| oe | Cazul acuzativ. Complementul direc, Cae TO UAL Substantivul care are functia sintacticd de complement precedat sau nu de prepozitie si raspunde la intrebarile | pecine?, ce?, lacine?, lace?, de cine? etc. este incazulacuzativ. Complementul direct este partea de propozitie care determin’ un verb si aratd, in special, obiectul asupra caruia actioneaz’ autorul unei fapte. Complementul direct raspunde la intrebirile pe cine?, ce?. ez Substantivul cu functie sintactica de complement direct sta in cazul acuzatiy, fiind insotit sau nu de prepozitia pe. Complementul Prepozitional este Partea de propozitie care determina un verb si arata obiectul care este finta actiunii sau pentru care actioneaza autorul unei fapte. Complementul Prepozitional réspunde la Intrebirile: pentru cine2, pentru ce?, de cine?, de e?, la cine?, Ia ce?, de la cine?, de la ce? etc, ~~ Complementul prepozitional Cazul acuzativ @ Mentioneaza functiile sintactice ale substantivg, din propozitiile de mai jos. a, Sorin i-a vazut pe baieti afara. b. El se Bindestey frigul de acolo. c. El nu se teme de ger. B indica functia sintactica a substantivelor scrise in propozitiile de mai jos. a. Copiii primesc daruri. b. Citesc 0 poezie. c. May pregateste cldtite. tay, Complementul direct © Mentioneazs complementele exprimate prin sy stantive din propozitiile de mai jos, dup modelele dat ir ar | ‘coarery ilvad pe Victor. Elareosanie, a. Cumpér un caiet. b. il strig pe baiat. c. fi arat cain: meu. d. El il asteapta pe fratele lui. e. Am ‘intalnit-op: vecina mea de palier. @ ce arata complementele identificate mai sus? Gprecizeazé cazul complementelor identificate | exercitiul 3. Complementul prepozitional @Mentioneaz’ complementele exprimate prin si stantive din propozitiile de mai jos, dup’ modelele dat lace se gindeste? y Anca se gandeste la test. dece a. s-a siturat? Mihai s-a sdturat de jocuri pe calculator. [ pentruce ] a optat? ptat pentru plecarea la munte. Larisa ao) pece se bazeaza? Diana se bazeazi pe calitatile sale. i a. Eanu abuzeaza deincredereanoastra.b- Mant tisit de romane de aventuri. c. Am apelat la ju! Prietenilor mei, d. I-am multumit pentru incuria® | a I Scanned with CamScannergee araté complementele identificate mai sus? ‘i 4 cazul 1 te a precizeaza cazul complementelor identificate la exer- ae cu functie cticd de com plement 6. iil . Prepozitional sta in cazul prtografia substantivelor aii | in nominativ si in acuzativ precizeaza cazul substantivelor scrise italic in Propozi- fle de mat os. Ce observiin privinta forme acestora? nea) 3. copiii se joacd. b. M& gandesc la copiii harnici, —°<2Ativssubstantivete © Poeziile Ralucai sunt frumoase. d. Am citit poeziile. ee forms. =n ; recomandate. e. Exercitiile sunt usoare. f. Am rezol- vat exercit {D citeste ce reprezint’ in ortografia substantivelor inno- minativ siin acuzativ sunetele de la sfarsitul acestora. 7 viile fiii serviciile a face parte ' ee ' ‘ face _ VY _ articol faceparte 4. ¥ . articol ie dinradical 2°S™€"%3 otsrat —dinradical S*°!€"1% otsrat 3 Dyes in ‘Complementul prepozitional trebuie delimitat de complementul direct exprimat prin a substantiv precedat de prepozitia pe. Complementul direct poate fi dublat de un pronume personal, forma neaccentuata. De exemplu: il intreb pe Mihai. Complementul direct pe Mihai este dublat de pronumele personal il. in propozitia Contez pe prieteni., complementul fate fi dublat de un pronume personal, prepozitional pe prieteni nu este dublat si nici nu po; forma neaccentuata. y eledemaijos) col interesant. ¢. Il cautd pe i, f Ana se teme enii ei ca Sd uzativ din exempl b. Am citit un arti ; faptopul dori laborat cu prietenil Stelian a militat pe™ O subliniaz’ substantivele in cazul ac a. Lam intalnit pe vecinul meu ieri. b. A ne fratele lui. d. fi respect pe profesorii mei. e- Am gasit or de cAini. g. Adevarul a reiesit din spusele lui. h. Mira a an fs realizeze proiectul. i, Elena 2 participat la un concurs tru reimpadurirea locurilor lui natale. dent, conform 8 @ crupeazs substantivele subliniate ! exercitiul precedents Mai jos. Complemente directe belului de Scanned with CamScannercomplementul direct _——_ DESCOPERA Cui? iteste urmatoarele intrebari 09 ctncercuieste-le pe acelea pe Care? Cine? Despre eines ho ‘care