Conder cle! Ra npn ee Rad VAN oni inf: DANIEL BARD, Ue in ec, EANMCHEL DE WAELE, ‘rrr it dn Bric, TEODOR MELESCANU Une xt ERIC RESALE Ueven Uied racy LAURENT VLA Uno in Tecate cies Prsor dR nemaional nies in Stele Unto Ame: Mrs rte Aula wi Rs Zest fn ae nr Se ‘erst a ec su ater ma Dc spine non i ae Simin: Taga Ti, Feminist andl ty Tneatona Reto (canbe 2a) Ande Lint, the Teformation of Pail Cammaniy Eh Pounds ‘fhe Posrenpalon Er Pay Pres, 1938 Sa Burch, Phe atonal res ‘hor of ern Reo algae Mac, 203) Seu a aT of ration lo, ton 1 208, stl Emp ety sel in inbred INSTITUTUL EUROPEAN Ii Lee Ctr 33 ‘sets "Tae rir intranet ei id {ei pi, 08 = ire a Vo Ran rs) 20) edie ll) rs i et aE cosine ‘Spoepoe cantnmine sage W986 Pitedin ROMANIA Scott BURCHILL, Andrew LINKLATER, Richard DEVETAK, Jack DONNELLY, Matthew PATERSON, (Christian REUS-SMIT, Jacqui TRUE TEORI ALE RELATIILOR INTERNATIONALE Not nts de Ruane IVAN ‘Tadere Rsand IVAN (oerdnae), Cia BOB, Alin BOGD ANOVICL ‘Sen DARL. Gail DIMUICA, Daa FRANTESCU, Pls GAME, ins TONESCU, Ais RADU, li SERAFIMESCU, Sabin VARGA INSTITUTUL EUROPEAN 2008ar eaLSERaTR RETA ite eh ont eet it pub in Engh dr eile Thea of inmates 3 oa by Scot Buc, Retard Deve, Jeg Ts, Mate Pan. Chan Rew Shit, Jct Dua ant Anteater yPlgeve Mom do of Nacoin Piser iited Tikes hs Sen taste dad ne tree fl aleve Macon The Acs hv sudo ht bled 35 the authors of this Work a Coprins reta lneitina treia /9 [Noth ntroduetva/ 1k Capitola 1: Introducer (Scot Burchill si Andrew Linklater) 15 Cadre de anaes 15 Diverse ore 16 [Nata comtestats/19 Fundametele icine: Real letrnafionale 20, Teor i discipline 23 ‘Teor expliativ oo consti 29 rin ese daosebese ine cle toile reli itemsionae? 32 Balarea terior 38 ‘Capitola 2: Realism (ae Doanely) 48, Definite elimi 44 Hobos realism lai 46 ‘Walz realism strata / 49 Motivate coneazt 5. Proce, institu schimbare 89 Moraist ples extema 64 (Cum gsm despre reals rit ih 68 CCaplolu 3: Liberalismul (Scot Burch) 71 ups Récboul Reve 71 Internationals Hera: wn pane de vedere inspre interior spre exterior" 73 ‘Risboi, democrai gi comer liber! 74 Spit come 78 reptile om #3 Ecobomie trorism 86Liberalism gi glohaiare/ 88 Concuzie 97 (Capitta 4: Scoala engleza (Andrew Linklater) /101 De a puter a ordne soca ntemafonal 106 ‘Ondine 5 justi in reli iteraionle 10 Revolt inpotiva Oesidentua expansiznea Socici intrajonale 116 Progresl in rail itemapionae 120 CConcuzie! 125, Capitola 5: Maraismul (Andrew Linklate) 127 Clas, prodtie sei intematonae lace Marx /129| Nationalism gimperaism 137 Soartaschimbatoarea marist a Rela ntemagonale 142 Marxism teria relailor itezationle in rezeat 150 (Concluzie 153 CCapltotal 6; Teorin erie (Richard Deveta)/ 155 Origine eri eve 156 Politica eunosseri in cra velo interaionale 158 Regindzes comin pole 164 Concuzie 178 Capitola 7: Postmodernism (Richard Doves (179 Putere si cuooayere ln Rela nerafionale/ 180, ‘Stategi textual ale postmodernism 186 Probiematizareastatelorsuerane 189 Dincolo de paradigm suvermti:repéndite politic 199 CConcurie/ 205, Capitola 8: Constructivism (Cyistan Rews-Smi) 207 ‘Teoria rationalist /208 Provoests leone cri 212 CConstoecvismal 213 CConsretivsmu i dezaconduie sale 220 CContibuiacoaseuciisma 224 Consretivsmal dupd 11 Septembrie 226 (Conelie/230 Feninimalansiie242 Feninimal normatv 249 Conelzie (283, “eo politis ecologist /259, oslo global 260 socom 260 ime reser, post-dervotrea 263 eapngeen ecologist sien de nae 264 Obit in argumentl cogs in ovata descenaiii/ 268 Opis sal din cen em eolgi? 