Dana Apostol Tofan Drept administrativ Volumul II + Editia 4 Editura C.H. Beck Bucuresti 2017m2 rep edmiistratv (Catalin Siu Sdraru, Particulate contactlorpublice in sistem anglo-s in Revista de Drept Public nr. 22008, p. 10-25 (Casali. Sitviu Saar, Scurte considerai cu prvite la contractele administrative fn dretal compart gi valoificarea cerettrit in dreptul roméinesc, in Revista ag Dept Public ar. 4/2008, p. 60-77 RalucaIullana Stoicea, Instrumente juridice ale asocerilorautortilor publice 4 insttuilor publice, n Revista de Drept Pubic nr 32016, p. 112-127 Anton Trilescu, Competes instanelo judeedtoreti in litgile pivind obligarea uneiautritiipublce Ie incheiere unui contac, im Cuierl Jui nr. 10/2008, . 100-104 Verginia Vedinas, Mikaela Duta, Pot funetionaitpublici sh faa parte din com siile de evaluare pentru atribuitea contractlor de achziie publica constitute in bass (0.U.G. nr. 34/2006, in Curierul Jdiciar nt, 11/2009, p. 642-648 Zirmescu, Contracte administrative in dreptul rominese din peticada Im AUB, Seria Drept, 2000, 99-112. Doctrini romaneascd posthelicd Studi, articole Valentina Gilescw, Natura jurdicd a contractului de specializare universitet, in Revista Romina de Dreptn. 7/1970, , 122-130, Rodica Narcisa Petrescu, Consideraiipriviné subiectcle raporturlor de dr aadministrati, n Studi Jurisprudenta nr, 1/1988, p. 32-33. Doctrind roméneased interbelicd Paul Negulescu, Traat de dreptadministav. Princip generale, vol. , ed a IV. Insttutul de Arte Grafice ,E. Marvan", Bucuresti, 1934, p. 381-39 Constantin Rarincescu, Contenciosul administativ romén, ed a H-t, Ed Uni versal Alcala sti, 1937, p. 120, 163-165, 184-185, 193, 197-216, in drepul roman, Contribui lo teorie general, Tipografia Curierl Judiciar, Bucuresti, 1946 rast Diti Tarangul, Tratat de drept administratv romn, Ed, Glasul Bucovine, Cem, 1944, p. 477-484 (contractele de drept publi) Anibal Teodoreseu, Tratat de dept administatv, vol. I, ed. «I+, Institutal de ‘Ane Grafice ,Eminescu” S,A., Bucuresti, 1929, p, 394-398, Prelegerea VIII Controlul asupra administratiei publi controlul administrativ-jurisdictional §1. Considerafii generale. Forme de control Adminisraia publica a wn ansamblusisematizat de organe struct. rate dipd competena lor materials teritrial (A. largovan, op cit, 2005, p. 479). Ficeaei autoritii seu instinuit publice fi tevine o gam mai mare say mai resins de activi in fanctie de competent legal stibuts(F. Corbeam, op. ci 10, 9.146). . In report cu Guvernl distingem: a) organe subordonate direct sau indirect aces file ar 102 lin (1) in Costa dacs nu exist vn conte panera) ator thet de prefect (A lrgonon op. ci, 2008p. 479) Control este ,barometrul” care indicd modul in care actioneazi cel chemat si opt, 2004p 482, : €.Corteana op. ci, 201, p. 14) — nistatia publica) cu anuite valor, de regula cele consacrate in normele de drept (. Vedinas, op. cit, 2017, p. 380) - Rolulcontrotului este de a prevent erorile in aplicareadeczilor, de «le inlatura ind acestea exist, de a asigura imbunitajrea permanenti a activi, pentru ca aceasta si corespundi cit mai bine nevoilor sociale intro etaph dah (M. Preda, op. cit, 2006, p, 237) Tn sdminisratia pubicd,obiectulcontrotului il constituie acfunile g inscyunite (Conduits) autorittt administafei publice sau a Funetionarilor si, felul tn c acest gi-au exercitatatrbuile cu care au fost investina Drept administra Prin scopurile sl uni edminstraiel se situeaz8 in centr relailoe inte .putere” si cetifeni” care ise spun. Prin metodle sale, condrolul reflect acelagi timp carsteristcilesperaul biroeratc i cele ale istemului politic utc al flecarui stat. Alexandru, M. Cardugan,S. Bucur, op. cit, 2009, p. 44) Astfel,oricare ar fi forma de control si oricae at fi autora! controlulu, dips modelul doctrine’ fanceze, in doctrind sunt precizate cre elememte principale te ‘controlului $i opera fiunile de control propriuise (AL. Negoié, op. cit, 1996, p.203: L. Ghurgha CG. Zaharie op ct, 2008, p. 494) fn doctrina administativls au fost idemiicate mai multe eriteri de clasificare « ‘ontrotuli asupra administrated publice (A. lorgovan, op. ct, 2005, p. 485 5 ure, RN, Petresew, op. cit, 2009, . 