150 cnrneTRAne VATA Ingest cu semnifcagi nuit aspect ale corp afecresa faa n eae ne privim pe nol ising tn cate ne privese ali Corpul, a obiee a dorine, nu ete muna un instrument de manipulate l unui sine ncerior’ al magi, ci epretnc 0 pare 2 feluluitn eaten consis ca sne pein capil atoa la ciu- nile neste fi, mai depare, prin antiparesrspunsuilr ‘ii une asec al corp mi este permis in acest proces ‘scape ate’ nose 9 Bist, cast spunem aga, decapul su. Sunem resfonsbi pentu fear pst funcie acoxpulu nostra ind posiil ea orl, su aprospe cotul, sie schinbac {mal bine, Asa pote sau nu si fie adeviat, na ales dacs ne indim a proce de inbitenire, dey scree ci acesta poate Aisupasschinbiti su ints, prin intermedi uno interven spose, Ca state, cit veme corpul este» preocupate constants i scuc, propretna| su nu pares fe afecac de adevaeul saa eadeviul acs concep. Ceea ce contenz ete ci dac ceva in eoxpal ness, mai sles din infiigaced sa, ated de departe Heal, Indrepearea stuayei pare 8 rman in puterlle nosstre Corpul oscil stl ince a ober de bie mince i Busi de necazris usin Lan moment dat ne putem flvia ‘pal peculiar dar il putem pedepsicd ne day Corp, sexualizate si gen Tn epoca noasted, un anumie aspect af corpului pretin« deca deinen stone preceeate sal Core Eihir corde multe ce deca fe Bbc ch cry sen ae bing, pc incntin pategiones Messe fistuna din cle doud condigi nu eae de ls sne evidence sa Ne desta noes sci mv fed uonencen ae ox veNTRUF NOL NINE 1st mogtenite In ce priveste identiatea sexual, aver de unde alge, dupa cum aver posbilitatea de a experimenta, care ne permite si renungim lao ideatiate ss. inloeuim eu alta. Caractetal deft nitiv gi originar al ,definintsexuale™ nu este 0 deciie a son Sextalitates, e orice aspect corpora, este osacini de ndeplini. Esce un fenomen complex are ince na numa reat practic sexual, cgi limba, vorbie, imbracaminte gsi. Evorba cu ale cavinee de cam ne menginem sexualiatea, nu de cum 6 wim cc pe un dat 'A desert contraproduety si considerim sexualitatea drepe © seseng, cea ce impli o eraminate a abordri esengialste” a Sexualitiii, Sociologel bricanic Jeffrey Weeks o definea drepe incereare dea expica propre une reali complene cu reerire lawn presupus adevirineren sau o eseng. Fapeale sexual reste pur ,nacral, i este gun fenomen cultural ie nei clo noutate pentru epoca noastri. Osmeni sau nlscutfncor ‘deauna cu ongane genital fe Feminine fe masculine, gicu carte secundare feminine sau masculine, inst invordeauns obiosiurie si cutumele modelare cultural, invite, au definiesemnifiayia Fapeului de afi bisa sau ufemcic™ Fapeul, ins «8 smascul- nie" sau ,feminitaea" sunt nenatuae, ck unc rear aun "umane gi por fi astelschimbate a fost reprimac de-alungul clei ‘mai mari pia istoriei omenest Tn desfsuraea ire, eukura apices sub masea natu iar ‘wengie culeurale era considerate a fl a acelsinivel ct legile natu", Bizbayi era birbal, femelle cru fer, punet Vong 4 aptiudinilor omenesti mu le mai rimfnca nimicaltceva decie $i se supuni sisi cSasci pocsvit nau lor -adeviate™. La arma trmei, cena cea decis natura, nici un om (birbat sau, mal ales, femeie) nu poate schimba! Cine vorbea fn mumele nauti era sore’ contest. Aurexstae consi cept, reduseadesca fa ere in storie, De exempla, in 1694, Mary Asell cri A Serious Popa to the Ladies, cave argumenta ci diferenele