71 Canchiie iblografe 281 Indice de nume propll/ 313, Indice tematic /321Prefafa la ediia a treia Asemen ctor amterioare, seas tia elie Is propune 4 le ofere studelor din ssl sper de Ia eu posuniverstae un hid vefeoe pritcialel perspective wore n demeni- Origine proscar se egisese th elboraea unl curs pene ‘avg edna, Deakin University, in 1995: prince versio ale ura tire capitol a fst srs i sees scop Pima ei cra veut veri Subst resize ale acest text, meant ci oi capital ese fein si ‘solos. Ea «dows a acs 1 un capil despre eopsctivisn. Nimes in pia inl In poiot nu biouin ch feta aven sh tind un asemeneh ‘eosin incl i biblogafileunvesaze dn oat amen. (Co d- ten eis fos, din nou, inbuntat ssn ack Deaelly| ‘srs un eal ne despre diverele cunt din cdl elim aequ Trea fothca, rt, un nou eapitl dese fens. Capital ui Andrew Linklner espe Souls Hnglen i ntcaeyte po cel dsspe rationalism, inclu fn primele lout edi a fp, toate capo au fost reve atl, reflectind ‘oll di erat i lad Un consider, acolo unde ea xa, semificaia ‘momen 11 Seplalvie™ pentu tore politi moodle. Precets edie Stoade go inoduere sunfire, eae abodeaed imporanh weave eli terial penta tea cares speializera in polite mondial Ta Gin, dar ai cle din uns, Invepul vom a fos regi, 2 imbuaiit tena In prvina alu ga presenti cailelor, sa fot alias © ‘ior consolda,ntele ing Inoue de refering fn ster Harvard. La fe cain caza dior anterione, era ost, Steven Kennedy, pict a ote ctapete proce acest var. sure, din nu, ecupeeoe per agama su constant spent sate nlp, Le mui ui Gary Si dots Deskin University i Dan Fito, pre consibutle lor ete ‘nara, Ma press e fot, vom le lis clear not, co-ato lor cst lum, pena munca sunt i penta persevere Scot Burchill Andrew LinerNota introductivi Att dja en de- vi eii n Stale Unite si Marea Britanie~ a patra fn n pete cartes pe cae opropem ati citrullromdn ese nul dnte cele mai bune compendi de toda reli inemsionle din Spajalanglo-saxon, Fs renee semaine aut eonsacray im dome, osu Andrew Linklater, Richard Devetak sav Christian Reus Fear din csi nce capitol alee varbeste dese o paradigm su espe un euent torte in Rela Intemapinae. Ista aestel discipline poste prvi din doud puncte de vedere diet, dar eare muse exclu: ca pote fora creer gi Gectdert wn pradigme cares disput supremaia poste isria a pau mari dezbateri ite feo diferite Acestenecon- tente dispute care maciné domenl se datoreazt In primal rind carctrali ‘dest de rent sl torial Relailor Imtemaionale ex dssplinh academicd — Prima cated de Rela Iniemafonale ind fonda in 1919, la Universiaten ‘Aberystwyth, Wales "Autti aces Sf au les osbondare fn termen de praigme goo, ma de mati dezbater, probabil pena acoperi mai ioe dei fine ale Ticetr tor pein nclde sacle carente care mu a partipat la mile evhatr, eum ar fl, de pis, feminism sau ceologismul, Ponte