393) acestuia, gi anume: haza de referinté a conirolului, obiect Dupl natura autora publice care i exercitd se dstinge: controll exercita Parlament,contolu!exerctar de autorital ale administratiel publice si contoful exercitat de autoritat judecdtoresti Dup®imul procedural aplicabil se distinge un control contencios (exeritat 4e instanfele judecatorest gi de Curtea Consiutionald, pentra ordonantele Guver nului) si un control necontenclos (exeritat de Patlament, de autoritie suprecr. donate ieraric gi de AvocatelPoporului In raport cu momentul atin adminisraiei, controll poate f c 7 ei, controlul poate fi prealabil,coneo- ‘mitent sau posterior (. Corbeam, op, cit, 2010, p. 150 sum). Dupa efetele pe cae le determina, se dstinge un control ce atrage atetiond i Sanctiondr ale autoritailoradministrasiei public netionarlor aces de anularea actelor si un control ce atrage mumai a i “ ‘Un autor a pus in discutie chiar gi controlul infptlt de ctifen arupr xine publice, cu cars individ, Invite epee potions, Arep const consitional D.Bresiamy, op. cit, 200% p. S49 ans supra puri executive in sens arg, pose fi eal pind da ying og ‘tel prior sti prin apart avo care elas ale so ae saa Vom singe ast, vind a vedere primera de lasicare, un con vile asupra administrtiet pubic, al eArui rol tinde si ereascA oda eu fundamen fare i Ines statu de ep semioci cetera proce Pat) {¢ poate imbrica forma anchetelor de pret, a peti cs 8 pettilor pe care cetifenii le adreseazS {in lepiturd cu activitatea administratei public, a solicit rin intermediul mase-media, prin participa luare a deciziei ete (C. Manda, op. cit, 2008, iat de opinia publica llr de acces la informal Preegerea Vil fig einer public sau a partici cetstenilor si a asocailr legal constitute Ia cesul de elaborare a actelor normative si ls. proce pve lor TES. Sararu, op cit, 2016, p. 202 sur : ‘incolo de caracerul didactic al acest pozii, pe deplin pertinent, mai ales tn ii a cusulu,rlul socitai civil a simi ani care au treeut de a aparifautime sport considera Meveranilor la area nor deca considerate dtunitoare de ceien,dack ar 6 st atl de exemplu, la proiectal Rosia Montand vai m va mai recent, chiar demisia unui premier, cu toate consent! manifestirilor de stad a unor membri i societii, La inceputul acest an, 0 n0U8 premier pentru Romania postcomnists a avut loc GGuvernul atunci In exerci @ adoptat Ordonanja de urgents nr. 14/2017 pentns Shrogarea Ordonanfel de urgent nr, 1372017, decist tnte-o yin trzie, in noapts, famare «unor migtri de stra de mare amploar fn Romina, din perioada anor "90, Noj probleme de thnicd legislaiv8 au apt, ineite de altfl, eu privire la Legea de aprobare a 0,U.G. nr. 14/2017 si, respectv, Ia Legea de fe 8 OU.G. nt. 13/2017 de cite Parlamentul Romani’. Din now periolul lepfeii prin intermediul Ordonanfelor de urgent de cite Guvern s-2 ‘pice, cum ma mai avusesert loc ficut smd prezent,insoft de riscurile, uneor neastepate, pe care acesta le atrage. §2. Controlul parlamentar in ce priveste prima form de control evocatl, vom consata i regiml consti- al romanese actual consseré alt un conrol parlamentartracional,e&t si un xetcitat prin intermedia unr autor publice dis control parlamentarm tinte de Parlament, dar supuse obligti afi Avocatul Poporulul (A. Iorgovan, op ci Controlul parlamentar traditional se conc CGuvernului gi celorlalte organe ale administraietpublie dea prezentainformart si te acesaia potevit ar. 111 din Constitute, In adresarea Guvernulut de $i moriani simple potrivit at, 112 din Constitute, in derbaterea siru potivit a. 107 alin. (1) din Const oll ‘ct. aspecteprezentate pe larg in primul volum, in context anal parlamenar supra Guvernlu, respectv a pri-ministrului ete ‘Controlul parlamentar modern este realizat de tort publice In eae ne-am refer, de asemenea, in primul volum, in prelegerea consaerath relatci guver: executivua in dreptl publiecontemporan, auto nate-administraie publica, rolul su Curtea de Contur, deja analiza, motiv penta iti precum Avocanal Poporuli a oe arantare Ta Or prin intermediul controlului presu- pune gi existe tin cnt aortic ainsi pubic116 rep adinsrtiy Insesi. In logca sistemuluiconsttuiona exist ca prineipiu un dhept de control a Guvermului asupra celorlalte autorti ale adminstrajes publice (A. lorgovan, op. ct, 2005, p. 480). §3. Controtal administrativ Generic, controlul input de administrayia public asupra ei nsisi poor denu. mirea de control adminstrativ Prin uae, controlul administratly poate i caracterizat ca representind con- trolulinfipnit de adiministrayia publica, in con activa (RN. Petrescu, op cit, 2009, p 393). Conirolul administratv are ca obiectve: respectares lei in actvitateaautorits- mitate ew legea, asupra propel Sor admis pub, vette solr fle pent eliza cop lei, consarenrentatle positive ya aati de la some prsrio preci sissbilree misrlor penta nara deel cont Ino defiie ma larg, contol! admintsrary este pit ca ind conto fle admnsraet pbtice locale sav cont exec pi rie adm riseatve(E Alu op cit, 208, p92) Control administra poste sn contol inter, ate! end et eit de ir contol (A. organ op. cit 205, 7.480, Controle intern presupue exten dood sbi: el care contoeat (bia ci) cel cont bic psi). El se pot xeon ie i of recurs grotios (RN. Petrescu, pt, 2003, 9.398) Obit conor erm genera I epi vec legalities pe tilossor tie innire an opt, 2005, 9.50, iliare a e care dispune organulrespeciv etc. (A. Longo Procedura de realizare a conrofufui inte general cunoaste in practiet 0 varetate Cade piceter irs eects raion Sins legst de conrolul adminisratv ine care respne Inge! sistem de con intr din sectoral public fort in nse ‘entele de contol ale autoritilorpublice (RAN. Petrescu, op cit, 2008, p. 395) este controll fnancir public intern, Prelegeea Vil 7 Spre exempla, in procedura de achiztie publica, pln Ia atrbuirea si semnarea contractului, Ministerul Finanfelor Publice exercta un contol administatiy care abracd forma unui control financiar preventiv prin care se verifict legaltatea gi fegularitate operaiunilorefectuate pe seama fondurlorpublice. Controfu fnanciar prevent, ca aributalfunctiei de verficare, este realizat de structuile speciliate tea nivel central gi teritrial ale MinistruluiFinanflor Publiee, structri care fee fueazi verificarca procesului de aribuite a contractelor in mod selectiv, pe baza tnalizei de rise (J Lard, oe. it, in Revista de Drept Public nr. 1/2010, p. 72), La rindul si, controlul extern poate fi un control ierarhic, un control de rate ‘adinistrativ sawn control speciallzat ‘Controlul ierarhie se exercté de autritiile ierarhic superioare asupra celor {nferioae, in baza raportlui de subordonare dintre ee, ori de cate ori este nevoie, fark afi necesar si fe previzut in vreun text de lege (RIN. Petrescu, op cit, 2008, 7.396), Prevederile leg sunt necesare doar atunci cid se dorese limitare @ acfunilor de contol (M. Preda, op. cit, 2006, p. 246) in cazul autoritilor administrate: pubice locale au poate fi vorba de un astfel de