Teoreticon, Macarie ieromonahul, Viena 1823 transliterare CUPRINS _PAG. | PAG. CUPRINS CUPRINS iN PDF| TEMATIC 1 Pagina de titlu Pagina de titlu 2 Cinstitilor dascali... Predoslovie 4 1 Cap 1. Pentru feliurimea bunei viersuiri Introducere 4 1 Scara intiiu Scara diatonica 4 1 _| Scara intiiu Planga 1 5 3 (Cap 2. Pentru haractirurile glasurilor ‘Semnele vocale 6 4 (Cap 3, Pentru alc&tuirea haractirurilor Semne combinate | Semne compuse 8 6 (Cap 4. Pentru paralaghie Paralaghia 9 7 Cap 5. Pentru fiintarea bunei viersuiri ‘Semnele timporale 12 10 —_| Cap 6. Pentru ipostasurile care n-au vremi, ci Semnele numai lucrare consonante 13 1 Cap 7. Pentru felurimea intimpinarilor glasurilor | Ortografie in haractiruri 14 12 Cap 8. Pentru ifesis si diezis Tfes si diez 15 13 Cap 9. Pentru glasurile bisericesti Glasurile 16 14 Cap 10. Pentru glasul intiiu bisericese Glasul 1 L 15 Scara a doua Planga 2 1 16 Cap 11. Pentru glasul al doilea Glasul 2 18 16 Tabla treia Planga 18 17 Cap 12. Pentru glasul al treilea Glasul 3 19 17__Tablaa patra Planga 4 19 18 Cap 13. Pentru glasul al patrulea Glasul 4 20 18 Cap 14. Pentru glasul al cincilea Glasul 5 21 19 Cap 15. Pentru glasul al saselea Glasul 622 20 _/Tablaacincea Plansa 5 22 21 _/Cap 16. Pentru glasul al saptelea Glasul 23 22 Cap 17. Pentru glasul al optulea Glasul 8 23 22 Cap 18. Pentru ftorale Ftoralele 24 22 |Tablaasasea Plansa 6 24 23 Cap 19. Pentru marturii Marturiile 27 24 ~~ De trebuinta lucru am socotit... La psaltichiese | Semnele cinta zece haractiruri... 29 26 _ [Paralaghii] Paralaghii 32 30 Sfirgit si Celui in Troi proskivit Dumnezeu Jauda. 33 _| Plansa1 Planga 1 Scara diatonic& 35 _| Planga 1 Legenda Plangei 1 (original) Legenda 1 36 | Plansa1 Legenda Plansei 1 Legenda 1 37 _| Planga 2 Planga 2 Scara glasului 1 39 _| Plansa 2 Legenda Plangei 2 (original) Legenda 2 40 | Planga 2 Legenda Plansei 2 Legenda 2 41_| Planga 3, Plansa 3 Scara glasului 2 43 _| Planga 3 Legenda Plangei 3 (original) Legenda 3 44 _| Planga 3 Legenda Plangei 3 Legenda 3 45 _| Planga 4 Planga 4 Scara glasului 3 47 _| Planga 4 Legenda Plangei 4 (original) Legenda 4 48 | Planga 4 Legenda Plansei 4 Legenda 4 49__| Planga 5 Plana 5 Scara glasului 6 51 _| Planga 5 Legenda Plansei 5 (original) Legenda 5 52 _| Plansa 5 Legenda Plangei 5 Legenda 5 53 _| Plansa 6 Planga 6 Scara ftoralelor 55 _| Plansa 6 Legenda Plangei 6 (original) Legenda 6 56 | Plansa 6 Legenda Plansei 6 Legenda 6Teoreticon, Macarie ieromonahul, Viena 1823 transliterare CUPRINS TEMATIC PAG. PAG. |CUPRINS TEMATIC CUPRINS IN PDF| 32 30 Sfirsit si Celui in Troita proslavit Dumnezeu Jauda. 23 22 Ftoralele Cap 18. Pentru ftorale 16 14 Glasuli Cap 10. Pentru glasul intiiu bisericese L 16 Glasul2 Cap 11. Pentru glasul al doilea 18 V Glasul 3 Cap 12. Pentru glasul al treilea 19 18 Glasul 4 Cap 13. Pentru glasul al patrulea 20 18 Glasul5 Cap 14. Pentru glasul al cincilea 21 19 _Glasul 6 Cap 15. Pentru glasul al saselea 22 21 Glasul Cap 16. Pentru glasul al saptelea 23 22 Glasul8 Cap 17. Pentru glasul al optulea 15 13, Glasurile Cap 9. Pentru glasurile bisericesti 14 12 _Ifes si diez Cap 8. Pentru ifesis si diezis 4 1__Introducere Cap 1. Pentru feliurimea bunei viersuiri 35__| Plangai Legenda 1 Legenda Plansei 1 (original) 36 _| Plansa1_ Legenda 1 Legenda Plansei 1 39 | Plansa2 Legenda 2 Legenda Plansei 2 (original) 40 | Plansa2 Legenda 2 Legenda Plansei 2 43 | Plansa3 Legenda 3 Legenda Plansei 3 (original) 44_|Plansa 3’ Legenda 3 Legenda Plansei 3 4 Plansa 4, Legenda 4 Legenda Plansei 4 (original) 48 | Plansa 4 Legenda 4 Legenda Plansei 4 51 __| Plansa 5, Legenda 5 Legenda Plansei 5 (original) 52 | Plansa5 Legendas Legenda Plansei 555__|Planga 6 Legenda 6 Legenda Plansei 6 (original) 56 _| Plansa 6, Legenda 6 Legenda Plansei 6 24 23 Marturiile Cap 19. Pentru marturii 13, 11 Ortografie Cap 7. Pentru felurimea intimpinarilor glasurilor J in haractiruri 1 Pagina de titlu Pagina de titlu 8 6 Paralaghia Cap 4. Pentru paralaghie 29 26 _Paralaghii [Paralaghii] 4 1 Plansa 1 Scara intiiu uv 15 Plansa 2 Scara a doua 18 16, Plansa 3 Tabla a treia 19 5 Plansa 4 Tabla a patra 22 20 | Plansa5 Tabla a cincea 24 22 Plansa6 Tabla a sasea 2 Predoslovie Cinstitilor dascali... 4 1 Scara diatonica Scara intiiu 33 _| Plansa 1 Scara diatonica Planga 1 53 _| Plansa 6 Scara ftoralelor Plansa 6 3 Plansa 2 Scara glasului 1 Plansa 2 41__| Plansa 3 Scara glasului 2 Plansa 3. 45 _| Plansa 4 Scara glasului 3 Planga 4 49 _|Plansa 5 Scara glasului 6 Plansa 5 6 4 |Semnecombinate Cap 3. Pentru alc&tuirea haractirurilor Semne compuse 27 24 Semnele De trebuinta lucru am socotit... La psaltichie se | cinta zece haractiruri.. 12 10 Semnele consonante Cap 6. Pentru ipostasurile care n-au vremi, ci | numai lucrare 9 Semnele timporale __|Cap 5. Pentru fiintarea bunei viersuiri 5 3 Semnele vocale Cap 2. Pentru haractirurile glasurilorTHEORITICON sau Privire cuprinzitoare a mestesugului: musichiei bisericesti, dup’ asiizimintul sistimii cei noao. Acum intiiasi data tiparit, in zilele Prea Luminatului si Prea Inl{atului nostra Doma Io Grigorie Dimitrie Ghica Voievod, intru intiiul an al domniei sale, Cu voia si blagoslovenia Prea-o-sfintie: sale Parintelui Mitropolitul a toald Ungrovlahia Bee CHIRIO CHIR age Bee GRIGORIE Tilmacit din greceste pre limba romancasei de smeritul MACARIE ROMONAHUL Portarie al Sfintei Mitropolii a Bucurestilor, dasealul $coalei de musichie ae saanonpanponserpaD pom! Vienna, 1823AOOPORPOLPLPLSPDPDEDSIPLEDELOLESIODPSESPALPLE DABS CINSTITILOR DASCALI, AI SISTIMIL DE MUSICHIA CEA NOAO BISERICEASCI COSTACHE SI GRIGORIE, bucurati in Domnul Ny puting pucurie au priimit sufletul mieu, iubifilor, cind am auzit ci seoala de | pre eare in lipsa mea eu am incredinlat dragostit voastre, ew vrednicie 0 i, gi cum eX cu mult punere aveti silinta, ineit pre multi d Savirsire bati adus si cu allii de asemenea VA silifi. Dar stiind ef tipsa edrfilor nu puting impiedicare face sporinii, in mave mihnire mi aflam, tn vremea cind nu aveam inde- tninarea de a sivirsi in grab lueru! Uiparitii dupa dorinti, Acum insi, ew ajutoriul Dumnezen si ew blagosluvenia Preao-sfintiei sale Périntelui Mitropolitl Stipinu- Ini micu, inlesnindiemirsd toate greotitile, sint, sirguindu-ma zioa si noaptea,cw toats silinta, spre a saviryi lucrul pentru care sint trimis, eu toald intregimea si fark gresal Deci, ‘aenn deodatd até puiu inaintea dragostii voastre Theorificanul sav Gramatiea sistitaii, dimpreund ew toate scdrle cite fue trebuin{®, de 2 inlesni ucenictlor toate nedomiririte cestui mestesuug, romaneste, rugindu-vé ca intra toate si Titi eu Iuare aminte, dezlegind toate impleticirile ceale grew de inteles si paradosindw-le fiilor Patriei, dupa insusimea flintii graiului patrioticese. Luind seama la toate, 8 eu hronul lam numit vreme, siin locul aces- thas gam eset, ups inlegerea grag nastru pre acess care insenea vteme bat nied, gi pre acesta eare Insemneazi vreme geabnicl, si pre acesta g care insem- heazi indoit yrabnicd. Ling acestea, lua{i seama sila numdrarea lreptelor sedritor, ed pre um treapta cave faste insemnaté cu {onuri nu si: numdrd, ef cea de al doilea, pink fa fa cea Inseinnata, aga si Ja treplile tetartimoriilor, adec& a Palraraior, nw am pus in numar pre cea insemnaté deasupra si pre cea insemnatd dedesupt. Ci lisind in mijloc Tiel trepte, eurat neinsemnate, din doaosprezece a unui ton mare, Te-am agizat de pitrard. Asijderea si allele dint-acest Theorilicon, Iuati-le aminte, si precum eu lean fiimdeit si le-am asezat, asa si dragosten voastra si le paradosifi, Tar dup dono uni. cu ajuturiul lui Dumnezeu si eu blagoslovenia stipinulut mieu, vai voin trimite si ‘Anastasimatariul, si dup’ putind vreme si Irmologhion, toate aledtwite cu cea mai de- peo NOECEELE EEOC ELECTOR