fi sur ‘inzitoar variate coentels, uele dine ele desta de marginal, erra th dedi un sptia import in acest volum, Aces acu poate 5 se datoreze ‘eer slevansiporadigmelor dominant ~ realism i eralsml ~ ars ‘orn’ autoilor dea eva lourle comune idea ade in fa ettorlu wn {ablou cit mai complet sl postbiltilor ce se, ofrh. ceretiinrlut polit inernagionale penta ifrpreta 9 nelege obictl su de stow. De afl utr care port ls edactaes vu st voi consaerate ale tone ‘espe eat seruJaegu Tue, ea care serneazcaptotl despre feminism, ae ‘un numie important de publicati legate de problematic gen, 1 numa fn T Ole Weoves, The Fate of Intemational Rela: Masters in the Making London ant Now Yak, Rol, (997, pp. 137. Cae pur mat deze despre tare vote Weve sin eas ~ reali, uodjonas~behvins, elt — ‘ese gran ~reetvismSoni ional; Crsin RS eAe w ewet ar con te nie Ris Doe sl nlm gra at ven ast cl earn cea, flo coke dou npg xt a sists chin Rl nena falas esd, mo sm pies i apr cu mist ‘slags inerpo,depilKetouy comida mal rene ep pels hese ast sc tal Rasen Rest) fot f'n cea comet iced cos 90 dn cm capac le fe Sips ype eames cin Die in pin a ph ‘tena a malate Merl oie sie none ol dud frame u aio sponse pono iit can nee Ie Woe Arlt Be ote ju deo ec eng ‘rs seine cate itch dee Sut pre cont “lem” pr ines lr epcmaope potpeive:eevre Sara cil, mnie, postmen Se Dee te oe ere etn” vu fanpage ca po conse ihn o psaune urs de ras bon, dren ipa Sump comme, sido sca abel fl 3 face onlin fe posta dye moss a elo foci De sn ee i pn oa i “Seni (metic ulede ale, Acast nen spe devine ame dn tots Rear lnstanae dooce sara de idea compet sede Rela lnsenonece na ‘emp tere cet inal De see, oo! th on ‘rand pent ses proton de Rein ners Signe enon meduloden nse er cama sen pagina sri ora ste! gi alo se Se Exe et, tnd enn, ncn ssl ci fo mu sia ii, pe are am ‘nae inp su lve tuscan a Fuld de i Pllo, Unive in Bur isin Hobe, Aiea ogdaovc Sean Dab * Menondm ait negl Tas, Gonder Glabaaton amd Postal: The Coch Rape ter Cuma New Yor, 203 Mole Water, The Rib and Fl ofthe terParadgm Debt" a Stve Sri Ken Book, Maya Zalewski (),Iarntonl hry: Peuivom an! Beyond, Camtridg,Canbendge Univesity Pres, 1936 "Rober Keatne ese cel aes const stinger ann ise refltvist, etter de clsicare find epsemolog piv sy hems ‘VeziRobet Keohane, nro Issn Two Appi a Tetematna Ss Quarter ot 32, 964 (1988), pp. 379391 eae eeetes Gabriela Dini, Dora Fees, Pala Gamp, rina Tonescu, Alice Rada, Iulia Serafimescu gi Sabin Vig. Difculile a fist mai sles de impasbliaten de a gsi, i limbs roan, echivaletepesicte pentru anumite concepts. Dack Rela Interna: fioale sunt o dscipling academies recent, nouates for este gi mat mae fn Remini, unde un vocablar specific nu a avi rigaul Sl 30 cistalizz- De ceca, exe inprtant 8 facem eiteva preci in Tegtur cu taducerea upor termeni cu valoarecoaceptals important In tora Relailor Intemaonae Primal dine aeyin et, dengur,clabraexpresie balance of power. Ea este fotos diferit de auto romsink fs Andrei, Mivoinadlnim cehivalentl sala de ptr, dar esilibra de pure; tadudtor ni Morgethaa Tatosese eu rile balanja de putere™ pe cind Serban Cloculscu vorbete de seca puter In ccea ce ne