea pe b a ainte de tealizarea machot nec de 0 a 2 unei cape ‘nol ae distaniare’, sau nul sau to @ straturi de lac = die spa Spatietori), in vederea compensari con tractiei_metalului la turnare gi a pista unui spatiu, necesar cimentarii. Dupa vei autori face exceptie zona coletului, unde machota se realizeaza inlim pe bont, pen- tru 0 bund jonctiune dento-proteticd. Alpi recomanda 0 distantare find gi in zona co- letului, pentru ca sd se evit “fenomenu! de piston” la cimentare Dup’ ambalarea machete! gi turnare, piesa metalic’ se sableaza gi se trate ilor, pentru mi telor NENO- termic, conform instruc grarea la supralata ei 2 ¢ bile In, Fe, Za, Sn, Cr etc, pentru a stratul de oxizi necesar. Cercetari recente urmaresc apiicarea. le metalo-cerami fea la coroanel a unor sis: ullizate la cele metalopolme ra (ponding agents) tem agenti de legat Metode rece? tului metalic al corcanelor mixte: - prin galvaniza’ de 0,2 mm grosim® e care, dupa topirea UN nulat, $2 poat arde ce demFig 438. Aspecto clinice ale protezary cazuishca Chica de Protet PROTEZAREA PARTIAL MOBILIZA- BILA SCHELETATA CLASICA, Proteza partial mobilizabili scheletata Sica este net superioara protezarii acrili- rin posibilitatea objinerii unui design ‘at al conectorului principal metalic cu o Ssime variabild in functie de intinderea 2estuia , decizie terapeutic’ ce reprezinta ama factorilot de predictibiltate, repre. entata de numarul de unitati odonto- ‘rodontale restante, arhitectura ‘Suportului nuso-s08, 188 a eluda tipul de crosete sles precum si numarul conectorilor se- cundgari_ BIOMATERIALE IMPLICATE IN REALIZAREA PROTEZARILOR SCHELETATE 1. Biomateriale metalice Aparita aliajelor la inceputul secolului XX a revolutionat protetica dentara, reali- zand recunoasterea proteticii ca stiina. La inceput se utilizau aliaje din aur pentru pro- teze, dar dezavantajul major era pretul ti Gicat al acestora, adrestindu-se unui nu: mar redus de pacienti, in 1819 se propune pentru a fi utiizat flertiig 4 Dentaré tasiy Olelul inoxidabil V2q. 4. 18/8 datoritg COntinutuly gpg folosit pang in ilele toasty, , re G2 viptd sau oto CON in tg3q . 'e de Ticonium, a fost , ‘Stog Coc. a. 254 aa Oiversiticareg Materialely « Ce de placare — TRIN acritigg Fu au determinat a, PaLitia alee Numarul mare at aiajelor tristan, mercialzarea lor a necestar ges nor clasificari, Asttel, Clasificare: ~ aliaje nobile: > cu confinut crescut oe * cu continut redus de ar > pe bazade Ag-Pd, > pe baza de Pd (Poy jie nenobile (‘53 metale nobile) : > pe baza de NiCr > pe baza de CoCr > pebazade Fe, > pebaradeT Aliajele de Crom-cobete zate gi produse de Ia ince Siebert propune ure}yea gisunt cunoscute si sub denumirea stelite. Biocompatibilitatea lor a fost atestata in urma a 60 ani de intrebuintare in design ul protezelor partiale, prezentand rietati excelente de curgere si un mo- ul de elasticitate care le confera un inalt rad de rigiditate. Rezisten{a la coroziune este strans legata de compozitia chimica, care este foarte stabila. ‘Aligjele din aceasta grupa sunt ames- pout complexe, in care elementele de baza sunt: »Cromul (15-30%) - ce creeazé o roteclie fafa de actiunea oxigenului (cres- terea exagerata are efecte negative asupra rezistenjei mecanice gia flexibilitatii); )Cobaltul (1-64%) - ce participa la completarea stabilitatii chimice a aliajului, protejandu-! de acfiunea coroziva a acizilor gibazelor, finisdnd structura cristaling; )Nichelul (4-55%) - care participa pin cresterea ductibilitatii aliajulul (devine mai usor prelucrabil), combaterea oxidaii siimbundtafirea flexibilitaii; > Molibdenul (5-18%) - care mareste rezistenta la coroziune gi la rupere, mares- te