Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8 1998 1. PRESCRIPTU TEHNICE “Normatio privind proiectarea clidirilor de locuinge. Ceringe conform Legea r.10/199S", indicativ NP 016-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.71(N din 27 ‘martie 197 :MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN Nr.71/N/ din: 27.03.1997 Avand in vedere: ~ Avizul Consiliului Tehnico-§tiingific nr.325/1.11.1996; + in temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, ~ In conformitate cu Hotarérea Parlamentului nr.12/1996 si a Decretului nr.591/1996, + Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. - Se aproba 'Normatioul privind proiectarea cladirilor de locuinge Ceringe conform Legea nr. 10/1995 Indicativ NP - 016 - 97 Art.2 - Normativul de la art.1 se publicd in Buletinul Construciilor Art3 - Prezentul Ordin intra in vigoare la data publicérii in Buletinul Constructiilor. Art - Directia Programe de Cercetare gi Reglementai Tebnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE §TIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE PE BAZA CERINTELOR CONFORM LEGEA 10/1995 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII - IPCT - SA BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: Ing. SERBAN STANESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Dring. DAN CAPATANA. SEF DEPARTAMENT ARHITECTURA: Dr.arh STEFAN BARTHON RESPONSABIL LUCRARE: Arh. JOANA ATANASESCU Avizat de: CTS - MLPAT DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE $TIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT. DIRECTOR; Ing. OCTAVIAN MANOIU RESPONSABIL TEMA: Ath. DOROTEIA COCHECINORMATIV DE PROIECTARE ACLADIRILOR | INDICATIV NP - 016-97 DE LOCUINTE CERINTE CONFORM LEGEA 10/1995 L GENERALITATI 11. OBIECT 1.1.1, Prezentul normativ stabileste: ~ conditiile tebnice, parametrii $i nivelurile de performanji minim admisibile corespunzatoare ceringelor la care trebuie si rispunda construcfiile de locuinge. ~ condigiile de amplasament corespunzitoare constructiilor de locuinge > cadrul legislativ privind proiectarea, execusia si exploatarea construcfiilor de locuinge. 112, Cerinjele ce trebuie urmétite in proiectarea, execusia si exploatarea construcfiilor de locuinfe sunt cele stabilite prin legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii. 12, DOMENIU DE APLICARE $I CONDITULE DE UTILIZARE 12. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la proiectarea construcilor de locuinge aflate in mediul urban gi rural, exclusiv anexele gospodaresti (cladiri de locuinje de "tip urban") 12.2. Prevederile prezentului normativ vor fi avute in vedere gi la ‘modernizarea, reamenajarea, repararea sau consolidarea construcfiilor de locuinge existente. 12.3, Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: - organismele de administratie tetitoriala precum si alte persoane fizice sau juridice care inigiazd investitii in domeniul locuingelor (cap. sit) Elaborat de: Aprobat de: INSTITUTUL DEPROTECTARE, _| MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE CERCETARE SI TEHNICA DE [SI AMENAJARI TERITORIULUI CALCUL IN CONSTRUCTIL cu ordinul nr: 71/N din 27.03.1997 4 1.24. 125. 1.26. 12.7. 12.8. - verificatorii de proiecte gi expertii autorizayi in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.IV) - elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului ale Planurilor Urbanistice Generale si Zonale (PUG, PUZ), ale regulamentelor de urbanism generale gi locale, referitor la specificul fanctionalsi condigiile de amplasare ale constructiilor de locuinge (cap.II si IV) - elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate precum gi a proiectelor tehnice (cap.III si IV) Prin prezentul normativ sunt reglementate conditii de calitate admisibile (niveluri de performanyi - conform cap.IV) corespunzitoare categoriei de importanja C, urmand ca pentru constructii de categoria I), acestea sa fie stabilite de catre proiectant de comun acord cu beneficiarul. Pentru constructii de categoria C, de importanyd superioare acesteia, proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta gi alte niveluri de performangé, dar in nici un caz inferioare celor prevazute prin prezentul normativ. Performangele corespunzatoare condifiilor de calitate stabilite prin prezentul normativ, trebuie realizate si menyinute pe intreaga durata de existengd a constructiilor. La proiectarea unei construcfii de locuinte se vor respecta, pe Inga prevederile prezentului normativ, toate documentele legislative specifice domeniului, in vigoare la acea data. Pentru cazul locuinjelor din cladiri cu mai multe funcgiuni se vor avea in vedere gi reglementitile specifice funcjiunilor respective.ANEXA L1. ‘TIPOLOGII - CLADIRI DE LOCUIT - functie de: 1. Zona teritoriald @ URBANE - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei urbane @ RURALE - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei rurale. 