piveste, am prefer aeeasth ulmi ori, ingpctadw-e gi din wadacereatemenull Balance of power i lia ffanced 0 lint ma apeopiat dea noasr. Tot nspirindu-ne din fiance am tredus 9 ella concept dil, dar foarte wtiizat in eoile rete, dese Tels pin exresia sare pent sine” in nu, spre deosebire de conbuile din carla eu de" Ande! Mioit 51 Rag Sebastian Ungueanu®, undo terme este radus prin ,auto-jutorae). Ake probleme au fost rice de ules sustainable din exprosia sustainable deelopmen, pe care Fam {rads uncon prin ,sustenabil, leo pb .durbi", dopt cum ne-s permis context ‘Cavintal gre, care ta vocabularal polite desemeari parole ceolgite sau vera a fost dus sii pn ,ecologism”, din cauza impos Bilt dea gis o formula mat fidelS penta idenifcaca curetlut green poles in Retail Intrationsle Un al concept portant, de acces dt in cara paradignel berate, este scela de relarve Vobsolue gine. Am preterat formula cigar * Retr fa sal disipine Rls tego ia Romina ee Serban Cinclese, 0 deol vipa ere! ReailorInleraborale in Ronni? Igoe ial geopotice’, im Roxanrs IVAN (ed), Defi principale oad eit incon n Roi Ero Esrepen, 200 pp 19-8, ‘Adel Mio, Balan hegomonie Baca, tn 2008, de ep 73, Ts vezi sv Anke Mis Simona Sear, sana Ge pure fo Andel Miro, Rae Seostan Ungurans, aa de Alsi eran Plo, 2006 "Pans Morgerta,Polic Ie man, 8a Cana Andra oti, Alba Anes Diol, Mihai Vind Zin lai, Posen 2007, Gehan Chelsey, Inrhcee br Toke Relator iteration, Bucued ir Miter, 207 "odes Misa, Rad-Slustan Unga pip 67, 180-131, 134—TRORITALE RELATILOR INTERNATIONALE relntiveabsolut” aclela de .avanaje deoarece eredem ed reflest ma bine, har dac na intoem, formula engl "Ai ist st face aceste preci terminologice tn sperana de a contribu a eistlzares unt vocabulr romsnese al dsepline! Rear ntr- rationale oranda VAN rT | ae Capitotut 1 Introducere Scott Burchill Androw Linklater Cadre de analiza ‘Studia reailorntratonale a incepta o dicipingteoreic. Dou din textle fanamontle ia domoniu, The Twent) Years" Criss de EL. Cae {publics pent prima da ip 1939) si Police among Nations de Hans Morgentt (pulcats pont prima dat in 1948) a fest ei tortce din ts punste de vedere. Fieare a dezvolat un cadru lag de analiza care a dist Senfa telifilorincmationale pomind de Ia evenimento disparate; Tore @ incereat” si funizeze amliaior vitae insrumentle teoretice petra injlegees modelelor care sau Ia bara episoadelorapazeat une; gi ocae & reflect supra calor ma porte forme de ejune plied int-un domeniy Unde apa pent patere ers predominant. AmbI sindto au fost motvah de orn de coca en oe ef considers a fo nenflegereprofunda a ati Polici intmaonale, allt in cent proiectlus ideal ~ prinwe aceste Deneleger find 1 erdings ct lpta pens putere pte B domi de dept Intemaponal s deca cf rmsiea interesulul propria putea inlocuts de ‘hietivl comun al promovini scart penry tt. Catan inseamod e& “Mongenthns si CatrCosidrau & sistomul pole intemational era condarnat pest ttdeauna sb grevitee Jn jr Ipoh neculoare pontu pure i ecurtat. Principal lor enon es o3 tote efoyule de a feforma ssteul Infmsiogal ear a ignora lope pert potere ar ej rapid. Mat ingejrtor tera In pina lor, perce iced de a prodaceschimbte