uueenici 1a de- POCONO TOTO EA CELA ODEE CECE PEOS COREA DELS OEOTE: 3 PyPOOLPIPOPEPEPL SDDISEES tregime, atit a tonului cuvintelor, cit si a bunei viersuiri a metosului Rupa acestea, de mf va ajuta Neamul, Presvo-sfintia sa P&riutele Mitropolitul, sta pinal anieu, $i Prea Innaifatit Domni, pre earii dumnezeiasea Pronie, din fiii Patriei Pau ales, si pre toate cealelalle eArti ale Sistimii, pre rind le veli priimi, tipsrite de eemenea et negen si cu rosu, eu Leal inlreaga desivirsire a mestesugului tipoge ficese sia aleduirii, ea pre toate de acum inainte sé le paradosifi fillor Patric, in limba graiuhui_patriolicese. ‘Deci, priimifi cu blindete aceast® dinttin carte, Theorilicontl, ea o pig’ a ostee nelilor mele, care si de si arati micd in privire, dar foarte seump trebuincioasi ta cles, si euprinzitoare, nu numai pentru o carte sau doao, ci pentru toate eirtile ce sint oledtuite dupi noul asizimint a acestit sistime, si povAtuitoare mi numai cum fh serie eintirile ceale bisericesti, ci si tragodiile ceale politicesti, si fifi silitori chemat ce va st8 inainte, ca si numele dragostii voastre si rimiie nemuritor mine smerilul mai desivirsit) simi bucurati. Tar darul Domnului Dumnezew tuitoriului nostru Tiss Iristos i blagoslovenia Prea-o-sfinliei sale Parintelui Mitvopo- litul si va intireascd i sh va fie ajulitoare spre sporirea a tot Iuerul bu "AM dragostii voastre in Hrislos, smetit pirinte duhovnicese, MACARIE IEROMONAHCL, ¢ al Sfintei Mitropolii a Bucurestilor, dascalul Seoalei de musichie, PortarCap. 1 , Pentru fetinrimea bunei viersuiri 1. Doao oarescare cumoastem in Iucrarea bunei viersuiri, feliurime adeci, si in- fiinfare. Pentru aceasta si cu dono feliuri de haractiruri orinduim ca buna viersuire. se serie to: 2. Feliurimea carea si priveste in buna viersuire iaste suirea si Tususita pot rivire, 3. Si suirea iaste sir de glasuri, care in rind si eint ew aceaste sillabe: Pa, Vu, Ga, Di, Che, Zo, Ni, Pa. 4, Jar pogorire iaste sir de glasnri, care cu improtiva sillabe a celor suitoare si aceasti rindniali, adecd: Pa, Ni, Zo, Che, Di, Ga, Vu, Pa. 5, Si suirea se zice si aseulime. Tar pogorirea si ingreuere. 6. Acestea dar toate si numese diatoniceased saw infiintald seard, dupa tot bunul noul asizimint, POODLE ROE CE COS OCC LASI SSCL LODO (Seara tntiiu) Thewerenenee penned tet 08 OE EPEC LOPLOLELEL OEPOMEOALISPIELD PLP EPPIPEPEEDSIDIESISISIRPES PUES phy 7. Cea din napoi insemnati scarh si aledtuiaste din opt tonuri sau apasari, $i fiestegare ton si incheie in teptile sale, precum, acolo am aeitat: 7 svoma gi pogorirea jaste si deasi si alergitoare. $i deasi si zice cind rindu vaste Siesta de glasuri care si Fispund unul dupi altul, ea eum: Pa, Vu, Go, m8 ww Pa, Ni, Zo, Che, Di. tan alerghtoare si zice cind rindul iaste aledtuit de glasuri care si rispund umat ceate de jos $i ceale de sus, iar glasurile ceale din mijloe tae, Ca cum: Pa, Di Ni. Sau: Di, Vu, Zo. : 10. Gind si cauta deasd suire de gl suri piste sapte, atunet ciatdim si alle glasuri cuitoe, aMtnzindurte insusi et aceleasi sillabe, SA zice ins& cel peste opt flasuri Pa suitoate, spite noao Vir suitor $i cealelatle asemenea: Ga, Di, Che, Zo. Ni si Chendimile w arali un suitoriu al glasului ce au a tut inainte. $i aceasta insemneazi numirul 1 ce sti inaintea lor. 4, Tar Iporroi # arat& doao dese glasuri pogoritoare. Si aceasta insemneazi nu- marul 2 ce sta inaintea lui 5. $i Chendima arati doao glasuri alergitoare suitoare. Yar Elafron€—. arati doao glasuri alergitoare pogoritoare. $i aceasta insemneazi numirul 2 ce sta inaintea tor. 6. Si Ipsilie#arata pe al patrulea alergitoriu suitoriv glas, Tar Hamili Ng aati pre al patrulea alergatoriu pogoritoriu, $i aceasta insemneazi 4 ce st& inaintea lor. 7. Scriind dar buna viersuire, pentru intocmirea si potrivirea si intrebuineazd sont Sama $i pentru deasa suire Oligonul ——\ Petasti xy si Chendimile ww lar pentru deasa pogorire, Apostrofos ~. si Iporroi a 8. lar alergatoarea suire si pogorire, fiinded si face eu multe chipuri, de s& si serie usi aceaste haractiruri,’insi nu asa prost si judecd, ci dupa alcatuire, céci aled- tuirea poate si inmulteascd feliurimea haraetirurilor, si trebuinta viersuirii in chipul care fiestecare alcatuire sa cere. 9, SA socoteste dar cilalimea alergitoarei suiri si pogoriri prin scard, deci cind si rispund doao tonuri, pa-di, si si cautd s& se afte departirile acestora, vedem in scara de cite tonuri di s& departeaz’ de pa, si si gisese trei: pa-ou, mu-ga, ga-di, si aga de la pa departarea iasle de trei tonuri pind la di, gi cealelalte asemenea si privese in searé. men: vire, Cap. 3 Pentru alcatuirea haractirurilor 1. SA aledtuiese haractirurile cu bund rinduiali, pentru ca si si puie de fata frumos ingradite, in deosebirea a tot feliul de aledtuire, pentru e& fari de ingridire Poate si stea numai Isonul == Oligonul ——~ Petasti ~— Apostrofos “+ Ela- fron @~s si Hamili Ng— lar cealelalte haractiruri stibese de a si serie singure. Gi, ingrddite cu altele, [igi] inmultese in viersuire Iucrarea lor, dup alc&tuirea si loc carele stau. Adec& du-se cu Oligon Sem de sté inaintea lui chendima « aleatui aga arati doa glasuri alergatoure suitoare. lar aga~Be arath trei glasuri suitoare alergitoare, secececvecrwreecnepecseereee ss tli sermonaanaanenasaainen” 2. Oligon em si Petasti ~D si stpinese de toate cealelalte haractiruri, atit Back cit si pogoritoare, afari numai de Chendime wu pineste isi pierde cu tolul glisuires lui, si si socot ‘numai numérul celui cel supune pre el, Adecd, cind Ipsili@si va pune pre Oligon asa ——nuimarul Iu; Oligon =m sii pierde, si sb socoteaste muinai al ui Ipsili . Elafron (Ts cind stpineaste pre Apostrofos ~~» asa “Sy atunci si tau ‘cele doao glasuri ale lui cu desime, iar nu alergitoare. 5. Oligon am si Petasti <> si stapinese de Chendi ‘aceasti ayizaré mans 6. Tar cind si serie aga: nu si stapinese, ei toate si numiri: so HS 7, Tati si insemnare, intru carea si arati aledtuirea haractirurilor celor suitoare inmultirea lor: Jar haracticul ce sis \ si de Ipsiti cu eee fue elLce Ear naan aes icen Ze cee ae < h TOK OM pe 3 ewe ee . a a ri at a Alcatuirea haractirurilor celor pogoritoare si inmulfirea lor: aa ons, Ges Mee mm pe waa we oe oP Ph A eG Ne Ye Yew Se be wrae $4 yO Ma MAME SSE SE 2 => oe a © PORE OP OOO OL OER OCE DS ELL EN 6 EPCOCPEOLOOVCODLPL EL POTOELE fGP AARRAPPEPAPISDSEEESPEEPEPSP RADE Alle aledtuiri suitoare, eu pogoritoare amestecate: a, NS SGT 2S Rotem pe 4 8 8 8 ke ee he me » nt § Se ee Een aA ere wae eo ar € A . ° for oe Cap. 4 Pentru paralaghie 1, Paralaghie cintim cind imprew haracticurilor celor serise. Intru care mai nm sillabele glasurilor in viersuire, asupra nainte de toati melodia, sti mirturia glasului ‘ce arati pre glasul care are si fack inceputul viersuirii, si pe urma stau haraetirarile, ‘si aga incep a s& viersui glasurile care stau pe fiestecare haractir dupa alcituirea ce sti inainte, 2. SA se arate dar aceasta gi in lucrare, cu desimea tntiiu. Deci, in paralaghia dia- Lonicestii fiinje, mai nainte de toate sta mirturia aceasta § care arati ci glasul intiiu ‘pa face inceput. $i fiinded acest semn arata potrivire, si raspunde sunetul lui pa cu Ison ‘S— Apoi asupra Apostrofilor ce stau inainte si rispunde cu ni, zo, pogorindu-le pe amindoad glasurile cu desime cite unul. Dupi aceea si raspunde ceale trei oligoane, viersuindu-le cu trei glasuri suitoare: ni, pa, vu, si iarigi pre cei doi apostrofi rispun- zindu-i cu doai glasuri pogoritoare: pa, ni. Asa si inainte intru toate, cu luare de seama in suire si in pogorire icind pind vei ajunge la cel dupre urma pa. DEASA DIATONICEASCA PARALAGHIE Glas 1§ Pa SS eee na wh jw hw na o8 na aH na a8 ra ek ma a8 ora ai ra ad ra at Ke aT ta ee ee ee Fa e8 ra ay Me gw Me ai