flexibilitatea; » Siliciul, Magneziul; »Aluminiul - tmpiedicd oxidarea $i miteste fluiditatea. ene fizico-chimice ale aces- laje vor fi urmatoarele: _ Sunt aliaje inoxidabile, rezistente la “CHunea acizilor gi bazelor; eae lor specifica este intre 8- iar ca urmare greutatea protezet ®te mica alajgn (COMParativ cu cea realizata din “ele din aur): is ae o° topire este cuprins in- ae Se la racire omogen $i f Structura autenticd; - Fluiditatea este mai mare in stare topita; __~ Goeficientul de contracfie este cu- id ime 1,7 -2,3%, care este compensat i mare parte de expansiunea ti- Parului; - Temperatura de fluidificare inaltd $i coeficientul de contractie la racire mare impun utilizarea maselor de ambalat cu lian{i silicati sau fosfati, caracterizate de: rezistenja termic’, duritate mare si coefici- ent de dilatare corespunzator contractiel aliajului respective; - Duritatea este cuprinsa intre 180 - 360 kg/mm? Brinell, proprietate care de- termina dificultati de prelucrare prin abra- ziune (nefavorabila pentru confectionarea microprotezelor si a puntilor dentare); - Rezisten{a la soc (rupere), proprie- tate favorabilé realizarii elementelor de Jegatura intre sei si a conectorilor secun- dari cu volum redus; . Sarma, produsul trefilat, are flexibili- tate mai buna, comparativ cu un produs tummat, la dimensiuni egale. Turnarile subjiri prezinta flexibilitate, dar ea este limitata, Prelucrate, sunt lustruite, proprietate care se pastreaza 0 lunga perioada de timp si este favorabilé pentru mentinerea igienei cavitati orale- Prejul de cost al ul fe este de 10 ‘ori mai vat. 4 beneficii tehnice, mai .u dinti din por- nei proteze schele- tat mic comparativ cu cea din aur-platin: ‘Aliajul confer ales in cazul placa bazel °atura de ardere de 100°C) olan (lemper aplicaroa unor ole: ‘a necesita ulterior 88 , fo apecials do rotentis a acestora in mont baza protezoi. Modulul de elasticitate este de 2 ori al aliajolor nobile, Geoa co mai mare do confor’ gi un oarecare avantaj astotic gutind-se realiza un design doticat gi in acelagi timp rigid. VITALLIUM 2000 este noul standard pentru aliajslo ds crom-cobalt, datorité propriotatilor sale: este rozistant la fracture: - aro o slongatio de 9%; durtitatea mica face ca abr velul dintilor antagonigti s& fie minima; esto ugor de finisat gi lustruit. ia la nie Titanul prozinta propritati asemand- teats aliajului da Co-Cr. Caractoristicé gentu titan este radiotransparenta, care winite tehni-cianului dentar un control al fii turnrii, fapt care nu este posibil la /9 Nobile, Titanul are numérul atomic 22, greu- tia atomich 47,20 gi densitatea de Aiyem*. Fay slor dentars, este de 2 ori mai ugor At aliajele de coball-crom care au grou- ‘atea specifics de 9 g/om’®, de 3 ori mai yor deca aliajele de paladiu argint, pala- Gu aur (palidor) gi dg 4 ori mai ugor decat alajels de aur, care au groutatea spociticé 9 circa 17,5 g/cm’, aliajele de aur cu pla- 95 ajungéindl la 19,5 g/cm’, Titanul ca motal prezinia o foarte Hap atinitats pentru oxigen. Orizil titanu- Gorespund valenislor +2, 43, 44, fiind bins cunoscut bioxidul de titan, de culoare de groutatea specifics a alba “albut do titan", fol0sit in iy, protezolor dentare pantry Ciapacas” opacitiore gi Golorare in alt, Pay ovid do titan, adoronta la supra, zolor dentare metalice ori 4 Comteg, lor motalice din titan, a implane, titan, ulilizate pontru reabittargy gy sau pantry proteze chirurgicale,, fixaroa opitezolor, contors acest, sivitato, 0 roziston{’ doosebits Iya, faclorilor din mediul oral, Motalul titan are torparatura gy litanul 100%, zis git ro 1675" aliat. La tomperatura de pana ta ez, are 0 structuré cristalina, hexagonay | ma a, iar pests aceasta lemperaturs structura microcristalind ( cubics, ces, intern, urmaté de cregterea afinitsy: tru oxigen, azot, hidrogen gi carbon, Modulul de elasticitate al tis nealiat este comparabil cu cel al 22" din metale nobile - 85.000-126.000 N=! gi este in medie jumatate fafa de mos! de elasticitate al aliajelor dentare nee le, care este de 200.000-220.009 N* Aceasta diferenta se face simfita n: cazul protezarilor de mare amplt} cum sunt suprastructurile pe implart®» scheletele metalice ale unor prote??