Deoarece 2» > 0, atunci se poate compara raportul £34 = 21 ey 1, cind gisim 242 > 1, sau tugi > fns(¥)M (En > 0), cea ce arnid c& girul (24) este strict cresettor 2) Sirul (2n) definit prin 2, = £,n > 1 este girul inverselor numerelor naturale hnemule, $8 observim ef en41—"n = ghz — 1 = —algy <0, cova ce arald ck wat t= ~aphy <0, ogi < tay (W)n, adicd sil (25) este strict descrescdtor. Cum 2, > 0,(¥)n, pene tru studiul monotoniei se poate calcula raportul £242 = EL _ _" n. tru studiul monote vente elon paral #308 = APL = =F 1.09) De aici (zn > 0) rezltl ups < ns(¥)n, adie girl (2) cite strict lescresctor 3) Sirul (2) definit prin 2y = 14 (=1)", n> I nu este monoton deanrece seston +I 1-Epeaaaet ef nina =2, n par, ice n diferenta tn41 —2q are acelagi semn, Prin urmare nu pentra ‘Termeni girului sunt: 0, Exercitii rezolvate 1. Si se studieze monotonia giruilor date prin termenti general 29 j Da= n> en = Hn > Men = Bad th 4) 24 = Pn 2% 5) an = VOFT— Yn > 0; 6) 2q = VaTET— n,n > 1 1) am = n= SFL n> 0 Ben = 1th4--44.a> 1; 9) % 10) r= 8,n>3 1) = Ayn> 1h; 12) n>; 13) 24 con 0 € (0,8), n> I ogy A878, n> 1; 18)* 29 = 8, >I R. 1) Se caleuleatit an41 y= gly — aby = righ < O(V)n, coea ce di Ent < tq, (W)m, adic siul este strict descrescétor. Obserenti. Cum 4 > 0,(¥)n, atunei se poate calcula raportul £282 = 23h < 1 (¥)n, adic 2541 0 se poate calcu E2tt = SHY, > 1, cum ugor se poate constata, Deci girul (2,) este strict ferdscitor.EP"Alte. Se face diferenta 2ni1 — 20 4) Avem 2» > 0 gi deci se ponte calcula 224 M42°=2-1 <1, dick tayi < a, (W)n ceca ce arate gil este strict destresctor Cf §) Se ade termenul xq la forma (se amplified eu conjugata) 25 = ote, dupi i 1 1 (aft fate ne caluleati En4i—tn = Jeptrza~yaptrge = eee <0 deoarece Yn < Yar, Prin urmare zai < 2n,(¥)n, adie (29) este strict descrescitor. 6) Cala 5) se aduce 24 Ia forma an = qarbras si se gktegle 2n41 (2q) este arict descreseator. — Vat TE +1+ YrFFT gi se compar’ cu zero. aportul a doi termeni conseeutivi oarecare 2n <0, coca ce di angi <2q,(¥), adied girul 7) Se caleuleazi 2.41 ~ tn 51Pati Uns = G4 (en — Un), iar de aici pentru orice n > 0 % ries en 1) SFR m1 — a2) = (RF3(eo— wn) <0, hei 2 <0 Daniela acsste(eea)> O70, ope syle — mm) <0. Deci (2a) este strict cresctor, iar (yn) este strict descrescitor.C Exereitii propuse Si se studiexe monotonia giruritor: Vie = inn 20; Ghat 3) =» in oi 6) = = = BEG 2 9) Oo = Bing i Ge agin ot On tn = dra M2 A R. 1) strict erescStor; 2) strict crescitor; 8) 29 < 2) <2) < 24> 25> z6> 21 = 23> 14> ¥5> <--> > +; 4) etie descrncitor, 6) asic ereacltor 6) strict descrescitor any = Mien; 7) strict descresedtor; sug = 72524; 8) y= GRE, strict descrescitor; 9) descrescitor; 10) strict. desereseatoare. IL. $i se stabileasci dack sirurile definite prin termenul general 2, sunt monotone: Dan PANE >; 8) ay = SU n> R. Nu sunt monotone, i IIL Sa se stabileasci monotonia sirurilor definite reeurent: 1) 20 = 1, 2nt1 = fen + $,n>0; 2) 20=V2,2n41 = VIF n>0; 3) 20> 0,tug1 = Han t Lj.m>0; 4) 0 = 4, tag = 2? — 22 +2, 030; 5) 21 € (0,1), 2ng1 = 28 —3x2 + B2q,n > 1; 6) 20 = 0,21 = Ly tay Bey Benim 21; TY) O< 29 < Moo tngt = VEaty Mngt = HA, n> 0; 8°) 0 < yo < to, tng = HE, yogi = BEE, n> 0. R. 1) strict cresedtor; 2) striet crescitor; 8) strict descreseiitor; 4) strict deseres. edtor; 5) strict erescitor; 6) 2n41— 2 = 2(ty ~ ty) = + = Mri — 29) > 0; T) 20 < ty

ny ave: |lzq|— [ell <« Agadar pentru ¢ > 0, am gisit un rang n, € N, astfel incit (Y)n > n, si reaulte Ile! = [el] < 6, coea ce arati cf Jen] — [elm Obsereafie. Reciproca acestei afirmatii nu-i adevarat hu reaulta neaparat ry —> 2; Se ia girl (tq): 1, — I~ 1, fair ca (2,) si fie micar convergent im seal ek dack zn — J, ited ena (28 $3 se calculeze limitee: a) lim 28% 1) li Sees) Him MOS PAA EEL; yt Sty ©) lira 37 (sin nt) ater al fli fe-ts — EAB 9) ti Re EE eh il Ye + (Lt § took AML B+ as 3) len St, TR. a) Avem suceesiv m+2) 1 142 1 lim( +2) 140 _ nara) Pa Tek a Tears Oo Teg 8 Am ot factor comun la numiritor si numitor pe n la puterea cen mai mare)C} 1) Se procedeazi ca laa) gi se obtine “2+ 5) _lim2+33) 240 ue +a) limes Ss) ~ 340 ¢) Ca la precedentele exercitii se aduce girul IA forma ~i+S+h 3-04040 3 1 linn Sratartas 3-04040_ 31 6-145 -0+0 6 2 4) Avetn : mO—£+5) 1 0-848 ve w+ 4-5) 0 34m °-FF0- ia €) S8 observ c& sin(n!) = 0 (conform cu PS - siruri convergente Ia zer0) (find produsul a dou simnri: ay aiet — 0 i by = sin(n!) (mirginit) celiilalt marginit) i: ul convergent Ia zero gi nt 1 L ae ee apace Grea e oD : Dect imary = Him fe sin(n!) + im sh By =0+1=10 f) Se serie sul sub forma: Seen not) i unde 1424 0+--4n= MED jap Skee y= Saree Ee+Eee EyProbleme propuse Den=bt ht tana hs 1 5) aa = TH ah. = Re 1) 2n € (0,2), (20) A Shin >0,1=0,3)0< Thiptagt -tagy = HI P+-be- 4-4) = 4) 20 € (2-1), (En) Ni 5) Engi = BEEan, 2p € (0,2), (2m) \, 2. Si se studieze convergenta sirurilor: en +1, (Yn > 1; 2) a= ent $m >; Mo 3) 20 = Dean = Ben 30; On € (Ol) tans Haat 2d)n 20; (8) 