TA AT we gw WH 3w RE AT Ke gw nN a iH 3t a Ae Se Ee NS Kea Ke gut we gw me Ai ta ew ra al we at ca 88 ra alone ai raséna a8 ra at ra 6d naw na 88 ra SB MA HH QW HH POO OCLOOLOCON TOD EE ELIOT ELS a eePAA ARRAPOLLA ALO LLAEOEEELIIEELSESESS DEREES SEBTED PEED S BE RA 3. Jar in alergétoarea paralaghie faclnd pre pa Ison S— pentru Chendi alergitoare zici ga, si pentru Apostrofos zici wu, si iardsi pentru Chendima di, si pening Apostrofos ga; aga facind si pentru celelalte eu luare aminte pind la cel dupre urma pu ’ ALERGATOAREA PARALAGHIE A DIATONICESTII ASAZARI Glas 1 § Pa a AIOE See ee, re Fra we ra Me re io Tna ay 7 i nara ae al a ai ay 8 A ren ooh ae en, Ke ora RE ra RE MA KE BO KE AT BW AT QU Ai Hn gu KE MH Ke, — < nn OOS GEG YS Sg Mim ae pF ge ne ge ok mk ATA nd na ne we ai rn Lf Ste Se eee ~ & eens BITS Monk na Ama aT ra BE OA nA ME A race nw 4. Dascalii iseusese pre ucenici cu paralaghia, scriindirle supt haractiruri sillabele paralaghiei dupa aledtuirea ce sti de fat. Si fiinded aceasta si face pentru inlesnirea, ¥ iar nu pentru desivirsirea invataturit, si cade dupa aceea si Insc sillabele paralaghi | si sf rlimfie numai singure haractirurile glasurilor. Pentru ca sd se obicinuiascd ueenicii Fispunda viersuirea glasurilor pre haractiruri, nescrisi cu sillabele parataghiei. 5. Fiestecare viersuire ce s4 va da la ucenie ea si o invete, si cade inttiu si o i vele ca so cinte paralaghie fara greyali. $i pe urmi in loc de sillabele paralaghiel si haractirurilor ce stau de fat’. zicd sillabele cuvintelor asupra viersui Cap. 5 Pentru infiintarea bunei viersuiri 3 6066 1, Infiintarea bunet viersuiri si cunoaste in doa chipuri, prin numirarea vremilor haractirurilor care urmeaza si prin chipul raspunderii glasuritor. Pent ru aceasta si ipos >acelu AIPAELPEPPILS EES ERODPDE PADS tasurile, adeed semnile cu care sf se area bunei viersuiri, unile au vremi tn fiinta hucratoare, iar altele n-au vremi, ins Iuerare au, $i ceale cu vremi sint patru Clazma = Apli Gorgon Argon 2, Si numard dard vremea intr-acest chip, miscind mina sus §i jos, bitind genuchiul. . Un haractir, care arati un glas, sau suitoriu sau pogoritorin, cheltueste-o vreme. Jar Iporroi, care arati doao glasuri dese pogoritoare, cheltueaste doao vre 4. Clazma = unde si pune, glisuirea haract cheltueaste doao vremi tuturor haractirurilor, afard de Chendime w si de Iporroi # pentru ei chendimile Wau fiinfa dea Inera mai mult decit o vreme. lar Ipor $ priimeaste pre Apli a Deci, zibava, carea si cheltueste de la o bitaie pind la alta, s& socoteaste o vreme. Una pentru haractir, si alta pentru Clazma ~» Si pune dar Clazma ~» deasupra iar in loc de Clazma > 5. Apli = si Bune supt Iporroi_g pentru al doilea glas al lui, si supt Apostrofos “s pentru ca si poata primi Gorgon “J si supt Andichenoma——, asijderea = lar glasul haraetirului care are pre Apli = cheltueaste doao vremi. Tar cind iaste trebuinfi de trei vremi, atunei si face Dipli-» adecd indoiti-+ scriindu-si supt toate haractirurile, afark de Chendime w si eind iaste trebuinfi de patru vremi, sé face Tripli --+ adecd intreita ==» si impitriti ---= si ineinciti ----= 6. lar eind si serie asa, numai cu Varia X¢ atunei Apli+ tace o vreme, adecd inceteazi glasul, si lucreazi numai vremea, elt bali udata. Tar de asa Xo atunei tace doao vremi, si cealelalte... Tar cind aya 2 atunel si face tcere numai de juintate de vreme. 7. Cind face trebuin{d ea si cheltueascd intr-o vreame sau intro loviturd dono glasuri, atunei si pune Gorgon pre al doilea haractir as3\ mac$si cind face trebuinta ca Sse cheltueascd trei glasuri intr-o vreme, atunci si pune Digorgon pre al doilea ha- ractir, asa Vw Tar cind face trebuinfijca o vreame si cheltueased pate glasuri, atunei si pune” Trigorgon, asa\ mee, si cealelalte 8. Gorgonul singur asa stind ~ \oaeg desparte vremea in doao, si amindoao slasurile cheltuese numai o vreme, adeciamindoao cite 0 jumitate de vreme, pentru ‘i 0 vreme si socoteste Intru o pogorire si ridicare a iniinii. Deei eu pogorirea miinii totdeauna si bate haractirul, iar cu ridicarea miinii toldeauna si iau Gorgoanele, si unul, si doao, gi cealelalte. .. 9. Jar cind si pune pre dinsul Apli- desparte vremea in trei, fi Apli si va pune dea stings asa (ig glasul cel dinttiu cheltueaste in doao pirti trei piitrare, iar eel de al doilea humaio parte de pitrar. Jar cind Apli sh va pune de-a serie Vari cu Dipli, pune pre Apli, Gorgon [dreapta] ayo \ ct Glasul cel dintibu cheltueaste pre una, si cel deat doitea pre $ IODPOOPELE ALES CEPA AE LEAILPLLLTOEE0 POO RDPOPL DEL SISESPESIPEPLIDLELORIDLISISLDA GE, ‘amindoao. Tar cind si pune pre dinsul Dipli de-a stinga asa (ZS, desparte vre- que in patru, si glasul cel dinttin bheitweaste pre ceale trei pitrare. Lar al doilea pre wnut lar ind Dipli va sta de-a dreapta asa (SEY slasul cel dintiiu cheltueaste mumai un patrar, iar al doilea trei vo, pigegonalpulndieas sigur aya ~~ m_deaparle vremes tn ti au cel ai pre dinsul Apli, deae& de-a stinga Iui sti asa SZ plasul cet dintiiu cheltueaste su eheltueaste o a treia parte, si cealelalte doao elte o parte, Jar cind s& pune doaa parti de p&trar, $i cealelalte cite unul, Jar eind deasupra lui sta aga “WX last cel dintiin cheltueaste 0 parte de pitrar a vremii, eel de al doiles doao, si ee de al treilea una, Tar cind dea dreapta si va pune Apli, asa Aa glasut cet dintiiu cheltueagte 6 a patra parte, cel de-al doilea asemenea, 5i cel de-al treilea doao arti. PET asemenea socoteald si face gi ind sf pune Dipl Pre Trigorgon, si ecalealte 12, Tar cind haractirul are si Gorgon, si Apti, aga WLS) atunei tuereazi intiiu Gorgonul si pe urmi Apli, Asemenea socoteald si face si cind si intimpla Digorgon sau Trigorgon cu Apli, precum ai < f_# Se te ‘ind o vreme si indestileazd 13. Tar intrarea in Tuerarea vremii si priveste aga: eu oa patra parte de minut, zibava vremii si insemneazi la inceput aja lar cind cu doao parti din minut si indestuleazd, ta inceput si insemneazd asa ‘t lar cind cu o jumatate dintru o parte si indestuleazi, la inceput si insemneazi asa Si cind cu jumdtatea celui mai sus B si indestuleazd, la inceput si insemneazd ¢ aya indu-se, si pune pre Oligon, care s& aledtuiaste cu Chendime lar cind intrarea in vreame iaste neinsemanata, atunci si inteleage aceasta * 14, Tar Argonul se ca si sh cheltuese Intreaceastd aleBtuire doao vremi, una pentru Oligon si alta 3 pentru Argon. Tar Chendimile si fau fn vremea sulci spre Oligon, precum aici cu Ison ZDeci Aryonul si socoteaste si Gorgon si Clazma, clei pentru Chendime fase Gorgon, iar pentru Oligon iaste Clazma. $i a face trebuin{i sh indoiagte asa si s& intreiagle 5X si sa impatreste si cealelalte . — —_=, ete tb LEE PLPO EEL IELRAL EOEPRRARIPRPODELE REO POPP DLPLELIL LIED HELD SEDELPIBIIASSSLSISLILY PLES Cap. 6 Pentru ipostasurile care m-au vremi, ci numai lucrare i ri yremi sint sapte: 1, Tar semnile ceale “Varia Ne "Omaton —= Andichenoma ——» »Psifision = Eteron — "Stavros + "Endofonon eo 2. Varia \__ voiaste ca glasul sharactirului ce sta inaintea ei s& se ia cu ingreoere, incit si se deosebenscd rispunderea lor, allt a glasului ce sli inaintes ei, preeuin sia celui dupre dinsul 3, Omalon —~ypricinuiaste oaresicare val glasului in grumaz, cu oaresicare ascutire. 4. Andichenoma—— puindu-se Oligonul eu pogoritoriu haractir inainte aga aduce glasul cu siltare, Tar eind supt Andichenoma si pune Apli, cu pogoritoriu haractir inainte si eu Gorgon asaem atunci glasul s& aduce atirnat in oaresicare chip => si nedespartit. 