ANIMALE SIPLANTE "| 65, Rinoceri si tapiri In urmd cu aproximativ 55-25 milioane de ant, tapirit sf rinocorii erau printre mamiferele copitate domi- nante. In prezent mat tratlesc doar cateva specii ale acestor relicve ale trecutulut, pint sh sinocedi sunt membe sans T ‘vd ai grupalul unguligrdeor cu copite nepetech, ce contine ecideele — call, mtgani st zebrele, Tapirl au apeiut pik mn e1 se mumztra priate cele mal primitive cGnwremaniferele mari ale lumil De ts Sparta ler ct aproximeciv 55 de tonne cle ani in ura, et - scharbat wim de palin Primi epi av ta on Amenca de Nord, de Unde #-b rspadkt spre Hurasia. Aeeste devs Fegivni at fost haben tapilor timp dle mi Freane do ani, pind lo uli fu aproximety 1500) de ani in urmd. Asti2, '5u mai tieste ict unul acolo, Rinccerd au evoluat dit tapie, fa Amerie {de Nord, cu aproximaty 40 de milieu de ant Snvinma, Din eee 1 Caen siiale, deat Uta ‘mal titeste in preven: aceasta ese single fmse in cane nis mem au ese Tapirii “opine compl hing ney, ssi de imonbre cur are ure mick aprape File, gal sou 0 ont aproape sneer fi cripn user wal slat dock: greablaul @ Patra speci cin grupul de mamifere ‘unoscut sub rumele de perisodectle, Rinocerul cu ind (1), care a dsparut, rinocerus de java (2), aproape cispanut, ‘apna tl Bare (3) s capil de rmunte (4). 4 ‘epoet glaczet, § ‘Aceast format nerodinaricl, compact, a ‘compulu, aunt posterior sl ascuten antes fo, pemite tapirall ssi crolased dram psin Subusboretul des al abtatulul su. Gapul este preetaur et 0 Gompat scurt, carnoasa, for fru din nae st hat de sus mara, sand sie ip viet Trompa este mal lungs Ia spe ile amencane decit la tupieul malaiezan Taira! isi foloveste tomp mica, extrem de snabils, pentru a adulmeca ienprejarimile 31 fre, de azemenea, Un "deger” foare sensi), fu care tage ia gurl lisaa gl frenze, Ochi sunt miei ~ vedere nu este importa pen- Q Topirl braitan este spocia cea mal Fispinditl. To pull de tapi au dungi izontale Wi pete pe bland. Acestoa incep 134 diaper dupd clea deud luni gi dsper ‘complet dupi yase lun. (ru aceastd vette fh priocipal noctumat ~ st Sint elspa sine in Dre, ceea ce prowe= fea eam si spins, AUT En ese Doin. dest ai este [1 fel de ascunt ca der ‘olka sa sit a) mieosul Fea tapi este tre sacopenta eu pea far, cu exceptia apiralui de munte, ci are 0 Plana east pent a1 fe de Speci Din cele patru spect de apr cel tflese fa America Cenvalt de Sad tx timp ce una tralese fa Asie de suchest, Tap lol Baie fraleste inle-o yanietuie ug cle zone inypalorte, nelasy In masini cus mangacwe Ht in pachirs ropcale. Fl se Totllpesie din Sud) Mesiculus spre sd pana ia Eeuador, dar numatrul su seade pee Cot areal, sar poe plate se imprasue neunifore ‘Tapieul de tute (cunoscut si sub rurneke de tapi cu ind, raw andin) este cel mal ie gf ‘nal ta fale wap, EL are © biel sul mai ddoasd decie celelate tre speci, care | pecxe jeaat de frjul din qwunbi Anzi, unde walewe In pacurl Give su desea invalluite tn cea Ta tnt de pant la 4500 de met, Else ‘gaseste In zoe disparate fa Columbia, Pen 8) Eenador s este posthil $1 mi suprviewiaset incd in vesiul Yenezuelo Tapinil brazilian (au tapirul Amerie de Sub este specia cat mai mispind, snaleies din