* {iale mobilizabile scheletate. Cooficientul de dilatare (42 ~ {ie in cazul metalului turnat gi 1094” de 9,7x10° deci, mai redus comp?” cal al aliajelor dentare pe baza * paladiu (13,5-15,5x10") . Coolie” contracfio (dilatare) este mai 60% i) CAt al aliajelor dentare pe bazé ae” crom gi nichel-crom (14,5-10,5x10 }, comunica © contraciie liniara eee fa titan dupa topire gi turna- om wrativ cu 1,6%1,8% contractie ele de aur cu platina, 1,7%- wt ia aliajele aur paladiv, 1,8%-2,17% a 8 nenobile pe bazA de nichel gi 1 ae a aliajele crom-cobalt. “ Conaluzionand cele enun{ate mai se disting 5 proprietati ale acestui me- swe il deosebesc de alte materiale de restaurare: _ greutatea aggioms _conductibilitate termica foarte redu- 5a, 22 WIMk; - raportul favorabil dintre modulul de ° som? compara ga alial specilica micd de ehsticitate/greutatea specifica; -rezistenta relativ mare, care poate ficrescuta prin aliere; -rezistenja extraordinara la coroziu- re in medii agresive, ceea ce ii confera o d2osebiti compatibilitate. Rezislenta la coroziune si biocompa- ‘olitatea titanului pur se datoreaza afinita- Norescute pentru oxigen. Astfel, chiar la 'emperatura camerei ttanul se oxideaza. ‘a Stratul de oxizi formeaza in continuare 9 ‘bariera impotriva agentilor corozivi. Aceasta reactivitate crescuta a titanulul 'Mpune desfasurarea procesului de turna- te in conditii deosebite (in vacuum sau Medii protejate gi in creuzete de cupru). Conform normelor germane (DIN 17 850) titanul “curat” este specifical in grade de 1 pana la 4: TIT = Fe-0,15%; 0-0,12%; N- 0,05%; C-0,06%; H-0,013%; restul titan; »TI2 = Fe-0,20%; O-0,20%; N- 0,05%; C-0,06%; H-0,013%; restul titan; »Ti3 = Fe-0,30%; O-0,35%; N- 0,05%; C-0,06%; H-0,013%; restul titan; >Ti4 = Fe-0,30%; O0-0,35%; N- 0,05%; C-0,06%; H-0,013%; restul titan. Titanul, datorita biocompatibilitatii sa- le crescute si a prefului de cost scazut, castiga tot mai mult teren in tehnologia de realizare a protezelor scheletate. Multi specialisti considera ca titanul, datorita proprietajilor sale, este alternativa viitoru- lui. (Fig. 4.38)Remanium GIB00 Fig 4.38 Tepuri ysl poate fi prelucrat prin turnare, ezare # electroeraziune Prelucrarea titanulul prin turnare Componenta metalica din than a pro- tezelot scheletate se modeleaza pe mode- ie Oe luctu integrale, montate cu modelul antagonist in raport de ocluzia corespun- rMoare telayei centrice, in articulatoare medi, partial sau complet adaptabile. Pre- pétvea machete: pentru ambalare gi amba- larea avestela s¢ face in functie de apara- tura utiizaié pentru topirea gi tumarea tita- null Aceasta poate fi diferté atat in pri- vinya modului de topire a titanului, cét gi in ceea ce priveste introducerea titanulul top in par. S-a constatat c utiizarea curenyior de inal trecven\s nu este cea mai bund entry topitea ttanulul nealiat, dup’ rtugarea nu asiqura In cea masura succesul patrunderii me- tau in tar. Cea mai moderna 4 eficien- Remarium 2060 o aliaje din ttan 18 metods pentru topirea metas este aceea Cu arc electric Sau cu ‘any in cazh —whlizari ager, TITANIUMER Tanzi2/Onare Jagzna » Obligatorie amplasarea la macheta « lor de evacuare a gazelor (din “sim: Ceara’), care trebuie 64 Se deschct o la supratata tiparului opus conuts 2: nate, Grosimea machetelor caraen turnare aplicate pe machetele elevew scheietului metalic trebuie s& até metru d2 5 mmm. Tiparul se face ras ambalat special pentru ttan, p2 = silicat de aluminiu, cu lant fostate ~ ambalarea gi priza materials Ge 2 se indeparteaz’ conformatorul, TH ayeaz4 cu conul de tunare injos >) tul de preincdlzire gi se ridicd tert tura pind fa 800°C, la care $21?” dupa care, in cuptorul de c2a2"" curs de 60 min. se ridicd remper® 100°C Ia care se fine t9t 30 ce riceste apo! pans la 40°C 2h) temperature oe ageaza in fata O°1 tg go-100°C Apol Se ageazé in i 0! bara (pastila) de titan, se centrea- fh e fixeaza vartul electrodului de Wol- 2 ie echilibreazé CU contragreutatea verticala gi apoi se armeaza ar- ..98 de rotatii gi se imprima cen- 1 de 200G la inceput. Se etan- ax apo camera centrifugii $i se umple indeou's de 10 secunde cu gaz de protec- je ‘Argon. Urmeaza apoi fuziunea titanului y arc electric care dureaza 40 secunde qv bara (pastila) de 25g de titan neali- al, succedat imediat de turnarea centrifu- gal, eslimandu-se umplerea tiparului cu tran topit in 0,02 secunde. Dupa turnare, se evacueaza Argonul sise scoate tiparul din centrifuga. Se pro- cadeaza la dezambalare prin sfaramarea masei de ambalat cu clesti speciali cu falci ea cu oxid de a gentitu9? ul prin 36: ji 0 fo ascujte, urmata de sablar duminiu 250pm cu presiunea de 3-4 bari. Secjionarea tijelor metalice de turnare $i a uri canalelor de evacuare se face cu disc srazive speciale pentru titan. FIRMA PRODUCA- TOARE Compania Tanaka / Ohara Japonia SISTEM (APARAT) TTANIUMER | Mineney | wl CAST- Cowa-Dental, Cowa- Titan cu inaltd | Comtrituga P | C12 | Dusseldort, Germania Vest trocvert _| "| e | 4 a vere Fas aH Te | contitugd 873000] Jenerie/Pent lat fina cu oxid | as de zirconiv | ap Mey as | inductie cus UTHERM | Linn, Hit Masa de am inalté frec- | Centituga Umtay inn, Hirschbach, | jai ina cv oxid | Germania do zirconi vents lice wane aes componentel meta- elenaraiu era scheletate este utilizat Franklur - Mi LARC, compania J.Morita, modern pent in, Germania. Este un aparat elect rota mw {uziunea titanului cu arc ee iv ae magnetic variabil 9 cu gar item lui topit cu ajutorul presiunii 1 gaz inert Argon gi vacuum. Canalul Principal de turnare are forma circulara, 17 S*, plecand din canalele secundare care asigurd 0 turnare foarte bund. Instalajia CYCLARC este prevazuta cu 2 camere mici, legate intre ele: in ca- mera superioara are loc topirea titanulul pe creuzet de cupru masiy, in timp ce in ca- mera inferioara chiuveta preincalzita este pozifionata si fixatd etang la camera super ioara cu ajutorul unui lift. Instalatia dispune de un procedeu automat de prelucrare 2 fitanului prin stabilirea puterii gi a timpului de topire in functie de cantitatea metal/aliaj (Tabelul A). PROCEDEU DE TURNARE Centritug’ Inductie cureny |Morita, rank Ger- mania ee propus de ude instalajia de topl- STMATIC, o mas de lichide diferite pentru lat $F ca indica- coroane, punti si sche {ii pentru machetare, a piaselor protetice din titan. Cele mai utilizate aliaje folosite in confectionarea crosetelor sunt: -a) Aliajele nobile: sunt aliaje din ‘aur de 833%0 sau 750%0 gi 12%0 platina.. - Caracteristici: Au o duritate mare (140 in scala Brinell); - Rezistent& la rupere, tractiune si in- covoiere (80-90 kgf-mm’); - Au contractie mica (1,1-1,2%); - Sunt usor de prelucrat; -Curg bine, realizand turnaturi de precizie; - Sunt bine tolerate in cavitatea buca- Jete metalice, turnare si prelucrare la; - Au greutate specifica mare; Pretul de cost ridi imi & uti- — cat le limiteaza