5. Psifiston Neem df oaresicare putere si vi Sa pune dar inaintea pogoritoarelor haraetiruri, supt Ison si supt Oligon leagi la un oe haractiruri suitoare cu pogoritoare, preeum june glasurilor supt care si serie 6. Eteron ow \eeiss sau Ison cu Ison, precum *—S— sau Oligon, Apostrofos, Ipor- —— — roi, Eltron Hamili cu Ison, precum=—ete WR Set OR SET ana es) sf iau dar aceaste glasuri lin gi {4rd lovire de putere, ca unile ce sint Impreund legate 7. Stavros + unde st&, taie glasul, pentru ca cealelalte glasuri inainte si si ja cu noao rasuflare, 8 Endofonul ces aduce prin nas glasul haractirului supt care si serie. $i cind si intimpli si semn eu vreme in haractir, sii cheltueaste asemenea vremea. Adecd, ineepe ‘as aduce, din semnul eel cu vreme spre cel scris eu Endofonon, prin n&ri glasul, precum Sa 3 ao OOOO ANION POOL AEN CEPOL, aMARPEOLEDIOBEDBELEA DOE Pad Cap. 7 Pentru feliurimea intimpin&rilor glasurilor in haractiriuri 1. In haractirurite ev care si serie feliurimea bunei viersuiri, si alla multe ehipu cu care si iau glasurile, edici inte-all chip sa ia glasul Oligonului, si intealt chip al Chen- dtimilor, afard de Ison, de Chendima si de Ipsili. Pentru e& Tsonul si ia numai inte si Ipsili pizese Iuarea Oligonului si a lui Petast chip, iar Chendi zimi ca in (rupli 2, Oligonul suie glasul despartit, unde dar si cere deasd suire de glasuri multe, care priimese sillabe, numai prin Oligon sh pun de fata. Tar cind Oligonul sa stipincaste de Ison yi de haractirurile pogoritoare, atunei sunetul lui si raspunde maj vin ntru care ssi ra- 3. Petasti suie glasul pulin mai mult decit fireasea ascufime a tonului ce si va Limpla, $i pazeasle aceasta in . si cind si stipineaste de Ison, si de pogoritoarele uri. SA pune dar inaintea pogoriloarelor haracliruri, a unuia asa Samy a haracti mai multe asax_p7¥—si eu Clazma asa Spy si cu Clazma si cu Varia asa PO SAN 4, Chendimile isi {in haractirul si nu-si despart glasul lor, nici de stititoriul inainte haractir, nici de cel dupa dinsul. $i cind si scriu deasupra sau dedesuplul Oligonului, nu prind sillabe de cuvint, afari de cind sa va intimpla Gorgon, precum Saw—m sou yg mu tote ef 9h aie im bitala vremi sf fa glas Ofigonut nu al Chendimilor. lar de si va intimpla Argon asa <——— iarasi intra injumatitarea ractirul glasului lui Oligon si iau Chendimile, cheltuind "| 3 vdiedrii vremii spre h vremi intraceasté aleatuire, aceasti socoteali si inteleage si cind si intimpla indoit wendimile si pun si aga pre Oligon, care cu toate ck pricinuese neo iigon, ins finde dau loe de [rk A, de a si aduna eu Chendima deasupra lui 01 sundere) lui Oligon s-au gisit cu cale ca s& se serie aceastii aledtuire aga ib wo Asemenea, si alle acest felin de intimpiniri vei afla, precum si acest oat Feliu de al ” cAtuire whee ane 5. Apostrofos, Elafron 5i Hamili isi pogoara glasurile Tor ew taiere si prin sillabe, Tar supuindu-se Apostrofos de ceate dono glasur ale lu B fron, pricinuieste desime eeteetPA PPSOREPIALISSIPSPLARRALS Hi socotindu-se de Gorgon glasul cel dintiiu al lui, care nici prinde silabi de euvint, iar cel de al doilea prinde sillaba si si gi bate. 6. Lar Iporroi pogoarh eu desime ceale dono ylasuri ale lui, fark a tia rasuflarea Si de SA va intimpla pre dinsul Gorgon, si socoleste pentru cel dint cel de-al doitea si bate. Nici dar cel dinti Fri numai la eratimi. [Si] face dar dezle, —- —S YF se legat dezlegat legat dezlegat ual lui glas, iar nici cel de-al doilea al lui glas. nu prind sillabe, Fe lui Iporroi intr-acest chip. Cap. 8 Pentru Ifesis p yi Diesisd cu care si serie feliurimea bunet viersuii, si ling infiinfarea ei, sint si alte semne Ia mes- or glasurilor, pentru indrlurii, si pentru 1. Linga ceale zeaee haractirur ceale unsprezeace ipostasuri, cu carea si seri tesuigul psi le floralelor, adeca a stric Hesis p si Die 2. Mesis p dar iaste inj oare spre ceale suitoare. Jar Diesis i latare de glas, cind si priveste despre ceale pogori- (e Hicomie a tonului, cind si priveste farisi despre umd ale face Diesis, Semaul dar al lui Iesis iaste ceale pogorituare spre ceale suitoare, adeed gi-di iaste treapta de ton mare, insi Lifindu-se sii face Mesis acestap iar al lui | 3. Siacestea dezlegare nu cauta, edci nici legare au. Cind dar si va pune Diesis 6 pre vr Lir, numai acel glas patimeaste, Luinduese eu injum: nu gi alti, Asemenen si socoteaste si pentrt Hfesis 9 4, Acestea si In_glasurite ccale Diatonicesti si licesti, mai virtos in cele Stihiraricesti si Trmologhicesti. Sa pune dar Mesis p toldeauna din tonal j sis iuste acesta 6 cenle Hroma- > . pre tonite ccale suiteare nya %—emLony si aga meee i asupra ehendimilor aga iF == care ori pe ce glas suilorin stb, acel glas ish pierde yl lar eind Mlesis ps8 pune supt pogoritorin, care despre ceale ascufite suiloare vine spre Bs, Je pogoriluare, are pre Tfesis licomeaste de Si pogoari din treapla sa eu 0 lar Diesis & (oldeauna obici 358 ea st ay nirea lui pe jumatate. jos supt zo, Atunei tonul 6: resi ce mai mull esl & si pune supt tonurile ceale pogoritoare, ppt so SSE) y Supt mate toma pr goritoure puindu-se, mai mul ins supt ga. Deci $i aceusta, ori supt ce ton pogoritoria AOIGLLLEL EEL ILCLEEPL AE OLE EE”de glisuirea Tui pe jum si pune, accel ton isi pi Jocul 1ui cel firese. 5, Dupa acestea urmeazi aceste trei semne§ @ —ena ciror lucrare asemenea sh intrebuinfeazd. $i acesta S care si cheam& Ghennichi Diesis 8 voidste ca pre glasul cel pogoritoriu ce va sta inaintea lui, de eite ori il va intimpina si-l fact Diesis & Jar acesta, care si cheam& Ghennichi Hesis ¢ voeste ca pre cel suitoriu ce va sta fnaintea Ini, de cite ori il va inlimpina, sil faed Hesis 9 . Deei, si aceaste doan dezlegare nu eauta. precum nici legare au, ca si Mesis 9 si Diesis 6 . pentru ed numai glasurile ce stan inaintea lor palimese, iar cealelaite urmeazs viersuirii drumului lor Jar semnul acesta —en oriunde si pune preface viersuirea in glasul al doilea. Si voiaste cca din locul agezirii ei, pre cel suitorit cel va intimpina, sil fac8 Ifesis, si pre cel dup: acela pogoritorin Diesis. Vezi scara a patra, tabla a treia. lar pentru florale si marturii, pe urmé vom artita Cap. 9 Pentru glasurile bisericesti 1. Glasuri bisericesti, ne-au predat noao Sfintii Parinti, dasealii Sfintei noastee Biserici a rasiritului, opt. Dintru care pre patru le-au numit stapinitoare, trei euledtoare 1 alituritoare, $i unul greu. Aceste opt glasuri nu si unese nici in fiimta, nici in aled~ tuire, ci in Irei neamuri, Diatonicesti, adeei asizate, Hromaticesti, adeci preficute, si Armonicesti. $iin trei_asiziri, in opt strunite, care si zice si Diapason, in cinei strunite, care s& ziee si Roald, si in patru strunile, care si zice si Trifonii 2 $i neam Diatonicese iaste acela a eliruia seara arali numai tonuri, $i Mromae ticese iaste acela a cAruin seara arata yi jumati{i dé tonuri. lar Armonicese iste acela a céruia seara arald si pitrare de ton. 3. Agizare intru toate sau Diapason opt tonur ste aceea care are saple depirliri cuprinse dar pa-pu iaste treapti de ton ste ton mare, si di-che iarisi ton deed pa, mi, ga. di, che, 20, nix pa. pasare mica, mare, che-zo iaste ton mic, si 4. Tonut cel mare ure euvint etre lonul cel mic, fiind ecl mare de doaosprezeee treapte, sau dep de nevoie iaste ca si fie de noao, $i spre cel mai mic, fiind cel mare de doasprezece, cel mai miic de nevoie iaste ca si fie de sapte. Adeck deae tonal cel mare si va des Jirfituri de o polriva, de nevoie iaste } F puega iaste ton mai mic. Gadi ni iaste ton mic, iar ni-pa iaste ton mare. jn doasprezeace mici des ca cel mie si aibé noag, si cel nai mie sapte. invele ca si-si aducd cu intregime glasul pre aceste trepte ale tonurilor, tO EDI ALPOLELELENSLE APLEL TELE neepatorin si pentru ca si poata nout sh cade si erePAREEROLPEREOLLPIEPSLEDIPLSLSEIIELES PPIERESISPRDLES DOYS cara prea bine de la daseal iseusit si ales in mestesugul musichiei, ed cel neise eagle (reptile precum sau orinduil care cuprinde patru Lreapte ineheiate invele cusit cintind, anu pa 5. $i Roali iast adved pa, mt, ga. div pu. 6. Tar Trifonie iaste ay adecd ni, pay 0, i 7. Asiziminturi a glasurilor sintpatru: cinei glisuiri, int care euprinde trei Lreple incheiate in patru glisuiri, suire, seara, slipinitoarele glasuri si rizimarile. 