fandamentle complica problana relator ineratonal, Essien o8Viziuea ioral ‘ntemationaists fuene in mare masurdresponsabils pens cviza din peioada Imerblia Multi crcttori, in special in tate Unit'tn anit "60, erdcau 8 Schema totes propust de Morgenthau ea pee imprecit. Exempllestorice fiscsersutizale mai mul penira a swsine decd penta demonstra resupuner ingeioase privind modelele generale le ear interaonle Lnonscin dsciplinarimasese in mod semitia in urna economic cate Uuiliza © metodologe sofia peluata din shinfle naturale pent 9 8 ipotee, ont a entice epi generale sia prezicecomportamettl ula Susiniertabordvit stiniice au inceat 42 eonstuases 0 nou toorie 2 pole inmatonale, wi pent mai bund exicaeg nivel ma le de scart, ali eu coovingsen ed tina deinen che ineleert moduli de a ‘eansorma in bine polities ntemaonal. “Turnua sliniied a condus la o important dezbuore in intrioral Aiscplne inant "60, i cara eizeiacorettn procum Hedley Bul (1966) sstineau cf polica itemuponala nu putea fi supush ivesigaji! stinitos, “Acsta este un punt de vedere lat impart de anal dedicat anor proce intletiale diverse. Cerectitoral adcal Noam Chomsky (1994120) a susiaut in relaile interajionale ,condiile stce sunt mult pen variate omplexe pons orice ar push fi aumit in mod plauzibil vo tere» ca spliablitate uniforms” (1994120). Cee ce este In mod general cuposeutc3 ‘Posiportvsm” in Relatile Isierajonaleresping posible exseno et Sime a rela iterations care folosexte standard de verifcare asocite ‘5 nfl exact petra a crea nivel cenivalnte de povzie explicit ertitane predictva (Smith, Booth i Zalewski, 1996). In anit "90, 0 importants ecbatew a apt tn jurul enauilor pozvismutul. Tnebarca privind exstena tne! dferene fandamenale Inte nel yee” seal “Sociale” ema ochestiune crucial, dar ni msi putin importants ray dezbaterle Brivind naar scopal too, Desbatrea sata pe Inebarea dae tore har gi ele cae Und ele ebjctivitte~ sun in cele in vm, police”, ‘ooaree genereac vein aspa lumi care fvorzcazl uncle ineexe politics fi le dezavantjeard pe alcle Accasts disputs a dat mateo nor inhi Aeoseit de dele despre ceca ce este tora si cae sutscopuril ei. Aces Invebii sunt acum centrale pons discipline mai mult doit in orice alt moment instore, Ce issarns, dei, a vorbi despre © yore « polit interaponsle"” Diversitatea toriet Unul din obicevele acest volum estes snslizee diveriatea cone pile asupes tere in stil relilrinteraionle.Abordiieporitviste Sau since” rin crucial, sunt iaadevde dominate in Ste Unite, ‘hu eum o demonsteacd succes analize baat pe alopered aon. Dt sceta nu ete singural ip de tevie diponbi n dome Un name tot ma ‘mare de tortion sunt inferetaji de © dos eaegorie de tory inca fora modul in care observatory constulese imagines supra relsilor Intemational, motodle ulate penta Incersa et inflegs acest domeniy g SSSR SSeS SEE Eee TRCESS SEES E SECRETE EeEsSETECESTSS EES TETETE ESSEC EECECES SEIS TEETER EECECEIESS SESE EEE EEEES 903 implicate sociale pi police ale .pretenilor for de_cunowtere™ sunt reocopir centrale El ced chest afl de importants ne conc asp ‘dul In care ete shordat studi! poltct mondiale, ca Tnetcarea de a ‘xl fenomene