20 = 2 eng Bost n> 1; 10) 2 = a € RY any = ne 6 Me castacet dnd 1 ESM) 26> 0,00), (n+ engi nay <', (¥m; 154) ren thn>1; 16) 2, n 22% 18) 20 = 1, angi = VOF Ian > 0; 19) V2En 020; 20) 29=0, engi = VBR Fa, n>; 21°) series >] t= VE ens 2 < tet ey Ri) ay /, ty > 0, Dack ar fi convergent, atunci ! = 241 = (= —1 Sie divergent 2 aq 73; 3) tp 72 4) tm $55) ta 7 VE; 6) an \0;7) 20 \ 1; 8) tn \ 1 9) an \ 1; 10) @ € (0, V2) = 24 \ VB; a = V2, 25 = V3— VI, a> Via < -V2 => en 7 Via = V2 > mq = V2 Ve 4,7 ~VE; Ml) a > 2, gir divergent; a = 2, 24 = 22 0 € (0.2) 24%; w ©, sir divergent; 12") (on) A, (ant) \i 47H; 13) 2, \ =; 14) Din Meng —en) tangs <0 ReEMltR 29 41—Eq S05 2] > Bey > Boy >o--> naty, 3 deci Fait 0< aq < $515") aq / 15 16) my \ fi 17) cn = ET > V5 (inegalitaten metilor); 20 \, VB; 18) a / 3519) 2y 7 2520") (Han) / 2, (2angad \ 252°) § demonstreazi inductiv ef 79 < 2p <0" < ty < Sng << Beg < te << 18 <5 lima, = lim905) nen = (3) il -()"0 Bxereitii propuse Si se calculeze limitele girurilor: Hens Ys 2) a= BR 3a (a ix0=(; non afk ok oy A) en logy Shs 2) =n = Ie sas 4) 4 =lops YELLS, 5) 25 = logy n(l+ 2) n@ m2 (10 + 3h) ies = Ili Spey i “wel + vat uae Re 1) limzy = logy lim 4) lima, = logs lim V2 5) lim = logs tim Exercitii propuse Si se caleuleze limite gruritr: 1) am =logs SEH; 2) en = logs ZSEABT; 3) zn = In(1 + 2-3, 914) tq = logs PERE: 5) en = le Stor HI; 2) loge 3; 8)4; 4) logs BE; 5) Ig 2.6.13, Dreapta reala incheiatit R. 1) logs $ irurile care nu sunt convergente le-am numit divergente. Intre acestea exist 0 Categorie, care au proprietii aseminstoare sirurilor convergente, Din cauza acestei fanalogii vorn introduce dou sisibolusi noi, +00 gi —20, em limite ale wnior aetfel de Nota R= RU {0,0} si numim aceasti multime dreapta reald inckerata 2.6.1.1, Aritmetica in R co, (TER: Operatii fard sens —so, (¥)2 ER; | Nu se acordA nici un sens uri 20, WER toarelor operatii tee * | -c0, daci x < 0; re ay inter 0 00 on, duck 2 <0; es (420}(400) Ef 400; 0-(e), (-00}(~00) “8 0; 0°; (00); 14 (r)(420) = (40)(-20) ze eeer (ieee) See lementul +00 se noteasii de obicei prin oo gi se numeste infinil sau plus infint Flementul —oo se numegte minis infnit 2.6,13.2, Relatia de ordine in R Relatia de ordine de pe R se ex:inde la R astfe: 2 < 00, (Wr ER, moo < 2, (W) 2 ER; 2.6.19.3. Vecinatati pentru 40 si -20 in R [[Definiie. Se numegte vecintatea Tul Poo orice V GR astfel met sf existe Ks R cu proprietatea (a, 00]'C V. Notim prin Vac, multimea vecinatatilor lui Se numegte vecindtate a lui ~o0 orice WC R astfl incit si existe @ € Rot proprietatea [-ce. 9) ¢ W. Notim prin ro, multimea vecin&tiilor lui —oo.In foal ave rte iit bectet Ove) ies eS ee Exemple. 1) ($)" +0; 2) (-})" +0; 3) 3" +0, s@yal 4 See (ee Dr meat = (3) Gear oT? Problem rozolvata, Si se arate ck lina" = 0, linnta = 0, limn*a = 0 daca fal <1, R. Vom arita ci nlaj" — 0 gi atunci este clar eX gi na” — 0, dacé [al < 1. Punind 4 [al € (0,1) avem o seriere de forma b= GL, ee > 0 1 Desi 0< nb" = nt 5 ay ne + HED Cum se va vedea mai jos imita siului din dreapta este 0. Cum grul nd” exte mic norat de zero se deduce (crteriul "clegtelui")limmnb™ Prin urmare lirn na” = 0.0 Analog se arata e& limn*a” = 0, unde & EN, fixat, Exercitii propuse 4) inn 3)" 2) Hanle()® 4+ 02(3)I; 3) lenny" + 25) 4) lim 5) tim arenes. R1)0; 2)0; 3) oc; 4)0; 5) 4 2) Sirul (en)nyo €u termenul general zn = P(n), unde P este o foncie reald poi nomial Fie P:R —R functia polinomialk de grad k > 1, eu coclcienti reali, Ple) = ayzt pare 4--- top se any ao £0 Se considers situl 2, = (a) = ayn + aint! fs ay ep. Pentru a calcula limita sirului se prelucreaza termenul general ati react Bt Sed Bete ae) 5 ce, dacii ag Cum #0, a TE, evens lima, ‘ag = 20-0 ={ ord limita unui gir definit printeo fanctie polinomialé este limita ton rad maxim (ayn) egal eu: +00 dack ay >0 sau (~c0) dct ay < 0 ee na ee ane ae) cemple. 1) ty = 3n° — 1000n*-+ 3; liman = limn® = 3-00.01 2) t9 =n! + 999000" + 1s Himey = linn 8) = 00.03 101Bxorcitii propuse 1) fim(—2n? +3n-+4); 2) lim(Gn* —n8-+5n-46); 3) lig( Sn? + An? — 1000); 4) limn(—0, 1m); 5) lim(0, 00001n*). R. 1) —00; 2) 00; 3) 00; 4) -20; 5) 00. 8) Sia (en) cu 24 = EO. unde P iQ sunt fanctt potinomiae reat. Fie P,Q:R—R, doui funcit potnomiale real P(t) = art are"! +--+ apie + ae, ao #0, 2B 1, Q(z) = bo2™ + bz} +--+ dart + bm, bo #0, mB 1 He siderion un numlr untural N mai mare desit orice cin real li Q Pentru > Ny, 2 se poate serie sib forma: i. p(n) _ n¥(ay + 3 + 4 BY = GG) nm ota ie) ot Bt Ee Cam pm phravem eh limzs 8 scutk duph. valorem ale exponentilo functilor P 5 espectiv Q st anume: sansa ko mm (adie gradal numdrdloraai strict mai mare decit gradul numi- so, daci # > 0 woo, dack ft <0 1 (gradu! numérdtoraluiepal cu gradul numitorua) iuvt rs dei line ~ fe (adichimitacste egal cu etl coriientle ny toralai lin! = 00 31 prin urrare Iin-t0 = 00( $9) b) pentru k fimnt ‘drmenilor de grad maxim de la numrator si numitor) pentru E- 0, 24 +O sat 29 <0, tn = 