8. Dascalii cei vechi arfta glasurile in Diatonicescul si Armoniceseul nea cu acest Feliu de numiti, Ananes, Leghelos, Nana, Ayhia, lanes, Neaghie. Lar pre Hroma- Veheanes. Pre care intrebuinta si in Joe de Ison la ineeputur. in duao si deusebese, in Slihiraricesti gi ihivarieestis& uirea Anastasimataruluibisericese arului lui Petru, si altele, [ar Irmologhicesli si zice preeum sta viersuirea tivescul neam, Neanes gi 9, Viersuirile ceale biseriees! ghicesti, Si jee precum iaste v sia Doxas a insusi Irmologhiului, si altele. Cap, 10 Pentru Glasul intiiu bisericese 1, Glasul tntiiu intrebuinteazd Diatoniceasea asizata seara. Dupi roata celor hi aga: ni, pu. ou, ga, di, che, 20, ni, pa. Adech voiaste ca s! je doao Impalril strunite de o potriva. Adecd pre treapta pa-nu, deopotriva cit rhe-z0. Si pre ‘ni, si pre ga-di cu ni-pa, Tar né sta in seara, mai luindu-se si puindu-l spre implinirea incineit strunitei ni, pa, ou, ga, di. $i pentru ca s& se numere toniceasea departare a lui ni-pa, care iaste potriva cu di-che, caci glasut tonnlui di luindu-se, sh Inlelege di, che, zo, ni, pa al incincil strunitei, lar de si cere si mai multa suire preste pa sf face si alli impatrit struniti spre asentime ascimenea, Asemenea socoteala si face ¥ 15 si cind si cere mai mullé pogorire. ® 2. Glisuiagle dar ylasul intiiu la inceput ew .tnanes, macar si de nu si zice desi- Virgit, insi glsuiren nes araté suire de ton mare, cind glasul acesta isi are ineeputul Isonului sir de ta che. Tar eind are Ison pre pa, alunci nu ceare suire, eb numai un Tin aiba pre ce: bu-ya, eu niloare glasuri pre pa si pre ga. Riizimari 3. Slihirarieeste, glasul i cu isprava si desiviryite isi face in pa yi nesaviryite 4. lar Irmologhiceaste, stptnitoare glasuri are pre pa gi pre di, si si razimA cu we.PAADORPPE DISPELLED ODP PDD HS, mn dar al floratei glasuli intitu iaste acesta & si 88 pune fireaste pre che, A si pre all ton. acel ton si cade si-$i Inse viersuirea sa gi si gh ghisease’ de-acolea inainte viersui 5. Cind dar sa mu pre a lui che si si pai ca sii si rispunzi intru toate infiintarea viersuirii Ini che. Deci. in viersuirile eintarilor oriunde si va pune pre tonuri, precwim pentru semnul acesta s-au orinduit, ea st we $i sivgi sibA fireasea sa asizare, asa si pentru toate cealelalte semne fisuiased ea de la che, pentry 6. I de mirturii inte-acest glas sint acestea. Pentru mirturia glasului E pel cesta, & Pentru ga Pe lui che iaste aeesta % Pentrudi acesta ff Pentru ya acesta {Pentru mt aces la ff Si pentru pe acesta J $i cealelalte preci si arata intraceast’ a doa sears J priveaste deusebirea Roalei de a Diapasonului, intra carea Seara a doao 2 Cap. il Pentru Glasul al doilea 6 1, Glasul al doilea intrebuinfeazs sear Hromaticeascd, sau prefiicuti, eare urmeazi in Dilonii, adeci in doao glasuiri, intoemai aya, Incepindw-se glasul al doilea de la di. pogorim treapla di-ya ton mare, iar pre ga-vu ton mai mic. $i pre vu-pa ton mare, Iwind [Ifesis} pre pa, iar pre pa-ni ton mai mi nai Kimurit 0 acest Feliu de scark eisuni a rr aga ni, pa, ou, ga, di, che, 20, ni, pa, ou, yi cealelalte asemencs. Si treptile acestii seri, mai aproape de adevir asa si cade si se lucreaze. Pre care cei vechi Je judeca. glisuindu-le cu aceste lexis: neues nenano. Si nelieanes nenano. Ins, deacd cei vecht ntrebuinla pre glasul al doilea eu d ticeascd, a edreia asizare 4 Avirgil seard Hr vedi in seara glasului al sasclea, pre aceasta uoi nu o gasim eu cale, ei eind va face trebue ina, ca din glasul al doilea si facem schimbare inlr-al yaselea, pre aceasta noi o judecdim Siw uurim prin semnile floralelur acestor glastn penrettes2. Glisuiaste dar glasul al doilea la epul cu neanes, care glfisuire aralé spre zie acesta intreg, insi #lsuirea ce si rise Isonul acest glas pre di. $i pentru intoemita’ side nu aseutime ton mare, sim punde arata infiintaren lui neanes. Are d Difonie in spre Isonul sin si pre mu. 3. Tar eeale c¢ stapinese buna vieesuire a acestui glas, Stihirariceste sint glasurile di, m, vzimari dar isi face nesivirsite in di, iar sfvirsite si deplin in ew. Lar Trmologhi- eesle. Hromaticeased si stipinese glasurile pa, di. Ficindwsi ri iniri nesivirsite in di, iar sfvirsile si deplin in. pa 4. Tar seamnile ftoralctor glasului al doilea, pentru ineeputul seirii lui, sint doao, en aceasta-e4 si aceasta Osi aceasta-en si pune pre di, wu, ni si pre cealelalte Die x oS oon fonii. Lar [aceasta] si pune pre-e” 2” oF" si pre cealelalte, Cind inst st muta yi pre wes FA, 0h all ton, ace] ton si cade sisi lase glisuirea lui, si si glisuiased pre accla care arati ftoraua, a inti toate si se fack infiinfarea floralii si si se paralaghiseased viersuirea ce sti inainte dup& socoteata si infiinfarea ei. 5, Iar semnile marturiilor acestui glas, pentru ni iaste acesta Xe pentru pa acesta 3 i te semne de mirturii a acestui neam Hromaticese qi acest felin sd seriu si cealel: J glasului al doilea, precum si arata intr-aceasta seari, cu partea marturiilur, carea in semneaza schimbind numai stihiile Lonurilor. fiestece Difonie sa Tabla atreia 3 Cap. 12 Pentru Glasul al treilea 1, Glasul al treilea intrebuinteazd. sears Di i flo dintiiu spre pogorire tuniceased, cind dar pre ga si rad sul cel ac Armoniceased 9. Alunci sii face seara Armonicease’, care pre gl de ton mare, iar pre al doilea sia 3 ja doay tonuri mari, Adeed pre ga-nu sprep AOL LELOLELELCLIEL ALL OEE. v muna eu un pate spre pogorire le ia lonuri mari ”RRPEPPEDPEPESISPIOIDS pags pogorive il ia numa; eu un patrar din ton mare, si de acolea spre pogerire pre mu-pa Fede treisprezeace treapte, si pre pu-ni spre pogotire de doaosprezeace trepte. Tar spre aire pre geedi de donosprezcee, gi pre di-ce iariyi de doaosprezeace, Aceastt socoteals seiace eind si pune aceasta ftora 9 gi pre 0 care urmeazi, asemenea dups Trifonie sis aleatuiegte 0 acest feliu de seard: pa, mn gt diy che, 42, ni, pay inten care seat Mirek afld ton, nici mic, nici mai mic, Tar cind si va pune aceasta g pre che, atunci faste cle migcat, pre 20 Iesis si pre ehe-so treapti mare de patrar al treilea cu acest chip, ni-ya iaste treapta impitrit cordate sint toemai de asemenca pre ni il voi 2. Si priveaste dar Trifonia glasul de o potriva eu ga-z0 si ew zo-vu, aceste dar tr intre sinesi. 3. Glasuiaste dar glasut al treilea ta inceput dupa socoteala celor vechi eu aunes. Jar dup noi numat ew ne, care cere glisuire ineurcata si inginali, pentru ca si arate in- fiinjarea lui nana. Si-si are Isonul intarit pre ga. 4, Glasuri stapinitoare a glasului al Ureilea sint che, ga, pa. Sksi face razi nesdviryite in che, savirsite in pa si cu toata isprava in ga. 5. Semaul ftoralei glasulii al treilea iaste acesta 9 , care cind si afl& pre ga il voiagte nemiscat. Iar treptile eeale pogoritoare si suitoare urmeazii precum s-au orinduit. 5 pune [aceasta] 9 pre 20 si pre tt, alunci tonul acela si cade si-si lase glisuirea ‘urmeaze pre al lui ga, pentru ca si se aledtuiased infiinjarea acestuia. 