Columbia gi Vencaucla spe sud pind in Paraguay 5: easlis, Hl apare atin regi cuRINOCERL $1 TAPIRI pldus ft gu ierbus, oriunde unde exist 6 ‘urs pemianentl de at “Tapinu malaieian (as ving) este pects ‘cca mal mate si, in contrast cu cela ete cor lorat in med spectaculs, © cures alba mae st Jad cupeinzanchi corpul complet negru Obiceiuri "Tapiral se deplaseaza ining! bor aprea- pede sol, probabil penta ¢ mos! impre Jovi s pene 2 detecia mirosul altortapiet {Lal prtdaterlor. De obice el peice ziva scans in pad gt desig, iesine noapten Penta ase hetni ca vegetaie din tone apeo Plate cu arbust si iesburi $1 de pe mahinle Hdurlos. Bese lebivor, brine cu lee Dur i plunte aevatice, precumm cu feunzele, mug, camucelee i Trsele atbusdlor sch sles hrana se preferata sun de obsee! Tata, Tapinil ese un bun incor $i scwfunditoe ‘iss perece o mare parce din imp in Fhin, haninducte ctr vegelatie “acvaticd sau halicinc-se fa apd sau fn noroi perteu s ve ‘cori gi pentru a seipa de unit parazit at Piel. De asemenes, el este ut excelent Eittetor sl poate sf arce malusle rdulor st Yersantl abrupt. Tapiul este in general sll> tac, cu excepila perioudi de imperechere, sau ind fermela este cu pal Tapinul se poute Imperechea In orice socament al anu, Becare femela nasctnd de fobice un pili ineeun interval ce tn an si jumgtace pénd Ia dos ant, Curarea decurge Béligics paenent scofind Huerta gi sinete faguarul, Coarna sped a tapirull aul de alate ascupe cind sunt exelat, Cele dowd Animale staa unul cu eapul la coada celui, adulmecindu-i repro ormanele sexuale. In timp ce fac acest cra, ee te Invi in cercurk din ce fn ce mal rapide, Puiul de tapir se naste intro. vizuinat adipostut La wate specie, apinul rexratacut are © bland brunroscaa iochisd, cu dung sb pete albe sau galbene, camuflindu-] foane bbe in pevcele ce lumina shuimbra cin pen Acest made incepe sf dspatt cn tpl ne aproximaty dena luni, El capett modell de blind a) adultaui & vinta Ge citca pase luni, pitesindu-si mama la scur timp dupa seeasts, Bi devine matur din punet de vedere sexual ups inct doi pint Ie tei ani Conservarea speciei Pecipala aneninjare reprezinia. penina tapi dsuugerea hublucull sau, deoarec= ppiduslle weplcale sunt desisate de compani= Hie de exploatane ferestiee pect culitatea ppintelor sf cresterea vitelon, sat! sunt Inne Alate le barge. De asemene el ese dese ‘ange penint spor. pentru carne, si penin Peles sa de calitte siperioart RIA. DE RASPANDIRE TRECUTA $1 IREZENTA A RINOCERILOR In timpu nopti, coloritul distinctiv {pial malayan are rol de earmufo. Potele rnegre ¢ialbe perturbS conturul animal Tout sk se contopeascd cu funda, Specille de apr share sut tor mal sve $8 ‘al Tnutate,existind specante de supravietuire oar in rezervaui nawrale mast. Tupiral de ‘nunne si tapirl Iu Baie sine spec perkite Rinoceri ( compul sou mare si robust inacera a are revole sd fie wn alergator de curs Tongs ‘semenea rudel eale, call. tn schimb, el re 5 pielo extrem de tive, cao asm, cared UA st rezice Ia un ata, ded acesta este inevitabil, Pielea exe in toate, au apcos pe in toualiate lipsil de pis, Ia uate specie fu exceptla rinocerulul de Sumatera Capul rare are roll uel centage, asd me mul se