0. ack lim 2, =0, 2, >O-sau altfelscris im (1-24) ad m0 m>0 z lim (1+ 2n)** =e, daci lim 29 =0, 2, 1, atuni 8) (co ~ ce). Se forfeaa’ factor comun exponentiala cu baa cea mat mare (3") si en = 3[G)" — > o0(0 = 1) = -00.0 10) Se preluereatis 24 sub forma Fe Bates) gine situim in eal (o0—30) In acest car we aduce la acelast ntumitor cind rezult 42a Sao 11) Loind limita nurnfeitorulal si numitorulul reaultd nedeterminarea (co — co) in acest caz se face amplificarea fractiel atit cu conjugata numérétorului cit gi & nuinitorului si se obtine n= MOEA VES valyire+ Vea) nts vn valyisit itd) 12) 2q = 3"[1 = n8(QY"] = colt - 0) = 00. ec = 106Exereitii propuse Soe cacao ie gui 1) Vad TY 9) Vat Enya a; Va) VER ER Va ET, 4) {Va® EI}: 8) {nF 3n}; 6) niVaF1 ~ m)oit) Jala 1 a), 8) mM vin 9) Yn + Vn-V/n = 10) Yat in—\/n2— Jn); 11) FOE m1 Yate aaron I) een yey 1 fea 19 ER: van 11) (Vat va-Vn= Va Vin J In(n? + 3n) — In(3n? + 2n) Ri, 1) 0; 2) 15) 00; 4) 15 (Yn? + 2a] = nj 5) £5 [Va Bn] =m +1; 6) 3:7) 459) 15 20) 45 11) $5 12) 3; 13) 35 14) 1; 15) 00; 16) ~c0; 17) 1; 18) In 2) Casal $2 Exerciti resolvate ise caleuez limite gurls Sw fe DENSE 2) sterner: 9 r—9) ) Tees 8) ER 6) PERE: 1) shige: 9) MCE, 9) pis): 10) intense, Uy paeemys 12) ing 1) Se retringe uma 1-424. +n = MOE gi deci limey = 5.0 2) Suma de a numbsttr we seri FACE 1) = Soa Pw = Me 2029. acta lim zn vi w[Qr+s) 5 10710 inet" +n (14 de) antin(1+ se) _ +1) nb ine Qt +y] nie dine @yt+iy Bet DO] ant inf {ay tin +1] 1a - L+in2+inn _ (un)fs+ 2 +1) 1 ae Gum f+ B+ ty 12)20= TFingtinn ~ (iiw)|ge + meray Exercitii propuse Si se calewleselimitelesiurior: | i «be / 5 4) ites 9) BEE 4 R.1) }:2)1 Be Eanes 8 38) Cazul 0-30 ‘Si se caleuleze limitele girerilor: Pt); 8) ah = 1; 4) avatar — 1) 5 6) nin (5255) 11210 = 1-n2= 12.0, 108nya sry Wat) aly et+Oy be, al 8) =n (5885) =Inf(1+ 385) Yan = > (-1)-n3=-In3.0 Bxercitii propuse ‘Sa se calculeze-limitele girurilor: : 1) ite Jes 2) m (/28828 1); 3) nyn(en — 1) 4) nf) =In(n? + 1); 5) n? (B)" +n (-2)" R.1)0; 24; a) 4; 4) 1; 5)0. 4) Caz In acest caz de neleterminare se recomand uilzarea structuri Tim, (1-+m)3 = ¢ Si se calculeze limitole sirutilor: o ar ) stro 2 —e8 3) (Vtsin dy": 4 In( 2) Aici yy = n= [+ 90) 3) Se pune a= bs 9 Aven 109= Inlim (1-4 8385 1)" asin Fine =m =00 5) Avem zn = (I+ afr) “a und se pune ah = sft — 0H deci = [ota] et oe Probleme propuse Si se caleuleze limitele giurilor: or tek = Yi ater 2 (aes 9 (4m) ire R.1) Yabe; 2) Ye 8); Adel 2.6.16. Alte probleme cu limite de siruri. 1, Si se determine parametei reali a,b, astfel ineit ent > » tin EEE 5, 2) ip LEE =, 1) VOR 3) A) ing Yo FI7— WET —om) = 1; 8) hi VITA Fine T-an-b) = 2V% 6) inl T= WE an —8) = O51 = FHF BEB — an? + Ono] = XE; 8) limngan — pape 9) nevi aR+E-+ en) =8; 10) li VF 28 — an — =e) = Re 1) 42;2) 33) (4): 4) 415) a= V9, 6= V3; 6) a= -1, b= 0; = 4,8) a=.1, =1;9) a= 6,b€ Re = 1; 10) 22K ace netsae 1 fel>t 110Liel 0, (W)m; 2) th < tary (¥) (gira (ya) este strict erescdtor); 3) (tn )n este nemarginit (superior) j | 1) Qa= tim Atunci (3) lim £& i mai mult lim 2= = a Demonstrafic. Am aritat (P1), la giruri convergente Ia zer0, ci — 0, ‘Tradueem uw ajutorul criterinfui eu ¢, 4). Fie > 0. Atunei (3)m, € N astfl init (¥)n > n, si avem: |. al < § €3 (0-5) tn41—Ya) < tag —2y < (04 $) (Has —Ia)s (H) Fie n >'n_, Se seri inegalitiile (+) penteu ne, n+ 1, --,n~ 1 give adund membru cu membra, cind se obtine: (aS) ~ ta) < 2a dine < (B+ $)(Yn — tn) Oy = (a $)(1— BE) + Se Ee <(at $)(0— ts) +S = ba, (09) Com 2 0,1 =f limba = a4 § Din (ag)ozn, > a — § reazultd ch existd n> ny astfel init (Y)m > nf si aver: lam —a-+ 5] < §. in particular “¢ t. (1) Din (bn)non, a+ § se deduce ch exist’ EN, nif > ne astfel inet (¥)n > ni! si aver [by ~a~ 5] < §. In partieular bn—ace nz nl (2) Fie r= maz(!, ri!) gin > nq. Din (1), (2) ai (44) resulta ES ty 4 < a < by a < € i deci [$* — a] 0, este strict erescitor si nemirginit aLin plus lim =" Observafie. Reciproca este fals&, Se ia sq = (—1)", n ENT, care este divergent, dar sirul medilor aritmetice al sirului (Z) din > 0 Jag) = [EEE] < 2, se deduce convergent Ia zero. lina 2.41- Conform lemei Stole-Cesaro linn ay = lin zy 2, Folosind Jema Tui Stole-Cesaro si se ealculeze limitele girurilor: aja =h(1+ et Bt oh cg = MEMES Yt? Ve R. a) Se ia ay = Lt Spt gto ech Jes te = Ave tn > 0, (Yn) sit strict creseitor gi neriirginit. Pe de alt2 parte’ gig tet phn um =n. Cala a), (vn) verificd, urmate lim £* = limby = 0.0 ¢) Acum se pune tq = 14+ 2°¥2—-- +n? 4A, gn = n(n-+ 1)(2n + 1). Avem ie > 0, (Vpn > 1. Din Ht = SEMIS > 1 ae gus > yu Se deduce ci siral (yu) este strict ereseditor, iar din lim yy, = 00 rexultX (ys) este nemargint Caleubims linn S22 Exereitii propuse £ (Am utiliza fim “Yn T= 1.0 Uuznd Una i Stoe-Cerro og caleuene Tinie ru, a) an = 3 [s+ 24g ++ BH] sb) bn pnp ptls; €) om = Wega peN, d) = BEE, «) eg = HENRI, 1 few VERE AVE, ggg = LAH HOM ENT, viniea dt cok nie ee iE eer 5 jy = att Ras DH dp OL Ob OM») Ar by) Se apliek de