control, acestea find organizate gi functionnd porivit Constitute legislate in malerc, pe baza anionomiet locale, efet al descentraliiil administrative. ‘Obiccrulconiroluli ierarhic, care poate fi anterior, concomitent sau posterior, cuprnde intteagaactvitate a organelorsubordonate tit atele juridic, cits faptele tnaterale, reprezentind wn control asupra tuturoraspectelor de legate, inclusiv al oportunitti ‘Control ierarhic poate fi efeetuat din ofciu, gen de control ce reprints un clement component al actvitiii de conducere exeritats de superior asupra activi inferiorlui sau la cererea une! persoane fizce sax jurdice, situajie Tn care controll se numeste recurs ierarhic (RN, Petrescu, op. cit, 2009, p. 396; M. Preda, op. ct 2006, p. 246) ‘Atel, inte controful administratv lerarhic si recursullerarhic exist un raport de lagen la specie. Orice recurs ierarhic este gio forma de realizae a contrlulu ‘adminisiratylerarhic, dar nu orice forma de exeretare & conrofulul administrativ lerarhic este sun recurs ierarhic (A lorgovan, op. cit, 2005, p. 493). fin ce priveste sensul nojunii de recurs, se impune precizat in acest context cB exist 0 distinie inte semnificagia pe care dreptul administrativ ~ si in special Greptul administrativ francez ~ o confer acestei nofuni si semnificatia aceleagt noiun in drepul procesual civil. Astfl in drepul adminstativ, in geneal,recursul este defnit a find calea de atac sau mijlocul procedural care ereeazi posibiltatea remedieri inctledrit dreptu- rilor subiectve gia intreselor legitime tn urma nor vStimyiri produse de autor ale adminstraieipublce sau, in subsidiar, de autor publice Cu alte cuvinte termenul recurs este utilizat in dreptul publi pentru a desemna deepal persoanelor le le lor juridce print-un act sau operafiune aministatva de a formula reclamafi la autritiile publice (M, Oroveamu, op. cit, 1998 P. 183, nota 195) In raport cu autortetea administrativl crea i se adreseaz recursul administra ‘vom distinge inte un recurs grafos, itrodus la autoritatea de Ia care emand actul ‘udministrativ gi un recurs lerarhle, ce poate fi ntrodus Ia autoritatea ierarhic supe- tioar, in cazalexistenfei nei asemenca autor " Recursul gratis, cel mai important, este calificat In doctrind ea reprezentind plangerea adreseld de un particular, persoan fica seu jurdic, autor adminis: trative de la care emand actul administraiv prin care se solicit revocarea, modi area sau revenirea asupra aestuia (RIN. Petrescu, op. cit, 2009, p. 395). Recursul grafios are ca tem drepal autoritilor administaiei pubice de a jn gi dea retract actele administrative, dact acestea au fost sivirgte fir respec ‘area dispoctlorlegale sau dacd au mai corespund intereselor sociale (C. Re op. cit, 1937, . 109). Recursul ferarhie eprezintsplingeres adresas de un particular autritit ami istrative jerarhie superiore, prin care solicits anulares actu emis de o autoritate ‘nferioara subordonat care it vatima drepturile sau interesele, in scopul de ao deter mina pe aceasta si-si modifice actul sau si indeplineasca o anumith presi (RN. Petrescu, op. cit, 2008, p. 396) ‘Dreptl patiularlui de a utiliza cales recursului lerarhc est de esenj organ ari administrative a Statului de drept, De accea, se apreciaz8 in doctrng, nu este nevesar ca els fie reglementat prin dispozii legislative speciale, deoarece el coin de petivonare, cansderat ca expresia une liberi publice gi indivi ‘pe care Consitutia dn 1991 il consacr8 (M. Oroveanu, op. ct, 1998, p. 186). ‘La rndal su, in functe de natura juridic si subordonarea organelor de contol, controlul specalizat poate fi exereitat de: 8) inspect de sa din cadral minstreor, ator organe centrale de specalitate sau autoiiilr locale autonome; b) aworitii ‘administrative eu carater jurisdictional, ix condiile prevlzute de lege; ) autor special constitute cu atributit de control, ea de exempl, Direcia Generald An ‘raul Fiscal, Garda National de Med et ‘Accasi clasticae nu tebuie privis cu rigiditat, in sensul 8 Incadrarea intro anumita categorie sau subeategorie nu exclude posibilitatea ca acceai structurd ade sinistratva fie inlusa gn alta, in fnetie deat eter de eferina (4. orgovan op. eit, 2005, p. 481). CControlul specializat este exercitat de anumite persoane sau compartments fa de care cel contolat nu se afl In raport de subordonare ierahicd (M. Pred, op cit, 2006, p. 245) Control specializt s realizeazi numai in cazuile expres previzute de lege, ia condi stabilite de aceasta gi se limiteaa la aspectele care se incadrea28 in specif cul activitii organului de control (R.N. Petrescu, op. cit, 2008, p. 397 Prelegeea VII ns In general, controlul administrativ asupra administraii publice constituie obiect 4e analizd nu doar penta drepel administrative gi pena alte ramuri ale dreptuui precum dretulfnanciar, dreptul mediuli,dreptl mune et. Pentrs @avea eficlent, n doctrina administrativl au fost ientiticate 0 serie de condi care privese tote fazele controlului, de la conceperea, pregitrea gi efee- fuarea acestia gi pn la sabiirea masurilor si valoifcarea coneluzilor(M. Pred, op cit, 2006, p. 250 si urm. L. fovdnas, op. cit, 1997, p.97 si um) In primul rind, comtrolul webuie $4 fie efectat de persoane competent cxperentt in domenile controlate, persoane care trebuie st dea dovada de probitate profesional, de corecttadine 5 cinste, de tact sis fie receptive Ia toate explicaile date de cel controlat. Eficienja controlului depinde in mare masura de formele si de mmetodele de contol folosite. Coneluzile trebuie 88 fie bine fundamentate gi argu Inentte, #1 se desprindd ca sintez8 @ unor pratci, nu ca actuni izoate, singular, pundndu-se un accent deasbit pe identificarea cauzelor si condiilo care au mina najunsurie constaate, Tn pls, concuziletrebuieaduse la cunostnja organulu controlat,propundndu-se in seris misuri de lichidare a problemelor existente, urmind apoi ca organul de oniol 88 urmireasc& modul in are cel controlat acfionekz& pentra lchidarea dei- clentlorconstatae ( mengiune specials necesita evocarea controll exereliar de Minsterul Publi axxpra adinistraiel public, in ror ea noua concepieasupra rolului procuroruli Aste, potriit ar. 131 ali. (1) din Consituje, Jn activitatea judlciar, Ministerul Public reprecinsimeresele generale ale societi $i apr ordinea de drept, preci repre libertilecetfeilor™. Desi ese vorba despre o autoriate publics ce face pare, laturi de instanjele judecatoresti si Consiliul Superior al Magistaturi, din ‘utoritatea judecatoreasca” (tl Capitlului VI din Tt I consacrat Autoritiilor Publice din Constiuie ~ nm) existd potivitsistemului constitutional i legisativ cual si autor ale administraiei publice care realizeazs o activitate judiciar, supa cirora Ministerl Public va avea un deept de control (4. Zorgovan, op. cit, 2005, p-483 sium), $4. Controlul administrativ-jurisdictional {nce privestecontrolul judecdtorese asupra administratel publice, este vorba Asspre forma cea mai importanti, pe care o vom analiza in deta in prlegerle lumatoare gi care sintcic se exprima traditional sub denumires de contenelos adml= rbstrativ,constituind insiifinalitatea dreptulul administrativ Fundamentul constitutional al instties contenciasulut administraiv se regh ‘és, in principal, inant, 52 din Consttutiarepublicat, privitr Ia drepel persoanel itimate de o autoritate publica cercetat pe larg int-una din primele peleger ale Primuui volum, in contextul delimitdri sere administrate’ publice.