You are on page 1of 4
Deserturile Desi cea mai mare parte a suprafetel uscate a Pamantu- Iui este acoperita de vegetatie, existé intindert mari care au plante dispuse rar sau nu au Plante deloc. Aceste intinderi, numite deserturt, adapostesc o mare varietate de plante st animate fascinante, Desist cc Saree tae lame, din pare dt ol webne 3 Sepagentcd ria recipe sh fom de fice tnanplt fru epoca satan p npee de pt la 5%, eo ati dirs! aiullewebukead ve aynere I ap Mey wai se pos podsurior, unde inghetul in mpel dpe fee Trecvent, Exist dou spas de degen care adeses cflectaktudines, Desertuile reed sunt calle in tonp le si rec! in timpul nopti ar desert calle sunt fade atic cit si naptea, Deserturle din Swerica de Nod sunt desea ret, iat De Seno Suara a! Deserul Atacama sane cade Deserturi mari 362572 kn pe dpe cel mal tna fd Doser Sahar care acopert 9.064300 kan Separat doar de Marea, Wie aproape de. Deyenul Antic care MN Degertutile combinate peste apna Afcict dyer cn hime sin preeent ele endien dlaorid etocuns pa spores psn Alte dyer fat san eset Kala sf esernd Namie! cin suvest Alt legen din tert Susi 8 esr event avercan cuprinde. nels Baz egetusle Mohave, Sonor 41 Cahuahs kine dou se etn peste grit cnt ee sl SUA. Exit® incl dou Indinde © Numele de Satara provine din cuvantul ‘Arab sana (stliticie)~ un nume potrivt pentru acest degert, cel mal mare dn kame. Cele mai mufte regiuni ale Saharelintretin un ‘ip eau altul de vogetate © Vegetata din bari Degertuki Mohave consti gin arbupt seuna,dispay la distant tl de alti, Cactugi apor in num mie pe ‘versanth stincedorlentatl spre aud, ar regiunle mal inalte au erbugtl mai desl Jmportamte de dese fn use, Prim, Desertul Agama ~ un desert ling sf Ings: aft de=a Jungul couset de vest a Americ Laine, eae trove pe ceasta de est sib form Deven Patagomies& dein, gnapares dle deserun din Conuniiaiea Staclor Independents (C30, include desenutile Turkstan, Gob, Takk Makan si Thar Vegetatia a excepts Deserta Sanoran,enajostatea Aiseruicr nu srt seepente et plant dese Cl sunt pur st sup alte posta nispoase Galura} snccase (Mohave) si pitas {Giola). De obice sun un mioaie frat dia fierte pence de vegeutieAcolo unde este Spi ilove onze ters acete supe Sint hogate in lors fan de toate tp ap sin eopert doar 13d toate “eaten ‘ANIMALE $1 PLANTE poate teenpoeara, aparind doa tn urmet lol. Prncipuete adapein ale plantelor spent sunt tupinile grosse, lips frunzelon. spozitrea ape! in fesuWun x spin tat Aeeste miu determind cdereadeshides. tani sete si perleolului p&cevrlui Asbustul creozet (Larrea inidaniata)folo seste 0 snateie itereainia pentau a inpicd ake plant sa impart cu el mediul stu de Grestereicacinile sale elimina o sbstanut Care cutest solu din Jr. cng impale Cresterea aor plane inapropiene Din aceasta died plavele se ses Ho Uinta eit inte ele #9 pesiyl deserte. Pent ase ro tejt de animatele care pase, arbusmal creazet are in Jesuurssubdstige chumice voatle, eave slang pe pctental lor consurnaton, © ol plant arcmetica de desen este planta de jo BB vesenrunite © Coctusi saguaro uriagi in ‘Soguare din Aria foarte more este simbolu statuil Arizons © Majertatea nevertebratelor de depert sunt foarte bine adaptate la condiile deser: ‘ice, Acesti aindacl morar (Tenebrlonidae) au are foarte scurte sun corp turtt. Ese roa In risip prin mica Iaterale cute, alternative Plants plated acta rurale dat dfritetor Plante suculonte din degarturle piotroace gin Sud Arid, cate il iets mesial incon ‘itor. Cel mal cuneseut este genul Lithogs (zi sei) ev 50 de speci, dntre care uncle formeaeé pélcuri, iar altele sunt solitare. ‘CACTUSUL URIAS Cactusul) saguarouriag (Coreur ‘giganteus) este un bun exemalu a Sdoptirlor fBcute de_plants pentru & Supravieful in desert Aceasti specie retivs a Ameriell este floares statulul Arizona, unde sa Infintat Parcul Natio: ral Saguato pentru