dout oem Stcle-Cesaro 1) 0, J) Se aati ck fan, Bact — fw dest St ne2.6.18. Criteriul Ini Cauchy-d’Alembert (sau criteriul nidicinii) Demonstrim mai intii urmitoarea [Lema. Rie girul («,,) cu proprietiile | Yau > 0,(¥)m; 2) (3) lime, =a Dac (gn) este defiit prin gg = Y/Si5F-7=H, (¥)n (sina medilorgoometrie), atunci (gy) este convergent gi mai out timgy = lima = 0 Demonstrajie. Dacia = 0, atunci din 0S gn < ty = “4424, vin criteril “clegtelui” si problema 1) resolvata la ema lui Stole-Cesaro, rest gy — 0. : be dtent beided Rte tts Dacia > 0 (in 2 > Ose deduce Iimzy > 0), atunet i Gives i amon ster 2,2) (lems) rah) Parte In < gn S dq, (¥)m, De aici gi acelagi criterin al."clegtelui” se obtine gy — a.m ‘Teovema (Criteriul Cauchy-d’ Alembert - eriteriul raportului, Fie sirul (24) ctr» > 0, (¥)n N*, pentru care existi lim #822 = a Atunei girul (g/q) are limita si mai Timm of = lim £282 ian ofa = Demonstrafie. Pie sul (ys) defint prin yy = 24, yy = aE, n> 2 ae a=linyy Dar Yann = fe BB ee Conform lemei de mai sus reaults tim gam Atunci conditia lim £242 Exercitii rezolvate Uiiliaind criteriul tui Cauchy-a’Alembert si se calculeze limitele girurilor Ra) Fie sal (25)q eu = 0 > 0. Atumel lin £384 = lm 421 = 1, Prin urmare lima, = 1.0 2) Nota ze = 2, cindy 384 = Hm 2G an Jin eeritnetanary = 1 Agadar tind, = 1.0 6) Pune 29 = 2220, ind tim “Deci lim em = 1.0 im 2m et Ele ns3) Se demonstreagé prin inductie matematica Se verified afirmatia pentru n (de Ia) Presupunem ci tye = Yu gi demonstrimn ef tu42 = guys OFi tga = Om1 + Btn = Ones + 50m = Yass Deci 25 = ye. (Wn Obseroatic. Accast® propositie afirma ch dacd ecuatin caracteristicd are dou Fidicin reale distincte, atunci termenul general al girului(2,), este egal eu eg er} + dr3, unde e gid ge determing din conditileinijiale 2, r4, Exercitii rezolvate 1. Pie seul (zn) defnit prin 21 =f, 29 = —1, euga = "p82 — sn > 1 Sa se determine termenil general «3 im zy R. Beuaia caracteristica este r= & ~ } sau Gr! —Sr41=0 cu solutiler, = $, m= b. Prin urmate 25 = ¢(4)" +d (2)". Numerele reale eg dle determingm din cerinta 2151, 22 = 1 eind aver sistemul 7 gid = ~16. Prin urmare zn = 27 (J)" ~ 16 (4)” de caleulat lim, = 0 Observafi. Daci girl este convergent gi lima, = 1, atunci din relagin de reeurenti reault& 6! = l~ 1, adie& = 2. Fie sirarile (ay), (bn) definite prin relagile: Ings = ay + bn, M20, a = b= 1 determine ty Si by R. Din prima relatie rezultd exprimarea b= care dus in 842 ~2dn41 ~ dy =0, n> 1, a1 = 1 ty Ecuatia caracteristicd a acestel recurente este r —2r— | = 0 eu ridicinile ry = 1 = V2, ma = 1+ V3. Acum se gaseste usor eX ay = 3[(1 — V2)" +(1 + V3)" Analog, din a doua din relatile de recurenta se deduce ty = bagi — by, care inlocuita in prima relatie ne di bn42 ~ Bayt ~ by = 0, 021, b=, by =2 Se gisegte by = 2l(1 + 72)" — (1 — 3"), Bxer ii propuse: Si se determine termenul general al sirurilor recurente precum si limita lor 1) 21 =0, 22= 1, Bangs = 24 + 2q, 0 > 1 2) fi = fr =I, fuso = Inga + Ju. m2 I (Situl lui Fibonacci); 3) =I, 2 Bri — 6rq, n> L A) ay = 4, by q+ 2a, bagi = Aby — dy, > 0, Rin 2) 1 = 6, y= co; Bri = 2m 70, 25 0, atunci f(x») —> co. in acest ear spumem ci oo este limita la deeapta a Ii f in a = 0 sau c& limita lui f la dreapta lui a= 0 este egalé cu co. Penteu giruri (2%,). 24 <0, 24 — 0, atunei f(2/,) = —o0, In acest ear spunem ch (oo) este limita la stingn a fui f in @ = O'sau cf limita lui f la stinga lui a = 0 este egali eu (~00) Functia f nu are limita in a = 0. Urinitoarele definiti vin si precizezo mai exact uotiunile de limite laterale pentru fo functie intr-un punet de acumulare Se serie {y= im f(z) so bs = lpn fle) sau in oe de fy se mai serie fo ~0), Observatie. Dac f = (a,6) — gi are limite in punctele 4,8, in punetal a vorbimn Ate limita taterata fa dreapta, iar in punctul 6 de limita laterali ta siinga Bxercitii rezolvate Si se calculeze limita fa stinga, in punctul a indicat, pentra fiecare din functiile: La =0. 1) f:R~{0) RK, fle 2): R- {1} RJ) 3) fR~Q}—R, Fle) shoe sem { Ty Esch farct BRR Se={ OAS eS pant Re 1) Fie 24 +0, 29 <0. Atunci f(2n) = lim f(z) = —ce, Am mareat pein 0, fa digs SE tp i negative. O 2) Se considers te <1 Avem fies) = J =0) = li f(z) = 20.0 3) Lud ty +2, 24 <2 pentru cate f(y) = Sof = ay 42 Dect (2) = 40, 4) Pic ty — 1, 29 < 1. Im acest eax fey, Deci = tim, fz) = 4.0 wy S}Se considera ay — 1, an o R. 1) 6; 2) 00; 3) 3; 4) -1;5) -oe. Fie f: B— Raia {r€ Ele >a) ID. Se spune eH nuneul (y (finit san infinit) este Fit la tic’ fin punctul a dac& pentru orice git € Bay tu 48 I Se setie: y= lim — f(x) sau ly = lien f(a) sam in Toe de ty se mai serie f(a-+ 0). rezolvate Saco aie 1) /:R- (RK, Sle) year soya { TAZ, pant 2) f:R= (2) =B, fle) = Ooh em? PRR, fedeaindveno 11) Fail gg =x ls Atapa Nen)—=o=4y-= ah ty, antici ee ane a Deci i, a f(z) = 00.0 , 2) Lm ty — 1, #y > 1. Aver f(a) = 2423. Prin urmate f(1 +0) = lin fia) = 3.0 a, in pnctul @ lieat, pentru fiecate din functille: ‘20 (Am notat prin ) Conside Deci fa = ty 2, fy > Dcind f(tn) = 2) =4.0 4) Avaim ch f ny are limita la dreapta in Fie (29), 20 = 0,29 > 0 pentru care f(2_) = sin + 2nm) FF ine 5 Taind sect yeu (2) ees es ete 8 A> Om 2 1 a SE 152Exercitii rezolvate ‘Si se stabileased dct urmAtoarele functii au limita in punctul « indicat: yee, e)={ 2S 2) FRR, fle) RR se)={ 4 /R- (sR noya{ 5) f:Rt OR, fle) = esin dy o- 6) s:R-R, m= {3 ae Re 1) Pentru a caleula limita fancied in a = 0, determinima Timitele laterale in a=0 Pentru limita la stinga in a =0, 4e £5 0, 24 <0 pentru Gate f(aq) = zn ~2 2, Deci ly = ~2 Pentra lita Ia dreapta in a = 0, lum un gir arbitrar 2, — 0,» > 0, cind flen) = —2. Deci l= —2 ‘conform teoreme rerulti ck exist imita fanctiel fin a= 0 s Ire 3) Procedind cn la 1) reulh y= ly = oo. Dei fi f(z) = 000 3) fy = 11 ly = 6, Deck funetia f nu are Fimitd in a = 3.0 ah= Deci lim, f() = c0.0 5+) Fie ta 0, 20 #0. Alunci flay) = ensin Din 0-< enim eal vin teva majors, revulth f(en) —0 Deal li Fe 6+) in acest caz pentru existens limitei in a =D trebuie aritat c& (¥) (tn), tn — 0 si revulte fla) — L. Dacd tq € Q,(¥)n ENT (sau de la un rang mo, n 2 no) cu hq — 0, atunci f(2_) = 2, — 0. Dac 2, € RQ. 2 —0,(¥)r EN" (sau pentru n > no), atunci f(2n) = 0 — 0. in fine pentru un gir z, — 0 peatrn care existé o infinitate de termeni x}, € Q si infinitate de termeni zi! € R—Q, atunci f(2',) = (24)? — 051 flzn) = 00, ceea ce arataé ci f(t) = 0. Dec! in concluzie pentru orice 2, —>0, rerulta f(z) — 0, adick t= 0, ceea ce arati a f are limita ina = 0.0 Bxercitii propuse 1. Si se sabilease da urmatonrele funi itt in punctal a indicat z+H 240 eno 1) f:R—R, fle) = 154oo kk no={ Bess ERR, sey={ eo a=1 ia . il reo 5) FRR, f(z) = eh 6) FRR, fla} = HHH w 7) FR {42} +B, f(z) = Sth, a 8) f:R- {IR Sle = 1) = ty 2; 10°) tanta @ € Rpenteu care urmatoarele functii au limita in punctul a indicat Ds nw se={ o artir thy, ty EN, Zn #0 Deci [f(n)—t] < a(n), (¥)n > me. Aplicind eriteriul majoratii de la siruri(2.6.6.) se deduce cf lim f(y) =, adic fim f(2) 155Exercitii propuse Si se caleuleze limitele: a) time Septsb) dim Ro Ho 96 (7a) Oe) alike Diseutia pentru acest caz este mai complex, Vom ilustra aceast situatie prin, diferite exemple, aritind cum procedim practic in calcularea limitelor. Daci, de fexenmplu, 5i numératoru! se anuleag’ in a, P(a) = 0, atunci se efectueaai mai inti simplifieatea fractiei prin za (z # a) dupa care se vede dack numitorul fractiei siplifieate il mai are pe a ea rédacini sau nu. Exexcitii rezolvate Si se caleuleae limitele (daci exist) 4) iy Paes: b) lia tos 6) in, eps aim, hs 0) R (car de noeterminare8) = fi, ENE — jim £44 = -2 0) = enn eoarce imi tings = ~1 ote egal eo 1,5 ym, 2 coin timp ce inital drapta este “lim, timp a et = fom es ae Din fy le dedice cw exit limita in a = —1.0 6) Sarton acum ek Tita exists Calcul ea msi sus ite Tnterale gave: 4 = Jim pepe = ay 0: = en, ar co avem ct | ceo = 8th = (8) = lim, csftien = im, sh = -b0 oct g? 4 8+ 1b x alas penta = ~3,1n tmp co mesStoral na Myo ee Heer elosds m cictoank il lanl ia Nu se anuleara (3 Tim 2438=18 Jn, ee 164Exercitii propuse Si se caleulezelimitle (dc exist) a) him 27226415 b) tim 223; c) fim E8224; ad) tim ©) fi ESE: 0) Lim Sas) im AGE Roa) 0; b) = 8) 4 =—00, la ©).0; Ad) 00; e) = 00; ly = +00; nm exist 1) 4 mu exist. 2) Cazul : @ punct de acumulare infinit (a = 400) In acest eaz avem pentru f scrierea (ca la siruri definite printr-o finctie rational) a+ + iar + 8) lig f(e) = lip, ZOO See + gti +), ABO) = i SG Blt d+) ‘Termeni care contin pe 1 la diferite puteri au limita zero. FESTH peat F (gral mamieRoraa) S] Deci > U(gradul numitorului) | ian Aw, wesnee ok | —Loipentu ket. | Exercitii rezolvate Soe cleuleteHinitele: 0) sig ihe -b) lio, ot 4) im Saas) #8; 6) lim Hise EN. Rea) lim athe 5) dim = Sates 0, (gradul numietorulut < gradual numitoruli). (-P(e2) = 2.0 il nami) (pe* (gradul numniratorul Exercitii propuse Si se calculeze limitele 2) ji, sates») lim Sesto | ©) fim, Spas Jim SSPE; g) tim OER: i) tim =BEHt a ENT EAE, i, SHH ) daca > ; daci a = 3, ob ob » i) daca @ > 3,3.8.2.94. Limita funetiei cadical Pentra J (0,90) = (0,00), f(z) = Ye, FEN", sia € (0,00) punet de acumulare, r= Ve ih tunel Tim Ye= >] Bxercitii re Si se calculeze limitele a) fim J») lim, 0) Hem, YE; 6) tim, ae Exe propuse Si se caleuleze limite: 2) i Ves) Lin Ya cl fim, Yi Rah W)-% Jai Dk oO 4) Jp, Yai) Hay ve 3.9.2.9.5. Limita funetiei exponentiale mnctia fs R— (0,00), f(a) = HF, b> 0,6 # 1 SOS, atunct 1) penten aE R, fim 8° = 6; 2) pentru a= ~00, lim, 8 = 00; 3) pentru a= co, tim 166Dack b> 1, atunek 1) pentru a ER, lim 6° = ¥ 2) pentru a= —o0, lim 6° = 0; 3) pentru a = 00, Exercitii rezolvate Si se calulee limite a): 0) fim (3) 6) n (A); a) Jim 4; 6) im 2"; 1) tim 5°. Ra) lim(d)* =) = 4.0 b) im ())F = 0, (baza b= $ € 0,1)).0 (4)? =00, (bara b= } € (0,1)).0 cw (bara b= 4> 1). olig® =? 0 1) clim_ 5° =0, (ban 8= 8 > 1). Exercitii propuse Si se calculeze limitele: a) Jim (v3)*; by 1) lim 9 at n,Q) lim (ya) J ©) time 65 > Rea) oo; b)4; Joo; dO; 0; 5. 