gloale Cu alle cuvine, isu proenl deteoretzre devine rec wil af eoeed ‘Steve Smith (1995: 267) susinat ct exist ovine fndamorala tn intel apne ne tort care ceed a oflre 0 peztlae ‘plitude ooast) relia intemapoale” si perspestive care frivese orl cand conte reli” (ables newt) © mare ors cin acest ceptol induct ete dedi sae acestor dau concep ‘pe'prima observe care webue feu tn aest content este «8 erie consti au un rol din ce ince mai inpotat fn sual alo intra fenule, dar imgrtana temelor abort de cl fst demu roeaoscu fn Ini 7, Hedy Bul (1973: 163-4 susinca dja co: atti penis cre bul sf peweupal at de tera et de storia ‘bev et bce dou despre ples temo ce pe bcd {epee tortie pe caer tsbu ee oan vein noe se {gna sua le pune ab ser nese. Dente exigf rece Ste non Ia ave say Ini, ce 0 aber ei. ali, oul, unre panes sonal Iba a presgoiiter goer ‘pear cra se devon cf coets aap polit intraonle. La ‘ital oa super, denen et trate conse toric de stabs en tu Iii nor response quent Sunt lie ay elicnd af outer soils anna Acest ila arath cf Bull considers toria cxpicatva gi cca consti sine amindoud ecesare stilui relfilor intemajionse ‘investiga infleceah ar Bi incomples irk efor de a spor injelegrca fn mbele defi Cu Tote le ser ecestea la ncepul anor "70, abia mai triu in decural dent tora constitu a ineeput st se bucure de 0 porte: mei impor in earl dseipin, in fare parte dart influent ‘voliilor in domenile invite ale eri sociale police. De atu, eat fe ever interesul per teria interaional, © eater fnfloiore a fost dadicattchestutior teortice, © mare parte ind proocupat de teria consimtvs, Aceasts concontae pe procesul teoreiziit nu a fost lips de ‘controverse, Unit au arguments ch preocparea excesivl peut tore reprernt orergere din analiza chesulo concrete i absenf un simy ‘esponsabltfi, penta rlevanga polities (Wallace 1996). Se poate face 0 lel in acct ear ev 0 pore pe care Keobane (1988) a lua-o impotriva Postnodemimula, sf anume Tap of axaren pe probleme din Hlosofia paninistifle sociale conduce 1a negljareaunor domenitimporaate din cercetarea empiri, Crit acest poz ssn ee se bazeazd pe presuporti teoretice nepreciate sau nedovedit privnd seopurite studies relaiorinemaional, 53 ‘nspocial pe daca ck discipline ebuis Beproveats de chest care sn de omni mae imporanf penny ste desit pena stor din soieatea civil fare Inccared sf schimbo sisemul police inuerationsl (Booth 1997, Smith fae ast us fe neon, fe ential ru oa xpi st pei, {ne apn ce posi ext evn snc nerves man lem ‘ines doar postitile spa, rgonue ec pact Sirith pe sob stn inohii cos ce ch connie mf fa presupunre cca” ete In open eu alta” ch oo poate ft {Es prin pa lao eae cre ens dj acolo (a evden Googe 1994), Problema care so pn ete dak core ce eit concrete meres dependent deo i mod invari soigonat Ino sat srs Jims cular observatory de conespile generale ase scietai s wn nami omen inten anne oe Si aja cum mention mal see care invemighenh sea tere su po ice abate de fal ch aniea exe nero baz pe ore suscepti de a ven implica i conse police (Brown 2002), Literate fem din co Ta ce tal Boga dnc tn Capitol 8, sabia cet agent plein poet cea mate din tattle dominant ale