2. Modul de locuire @ UNIFAMILIALE - cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinje) avand acces propriu gi lot folosit in comun; + cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinte) avand acces gi lot folosit in comun; @ COLECTIVE 3. Conformare si amplasare pe lot @ IZOLATE + cladiri de locuit amplasate izolat in cadrul unui lot @ CUPLATE + cladiri de locuit cuplate cate doua, pe limita dintre dou loturis @ INSIRUITE - clidiri de locuit amplasate pe intreaga lagime a loturilor @ COVOR - cladiri de locuit (de forma L sau U) ampla- (RETEA) sate in lot pe limita a doua sau trei laturi, cuplate sau nu cu cladirile vecine; @ TERASATE - clidiri de locuit cu apartamente suprapuse in retragere, pe teren panta. NOTA: —_Nofiunea de "covor" este proprie cladirilor de locuit individuale, iar cea de "rejea" color colective IL. ILL. TLL. 4, Regimul de inaltime @ FOARTE REDUS -P,P+1 @ REDUS -P42+ P45 @ MEDIU -P+5+P+iL @ INALT - cu inaljime P+11 pand la max. 45m (cota pardoselii ultimului nivel folosit, fapé de nivelul terenului) @ FOARTEINALT _ - peste 45m. CADRUL LEGISLATIV privind investitia de locuinte CADRUL GENERAL Pentru objinerea unor locuinge de calitate corespunzatoare, in procesul de proiectare, executie gi exploatare se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. Pentru autorizarea construirii unei cladiri pentru locuinye (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile Legii 50/1991 (care stabileste metodologia privind autorizarea constructiilor; modul si condigiile de concesionare a terenurilor, si conditiile de acordare a sprijinului financiar pentru realizarea locuinjelor) Ordonanya Guvernului Roméniei nr.4/1994 privind modificdri ale Legii 50/1991, precum gi Legea 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. MENTIUNE: Pentru condigii privind autorizarea, verificarea documentatiei de proiectare si executie, precum si urmérirea comportdrii in exploatare a unei cladiri de locuinge se va consulta Anexa generala Al.ANEXATL DOCUMENTE CONEXE Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii Legea 50/1991 - privind autorizarea executarii constructiilor gi ugele masuri pentru realizarea locuinyelor Legea 125/196 - Legea pentru modificarea gi completarea Legii Legea 18/1991 Legea 33/1992 Legea 83/1994 Legea 114/196 Legea 137/195 HGR 727/1993 HGR 592/193 republicat in temeiul art.III din HGR 761/195 nr.50/1991 ~ Legea fondului funciar - privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica - pentru aprobarea unor ordonange ale Guvernului emise in baza Legii 58/93 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonange gi asigurarea contractarii ~ Legea locuingei - Legea protectiei mediului = pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a _licitagiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectirii investipiilor publice = pentru aprobarea Regulamentului privind proce- durile de organizare a licitayiilor, prezentarea oferte lor gi adjudecarea investigiilor publice HGR 112/1993 HGR 63/1994 HGR 5/1992 HGR 51/1992 republicat in 1996 Ordonanga 12/1993, Ordin MLPAT 91/1991 Ordin MF-MLPAT 1743/69/N/1996 (Anexa) - privind componenta, organizarea gi functionarea Consiliului Internagional de avizare lucrati publice de interes nafional si locuinye sociale. + de aprobare a Regulamentului privind organizarea licitagiilor pentru achizigiile publice de bunuri + privind spafiile cu alte destinapii, din fondul locativ de stat, deginute cu titlul de chiriag de Uniunea Artistilor Plastici si unitajile sale componente - privind unele masuri pentru imbunatajirea acti- vitatii de prevenire gi stingere a incendiilor - privind achizigiile de bunuri si investigii publice - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare gi a consinutului documentatiilor prevazute de Legea 50/91 = Norme metodologice privind conginutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documen- telor de licitagie, al ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor publice Ordin MAPPM 125/196 - pentru aprobarea Procedurii de reglementare a HGR 525/1996 activitayilor economice gi sociale cu impact asupra mediului inconjurator = pentru aprobarea Regulamentului general de urbanismHGR 925/1995 Ordin MLPAT. TTIN/1996 HGR 273/1994 HGR 261/1994 10 - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si enpertizarea tebnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucririlor, si a constructiilor ~ pentru