3.8.2.9.6. Limita funetiei logaritmice co) +R, f(z) = logy, b> 0,64 1 1) pentru 0, Tim f(z) = 00; 250 z>0 2) pentru a € (0,00), im f(2) =e, Jim fle) = 3) pentew Dack 6ST, an | 1) pentru lim (2) = -00; | 0 | z>0 | 2) pentru @ € (0,50), lim f(z) = fla); 3) pentru a= co, im. f(z) 167Bxercitii rexolvate Si se caleuleze limite: a) lim logy 25 b) Himylogy 25 9) fim ogy 2; d) tim gas e) finn tne z—0 0 £) fim'inz;g) im logy ae zo 230 logy (3? = 2.0 10 Ra) fin logs 2 = logy ») lim ogy 2 = logy 3 = «) Lim og (bua b=}<0 0) gine =o, Gam = 10> 0 See yee 0 im ne = ne =20 x) Tig logy x = 20, (baza b 8) ling losy t Exercitii propuse Si se caleuleze limitele: wy logy 25 im logy 2; ¢) lim logs =: fim, In ze) lim logs 25 logy x; b) lim logy 0 Ienlony; (c), ime ) Tien toss R.a)-1; b)—00;" 6) 00; 3; @) co; 1). 3.8.2.9.7. Limitele fanetiilor trigonometrice directe a) sin R= [-1, 1. 1) Dac punctul de acumulare cate nil, adick a €R, atunci am vizut la 33.2.6. (cxemplul 1)) ct [> ia functie si in punct de acumulare finit a € R se obtine nlocuind pe = cu @ 2) Dack a = too, atunei f mu ave limiti (3.3.2.2., exemplul 1)). Exemmple 1) Li sin = sino 2) fimsin 2 = sin 1; 3) Jim sin = ) cos :R > [-1, 1} 1) Daci panctul de acumulare este finit, adic& a € R, atunci am vaaut Ia 3.3.2.6 {exemplul 2)) c& 168o) ty R-{(2k+ 1)5[kEZ}—R, 1) Daci @ apartine domeniului de definitie, atunci imige= tga] tga se obfine inlocuind pe x eu a S| 4) li tgs = 00 ) Aye 4) cig 2R— (kek EZ} — 1) DacS punctn! de acumuare a este din domenil de definite al fancies Tim cigz = ctga tunel [es nia netiec int panet de ean Gi domenio ded | se obkineinlocuind pet cu 2) Dack a Exemple 1) 1) fim cigs = ctg 5 3) Jig eg 3.3.2.9.10, Limitele functiilor trigonometrice inverse ‘) asin : [1,1] + [-$, 9]. Se demonstreaza c& daci a € [1,1], atunei 169Bxemple 2) Jin aresin = arcsin = 0; 2) lim arceos 2 = areas 0 = 5 ey) arctg > (~, 5) 1) Dacé a € R, atunei [_iuarier Santee | 2) Daed « = co, atunei (_ ineee=F | 58) Daca @ = —o0, atunci Bxemple TY Tin arctg2 = aretg = acted; 5) lim, aig = aig = § ¥ A ateetg == 0.7) 1) Dacia €R, atunel Tin arecige = area s 2) Dack a = 20, atunei Tim arcetga = 3) Dact a = ~90, atunei Tim ar 2) li arcetg, arcetg 2; 170Observafic. Pentru toate functille dlementare, limita funetiel in orice pum L_ multimii de definitie a, se obtine inlocuind pe x cua 3.5.2.10. Limite de funetii compuse Fie ff: BF g vorbi de fanctia are li FR, E,PCR, a punct de acumulare pentru £. Put = gf: BR. Ne intereseazi in ce conditii functia compu ‘im punetul a. Aceasti problemi este rezalvati de teorema de mai jos duce calculul limitei funetiei compuse h gin punetul b, unde b © f in punctul a, la eel al functiei im f(a). Mai precis are loc urmitoacea: Teoremi Dac — 1) fim fe) = 6; 2) f(z) # b, pentru orice x # a, 2 € EF; | 8) fim ot) | tunel. fim 9) = lin (a). Demonsirafic. Fie tn — a, 24 € E, tq # a, Ave f(tq) € P. Din 1) rerulta ‘Lan) — b, iar din 2) f(2q) #6,(V)m. Punind ym = flen), am obtinut eX ye — te #b, adic b este punet de acumulare pentru F. Acumn din 3) tezulta g(a) — audit 9(f(29)) pL sau (g 0 (eu) — &. Agadar pentru gieul (2), arbitear din Pty ap 4, tu #0, am obtinut c& (9. f)len) ap lc Tim(g 0 (2) Avadar fig © (2) = lim g(J(2)) = lin 99) = Law Observatie. Cind avem de ealeulat limita de forma iam gC f(2)) se noteaza f(z) = y, iar in locul functiei g(f(2)) se serie Fanctia g(y), iar elemental 40 determing ealeulind im f(z) = 6 Atunei conform teoreane! vem: iy a F(2) = Lim a). sean e& Bxem Sie calculeze limitete: a) Ji sin(z =); b) Jim tg (2 ©) fim er A a) Punem y = 2 ~ §. Dack x — $, atunei y — 0 gi deci limita se sere tiny sin( — ) = lim siny = sind = 0.0 Daci 2 — §, atunei y— 0 gi deci him tg(@~ §) = lity tay = tg0 0.0 6) Se noteaais y lin eT = lige? = oF =e woo 1, Dack 2 — 1, atunci 10. Agadar limita se serie M7Si se caleuleze hi » cos(e = 2) lim (2 arcsin(s 1) fins 5) fimy In(z — 3), R11) 20; 30; 4) 4 50 9.8.2.1. Limite de putert Fie fg ER douti functii, ar a un punet de acumulare pentru E. Presuyunem ck f(z) > 0, 2 € B. In acest caz puterea (f(2))*) este defini. Are loc urmitoaren: [ Tooreana. Paci fim fla) = hy fim a(e) = be a dacd fares | stan mein 2} itn fmt (US) :b = 1 b= +0. Cacuri particulare: 1) Daed gz) = 6, atunet lim (f(2))° = (lim f(a) (exceptia canului cind fy = 0, si <0) P we= 2, neNt,n>2 Fa] ‘atunel (Limite radicatule’ este egal cu radicalul li 2) Dac f(x) = # > 0, atunet Tim 6) Dac f(z) = > 0, (2) =r © R, atunci 2° = ef!