a © protea, Parcul face parte din imensul desert Sonora, ‘Gare continua spre sud pind In Mee. Saguaro creyte pnd la aproximativ 15 'm Inaltime, Teaca grossa a plantei este ‘onciulata'sacoperité cu spin care aja la ghidarea curentlor raconiton de aer in jut plantel gi impiedles animalele +4 0 ‘manance. Este © plants mash eft ‘ind pind Ia 8 tone gi contine o cantitate Imonss de ap. Are 0 retea de rddidin) fire, extinse In jurul plantel pind la 30 1m sub suprefata. Tn timpul unel pl torentiale,cactusul poste absorbi 757 de lis de aph prin acesterédacin. ‘Asifel lunge la apa cactusul saguaro, flte plante, ca mesquite sl ar bust din genul Prosopis, au radicini care patrund 50 m adancime pent 3 fa laga Ia surte oe aps subterans. bo (Stnemondota chiens, care ccrtne wei Amportnte, in prevent foarte larg ube in eostnatied pert calagle or culmante Numi plantole specaizae por spreviewi lipsei czonice de amt din dejer, Deoerece abserbtan de umidiate permite cresteres. gi sreures cde nol tent, plantele degetice pat Hier din ptin de ploic. Dupa ce + ploue st nisipul sat useat, exetle, sa castes hie Dsurulad Cesetore splendens, proskice mnie Thunze vera pee tapi, Dace plexi de supe od pe a. xt fe supe chore de fi Ze, teate Capable de fotosnte72, Foresite Drohice zahanurle neces pentra crestor in multe deserve unde ploais eve toate fara, apiand poste 0 dat pe an sat) o dst Indo: ani, deseml poate i ranstormat peste oapte intra cover ce flor Semintle tees tor plante sat Foamte rezstente la eee ch sil cree, lac fructe 9 last eran. va saptionin ie prouspete de plinte upice in Amer de Now Masuri de protectie ine exieninart renwientl of suculetd fonttoneted cn mecaniim ant pst, Ia fel Gi aspect “eter al nor plate eave par ‘moan pens animale, Otteurle sunt ui date efcent deem ante de degen, a at Gale des impiedica pleut, Fama lapreut Gdincki, sau Expborbiacene, este una dine famille de plate cu cel al mare succes cn lame, tule dine spect! and tn even Cutoares for rst, alas st sende ar pute, Sf atenoneze aninalee cae pas, ar tex abla pe care prod este incadevat foame otevkor a este moe de intadare Spin sunt un al factor de Inceplere 2 corturuttonlorlapclectincly| ce Sejerat {Ste numa ouvir, ll epinos, Arbotele pul (Chorkes tigi) din Pers) Argent Ee spin fn ful tranchh, ir aca af ind ae spin ftcosatod pe take amuse Cele mal cunoscute plane spincase de desent sunt cacsis Apart femile! Cactaceae. sh Sine aproape eXCRSW specit ale Lami Noy est rake au fost natalizate pes. tot ih lume, ca para fepoasd tsp. Opuntia) care Mt inthis ia Europa de west sAustalia ‘Goctupi sunt plante de degen tipi 9 uni sunt grori gl cltnogi in inten, denotiad 0 planed uculentl (planta care deporiteazd apa eam ao uiliza pe secetd) Eonile (sp, teorlen) din Deserta Sahara apartn failed Grasudacewe de plaree suculent, care cli de salt planed deser, precu Kalanchoe oaklin st urec hela ~ tone plant a cle grtcina Plante ciudate Plantelele de degere mai ciudate ale Afric de sud iclud plane pists, Likeps (50 de speci care ara exact ca nite roc i habi tateke dle put pletros tn cane ce gtsece, Ele pot revista la temperatucl de pind la 120°C. ieara plaata wumbou se lseste tot tn sudul Avie, ar aces ara Griste movie ile alge vechl pe solul desemtulut Este Uwe cele mal Yechi plane Ge pe Pama Ce veche de aproape 2.000 de ani) $f apanine opus ce plane numte ginsnespeme, cae Fellde weenie pliable eu com. luce Ieee (40 de speci sine de azemenea plat satve ale deserudir din Lumen Nowa. Ax tele Joshua Cuca brevifolio nu este un trbore cl un ctin = de fape este ce ow mare tn din lume, cxscdnd pn la inane de 2to Specks exe acum bine conserva in rezervata Monumental agonal al Arboreki Joshua din Desert Mohave, nu-depane de © Arborete Joshua este un tip de jucd cu un ‘func seurt gross cu runze Inguste care Sse termina In spin. Frunzele au suprataga ‘ici, ceea