sprit pe piciourele din fata, care sustin cea mal mare pares 2 pret ‘Cand se depiasears, cea mat mare pane a Impingeri spee inainte provine de la puter nicele sale membre posterioae, Rinocerul sre mai mule cosse dacit ceelake unguligrce ‘Ara de réspindire a wapltior 3! ‘nnecertor in tract $n prezent. Tapinu brazlian gl inocorul afi ‘an sunt singurele speci cu sansa ‘de supraviefuire, dey ambele ‘populati au scfzut in uktimi an Rinoceril sunt vénepl pentru came #1 coome,prefute pentru presupu ‘ele lor proprietdt/ medicale. EF Sunt rer nent fara reghunitor protejate.Tapil trilesc fo eeglunt Impadrite si habitat io, Indecsebs n Sumatera s! Borneo. S52 defireart ieerun rm atarmant. In curénd, uncle cintre ‘animalele acestor regiun! vor ff protejate in adsposturi pie gi Tnccnfurate gard© schelewul unt ‘iroeer Indian. CColoana vertebra fre rol nel grat lem prezinth armura” grea 8 unal inocer indian. Gros I's desenat pe spate un comm plas 2 f= tapi sunt fae mural in America Central i de Sud fin Asia de sud-est? ‘Aceacth rispindire car putea datora ‘3U evoluat Intt-o ‘vreme in care tudul Americ i Asia or lunite tn singurul mare. contin "= topirilor le place’ in mod deosebit an ‘© unil ngcen preistorclerau gigansi? Cel mal more dintre toti a fost Indricotherium, ale cirul fesile au fost glsite tn Kazahstan, Asia Centrald, ‘atate lao varsté de 35 miloane de an ceased creaturd ce insples admicatie mea de aproape sase matrl la (greaban, era lunga de opt metri sh parcurg distante mari pentru 0 covi groutatea unui finocerli di rhspindi, deplasBrle lor obisquite spre ‘i dinspre surse de aol sunt marcate de ppoted)? Uneor acestea au fost urmate de Taginerl Ih constuctia crumurlior. cu copite neperechi — 0 adapta ce a evoluat pentria schelenil st poata sustine imensa Breutate 2 corpalui ev, ‘Gel ma de2voltat simg al slnocerui este miresul, pemniindu st perceapt pericolul de In disientt Nitosul este 9 principals metodt folosia de dnoceri pentru @ comurica unit cu ali Un mascul dominant marcheaz’ greniele tertorilul sau cu semne de miros iavizbile, elimindnd un fet de urn pe afar sau pe Sol depandnd geaimedl de baleyar, fecindrsi pilelea de copacl sau tule st lisind sa cadt Fucsts ce nanos uscat de pe cepa st dupa places Rinacerul ate un ascutit sit al auzulus ~ techie sale proeminerte, io soma de abun, fe pot tot pentru a loeali2a cu exsettare suis foticdrulsunet suspect, Altminterl, el este miop slau poate percepe prezenta unel persoane nemiseate afte lao distant de peste 20 m. ‘Goamele rinoceruha sunt formate diat-0 mast de fibre de cheraina geale pe dintuntr, simane cu paral ~ si nu comin material oss asemenes coarnelo cil, vitor anilopeor. le sunt dest de slab atasute deo: zona “nti cranialut In cazul in care se rupe, comul va creste din fou, Rinocenal de Sormatera si nocertarticant sally din Africa ty Recare ete dout coame, cel din ft find Ade obice cel mal mate. Rinocert indent si cei dle Java av un singar com fn varful nas, Speci Din cele cine! speci de rinocer, dout etiese in Afsica sie tm Asia, Hle sunt impitte in tre) gripun diferte eu grade de rudenie Indepanate Specia de rinocer asic este cea mal veche din punc: de vedere al evoke. Pru care 