* gi limita (cind exist’) 1 2" se calculeari dupa 2) s1 limita exponentialei, Exercitii resolvate ieuleze limitee gsottes; 2) tim EES; 8) im (REE) lim Yat 5) in, 8) im SER 3h = Yo Bo) im m2) Fim gE PH = i BAR NOY a8 3) dim, (5 te itl lis ai =8s10 4) jin (BH = fim EE Rayo 5) tim (28) an Exercitii propuse SS se ealculeze limitele 1) tim ES, 2) eon 8) tim Demonstrafic, Obser & lin sin = sin =, si deci suntem cu aceasta limita in cazul de nedeterminare (2). Vom gisi valoarea acestei limite azind de definitia Functilor trigonometrice i de consideratii geometrice (fig. 3.25.). Avem O Oremlti L< f= < shy sav 1> > cose. (1) Inegalitagile (1) sunt adevirate si pentra 4 €(—£,0), deoarece functile cos. i 0 NT AX pare. Aplicind in (1) crteriul “eesti” recut Fig. 8.28. rerolvate S& se caleulewe limitele ; 1) lim 235; 2) tien 83; 3) tim SMES Losin sin(zsin 22) lim #828 6°) Jim » singR. 1) lim, 2) lim ste 3) Punem By SHE? = lin 5 am Se poate scrie de la incepnt sub forma ‘niet hin(e=l) Vi, SESE A ie SMES 4) Se noteaeh y = 2 — 5 +0, dack x lim = = 1.0 in® Vimy #2 + lim 28-2 = 142=3.0 6") Se serie fractia sub forma seta pentru x # © gi deci limita data este egal eu i propuse: Si se ealeuleze limitele: 2) fim 28+ 8) him, #82, msn EN 4) him SSB SEY) lim Gee Hag, 7) fy HBEE; 8) lim, Agee, Cesgette, 40") im, Sea; 11°) ling Suesnlesnded) Rd Qh 3B ad 5) BERD op 7) 0; 8) Se noteaz’ y= YF — —1 dack 2+ —1 g limita devine ange) eee steed oleae en gt lim, SEED = hin, Saath GED = hi, SrgPety im, ele? — + Bro 9) (RE)? + (SBE)? 4; 5; 10") SAEED SES 11") 6. Pate imodiat c& pentry eb fi = im RE = im 1, dae lim wl) De asemenea ig Se Avem m4deoarece punind y = aresinz — 0 daci x +O, limita se reserie lim S580 = tim De asemenea [ling S°18# Au loc si egalitatile: SSS 1 da im wt 0), [By B S52 = 1 tee ji wie) =o] Si se ealeuleve limitele: 1) tim, “EP; 2) tim HERE, 3) Jim *SEE52; 4) tim sea2e, 5) fi SLE, 4) J MS, 7 fi “at 9) lim $825; 10) sin ie 1) fim 483 = in SEE =1-3=3.0 2) fim SE Be ots = 3) fim SESH = 4) Jiny 91026 — jim S302 2 = Jims te iga= Q=20 Ly A mee sds jaa 7) dim, “tae = = lim S2-E Jim, 35 8) him, satay 9) lim EE = Ii are, tg get 10) ing eae jp cae it-aden an iy Bs = 1-0-1 = Exereitii propuse Sit se caleuleze limite, 1) fim gest 2) Lim GBS 8) im, SREY, 4) tim 5) hy etsy) 8) im arse Phys 7) im PRRSA, tn atlienn 9) ing tetany fin gat)-% 4 6) hg HE 9) -2 wo Demonstrafie. ‘Trocind Ia limita in bax’ gi exponent se obtine nedeterminarea 1° ‘Vrebnie probat c& (W).x4 — 08, are loc egalitatea a (tray ne Dock zy — 2 € am denionstent acest hucru. Deci pente orice se (Fy) de niimere naturale pentru care fy —» 90, avem lim( + LF =e Intr-adevar din lim (1+ 2) = e remnlta ch (Ve > 0, (@)n, € N astfel inci (W)n > ns aver [ue yn ef N, ky > me Deci pentru n> N avem: late i (te) Si artim acum e& m(1+3) =, iu limba) de giruri aceasta relate se exprimi ase (Cites) corcteois reals (Ler) te Fira retringe generalitatea puter premptine ci.zy > 1. Notim hy = [enh partea ‘lin (114) =e ne es arate Sim, (48) =e ‘Si arian acum Demonstrafic. Punem Deci “lm (1+ 2)* = im (1 141. Este clare f= 90, daca x — 00. Ap = fim + p+» Observafti. 1) Dac punem £= 4, atunci cind 2 — 00 remulta t ~ 0 si aver: [lima +t 2) 1762) Mai general, avem (folosind (1) gi teorema de la limite de sn ( funetii compuse) act lim u(z) = oo sautplecind de Ia (2) si teorema de Ia limite de funetii compuse Fim (1-+ ula) =e dact im u(z) = 0 Exercitii rezolvate Si se ealeulezeliitee: 1) fie (4+ 72) lg(-sing)#s 3) lima +2sin82)2, (1+ Sp); 5) fim (geagesyet R. 1) Trecind Ia limita in:bazi gi exponent reault nedeterminarea 1°, Se preln creazi limita astfel ditt = fi (0 amor] 2) Suntem in exzul de nedeterminare I, Limita se serie suecesiv 3) Avem nedeterminarea 1°°. Limita devine: fim, [(14 asi? ayzates] °° 4) Din now avem nedeterminarea 1, Preluerim limita astfl jare 1%. Avem (se adund gi se scade unu in bai) lim (14+ 3888)" = Exercitii propuse Si se caleuleze limitele 1) im (4 2)*5 2) Fit sin? 3) fim + sin 4) im (GEn)"i 5) im (BE) 14 RIVE Nes HY 41; Ket iTDemonstrafie. Aven. fi 1122) gn + 2)# Infim(1-+2)¢ =Ine=1 ina doua egalitate am folosit faptul c& limita logaritinului este egal cu logaritmual lanitek Altfel Sa demonstrat aceastt limita la 3.3.2.8.,ex. 2 Observafie. Folosind relatin de mai sus si teorema de Ia limite de functii compuse im SPT Se fg =O] Exercitii rezolvate Si se caleuleze limitele Ty ig HCH, 3) tm ta i tetra 2) 4) im 2sg228, 5) MORSE, 6) say Se precrent feat 1) fim, BABE -e = punem in eviden{& structuri cunoscute, o 14100) 2) Kim tested im MRO 19 = HO 3) ny SLD Ay = Hing ree) iy 6 i Sees) SE mgtzonzey = 2 fin a L 4 ii L 1=}0 nm tim Cen) fy ene 3 Him 5 1 5) lim nist) Me = jy gt = Jag Mage 6) im MSE AE pn oy « lt eee Beran EAT * eae) 7 o h Exercitii propuse ‘Si se ealeuleze linitele: tn A: hy RE 2) MID Be Bg BE 4% BE Be. 1. Dac «0, atunci +0.in, #2 = lin ay Ina = Ina jim 1 = Ina. 2S? = fim acta ine = Ina im 1 = nam Altfel. a doua limit a fost dedus’ la 3.3.2.8. (probleme propuse - ex. 3) Obsereatic. Utligind relatia de mai sus gi teorema de la limite de fanctiicompuse Exercitii rezolvate St mealies Kanai oe 2) Sesh 2m sets 0 Dee eee 8) Jy SMD, eatetgate—2) yo 4e-d=40 t22(2 1) %e=1) 5 efflB 28-1) | aretg2(z—2) _aretg(z—2) eee eee ea °) A etgi(e =a) aretgle =2) "carey =? Bxercitit propuse Sk ne caleulne limite: 3) fim, ese 4) lim BE; 1) kin, Sermons else Fa Rk 23 92 sors, 5) es Hh Wi 88 1799) — 