dtr sxe muse bazeara pe idei despre ,nauei” neexaminaee i pe putea pe ae ‘© au barbagi in societae asupra femeilor152 un nereane vara De-alungo ore, deosbie ereitare ire corpurile ome eg aft folesiveca materiale de consrucie pene sustinerea Pe epider ects cl pus Arca visto fsb ince privet "ord cit Fi culoare picien defini un ema desuperonare sn infriviace, poi lost pent a explca sa justifies negli sociale extent, cel uer se aplic diferentelor sexual, ande distncile biologicedinere sexe formes bara incgabior dine genur. Gena” eto cate govieculuaiceoferioulises nrmelo cirora membrilclor ut cxegori sunt obliga ise conformeze spre ati maven Tinitatea geminata. Genulclasfc, divide si separa pinto sxipulae a activi sociale considerate corespunvatoare sat necorespunsioae ecirl catego, Pe bans unei afl de itor, femeie au purue A exluse din slomeni ale vii social eaervate bial or sae pa buvine fn caespartkipisiorla poli sau afcei deexemplu, In aceag Simp, activi fandamenale pence socieaee, precum repr Alucerea, tebuie caniceingrteacopilr, era ditnse cx un omens excl Feiningdevalorat ca sare. Ait ma vovba deed re lne2 muni daa pur simp de foc eprere Ai ode elle de pee, tnd nee foes Malo. Dapi cum nea reaninit rein waters Sin Gerardi, tn caval organizasilor, de exemph organizatilor, de exempla,poriga de subor ovare dererminal de apartenena la cel deal dotea sex coe sarc de rituals pivcoarelacontcoll corporal. Lucrul cena et a semplo, anc cid ful prise biroul pana et led ding wae de sear st cia Mitearea feministda pus sub semmnl tn etka aceite alee prin patie dat ade, ns epaleaceanuse poate cbrine meng aaenagimedl lpia. Ceca ce ponte fee ene, el mele easetictnegoterea tn acelecaruriconsderte antenee, .nepro- ~ Nu sind limite lege de sex cares impuna eros biti incgalicigile ult: Indelangaea cagA ENTHU NO NG 153 sau bithasilor sgt costeingd aspicaile 4 preteayile la posigie social, dar problema legac de care dint acestea si fieimplinita re rezolvare ingeniozicyil sl insizente individual, cefectele urmand a fi indurate de persoana in eayrd Nu este cu desivargie lar care sunt efectele acest issn {in artudinile sexual asupeacadrulu individual de ghadie i simgie Unii observator, precum sexologul german Volkmar Sigish,¢-ai exprimac preocupirle ip termenii uemco: ‘Umbrelearuneare de sensimentee de ansetate, deg rane sind devin atic deIncins i iunecate, nck mule em sca ‘urnace simul Birbai, ma mai vid nico raz de les, Sen mentee deapropiere, bcurie, andre i confor par mente fo ii, pins in... norl de fren al ui, ie, nvidia, rcbundei, Fei gl graze (Cand acest cicumstange predoming, plies potest sexual corpult” devine osateind mai dif ransorm sexe siorice lepituri a omului cue, intro at sues de nesigurangl team, opus porenilul pe caret represin’ pen ma mare securtae go mai mae mlyumite Rezumat (Casi cellaleteme pecarele-am ahora, gia desine mani- fexaa prin iarrmedial corp, procim 9 fap aes este obiect al doringei si mijloc de infiiguce a noazced in faa aleora cuprind in sine speranca sigurantei, dar reprezined gio sursi de insecuritace. Aceasci sperangi, a rindul ei, este infra de semai- ficagii produse in cadrul culturii, care nu ¢ separatd de categoriile: blologice, finteracyioneazi cu ele gi ne alcituiese drepe ceea ce suneem, ce am fos ce prem deve. Laas se dag dea defini, care poate fi o sursi de