uti- - Adaosul de 2 le platina le confer Structura destul de fing onfera o ~b) Aliajele inoxidabi Cobalt: ile tip Crom- Tancovest Rematitan Plus Titavest Inductie cureny cu Inala trec. venta Coe, |° Arc electric rs Arc electiic - Au o duritate foarte m., scara Brinell); - Sunt foarte rezistente lang, jincovoiere; - Sunt suficient de fluids, ,. {in fluide ca aliajele nobile, tia mai ridicata de 1,8-2,2%; - Prelucrarea este mai dis: ciul se pastreaza o perioadé ra timp; - In turnaturi subfiri sunt re: la dimensiuni egale cu 0 strustyi: nobile; - Au greutate specificd 72° schelet avand 20g. si neces turnare aproximativ 409; - Au pret de cost mul ea ce constituie un avanta| favoarea aliajelor de Crom-Co# 2) Biomateriale acrilice: Materialele polimeric# multe decenii tehnologia F utilizate in realizarea in 101 lor mobilizabile sau c4 P2*” in structura acestora. at Polimetacritatul 0° ™ dus in 1937; chimio oe afinitate pentru apa (0.3 mecanic, are propriets?at KNOOP 18-20, rezisten}a la tracy. oa 60 N, iar modulul de clasticitate —2, #0 go rezstentd Scazuta la abraziuno, sa agile acrilice pot fi clasificate ast- -polimetacriiatul de metil termo. merizabil ce cuprinde 2 categorii de vol sini Oe conventionale - comporté 2 as- pecte, putand fi nesarjate (fara umplutura), cealalta varianta fi- ind reprezentata de raginile ar- mate cu polifibre sau carbon, . high impact. -Polimetacrilatul de metil auto- polimerizabil - cuprinzand rasinile utilizate inrealizarea Sau repararea imediata a pro- terelor partiale mobilizabile, precum si ra- gnile injectabile (Bratu, 1994). Rasinile acrilice conventionale Se prezinté in sistem bicomponent - kchid gi pulbere, ambalate separal. Lchidul este reprezentat de _mono- ner, materializat prin metacrilatul de metil seimerizabil. Componenta lichidiand a selmetimetacrilatului este un lichid clar la ‘emperatura camerei, volatil, cu miros pu- ‘enc gromat; este inflamabild, bactericida, SWbi2 in solventi organici; temperatura Sfetbere este 103°C; se caracterizeaza *ntendinja spontana de polimerizare sub a cAldurii si luminii, Se pastreazd Mae antes wre inhibitor de polimeri- en Tohinona gi pirogalol). La 65° ‘ae aa Polimerizare se declangeaza in Sa materialului; prin polimerizare, “ul suferé 9 contractie foarte pu- climinarea acestui neajuns Tealiz, S de pees Prin amestecul cu puiberea Polimetacniat de my Peer reptezentata do pol paar ‘meti, element stab! din a lore chimic: proprietajle me reonna Polimetiimetacrilatului sunt 6O- zatoare din punct de vedere al dur Ati, rezistentei la tractiune; un inconveni- Cnt ce caracterizeaza aceastd components @ste reprezentat de rezistenja scazuta la abraziune; in ce priveste proprietatile opti- ce, pulem constata cd sunt remarcabile Galorité indicelui de refractie apropiat de Cel al smaltului. Posibiltayile de colorare Ofera o gama larga de combinar conferindu-i restaurarii protetice un aspect ct mai natural. in acest scop in pulber mai pot adduga fibre minuscule colorate din naylon sau acrilat, care simuleaza re- feaua de capilare din mucoasa, mimand vascularizatia, aspect ce are un important impact asupra esteticii finale (Craig. 