6. Jar seme a mirturiilor glasuliti al treilea stnt acelea care s-au orinduit si pentru intiiul glas, cind glasul al treilea wrmeaza Diatoniceste, Tar cind urmeazi Armonicese, ar eind hii si pentru ni iaste acesta Qf, si penteu pa acesta Jf, pentru ou acesta penta ga acesta Sy si cealelalle asemenea, precum si vid ‘intr-aceastii seard. Je treisprezeace 7. Intr-aceast seard si vad departari care sint si de unsprezeace singurime s-av numit tonuri mari trepte, care pentru nenddijdu Tabla a patra 4 Cap. 13 , Pentru Glasul al patrulea ” 1. Glasul al patrulea intrebuinjeazd scara Diatoniceased, a efrtia agizarea $5 eaP" tile s-au orinduit in eapul al nou! 2. Pre glasul al patraiea il judeesm desparfindu-l in Ure parti, Papadicese, 1% loghicese si Stihiraricese. $i cel Papadicese are Ison pre di. Cel Stihira se are Ison Pre pened et se6t a evocnnenannecttAOL ADEODLESDDLI OLED ISLORL PPLE SELIDLILLSPPLILS PALS: pa, eare amindono glisuiesc la ineeput eu Aghia. Tar Irmologhicesc are Ison pre vu. glisuiaste Ia inceput cu 3. Stapinitoare tonuri la glasul al patrulea Stihiraricese si Irmologhicese sint ou si di, $i rizimari Stihirariceste nesivirgite are in di, desivirsite in pa si cu toata isprava prava in ow. in ov. Tar Irmologhiceste nesaviryite are in di, vu, pa. Tar desavirsit si cu toata is 4, Stihiraricescul glas al patrulea are Ison pre pa, pre care are si inliiul glas: si In aledtuiri si in sii deosebese initoarele glasuri, si intru nesivirsitele si desi- vinyitele rizim 5. Semaut dar al ftoralei glasului al patrulea iaste acesta%a, care fireaste si pune pre di. Si precum acesta a, are fireascd asiizare pre di al diatonicestii scdri, a3a si ceale- alte forale aw fireascd agazare pre glasurile lor, precum vad in Dintoniceasea sear. 6. glasul al patrulea, de ceale a in-cinci ale in-cinei-cordatei Roate s-au lor glasului al patrulea s-au orinduit sapte, insi de multe ori intru toate, rea scarii Diatoni esti ce (rebuinjeaz § cordate’ Roate. Tar deosebirea ce are mirturiile ceii intru toate din tat in seara a doa, tabla a doa. Cap. 14 Pentru Glasul al cincilea 1. Glasul al cineile ceas sului intiiu: pa, ou, yay di, che, 20, ni, pa. Si fiinded Inte-insul obicinu- ul intiiu, s-au numit Playhios tu protu. Adeck, caledtoriul sau Dar fiinded de muile ori voieste pre 20 Ifesis, si treapta zo- che cercetindwse sh ygseste 0 a patra parte de ton mare, priimeaste si scar cares jaste unit din Diatoniceasca in-cinei-cordata pe-di, si din armoniceasea in-cinei-cordati di-pa, pa, mu, ga, di. che, ni, pa 2 Glasul al cincilea, Stihirariceste are Ison pre pa. sim cere ca sk si ia spre ceale pogoritoare cAlre numiraren treplii sale, ci gkisuind cu aneanes dup cei vechi i. Tar noi il ghi- se MUMAEH eu peut, vu-ga, Diatunicesti trepte, 51 asa si arald pre sine suiin numai cu ne, si si deosebeste acest glas de glasul intliu dup& greotate. Pentru cf glusul intiiu isi are ineepatul siu, de la glasul al cincetea piste patru glasuri in sus. Lar: Irmologhiceste, glasul al cincclea are Ison pre che yi ellatoreste ca de Ia pa 3. Acest glas Stihirariceste, cind cililoreaste sear Diatoniceased, are stipinitoare slasuri pre pa 9i pre che, yi si razima cu nesivirgire in ele, lar desivirgit si eu isprava fiinded nu are alt& scara, ci Intrebuinfeazi pre cea : i pee: COCOA REELED DL LEE EEE LEE ELELIEE OTE0 PRPAEIBADLSEPDEEPPLISEDIDH SEDEDORPE RA, In pa. Tar etnd e8l8toreayte scart Armoniceased, are stipinitoare glasuri pre zo, di, $i sh razimA cu nesivirsite in di, iar desdivirgit si eu ispravi in che, 4. Semnil floralei glasului al cineelea, cind intrebuinleazi scar’ Diatoniceasca iaste acesta @ care sii pune pre pa. lar cind si va pune pre alt ton, orieare ar fi, in. cepe glisuirea I intarea lui, si si paralaghiseste de-acoles inainte vier duph socoteala acestii flora, ea de Ia pa. Tar cind viersuirea cere Armoniceasca scar, alunci pre 20, care are Ifesis,s8 pune acesta g si cealelalte precum s-au orinduit, 5. Tar seamnile marluriilor acestui glas sint insusi acelea care le are si glosul intiiu, Jar Armoniccaste sint acelea care si aratd in scara a sasea a glasului al cincilea, tabla a patra pa cu Cap. 15 Pentru Glasul al saselea 1. Pre glasul al sasclea kan numit Plaghios tu devleru, cici intrebuinjeazi sear Pp 6 Hromaticeased, intr-acest chip: pa, rt, fr dis che, £0, 4, pa care are in een dlntiin impitrit-strunita pre ow Mesis, si pre ga Diesis. Si in cea de al doilea pre =o Ifesis si pre ni Diesis. De mulle ori insi intrebuinjeaza si pre o acest feliu de impreunaté sau unit sear: pa, ou, ga, di, che, 20, ni, pa. 2. Acest glas are Stihirariceste, Isonul inceputului sku pre pa, $i dup’ cei vechi pre neheanes. Si numird dar cu pa-vu, u-ga, Hromaticesti trepte, si cu acestea si pune inainte pre sine. Lar de noi numai eu ne si glisuiaste inceputul. Lar Irmologhiceste are Ison pre di si Intrebuin{eaza seara glasului al doilea 3. $i stapinitoare glasuri Stihir: di, ca desiviryire in pa, hiceste, stipinitoare glasuri are pre di si pre ou, si si razima cu nesiviryire in di, iar destivirsit si eu toatd isprava in pw. 4, Tar seamnile floralelor glasului al gaselea sint doao, aceasta ev care sii pune pre pa si pre che, si aceasta o care sii pune pre di si pre pa cel piste sapte. Si aceasta ov eind privesle de la che spre ascutime in sus cere jumitate de ton, t aati de lon, si jumitate de ton in chipul precum in scara ce sti de faté sau insemnat cu treaptele lor, Tar aceasta .o” cind priveaste spre pogorire cere un patrar de ton, trel jumfti{i de ton, si jumalate de lon asemenea. 5. turiitor acestui glas glasurilor. Tar intru unita cu Diatoniceased imp! int doao, acestaen si acesta ov care stPOPEROTOPDPLLPLELELESPLIS IIE LROLESSESALISISIPPPLS PAKS Tabla a cincea 5 Cap. 16 Pentru Glasul al saptelea 1, Glasul al saptelea s-au nninit Varis adecd Greu, si nu euledtoriu glasului al treilea, pentru ca Isonul lui iaste mai greu decit toate cealelalte glasuri. 2, Are dar Ison, in Papadichie si pre 0, precum iase cw treplile sale, in ay n Irmologhion calofonicon, adeci cel bun vier Jzata seard cea Diatoniceass suitor Stihirariceste si Irmologhiceste are Ison pre 20, precum iase eu Lreptile sale pi adeci cea grea in jumatajare de glas. Dar fiinded acest zo in seara cea intru toate nu std intarit, si ceale din acest <0 treple zo-ni, ni-pa sint deopotriva cu vu-ga, ga-di, pentru aceasta si muta Isonul Stihiraricescului si Irmologhicescului glasului al saptelea pre ya. Glasuiaste dar glasul al saptelea ta inceput dupa cei vechi cu anes, iar de noi numai cu ne, 3. Glasul al saptelea intrebuin{eazd seara cea Armoniceased, pre carea si glasul al treilea 0 intrebuinjeazi. De multe ori intrebuinleaza si pre cea Diatoniceasc’ in SUihirariu dupa Roatd. Lar in Papadichie, dupa cea intr toate a Diapasonului. ‘pines dar viersuirea glasului al saptelea sint zo, di, ga. Indata dar is a lui ow sau pre Ifesis a lui zo; si razima irgit si cu isprava in ga, atil in ceale 4. Ceale ce si incepindu-se, obicinuiaste s@ arate pre Di dar cu nesivirsire in di si citeodata in ni. Tar desa Stihirarieesti, preeum gi in ceale Irmologhicesti. Citeodat intrebuinteazd niceasea sear in ceale Irmologhicesti, si atunei cu nesaviryire si razima in di, cu si sire in pa siin zo. Lar eu toata isprava in zo, Si deosebeste dar glasul al treilea cel Armo- nicese de Armonicescul glas al saplelea, dupa stapinitoarele glasuri yi dupa nesiviry tele rizimini, Tar semnul floralei glasului al saptelea iaste acesta g pre care are yi glasu al treilea, si si pune pre Tesis a lui zo, Iar de si va pune pre alt ton, ceare spre suire dono ton! mats iat spre pogorie o 9 pstea parte de ton 3 doae font ma i clea care are si glasul al Ueilea, 6. Tar semnile mirturiilor glasului acestuia sin si al cincelea, clei marturiile [urmeaza] glasuirilor. bE LEED AL ILAE LEAL EL LODECELOPIOEOOL TEENSAPO PER PPRORPLTLSEAEL APPL OLSPLESSTESPLSECLOOPL ED LEPIDSISDSPEDIRE PAD SG glasuire intinde treapli de ton mare suituriu si pogoritoriu, si are Profora incuviinfata lar de noi sa glisuiaste numai eu ne, aducind in mijloc insusi aceasta Viersuire nd are ga pre Ison, atunei Isonul lui iaste cu trei tonuri mai in sus de la ni, care va-si-zicd c& atunci cilatoreste dupa Trifonie, cici prin trei tonuri atil spre suire, cum si spre pogorire arata viersuirea. 