2 evoluat a fost snocerul de Sumatera (cau Finocera) asiatic cu dou coxrne), singin) ett hae © Rinocert alricant ve deplasensd rar in dnc nevis cin ce geste ‘obleel sunt un mascul 0 apecte eate mal mich deckt noceral al, © cate dous comme mat caraterstce ‘nocerulalfrean sunt doar partial dez- votate la acest pul Ca a parte a ritualuut de Imperechare, masculu gi femela stau fat In ‘a, lmpingindu-se In conrne memieu supraviewitor al gupulvl sau, Rinocer ula este un mera dssparue ab acest grip in Eurasia, Rinocerul de Suara fest cel mal prminy dntre to nccen in ith tlfesind Jeane pain de speck care rau cu 40 le miliocne cle arin Ur. El este cel met mic inte tol rinocedi, ore dou coame relat mick Siplelea matt mal paroaed, mal ales a pu. El Uralete in pus wopicale moncne Supravietuitorii din Asia Exist dot seri supravietiton al ropelut de novel cu un com dn sta Rnoeerl de Java ent mic stu snoverit cu un eo) eve fel'mal prim, ind Kear asemaeator co Spec cafe exset cu 10 loane de 2%) thma, are o pach a cefll separa 31 Un tmode in mozalcpe pice El iewe In acin tropes din depresiun, Rinocenl nam exe Sptoape la fe Ge mare ca rnaconl ab. Pe Pll sa se geese unflac canigtenegl fo Fone greabinail 9a pln supeoare Inembiclon El ties tm principal in zone imibsnaase cu lathe tal peuecdndus! © tnare part din dp balacnkrse i ap ‘Al elles grup coine cele dou spect fncane, bet tvind cea coum Risocer al ces ca bua pata) a evolu in tinocenstatrican (cd Doxa ch, cu ire assBE evocans rari pate si einet mileane dean in sma Rigoceniafiean este emivor tind in ti dese pe end ricer alls, mule mat mare da sana doc taiese pe mare pajl ale Arti Obiceiuri ‘Toote tiple de ricer! sunt vegeatiene sf tuebuie Sf consume canitati mat de hank penta a supraviet. Rinocetl de Suara si Ue favs sant tes, Lntninouese eu fuze, ‘iriunle Fistor s fruce, Rinocen indian fs petece 0 mare pane din imp passind.krbe S311. ca ote Foon hza We sie penta. 1 apuca puanunehion de iebar hingh fisus. Rtocera arian ae Iza de 8 me Ihngi, ascutfl pe care o folosese pent supe tarausle gi frunze de arinuyt. #1 pow si so hednenied ct iatba, destl de lunge penta. {pales fr nckd ssl’ ia euinunchian, ‘fc: Rinocenul alb are buzele te, pate coue pxidue 0 supraett mare a muscu, Avesea fl permit St obtina hrarat desta pe tou supsavieite din regiume cu lari scuna Linde titteste fn cea mit mate pane anh Rinoeerul este incapabil sf transpire, de acest ebiie aba acces la apa 42 Osi Care 2 se poata balaet pentlu a se r4con, -Acoperitea corpulii cu neti axe deosebt de ficient — un strat gros necesiit peste 0 O78 Pentu a se use. tep in care acroiul absourbe Cildura din corp, Statul de nerol impiedica ‘mustele sf fnjepe inccerul 9 aj 38 seape ‘de paral cus sunt ctpusele si pace care se desprind 0 dat cu rowlul seat Reproducerea rinocerut mascul devine mae din pur de ‘ere weal sbi yt de 1-8 an fu Ee poste imperechea ple aprocinaty 10 fal perin cl tebule sf dead deatl de fare gpulemie pent a provacs mascal Fado af pena stabil testo. Femckle ‘snocerou a 9a cell adn a pra pull var de ¢-8 au. tatfemela novel ahican se. poae tmnperechea cut an Tal Gevrene Susterea poste ave Inc ote tat intersete cine nasten eit de obs Inve 