ce micjoreaza plarderes de aps ek Palm Springs, in sucha Cairns, In acest mira din desert crepe singumul palmer ce Alegent nat din SUA, superba Washingtons {in California (Wasbingtenta jena), eunos. nid si ca paliens] deserusior Un excmply excelent de simbiozt apase in ogemurie americane inte Muturcle de ued 3 planta de ict, Flaturcle polenizeve’ planta ar si sunoiu inmuitinduse tn louie ch st ransportind polenul de la floarea de sx mas= culln Ie purtea Ge sex feminin, Auk planta cit Sifluurete beneticiaza din aceasta asocere Animale Supra nisipulus in-deser: poate stinge o vernperatunt maxima de HPC. “Aceasta este © problemt pent animalele care se met pe sip si care sau adapsat modal de kocomoie Unele sopirle ii siden piciouele cind se ox hnese, iar seri, precur crtalal african, si arcuiese corpul peste siprafa, doar o parte foare mci din seeasta ajignd ip contact ca alspul ferbinte. alte animale. inchsiv tep= ele, precum surpee cu diamant si serp ca clopete! din Amenca de Noe, marnierele $1 nevertehratee, ei cues ascunzandy-se in iain. Chuekwalla CSauromabus obese esto ld Upied pentru deserurle Mohave $i Sonoran, care stl In soare pant cind compu 20 atinge temperatum Ge 36°C, dupl care pomeste in cautare de hrara actual. asigurt adapostur si hnand penta pumeroase animale. Bulnitele is fae euiburt fh cactus gold! pe dinguntru, lar psi © Cand erebuie #8 infrunte tpss de brand Sau de apa In lunle de vara in degertunie din ‘America de Nord, chuckurlla dlspare sub pamant gb estiveaza (gl patrace vara in stare fe Inactvitate). © Aceasta harts prezintd extinderea deger- turlor in reglunie vulnerable. Cultvarea iy ‘exces, gaia proasté i defrigarea sunt cau ze principale. Aproximativ 120.000 kv de Uuscat se bansforma anual in defer. © Ouale pisbrilor nu ajung la ecloziune ‘hide weprotejete tn bétele sonrehd dover Pisiile de degert il fac cub in pester, sub tufiguel sau, cain Imagine, fnt-un cactus. 08 cole se hranese din flail hoyeate in nectar ale caetusilor, Tilect} care Aearh anarkel Sox nectar astfel polenizes23 flovile exc tusilor cereus in Ameria de Nord, ce intl ese ih timpal nop, Noapter, cénlart de ppecar tau de porcl de deyer (num ij Fine) fac tunele sul cactus gi belansea2a in timp ve cauts hana prevum idsein, anv Ate animale ce noupte din cesemurie sud westce sune epurele de dene, nxul si colo Tul, care se. hinesc cu rnicoare, sop Sorpt st pasa, Tat a inva scl Secor Unite cin Seto, fa sconest sunt fevent Animulele tipiee din tmpul lei inchd capea de deter, care este un animal de munve feaisiet, vulpea ce dart st pasdiea lucha rnomieh cucul alergttor ( Geococeyx calfom ‘nud, despre care se cree ct se ingulteste in adiposturl oferite de cictugh, AKY pasire foarte neobisnuita din deyert este Phakaewopidus nutalté, probabil una dine ptinele past dn line cate hiberenz Célatoria fantastics Poate cea mit ulutoare peveste despre pt Sitie care se inmulese in deserun este leg fe pasdnea flamingo ro “(Pboentcaptoras ‘ubor rosous), dia Degectul Namibvel. de pe consta de vest a Afiel de Sud, Deserta se ‘misono pre interior de linia de coast nurs Coasa Schelet, lunat de 1600. km. CA plous in descr, pstnle soseac din zone 1) snperate y se fnmuliese aici. Inst apa se cvaport sepede, wransfonmind local de inmate trun desert secetos, tune! ali ie © calle duisintors cle 100 kr pentn face fara regungitaa putler Io, Tinende Pasi pornese pe fos cin desert, mergand de BO kms parcurgand 3 kam pe 31 Prvelsea din aer 9 celoe 12,000 de pu tesind pe jos din diesen, mal ce msamifere si pases de pet, ‘este apfonpe increesa. supravietutea lor se Insecte de desert Cosas si ksistele ufectenat toate dexerurle Gi regainile adaeente nedeyertce) cia lume si pot fi foarte numeroase. Llcusta de dese (Sebistocerea gregaria, ale cae luc late i Tung) de ciel mall klometl sunt capable desfiunaeasct platele

You might also like