3.8.2.19, Camuri de nedeterminare ‘Vom ilustra eaurile de nedetenminate 8, 0-00; $8; 20 ~ 00; 0°; 00% 1% prin aplicait din care sh reaulte tehnien de lueru pentru eliminarea acestor nedeter- mhinari-O parte din acestecazurile-am init. Recomandim citivorulusrevederea ‘eestor probleme 1) Cam! § = limite de funcfit rationale in puncte finite a (Se face simplificarea prin (2 —a)§, k EN") 1) im, =#escras 2) fim ARs 8) hi ERAS 4) Je SBE 5) finy 4258; 6) fin ARG BEHE; 7) tm ATE mn EN": 8) Jim 3 mone N'5 0) lim 2g an; gr) fi WANA ENT B.1)-% 2) 4 = 20, la = 400; limite nu exist’ 8) fs 4)0; 5) ~8 Oe 1 mm, 9) eben a = Bette tg ed S14 ttm e MED: 10%) Se denvoltt binoamele gi apoi se face simplificarea prin 23; ™5=™) «limite de funcfitrafionate in compunere eu functia modul mnodulul) 2) tim HEH; 3) im HI; 4) tim AE; 8) i =A 1, la = 1; mw exist; 2) ly = —1, ly = 15 au exist; 3) 1; 4) nu exists; 3) Jz — 1)? = (2—1)* 0. limite de fenchit definite prix cit de expresit irafionale a) sub radicali de ordine diferte figureazi acceasi expresie (Se sehi ul de ordin egal cu cel wn al ordinclor radicalilor eu alti variabili, rationale) 1) fi 5-2) Li, GEE4s 8) ily FEEHs 4) tim SEER R. I) t= Ve 1, dacd 2 5 tim De lim gh = tim eh Dis veh fs 180A) fiat 1, duck 2 1; b; 3) JTF2 = y= 1, deck 2 +0; 3 b) - sub radicalt figureazd expresii diferite (azlitcarea mimératoruli (eau) oumitoruai eu expresia conjugats) 1) fig ESLER, a) in atts; 3) lim EL 1 RECS, (6) hin VEY 1 sing SERIA: (6) hi ERE VEPEIESE, "7 hg WEEE, 9) lim PPE; 10) tim £63451) fim Sale 12) Jy FYE 19) ti YEE: 14) im, fe, 16) in ee 17) hy 10) lin EAE, 20) ti R. 1) Se amplified feaegia cu conjugate m AVEERTES = grectzres li 2) Se ampli fractin ev conjugate numitore lui, se simplifies prin 25; 3; 3) 535; 4)—dh; 5) 8; 6) 4; 7) Conjugata umatitorahi ete (VTA) YEE; 8)2; 9); 10) Se amplifies fractia cu conjugata numardtorului gi a numitorul; | adic prin ( /2-+2)( Ve +5+3) obtininduse “SEES, dup simpliicare prin 24; 8; 11) 12). 13) 3:14) § 15) 1; 16) 4; 17) Avemn radicali de ordine diferite din expresii siete. $e pot aduce Ta acelagiordin duph care we amplies prin onjagata, Pata rai mult de cle Pentru asfel de limit a prefer oscrere deform si se caleulears limita fecdeei frac; 0; 18) — (2252); 7, 20) 4 Teena sad ae Se ag ates = LM tte = cm 1) fim 928, 0,8 ER, B# 0; 2) lim M422; 3) Km 88,4) Fy EL it wat Saar 5) jim Gae*; 6) dim MeseSe#s 7) Jen SES: 8) finn Spams, 9) Hing SOAS; 10) Lm S*AEGSONES 11) hry RAE sede, 19) Tig VERE, 13) fim Se 14) tim ne; 15) fim spepPays 6) him eqsinze; 7) Hay tSinasetei 18) lim s 0 oi CO seg Dig sO gag mate, ay tn = (By Sele shits, 1) ga neavem co fay SESS, 6) iy RS: 7) Ney GRASP) tm ete 8) 1; 7) Mise SED teen In HE arcig( +2) —aretg(—2) > 10) 3; U1") aretg (I~ 2)) ~arcig(I=2) tglarctg(1 +2) —arete(l 1+z-(1~2) 22 2e talorig (t+ 2)~ateg(h aj) = PCE = 2) Cazul & = limite de funcfiirafionate D) fim SBE: D, 3) lim, abst AD lim SESH aL: O im aetaaees 1, esaeHT R.1) co; 2)-co; 3)-t; 4) % 5)-6y0 = limite de functisirafionale,exponentiale, logaritmice. 1) fim ERB, 2) im RE, 3) fom MOA; 4 ti ED (In +2) < Zapp, # > Os R-h 2-33; 4) 0; a Been ase) (ina) fay BOR] 8) 0. 18338) Canul co ~ 00 limite de functit rafionale (Se aduce ta acelagi numitor) (aan): aa {ag — Seuaseeen) 7) im [pes + acetates] R. 1) Se adie la acelagi num 2), ==00, a= 420; 3) b= 00, = +e LE O-b 10. “Limite de functtirationate (prin amplicare eu conjugate) (eve FD; QD lim(Ve eet I-VFHT; G), lim (Vere eT— G im (VETER ~ VED; im, (VF 2e — VET A) 1 e+ VEE; Phim a(VFFT~ 2), Aime + YT=B 9) AVE HT 420); 10) fim =F, 11) Jim (ye + Vet VE-VE)s 12) ima 2Va(VEFT+ VET 2V%); 18) Jim 28( VEE T+ VEX 1 2y2); “1 ual (Vey T-2V8 42+ Ver) vE+3); 2a) R10; 24) 3-3 Ail; 8) -1y 18) 2) 8) -$ 18) = / Limite de fanciseaponentia logan 1) im a2 +1) —tnfe +2); (2) im, 2fn(t + 2) — In}; R. 1) In 2888; In2; 2) In( = 2); 1; 8) $5 se forkeau factor comun e* 4) Cazul 00-0 si 1) di tg; 2) jim sin $} 3) tim 2 tn(oos2); 4) ime ~ Dts caleuleze limitele: (cose Pyeec2e; 6) ling — 26 i (Vet SFT — 27) 10") im, a — arte sf)s 1 7) slim 22(¢# — e=4); 9) lim (es — e906 58; alarctg £83 — arts 5) 134RYE Ae HMa[ltoms-y =] r-t =, F, 58) Canal 1% (Se wine tim (1+ w(2)72 = 2 Si se caleuleze limitele: 1) fio 2)=25; 2) jim (1+ 3); 8) jim (55) 4) Jim (esh)e2; 5) ABER) 1) lim +E \4, 9 jim ag) a> 0 9) chr, «b> 0) 10) im(ne) ==, “11 gt sinz)?; 12) 8"; 16) lima +2)]5 EHEC, 19 Lint Pi>O,a, ER; 21°) lim sitet teh 13) fig 94) 8M, 4 tin a; 15 11) i (ig 8, Hy, +) (2 te > 0; 22%) lim(1+sin 2 +sin 224 $20) +--+ In + ne) “tsinme)#; 25°) fmf + In(1 +2) +n RYE Vy DL Net He; HL VE 8) Veh 9) oe Wea, Ms Ih Wet BA 1A 7) e*#, 18) 4; 19) Va; 20") pep, 21") ay ay: 22) — 28") eM Sanul 0° (Se utilizexza lim rina = 0 si serieren f# = ef!"/ 6) Canal 0° (Se uilizeass fen ‘i i ) 2; 2) lim(sinz)*; 3) lim 2%", lima (ar ~ 1)*8(2=1). 2) ketinays 3) gett: 4) Ree) 5) He(aresin 2) rir A: 2) (sina) = Meum d, 1. Hot fins)insine, |; g) gaint (ercsine}Iafarcine), 4 185