2001). Rasinile acrilice clasice - sisteme monocomponente Este cunoscut faptul ca cea mai mare parte a produselor se prezinta in sistem bicomponent pulbereslichid. O sere de firme producatoare au lansat pastele de polimetilmetacrilat, care au in general ace leasi componente cu sistemele alc din puloere gi lichid, Pastele de polimetiimetacriat se ca- terizeaza printt-o durata sound Durata de ra intr-un interval ract servare a produsului. pastei, ce se poate inc: de 2 ani, este in stransé corelare cu tem- peratura de pastrare cantitatea de inhibi- tor pe care 0 deine compozitia materialu-de paste se de 1 produsole sub 101 gare in congeraoare; 1 Hue In care Pry folosta se mann In frigit aunt 10108 iomins, 2009) yn mare avanta) Pe acitatul sub tonné de paste it Ji pl lichidul sunt caved presina polimotiinet jg faptul 6a pulbet constitu! alo industrial, aspect Ce Conlera O puedo. aia precizie element snizane foarte bund, in slor Compor conductind la 0 orn gvand 6a finalitate objinerea uny vat de cere call si produs acte de polimenizare taji suporioate Polimetacrilatil hidrotii Acest lip de ploduse, eunopcule yi sub denumirea de poliiLiaA, sunt utilizes! ca materiale pentru baza protezelor, gasindu-yl o larga ullizare y! in slera (na noporei de capluyire cu materiale mol Polimerul absoarbe apa in proponie de 20% in procente de giculale, Gees oe conduce la 9 consisten,é muale & acestuia, Acest material 6@ aseamans foarte bing Cu produsole utilizate in confectionarea lenti lelor de contact (Hominy, 2099) Monomerul 6@ copolimnerizea76 ou motimnetaciiatul in scopul objinedi unui tnaletial optim in ce privegte parameteil bomecanici pentru realizarea bazelor pro- tozelor, Rayinile acrilice “high-impact” Axel tip de ragini a fost elaborat ou Scopul obfinerii unui material ou indicl do ‘67iS16n6 foane buni, cu posibilitay reduce 46 abreziune, olemente oo condue ta o Integrare gi MENINEE 44 prototice ta nivel! SIsteniuly gy, Resisten|a OGSOuUls te | objinuta prin Inylobarea Une far, clue in petle in Gutsul ObtineH ay, slomatologia SOLUala 86 Uta, distribujie unitonng dé incluiuyy ue precum gi pole Ih Care Hung este constituil din Gauciue, inveyg | find format din paste de polinet », | lat (Frederick, #001) Alaturl de revistenia cresyus pact este notabilé seaderes risa, | gurare sau {racturars, fecIo" ve &| longevilales protezelor total mobi Caucluourile uillizate in compariye t, aorlice high-impact sunt eprerss:, caucluoutile butadion-stivenics sz») rotil metacrlat, Hayinile acrilice injectabile Aceants categorie de matets:? Zinta avantajul unul grad inalt d6 dee! alanis avantaj-dezavantal in os 04 ublizarea acestor materiale in pase! renta este destabilizeta de investie” ites mare pe care o presupune {oo tora, asociala cu o rezisten\s nites ie | turare, noeludand nicl dificultayle 4) adeiunes la din{il artificiali, | Acrilatul injoctabil 66 we fonna de granule cu groutale nol, mic&, Din punct de vedere ¢ chic # injectabile sunt polimetilacalat! ot 4) 7arG liniar’, in care proceatl do 17 | fozidual 6st minim, contend " ° ’] biocompatibility. Din categoria acest i4| Necesal Bh TEMEIChl UP or enusll riotJor injectabile produse de firmele ia ir 61 Kulzer, inutulate Ivocap “Plus” gi a press, asociale sistemelor de injec y gpecice: sistomul S.RLIVOCAP gl sis tel Plat (Rominu, 2000) ~ fig. 4.3.39. — ay a fig 4.39 Sistomul Ivocap “Plus” (Firma Ivociaur) $i Sistemul Palajet (Fuma Kelzer) ‘Acesie materiale conduc la 0 exce- lent adaptare a protezei parfiale mobiliza- bile sau tip overdenture Ia nivelul liniei Ah, zona de inchidere marginal’ deosebit de importanta. Este de remarcat faptul c& inaliarea ocluziei, trecventa in tehnologiile Clasice, este aproape absenta. Dine cele doud sisteme de injectare Produse de firmele Ivoclar i Kulzer, balan- 12 performantelor se inclind spre sistemul Propus de firma Kulzer. In acest sens ple- 2224 continutul in monomer rezidual mult Mai redus pe care- regasim atunci cand tae materialul Pala X Press, acesta re PA 6 zile de 0,8%, comparativ cu NOCaD “Plus” 987 aio unde atinge valoarea de 2% Baza piesolor protetice mobilizabile ale din ragini acrilice injectabile se @ prin omogenitate, fapt ce © compatibilitate tisulara