le poti pune unut verb. ‘ Cati? u cine! ————— Pe cine? Ce fel d 9 Ce? e Fel de! 7 EXERSEAZA Citeste cu atentie textul urmator, pentru a putea rezolva cerintele: unsese sd inspecteze toate curtile de pe strada lor. Descoperise cat de mult fi placea sé vetreaci timpul pe afard — gdisea intotdeauna lucruri noi si interesante cu care sd se joace. Uneori sbamenii lésau si mdncare in curfi. Chiar dacd nu gdsea decdt pdine uscatd pentru pdsdri tot era mai pine decat nimic, cdci Charlie continua sd-i fure aproape tot din farfurie. Pisicufa se pricepea deja foarte bine sd se cafdre pe hrénitoarele pentru pdsdiri. Nu la fel de bine se pricepea sd prindé vrdbii — Dumnezeu stie cum, acestea isi dédeau seama ca se apropia. li pldcea totusi sd incerce. Afard era, fard indoiald, un loc mai pldcut decat noua ei locuintd. Chiar si cdnd Charlie o (asa in ace, ceea ce nu se intmpla prea des, cei doi nepoti ai doamnei Jones se dovedeau aproape la fel wie ri. Le placea sd se invarteascd pe ldingd ea si s-o mangdie, lucru care pe pisicufé n-o deranja prea “are, iar uneori gésea chiar amuzant sd incerce sd prindd sfoara pe care i-o legdnau in fata ochilor. yar de multe ori se chinuiau s-o ia in brate, lucru care pisicutei nu-i pldcea deloc (..). —Pis, pis, pis! Unde esti, pisicuto? O strigd Millie. M puiul de pisicd se strecurd fara zgomot sub masa din bucdttdrie, dar era o ascunzétoare prea usor 'e gasit, si fetita se tari si ea dedesubt. Jet incepu sd dea nervos din coadd. Millie cdra un brat de haine pentru pdpusi, pe care le ldsdi pe podea ca sd apuce pisica de mijloc. “ Jet scoase un scheunat si se zbdtu cu disperare sd scape, dar fetita o tinea strans. Apucd apoi o dinutd de pdpusi si incercd sd-i vare o labuté in ea. O sd fii o scumpd. Charlie e prea mare pentru hdinutele astea, dar tu esti exact marimea \ Jet aj Pisicuta deidu nebuneste din labute prin aer siti prinse mdna lui Millie cu gherutele. Fetita fi dédu ‘umul,uluité, iar Jet fasni de sub masd si se ghemui intr-un colt al bucétrei, suierdnd furioasd. 4 Mili scoase un uret, cu ochit tint la 2garietura rosie de pe dosul palmei i! f — Ce s-a intamplat? iF Sarah dadu buzna in bucatarie, si Millie iesi in patru labe de sub masd. Mea zgariat! se véicdri ea, ntinzdnd mana, pail 2 facut asa ceva? Sarah se intoarse si se uitd itd la micul animal. Pisicd rea ce esti! Nu / Ne sti 2g4rii pe oameni! / nes a? YOCe supérata, si pisicuta se strecurd spdsitd afard din bucatarie, in cdutarea doamnei stiind ca ea avea s-0 inteleagd, / (Holly Webb, Nera, o pisicufé ford stdpdn) y a Gramation Scanned with CamScanner Gramatiod JX@Scrie litera A (daca afirmatia este adevarata) sau litera F (daca este falsa). it a. Complementul nu este o parte de vorbire secundara. oO ; 'S b. Complementul direct raspunde la intrebarile pe cine? ce? puse unui verb.C) S$ ocin propozitia O sé fii o scumpa. nu exista complemente. 2 4. Acuzativul este cazul in care sta un complement direct. ) Ss ®Ttranscrie, din text, doud complemente directe si doud complemente de alt tip, Complemente directe Alte complemente a =>. => _ SA @incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect: «in structura Charlie o ldsa in pace, complementul direct este exprimat prin: a. articol nehotarat; b. particula a unui verb la viitor; c. pronume personal, «in ultimul paragraf al textului exista: a. un complement direct; b. doud complemente directe; + Exista doua complemente directe in structura: a. Osdfiioscumpd; _ b. pe pisicutd n-o deranja; c. trei complemente directe ¢. Se vdicdri ea intinzand o ména @analizeazs sintactico-morfologic urmatoarele cuvinte subliniate in text: curtile, le, pe Oameni, : © Corecteaza urmatoarele enunturi: a. Vazindo a intrat in panic. _ b. Caietul care lai Cumparat ieri este pentru me _& Imi place mult cartea care mi-ai dato. d. Filmul Pe care la vazut a impresionat-o mutt APLICA Alcatuieste un text narativ de aproximativ 10 randurj . 5 ey complement direct exprimat prin substantiy rom no oescrnteh saan am : “" personal de persoana |, altul exprimat prin numeral ordinal si cel tee) ea turd cate aiba un complement direct dublat prin pronume Personal, forma a tin oa an Subliniaza-le! accentuata. Limba gi lteratara romind — caite de cra pentra clase 6 Vi-w Scanned with CamScanner