discipline! st innate de gn, doarce ree In special exprcte matcline pein soit plc. Uel sbordi rce ‘resin Geet fn Capitol 67 subi, de sens, fap eka ‘snags cn a sun Nagel (1986 nun covtext resume co parpct dence” ina core, ali exponsi i aborlri liniie au reunoset cots prblems, dr et ceden ch sina dt salir posts 28 36 ‘ic daspes hil police sci pe are o investiga. Ceea ce eed ‘ine enact pts iit de forme de nvesane sine Im domeni foci Acar ete‘o chess anypa cli se ve reenter, Dar debs prvi posibiitate existent unc tinge a clair neretonale ‘baat privnd pola exienh «ue preocpai ence pent Teor ‘kimi an, demons cb ecco sunt deacord Inet ce privet Satara i scopuri ter Tol tun Gomeni tn lag a hint {oshle, Rell nemajioae sum oesilina a deracorduo corse 0 San vet ag cu unto Holst (1985, 2 Natura comestata inradevir, aga fost nt de cin cei cae ay dezvolta acest subst, reltv nou a mol aerdemic oovidentlimediat dupa Primal Razboi Mona, fu dezhical "pent prima dati trsttrile fundamentsle ale poli Smterntionale, Inept de tun a uncle pvioade ma inns deci tale, Sproupe orice spect al creer politic ftemafonae a fost contest Ce at bul a fi inerosn 8 stuieze acest lsipint: relile inte state? {epttunlecoonomise tanstaonae rescind ye cum recomandau iberali de Ta inveputlsecoll recut? Interdopendentaiteraaional eescia, 3 cam sos Ina °70? Sinem global de domisare si dcpenden, asa eum Sasjitcau marneti $itoomaeigat din anit "70? Globslizarea, asa cu a Suniut cere Gin alma perouda? Acosta sunt cateva exemple prvind ‘modi in ear dsiplina fos dvi in legitrt cu suietal sl de ercetare Tn ps, cum a teste tate fenomencle polite ineraionle wiizind” dae empirice pen ¢ identifica epi sl modele ale reailor internationale? Utind exprien stri pentr a nelge ce ete une (Bull 1660) su poor a denies amumite wad de gindie care au supeaveit tip de secble (Wight (991)? Utlind sbordares marks iegalipor de ‘producti, de cass clormstsile?Imitnd, proc Wale (1979), stl omportaieatul firmer pe pn petra inflege free sistemice care fac Toole stele se compote oufcum asemnstor? Senin, procam o face ‘Wendt (1999) im apiraren consrvctvamul, cf In studi elailorineroa- Fnale este importants se nag cA tal se reduce la af" Accson sunt titeva thst le difrefclor fundamentle tn lpdturt cu metodolgia sau Ineodologile povvite peau af ulate in domeni Tn cele din arms, exe posbil ca cexceairi st fumizeze forme de analiza neat, sa tele abordzle sunt conifonae cultural gfe mod necesar Prtntare? Este posibil st avem o cunoajtee obicctiva a fpelor dar ma & “aloo, dup eum agumentaysusinitor abordi iniGes? Sau, dap cum ‘i surinut uni cercttor i el lobule, este psi st cunoastem scoprile De cae stl ali actor polite ar reba s ncerce so ralzeze, cum sunt Promovarea drop globsle (Boz 197) sau elminare siicie’ mondiale {Pogge 2002)? Acad sunt uncle din derbetrile episemologice din domes, ‘eabateri despre oooa ee Finjle wane pots na pot st despre lames sci ‘poles, Mlle din mare dezbuter” fi momentce chee din discipling s-au onceatt pe acest nish Tn ulima. pate a acesti capitol itroutiy, vom examina acest chostiuni iale sublet in rmtosele sexi 4 Creare discipline! RelaiorIntrpaonale + Teor disepine