3. Stipinitoare tonuri intr-acest glas, Stihivariceste si Irmologhiceste, cind are si domnitoare. $i are pre Isonul tonului ni. r data de la inceput cere ca si arate pre wu, si alta dati Ison pre ni, sint ni, ou, di, €& iariyi si intoarce spre Ison. Tar alt data sporind spre ascufime si inal la di. s dar eu nesaviryire in ou, iar desivirgit si cu isprava in ni. Lar cind are Ison pre ga, atunci $i s& razimA cu nesdvirsire in di. lar desiviryit razima are stipinitoare tonuri pre ga, di, = nila ‘eeputul glasului, Tar aceasta $s si pune la eel piste sapte glasuri ni. glas nu sint allele, ei acelea care s-au orinduit u Ia al treilea in seara gla- 5. Tar semnile mirturiflor acest si pentru al cincelea glas, lar cind floraua aceasta @s sd pune pre ga ‘as, sau la al optulea, atunci yi semnile marturiilor si fae preeum si arat si eu isprava in ga. 4, Tar seamnile ftoralelor glasului al optulea sint doao, si aceasta, sii pune pre Cap. 17 Pentru Glasul al optulea 1, Glasul al optulea s-au numit Playhios tu fetartu, e&ei intrebuinteaza, ca $i glasul al patrulea Papadiceste, ea si aibi Ison pre ceale patru tonuri mai grele. a 2, Glisuirea glasului al optulea, la inceput, dupa cei vechi, iaste neayhie, care sului al optulea, 3 3 Cap. 18 [ Pentru Ftorale i : 1. Ftoraua arati seara neamului, sat a aledtuirii, cind dar ftoraua are legare si dezlegares spre a lega si pune semn de flora, care face si inceput prefacerii glasului. pentru ca si faed cunoscuta seara viersuirii, dar prefacere glasului nu si face mai nainte de semnul floralei, ci dupa semn. Lar spre dezlegare 53 pune semn ori de ce flora, fo cindu-se prefacerea iarii dup semn. 2. Cael cind si pune vreo flora, nu in lo lasé glisuirea tonului ce au fost mai nainte, si in locul aceluia sh glisuiaste eu glsuires 8 ce inseinneaza floraua, Deci atunei si treaptile, si marturile ceale firesti s& prefae precum & i ce sau pus de faja si arata, 3 posite? 3 z 3 ; 1 ei cel firese, ci pre alt ton, atunci si intr-aceasta sei ACPA EEL PED SPELLS EDEL ECS PEOCLLECTEESAMTEARPSERPOL DESL EPL S IES ERABPES PAKS: Tabla agasea 3. Afari dintr-aceste Ureisprezeace ftorale care s-au 2 sint gi alle doao, si accasla,o~ care si cheama Mustaar, puindu-s& pre di stapineste 3 = patru tonuri spre ceale pogoritoare, gi arata viersuire ea a lui nenano. Deci, cind sa pune zat intr-aceaste opt glasuri é pre di cere pre gat Diesis, si pre pa iardgi Diesis, asa: di, ga, vu, pa, ni. Veri scara a opta, tabla a patra. 4. Tar aceasta § ce si numeaste Nisabur, unde si pune arata viersuire de nana, stapinind spre ceale pogoritoare patru tonuri, si voiaste ca si pogoare doao Diesis si god doao tonuri mari, aga: di, qa, out, pa, ni, Vezi scara a saptea, tabla a patra. 5. Incit toate ftoralele dimpreund sint einsprezece, precum si atitea semne s-au orinduit pentru dinsele, dintru care opt sint Diatonices 3 g 3 3 ? ee Germs Qe Cine: sint Hromaticestt: wor a ae ee $i aceaste doao sint Armonicesti 93 Cap. 19 Pentra Marturii 1. Marturiile marturisese, sau drumul, sau viersuirea, si acelea care mirt drome, totdeauna 88 pun inaintea viersuirii, care sint moao cu numirul Marturia Glasului iting A Glasului al doilea 2 ALLELE EE EOD OCRLEOTLOPLTOELAPPOODEDIDUSSESPPPLID PPPOE LED IP LISREBODS ES OBS A Glasului al treilea x AG Hui al patrul f isului al patrulea yy ui al ps ay A Glesulu al cineelea Yq ~ A Glasului al gaselea ey A Glasului al saptelea ay A Glasului al optulea et, FI enon, A lui Leghetos 2. Acestea, fiinded nu arata aledtuire intari my i sau pus si silabele glasurilor, pentru ea si facd cunoseutd apazaren, adect glasul:f ng sau & W Glos ont oa eG hs & d ” “a, ai. Glas At Glas yon 3. Iar marturiile care marturisese viersuirea sint ceale Diatonicesti si Hromati- sau cesti. Toata dar marturia are doao parti. Dintru care una iaste insusi semnul care mar turiseste infiinfarea viersuirii, iar cealalté iaste care arati unirea celor sapte sillabe fa glaswrilor, si marturiseste starea locului care sti. Adecd in marturia aceasta, acest semn q_ iaste al insusimii tui, iar acesta a iaste al impreund glasuirit Toeulut saw sti lui pa. Aseamenea semne a marturiilor Diatonicesti sint si acestea: Vo“) 7 »rn%y a care mirturisese treptile sedii viersuirii. turisese locul sedi, 4, Tar ceale pre dinsele sau supt dinsele puse intru unire m: ca cum am aice intraceasta fun semn mirturiseste viersuirea de ton mic si de suite i, care iaste al doilea dupa pa. Si ceale impreund unite fin partea cea de sus a marturiilor intru toatl asizarea mai mic. Tar acesta @ turiseste locul scat setrii ceii intru toate incepind de la 5 cel de sus, yi pogorind [pind] la % cel de jos, precum in scar sii vad. 6. Iar pentru marturiile Hromaticesti in seara glasului al doilea insusite semne sint acestea: ex pom si a glasului al saselea acestea: wn a= care si aceste palrug dimpreund eu ceale unite cu dinsele preeum cealelalte marturii Diatonicesti s& judect OPE BELELLLEL EEL ON me eeepOODIOLLIADASECRIOLESI PERPELSEPIPL ISLS RARAREE ROK 7. Tar Armonicescul neam insusite semne de mirturii n-are, ci isi implineaste trebuin{a prin seamnile mrturiilor Diatonteesti, rispunzindu-se dupre alcatuire precum in seara si arati 4. Inteun cuvint, marturiile marturisese viersuirea, sila inceput, sila mijloc, gi la sfiryit citeodata: la inceput casi arate viersuires si scara, si la sfirgit pentru incredintarea si negresala, si arala seara, sf seri rate glasul si drumul, la mij Ive pentru caDe trebuinga Incr am socotit cit iaste ca sd adaog aict ta sfirsit, pentru noii ince- patori, pe scurt, numai acelea ce fac trebuin{a ea si le inveafe, mai nainte de a tncepe bi cinte tonurile scdrii. Sd cade dar, ca noul incepatoriu, far a sd tngrevia cu multe Ja tnceput, st cunoascd haractirurile ceale suitoare si ceale pogorttoare, gi care elle glasuri ‘are, care sa stpinese si care nu. Pre care pe scurt cunoscindu-te, [ard 2abavd si inceapa ‘a cinta tonurile si luerdrite semnilor Ipostatnice, celor cu vremi si celor fard de vremi in fiinta si lucrarea lor, precum slau de fafa. $i apol, dupa aceastea, indatd sit inceapa Doane, strigat-am". La Psaltichie si cint& zeace haractiruri glasuitoare si sint acestea: Ison fart glas Otigon Petasti Doao chendime Chendima Ipsili Apostrofos Iporroi Elafron Hamili suiloare pogorltoare Jar Isonul “= nici suie, nici pogoara, ei numai ghisuiaste. . Dinte-acestea, Oligon oem si Petasti p> si stapinese de toate harsctirurle ceale pogoritoare, cind s& pun deasupra lor aga: woS Oligon —— siPetasti ~_> si stiipinese si de Ison Samm cind supra lor aga: <==PPORPIP LIPS SLESPLILSDYLILSERDELESISSS IDRIS PALL Oligon—— si stipineaste si de Chendima \ cind si pune inainte, sau dede- suptul lui a5; ———, Oligon si Petasti ~__psi stipinese si de Ipsili << cind sii pune ina- intea lor asa: SS Tar din haractirurile ceale pogoritoare, numai Apostrofos ~s si st: Flafron @~w cind si pune numai inaintea lui asa: ineaste de Alcdtuirea haractirurilor celor suitoare bare a ten on KS 2.6, 6iue' Alcatuirea haractirurilor celor pogoritoare 3 g g Amestecate suitoare cu pogoritoare renee: a Se RO, fy ek, Ceale opt tonuri dupa Diapason ee TE TT Ta a8 ra atone gw own nama WH gw Ke af ra 88 8 Acestea cu clazma et BSS Th a8 ra awe gw wm MA OA HH Bw Ke AT ra SB mA ROO ELEOSLOE LOS EAE LEEARADDPLOPEDILES PS PEE IISIDPLISI SESH LUCRAREA TRIPLIEL raden & § nd ' SESS SESE SSS RR RRR Th 8 ora ai Ke gw om MAA MH QW KE AT ra BB na LUCRAREA LUI PSIFISTON oa {oma ~ a = —— Ta “OP mand naw ra séna s8 ora ai rasBna eB ora at Ke Aira al So ay — wn Suse 30 HW Tacs alone Qu Meat me gw MEAT KE gu am {UKE 30 EEE SS See Afra ar Pass Fa a¥na he na KK a (ovesOed Tani 30 4H nk ‘Fr ni gw Wn3w KEW KE AT LUCRAREA LUI OMALON § na. ee oe bee ——— Aira av at we Rel Th eR hina 8 8 ca rae ra ra ai AS ES et ne one gw game gw