2-4 a. Sigur pa ste rest mic com Fy cs enamels mane ae doar 4 din greviai el, Pui eral indian su a eek alb aleayga de obice! in fila mame, el sl inocerulusatrican merge ftp in urme & ul maine ca sania aa mule dnp dpa in rear, plniiado doar eu putin mp inainte de ragieren ummatoruil pul _ __ Conservarea speciei fn seco a 19a cele ie pect lace ay fest vance fre i Ca sft seco Tires act since ald 3 akan apreape de dxpatie. Rover ican fost complet esteminat Copal Buel Sperate de eligi alt. In ani 1970 s Incepua anor $e) fraconinl au cls un und eare mare de dnocer datos creer preu corm de procer, mal scp cect cul in prezent, sinocera indian ocupf doar 0 feactne in vechil 80 area, Ried nila dlout in unele reer din provincia Assist, din tad att Pared National Chinn, cin Nepal, In cuda ute! crete! a braconsil, numarulrlecerior nen 4 inept teat Deft rinocerl de Sumatera ate o aga s+ pindite, doar spreadmati 700 de exemplave Ina tclec in popela ile in indonesia g Malayesia, un nami one tied probabil tn ‘Talands 91 Bimania.Potetrea de bracona) + scesor animale exe fone difella pen ch cle sunt fmprasate pe o supra foarte mare Sinumul lr se aft a delim, De asemenea, Dadusle vopwale din Sumatera al Borneo, Franti on, st deisel aa alarnanl Cet rear dine sincer! ~ probabil cel snaltardinge toate ramfeele mar ale ind este snpcert! de Java Populsta sa de umn $0 de lace. (ind intean me pare ational Cajon Kulong, cin Java de Vest), dla de un grup Tae 12g 15 care au fost feeent dewoperil in Vina, se alain Sispatic Rinocerul shican a fost candv cea mal tumeroast spas Inurl (370 311960 clase fu deta mash ange! dee proxsmaty {000 1970 In 34ND pth 987% ra in Ker, oe ci nace ape tft ome Ine (stig. De stune lke skipoxun protein Kenya au pean species spo regs cu cna a sun eeare an. Rasa sade 2 nnocenil alb, desi sects la speoximaty 50 dle inlvit In inceputul seco al 2a, a be- reficit de o pretecte strict si acum ete 0 popultie total de cite 4800 de indi Tnocerul ab sud a fost acum reinocs ‘n mule regiunl unde mal demult a fost at pina la disaarile, precum Bossans, ‘Zimbabwe si Mozambe. Des ada ers forte rasp, asa nordica anneal ah 2 Tost progpe extemninata de hriconiet in ani 197) Shia Inceputel ariior 1980. Ip prezeat exists doar 28 de asifel de animale ia via, tn Pareul National Garamba cin Zar. ‘Tapinl apartin familial Tapiidae. ‘Esta patru speci In acest gen. ‘Marima: 1.75-2.4 met Printre spect se numarg: Tepirul lu Bard apis baled”) Tapirul Brazilian (Tapirus terrestris) Tapirul de munte (Tapirus pincheque) Teplrul virgat (Tapirus indicus) Finocerl apartn feriiel Rhinocerotidee, Frist cpl scl n pata gen Mirimea: 1,65 matn, Printraspecil se numars: Rinocerul african (Dicares bleornis) Rinocerul all (Coratotherium simum) Ainocorul indian (Rhinoceros unicornis) Rinocerul de Java (Rhinoceros sondatcus) ‘Rinocerul de Sumatra (Dieerorhinus sumatrensis) © nocerlinctan Bre cate man mae. fovea ust piste ‘are ara canta nur In cuca epectl el pelea tn este tito 10828 pe cit pore. inte rinocert cu © lungime a corputa de panda cnet lung, care poate 54 2]ungs pnd ls doi fet Ia un maseul foarte bitran. EDN de si plascc 06 — CAL WAGARI ST ZARA Anil planto 107 — PADUR TROVICALE |