optima, a Wing £8 rez ‘i ezultat minimalizarea mucoasei "alg Mtetizoar m3 a Care contribuie in mod pr Nutul redus in monomer rezid. Firma Detrey-De NOU sistem de injectare ce uiilizeazd O 16 9iN@—poliuretanica microbase, gnant gi con al sply a propus un monocomponenté Tehnologia Microbase propune un biomaterial microcompozit cu matrice oF ganica pe baza de poliuretan, biomaterial Ce va fi termopolimerizat in cuptor special cu microunde timp de 20 min., la presiune de 5,5 bari, Elementu! cheie al acestui sis- tem jl reprezinté indubitabil acest biomaterial injectabil in stare plastica ce se Intareste rapid sub influenta energiel elec- tromagnetice. Polimerizarea cu microunde este net superioard celorlalte tipuri do po- limerizari asigurand 0 intarire totalé gi uni- forma a materialului. Mecanismul de actiune al microunde- lor se bazeazé pe cresterea energiei inter- ne a pastei polimerice prin cregterea agita- fiei moleculare gi incalzirea consecutiva a materialului. Trebuie mentjonat faptul c& aceasta caldura este utilizata de ragina pentru declangarea propriei reactii de po- limerizare, confruntandu-ne de fapt cu o termopolimerizare. in urma unui studiu comparativ reali- zat de Ballesteros J.C. si colab. (1999) intre 3 tehnici de polimerizare: poli merizarea cu = microunde ~—(tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasic& gi polimerizarea dupa prealabila injectare a materialului acrilic s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfaja dinti arlificiali - ragina, intinderea gi profunzimea maxima a hiatusurilor la intertata dinte - rasind precum si prezenja polilor la supra-it jzarii cu micrO~ «in cazul polimerizaril aya rain" nu s-au da- zultatele netavorabile - ropriu-zisa cl imerizare pI nefavorabile adeziu- ena porozitafilor unde Rei tort tipului de Poll suliciente, dinte. Prez cazul polimerizarii la micro- in tehnica clasica de are se explica prin inse- ceea ce esiunil im ii rdsinii | remarcate in unde cat $i termobaropolimeriz anualé a raginii in tipar, atrage incorporarea unor bule de aer. Se contureaza concluzia cd asocie- rea dintre tehnica de injectare @ pastei polimerice si polimerizarea cu microunde este benefica. rarea mi Rasgini acrilice de tip fluid ‘Aceasta categorie de ragini are avan- tzjul c& piesa protetic’ poate fi eliberaté gin tiparul flexibil de hidrocoloid intr-un timp foarte scurt, cu un efort minim, finisa- file ulterioare ale protezei fiind reduse. Dezavantajele majore ale acestei tehnici sunt reprezentate de continutul ridi- cat de monomer rezidual, cea ce atrage reactii inflamatorii la nivelul mucoasei de sprijin; este necesar S& remarcam proprie- taile mecanice mai slabe, neputand exclu- de 0 distorsiune posibilé a protezei total mobilizabile datorata flexibilit2tii tiparului. in scopul anularii dezavantajelor pre- zente in metoda expusa anterior s-a reali- zat 0 perfectionare a tehnicii, materializata prin utilizarea unei ragini acrilice de tip fluid pinnoalietiaie i tipar de hidro- 28 do adaptarea a a oor ada ree s ae la tipar, de poimerizare (Ro iu efectul contractiei minu, 2003). Ragini acrilice rapid terme, | zabile } Aceste materiale au fost eat, | scopul reducerii timpului Necesar ,,, | zarii bazelor protezelor totale, Ding, ! vedere chimic aceste ragini apay. | de acrilaji hibrizi. Polimerizarea « zeaz& prin introducerea chiuvete, clocotinda timp de 20 min. Sistemul de inijiere este reps, de o varianta hibrida intre cea utig] rasinile acrilice autopolimerizabile 5 termopolimerizabile conventionale, :, cand la o polimerizare rapid& far porozitatilor, deziderat deosebit def tant cu impact in ce priveste rezisty estetica protezei totale (Craig, Pail Copolime! il-acrilici | Aceste materiale sunt termos:) zabile, putand fi utilizate atat prin # clasicé cat si prin injectare. Sunt Wwe sisteme bicomponente compuse an! pa si lichid. Pulberea este reprezentalé copolimer objinut din clorura $! vinil, in timp ce lichidul este metiimets” Ulterior saturarii pulberil ul? obfine o past omogena ce sé in tipar. Regimul de polimerizare eset cu cel aplicat in vederea obfineri metacrilatului. Dupa finalizarea procesull! é merizare se objine o structurs 2 toare din punct de vedere biome?’ stabilind in egalé masura fur nomic’, compunandu-se din pol tacrilat, compozitia majoritaré od copolimerilor vinilacrilict (Brau,jolimerizabile penta jezelor paltiale mobi. pissin’ (0l04 jeatizarea DIO jabile jouer | cabinetulul ston qiea a Cups Conside Fatof iat tenloriul itologie abil A jal al laboratorulul de fehinic’ denta ean gh ; a (asin diac rilie compozite uiilizarea in abile ipl GAS javarea bazelor protezelor rqtapti"’ uit ani in otal { de vedere chimic mati ilat joliticd, parle din acrilat gt pune este un uretan dimet atate, 0 gaa aiganicd gavjat cw slog gin acrilice cu Masa mole monomer J8 12 Fotoinijatorul, reprezentat tn sink de sel de qulara mare, tipuri de 3 Activat de carl acostOF eamforehinone lmina care au aceeagl lungime de unda gh iiansitate ou sursele de luming utilizate in eabinetul slomatolagia, Polimerizarea fina 4 ou ajutorul unel 5 foarte putern ile colorate, precum gi cele utili Ari, se gasese liviale sub for ajo ormetl urna de li 88 Jeal rate in rel AM Monocomponenta in_anbal 8 plotejate de lumina Reteritor la 182 Pétficiale ale hazelor pieselor protetice (0 ina acrilicd este nece pata steaturlion Sue {ale fealeate din ine 418A he referim ta fotopolimerlzaren Resor oi la "a Wal fevitenfel in timp, Utlizarea ace’ tor MatoHiale, cunoacute aub danumllon de Pliner Winetactilate de" “ 9 do ‘eas vilale de “oh se d ty 2 Pesta 10 ant. Foto anes lavoratoarele de tehnica demara SONA fe ° tein: inte stectul asupra structutll fina ure irea acest de finisare homenul S relativ ugoara, Provedoul de tins Yate, aceator ma 7 or materiale conduce 1a Clee Ieteg Surabitits DiKLALN protezelor Latale precum Sila ¢ 518 Cre star88 contony| 08 ater HHulul pacientulul Owes 6018878 6 pote, Avesta, tee 78 dentarh este wets nes 410 fimpul utilizar sau eurstidl, In CH WU 66 J ae A 86 ditores74 contactulul ou 'alel6 abuszive, duritat 4 suptateelor &yler 6 ee Ne Ale pote zelor totale este 6 proprie wa ee intrinseca importants. Metodele inisare conventionale afecteaz4 rezis fen{a la impact a a yratefelor din 1ayir Acrilic’, In timp ce folosirea polimetiimeta crilatelor de “glazurare® confer o reziaten {4 sporita ta zg4rieturl, reducénd conside tabil_colonizarea bactoriilor gi formarea placit dentare la nivelul supratetelor prote 2elor (Dolactlx, 1991). Ultimele 2 asp concordanfa cu dutitatea gi porozitate redusi a supratetelor protezelor partiale mobllizabilo, In plus, aceste ragini prote prataja impotriva solutilor dezin jalul din rigina cle sunt in deplina joazd up toctanto co alecteaz’i mater actllicA, Prin urmare reducerea igo pratofelor matertalelor prin aplicarea unui surat do suprataja asociat cu augmentarea siya are ca roultat crestere’ rozistentel zitagii su du ta uzurd gpre deosebita de reducerea tezis. tongol de supratatt 19 cazul riginilor com: ito co sunt aoperiie cu un agent de ant, aplicatea raginilor “de fe semnificativa po: igilare pone aro" duce stontol de £ ratuito avoctate I ace rat ca in) tumpul dostagurarii functilor f aaa so vor ODEON! mai gt un grad do uzua rets He, ao crogler supratay In conformitate sons $4 con gla: at cu atatat © aigtemulul! puting -arlett dupa mese 8 igionl