You are on page 1of 4
_Cum traiesc plantele Deoarece transformd lumina solara in energie, plantele reprezintd o verigd vitald fn lantut vietit pe Pamant. Modul in care lucreaza acestt factort de energie este un miracol care egateazit insist minunea vietti. Poor ies see Sie pers ined owt tnconpitr pe tle plore prior tropicals Medi ton old pel Nadie uk © intretineren pacutlor neastre tropical este vitals pentru binele meclue ut Inconturator. | Daca padre vor f | techie, canttatan do | Sstrmosterd va rl . y tat diinuat atta luni sre timp cit nivel de 4p at sinus eer Ja. ~~ me | oe || A | J l== seat | f | ps aorta an rk alone fn atmosters Corot continats in interior funzel de energie, sunt Srcttetd, |g seat are imp ce oxigenul te elberat tn a HB com rntiese awreve rea noe plante, tate plane a © sinatra tetera sims, chiae died pot arta der aga com ar fl un ghiocel fat de un capac [leurs Rojecua de tidus case duce substan de nuettive 3) oesagced chinici 39 cospul Plinteh acolo unske sat necesiti este va ular i se extinde i wate paride plate: raxcing ulping, rane. Ele sunt ca 3 ete dle vere slantere th corpul uta, aces Fel de ‘culile nef prezent It animate Celulele plantelor beset ded prt pindpae de cele nla fore vascular: clllele lem, cate penne ‘i shaped aed planta af encase elle fens, care permit prodisior folesntzsi se mie aed unde exe nevole de et Cele tout punt de “conduct” sunt sepaste de ‘ambrk un stmt subtre de cli, cre poate produce un fel de celule pe o pute un ak fe de clue pe paren Cela, Intro plan lenoass iowa creerea s\ deviled exe produsa de stand de cam. cure proce fran i te pur de celle “ere: Celie nol lew in pen Interear, cele tol fam in paiea everoar st celule aol de Cambs, sat care crete conconiten! cu ded voltae plrte “Te dine cele mal imporante process Jedeplnie Je Gente punk Boaainers spr fags tanspirta, Cowal, molscula care i planed culoaes ven, vie tea cre face ta Wate acee pacese «concer Fotosinteza ste foatte imponn’ dementia ct de Subscingele ruintie sint in mare pare Ariat din eo}, estes sine ura Setgment are contra in procesol che ervtine a plartel, Fokosintera este neces ct i per nil acestora ad ie ssirblare in molecule bok Clewoie este cea care separd dioxidal de car bon si apa in enigen si zaharaa (exrbohicai Su energie stocat oi este gia in compas fe, care se ganese aburlent in special tn sehulele Gin Tiune, Accs day ‘culounst ere coor mt niaite plane ~ chise fun OG Frunaete sunt scoperite Feaistent la apa punctat ca stomate care per- ‘rit plantl of absoarbS gaze +8 olborese amvezeald. Dedesubtul aticwllor sunt ‘eldele pallede care sunt umplute cu doro- plaste. Acesten contin derofla. Stratul ‘illoia este mezofl cuticu! ele cave arstt menonin, ros sau get coatia lorofla, dar culoaiea verde & acesiora cste maseaia’ de precenta ator pigmenti, Namal Dlantele paruate eum sunt euscuta sa eupe ‘Ge nv contin cml, kar acesiea UeLaie St Iran pun enengés podhsa de ake plante evan chimed pesuw a tansfoora ape din soil si choxicul de cxtbon hn uen focigen si zahan este simplt, dar separanea Tehald $1 easamblarea atomilor este Huth dle lorottt. Zahacude produse sust de fap: 0 forma de energie tocat, Tumis soared stimuleaza meleculele clo rofl, cae pomese reactile chimice, asa ch fra o vezera adecvatl de apd, dionid de ct Dons sure, ceeret va f sub nivelul op Gulati comercial folusexe ceased hue nina atiicala peasy cresteres pamelor io Hinpul lunilor- ma moxorite” -cteodats in timput tunitor de lard Epes lumi ia altor fae orl limitoass rata de cregtere a planter, ste edt gradinart protesinigt forosese fering artis si sive materiale pentra simula cesterea in Condit normale Aceasta le permite 14 produca civarso Foade pe tot pareur- tol anh E f acdaugt dioxid de carbon pent a ca Planter ciloatea verde atunct cind nivel for de dezveltane este sub eel optim, Respiratia Fotosintern my poste a¥ex fo clad eat i reve dar procesul de repurae are lo tot timpul ind maarusle sam dase pee. zen valgenud, ellsrind enenga need faoceelor vee ale celle Ta tpl ae {il proces sunt elberal oxi de cabo $1 taport Oe apa, cand fsinetinoceaza dn Gila nivel sciat de hamid, ad ‘lox de exon ede elim deci angen Tobot = ee acees muito oumen) au Je place ff dooenal planed tn domor (eu toate ct Seana nu preci un pico Global, eve de © operon crud pen cu compen amosfere aro care pare va fh prea fn va uttare, cand parts abworb nape feos Transpiratia tse procesul pon cite apa se evagond din fnaae pan nse pa mil (omate) pe spre. tues aceoa, Apa cae ae puekle pon fae fe prelinge pre. paren de Jor 1 plan red un fel le acti lan, jg radacind 9 ahtod planta st absoug toa mul apt din so Duel umideatea ese rkkcath,tanspaia cre incetini, ur plaele au nevoie de ant mal puna. Daca ger exe erin 9 bake fin asa crest ott MUM ae hea, evening ate ites, Pine special adipuste aclu conch uscate ce ful Cactus, ont au Hrunaele 49 ast fel moe flcate inc citeva tomate pot ste incbict 1! foarte mul tranepiats ve uaStructura frunzei Mote plante au frunze ci o supmalatt mace Give pont fe fost au ha jr ee sue alesea arate th ud alt Perel opus sa it pial, ase nc Rear Frunaa St paimetsc aia de ist Pntetetdapate Ia cond de min ait ade sea frinze pret maf penina nzirmea plant enum aspant ct mute hamina. Patel OO Frunzeie pot avea calor, forme 31 mari diterite, de ia rune lung) $1 subi ca “dracaena” (stinga sus) a frunze rotunde ea ‘ale maiseate| (pelargorlum) (dreapta sus). Plantele in zone umbroass au tendinta de avea trunze ma ate. Clorofis ote subetants ‘are ds culoarea vorde frunzelor. ace ga rote spre humia ~ aeasta ve poate veda car dct punem o plant de interior Tnirun Toe alae tn Jumint, dar aproape de o luming. Aces proces ele num eters, Nu iece planeeie an frunzele Fonte th tsa fel inet a2 absourha St transporte repede avele, stmctiraIrunzelee multor plants de timbre fac ea citing et se fet reat gr jowate na sepretitt en bencleop, ox de {ctemminin: in dezeokore pk cube, si lumina, ste acer plane ni ‘mare

You might also like