gw Hm uN'gW ON MH ona OA MH m4 NA HM WH SU en ee See st ww ww jw game gu gu We neal xe one ah at ca at at a ra oS SSeS } ra ora 68 wena eB aS omg myn Am paren ews bb deb bbb bE EAL OOELELTLELOEE Xe a aAPAPLREL S EOERESPEDPIPLPLESELS ISSPSEDLS LA ISISEPODILS PAKS LUCRAREA ANDICHENOMII CU GORGON SS EE SEES ee BK DANK ANH 3W HNSWKE ZU WH ZW HH ona WH ona BB MA G8 ra cd ra, aye EE EEE, he ai RE QW KE BW KH won ona WH MA GR Ma ona BR na Sn Ee EE EE EE EE Ee WOAH 3W HH gw KE RW NE AT WE ATA aT rasB ra e8.n4 OB qauy ua wn gu WW we gw Jw uN Ha WH a BX Na ma GB oa LUCRAREA VARIEI § mh ow 2 O- 2\ be Pel Ts a8 ‘nawu ti “wngw wt “whe ge WH oma “WK 3W HH mA GB” maw nA ee el ee eB rx SB nd Gs ora ai raedra at He Aira Ai Ke Wwe AT ne 3 $e Pe be re Pe oe 30 WH SwHe gw um na WHgULMIN Bune wu We AT KE Aira av rage i Dowel | 8 ng aS nAwH ma LUCRAREA LUI GORGON CU IPORKOI $1 CL ANDICHENOMA § ma. eee « Oey ee eee Tis 68 ra nd eBag mn 48d BB ra” nn ma okra cA aren 8B raat ATS a ne En Fd rs ra at Ke Ke gw KAT AN KEgW 30 HH gH au na 138 30> fara raat ne Ke gu Kar" AN MEgW 307 HH gKA Ke gum aw ona 1K gu OT LALL TELE EEEPOCELLOCTAEE:PARREERDEDEPR RARE yg FS eg Ee Se Fa Fo Sr FN waa aa aR ing ni WaThgk gw wh BRA me gw'kar at ware ra a FH FE hen ef ra ann na 6 NZ mH aA HM mA LUCRAREA LUI PSIFISTON CU IPORROI $1 CL GORGON § na. I a Ta 8S angus ww MA ngKE 3 HN MA BB MNgw HN nd BH ra SK nA a, en a eS ora A son 6B ora av we aroha AY ne Qu Kara at Ke 3 a ee ee To gual mt ge moa HgKE gel HAG mga an mk Re ga 3 wees SO See Aine gw mara at We areB ra aT rena 68 Fe enw na a8 30 HH 6 =—— => oA at na LUCRAREA LUI ARGON iB ee Hi Ta sre rar AR AKGR3 RGU A | aN MQW gum mA : aAAAPAPOOE DDE RRS SSeS SESS ow ge WH nA Wo nd HW gu mew rk ra wk eee SS Bina fA HH HM OTA nA PARALAGHIE ALERGATOARE § na. ROS ROS EEG EE SOS Ta ras8 al ra we ra Ke ora Cal oma at oma Ae oma At ra me OOO nO OE TA WL ra tPA KE OMA KE A Qu mE AT gu at gw aT ww gem SAOSIN GE a» WHORE WM ORE A HW mA Qu MA gw OA gm oa KE OA mE a = <. ¢ 2 eid Cr WwWErR ESS > races na na ona na wt Afra a8 ona na ont at ra 68 na Stirgit si Celui tn troig& prostavil Dumnezeu = lauds WAOOMAOOISCEELSbid”For mart ann” wil aBrings cece coe wh 2d ueinpeetPLANSAI © Tonurile ‘Treptile, marturiile, ttoralele Tonurile, treptile, marturiile si ttoralele Tntru toate de doao ori Seara intlin a tonneilor Diatonicesti, adecd a celor agazate fiinfesti dupa tot Diapasonul, earcle sf cuprinde in opt tonuri, cu mirturiile si ftoralele Diatontcesti in starea si treptite ei, intru area noil Incepiitori si Invat inflinfarea bunel viersu aie st al treilea Diapason, atunci mirturiile lui si seriu en dono Oxil deasupra. Tar elnd va face trebuinta si se suie si al patrulea Diapason, atunel mirturifle ui sk seriu eu tret Oxit deasupra, PeSREKDE ‘Intr-aceasta seard, cind va face trebuin{a si seBia 4% “Fort mipe iia mai ST za apeTC watinoir Tene] wie BET napePLANSA 3 ‘Tomurile, treptile, mirturiile si ttoralete, dup —Tonurile, treptile, mirturlle i ttoratele a opt- asiizimintul veehi a einel-tn- tncordatului Diapason, dupa tot bunul asiiza- cordatei Roate. mint al sistimii ceil nono, e RP Ww? g Fone dae Seara a doa, a Diatonicestilor tonuri, in starea sf filnta el, Intru carea st priveste deosebirea tn cine-incordatel Roate, a asdzimintului tonnrilor cintarilor celor vechi, de ayézdmintul opt-In- cordatulul Diapason, dup toatd buna aledtuire a asiizdmintulul sistimil ceii nono,Tera aT a Tete 7 EZ‘Fampnecboopiaere asprefinie uiv-rpearruse Paterart 2 Abud Capt Ananpa 2ayéyitpoopse 3 Dahyitifoope wo es Zpmunfens om fecuiy Cidpa dpi xpoamatens, oensnpedanirs @alevari LCrbus nip du ! icp Rv encorpin’ Arae Fracripi, ne Apes. Fil Berbnyit wiepewePLANSA3 e Tonurlle, ftoralele, marturiile si treptile Glasului al doilea. Scara a treia Hromaticeased, adecd prefacutd a Glasu- Jui al doitea, carea tsi are Inet gorire trii Difonit, adeck prin doao glasuiri, ton mare st ton mai mic ntru toati alergarea el, precum prin trepte aratd. Lar cind in Glasul al doilea si va amesteca, sau al sasclea ylas, sau altul, atunel viersuirea glasului ace- Juia sf aratd prin florale si prin marturii, 5 a ‘area sa in suire st In po- Seara a patra a acestil {tora Armoni- cease —G- ce si lucreazs cu vier- suirea Glasulut al doiler carea din aglizarea stiri locului stu, sule un ton Iesis p si pogoari un ton Diesis acer)Codd Biden dopey Cred de® [Ab Ainnen denen monitens fees rsn tricnk dpe dpa der fpr aides bf vb ait pep imeA8, dribpra hoops Apmnefbens Arlo cinnuenny pins Sic. Aton adv we A eas pn acide alibcantijadis. Rip’ apc creme Pa fabe Asaph frp monplpe, amd! Ly, n hd tec owing” Rif Joprorkpe inns dagen ‘shu prorsntape di pe pane’ Aun sp co, Sainn Spas snuprpl, Abra wae adie panna pe nial conte! SP Fopsttcrec nips Cadpa dure ie webpage ih fecorish monte cabip’ p nagbnr a Gphnonpige cro macipe Agio'B soph asin ape a spe sk Aiconc s iecne"s Crip dita ddamlpt fees nibs Sdbeouc! p wh AViecne” or Aiorpendi’ pr Pebeorc” p ndiatcnns weh\Betpe sarenenp bbw afeXnbol co 8 dnait Fopr ibrmarigpes eri Fifa ei nivect 0 fiperip, aenomeiperbe no pnt Ripeuns fia ecw ornbaace mpeyia” rerop di scene ni ira” Ae ea ars pap .caS moran 46 108 pe - iPLANSA¢ © Seara a cincen, a Glasului al treilea Armoniceasca. Insi eind Glasul al trei- Jea tsi are drumul Diatonicese, atunei semnile mérturiilor lui sint acelea ce s-au orlnduit la n= tia sear a Gla- sul Intiia, Tar ind Armoniceste si are drumul sau, atunel urmeazai mir turiile Tui intocmai precum si vid Ine treaceasta scar. oP Seara a sasea, cea din Diatoniceased si Armoniceased—tm- preunati a Glasului al cineelea, « cfru {tora Armoniceased AP Ain starea locului su, stdpIneaste doao tonuri intru pogorire, lwhnd pre cel dinttin Diesis S si pre al doitea mare, far tn- tru suire, din starea locului stu ia dead tonuri mari, a Scara a saptea, a aeestel flora, Armo- nicest ces cheama Nisbur Q caren hhumaiinttu pogortre stapineste doao to- nuri, luind pre Ga Diesis of st pre Vi Diesis $ Scara a opta, a sem nilor ce SA chiama Mesis psi Diesis & dintre care Ite- sis © clnd s& pune deasupra Ia ton su itorin atunei gee! ton sd ia numat intro injumatajare deton, far etnd sit va pu- ne supt pogorttoriu, Weomeste de pogoa- YX mal mult oare- see, iar Diesis of” nu Iasi pre ect po~ goritoriy si se po- goare mai mult de tun patrar, sau juma- tate de ton, Poorp eTca Chipeta Haitxpenari Cilya ha 8 jopendr xponys Cridpa Rojucnpoe® RRybycpoopa ae Arapernirs wirianonnons rb, dTiewanld dX utcen® pono e+ fecsxidwa Rthdevavli Limacer’. avepadp- ad otPLANSAS Seara a noai, cea din Hro- maticeascd I!mpreunata cu Din~ toniceasca Glasului al saselea, reo OT Seara a zecea, cea Intru tot Hro- maticeasci, a Glasului al saselea- eo aoe Scara a unsprezeeea, a acestii fora Hromaticease. Loe ce si chiamé Mustaar, oFCulpa brnonpesey® Ai) Arrombowe &Taaewavii dh nN douravad Rorapis seule wana Bi. es & ap cenpegeys 8 etre rpin Hie crap’ 0, alae canis Ax arse AB. Anisprenpesii® GBainladcsn 3A Gren’ cboopiybe cxacripts fenigt uuitaeprepinne Bh. Crcipa Apia empegy8 & A feerop cde, eerpe ripe era oon idan nneat Bpecne” @ noe ye aarpelhdets foternrpss e fenierd fusiniBasiocsn dire Bene” Pp Ripe 7 fe sradane ams Aes Y& wocpenanpeliiers Gp fend ful si bein Aes one’, 0 4 goPLANSAS © Scaraadoasprezecea A treisprezecea, cea A _patrusprezecea, Sara a cincispreze- Diatoniccasc\a Gla- dup& Trifonie scari, cea din Glasul alop- _ cea, a acestor semne, Sultl al optulea, Ina Glasul al optu= Uuleaftoricasch sea nkre care accasla starea si treptile ei. lea. ra, In starea si mar- ce sé cheami Gheni- turlile el. chi Meals votey- BQ & te en pre Giasel suitoriu ce va sta Itesis far acesta ces cheami Gheni hi Diesis & voies- te ca pre glasul cel pogorttori ce va sta Inaintea Tut sl facd Diesis F & g