aprobarea Indrumatorului privind apli- carea Regulamentului de verificare gi expertizare tehnicd a proiectelor, a execusiei lucrarilor si construcfiilor - privind aprobarea Regulamentului de recepsie a Jucrarilor de constructii si instalayii_ aferente acestora = pentru aprobarea @ Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii @ Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanté a constructiei @ Regulamentului privind urmarirea comportarii exploatare, intervengii in timp gi postutilizarea construcfiilor. II. CRITERI URBANISTICE CU PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTIULOR DE LOCUINTE IIL.1. Considerente generale Construcfile de locuinje se amplaseaz’, de regulé, in cadrul intravilanului localitatilor, avand avantajul legiturii cu dotarile din suprastructura gi infrastructura edilitara existent. in cazul amplasirii locuinyelor in afara localitajilor, acestora trebuie sa li se asigure toate utilitatile, prin rezolvari locale, sau prin racordari la sistemul edilitar cel mai apropiat. 112. Amplasarea in cadrul localitatii Se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu). © concentrajii de noxe maxim admise - conform prevederi STAS 12.574 @ valoarea admisibild a zgomotului: max.50 dB (A) - la 2,00 m de fayada clidirii (in caz cé nu este posibil sé se respecte aceasti conditie, se vor lua masuri de izolare corespunzatoare) IIL3. Procent de ocupare a terenurilor Se vor respecta conditiile specifice date de destinagia zonei in care ‘urmeaza si fie amplasate constructiile, respectindu-se condigiile impuse prin Certificatul de Urbanism 111.4. Orientarea fata de punctele cardinale Se va evita orientarea spre nord a dormitoarelor. ILS. Influenta vantului gi a curentilor de aer in funcyie de condigiile din zon’, de distangele dintre cladiri, se vor evita formele planimetrice si volumetrice care pot crea disconfort la nivel pietonal. "TIL6. Conditii de vecinatate La stabilirea condigiilor de vecinatate se va fine seama de prevederile existente in PUD gi in Certificatul de Urbanism IIL7. Regim de inaltime Stabilirea regimului de indlyime se va face in concordanja cu prevederile PUZ gi PUD, precum gi cu indicatorii POT si COT prevazuyi in Certificatul de Urbanism, avandu-se in vedere totodatd influenya vantului sia curengilor de aer din zon. IIL8. Accese carosabile TIL8.1. Pentru locuinfe unifamiliale cu acces total si lot propriu se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locataris = acces carosabil pentru colectarea degeurilor menajere si pentru interventia pompierilor; lei semi(carosabile) in interiorul zonelor parcelate, cu lagimea de min.3,50 m, pentru cele cu lungime mai mare de 25,00 m previzindu- se supralargiri de depasire gi zone pentru manevre de intoarcere. in cazul parcelarii pe dou’ rinduri, accese la parcelele din spate prin alei de deservire locala (fundaturi) avand: @ | = 3,50 m pentru alei de 30,0 m lungime @ 1 = min. 7,00 m (2 benzi) cu trotuare pe cel pusin o laturd gi supralirgiri pentru manevre de intoarcere Ia capat -in cazul aleilor de max. 100,00 m lungime. TIT8.2. Pentru locuinge semicolective - cu acces propriu gi lot folosit in comun, se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locataris - accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; ~ {in cazul parcelarii pe doud randuri: @ idem prevederi cap.{I1.8.1. 2 8.IIL.3. Pentru locuinte colective cu acces gi Jot folosit in comun se vor asigura: = accese carosabile pentru locatari; + accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje gi garaje IIL9. Parcaje IIT9.1. Pentru construcyile de locuinge, in funcyie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi prevazute locuri de parcare astfel: - cate un loc de parcare la 1-5 locuinge unifamiliale cu lot proprius = cite un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinye semicolective cu acces propriu gi lot folosit in comun; - céte un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinge colective cu acces gi lot in comun. HI19.2. Din totalul locurilor de parcare, pentru locuinge individuale, vor fi prevazute garaje in procent de 60-100%. TIL10. Spafii verzi Pentru constructiile de locuinge vor fi prevazute spaii verzi gi plantate, in functie de tipul de locuinge dar nu mai puyin de 2 m’/locuitor. 3ANEXA IIL DOCUMENTE CONEXE P 100 _ Normative pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de P7 P10 C2 113 C31 19 16 cw 17 14 ocuinje social - culturale gi industriale ~ Normativ privind proiectarea gi executarea constru fundate pe terenuri sensibile la umezire. - Normativ privind proiectarea gi executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii - Normativ privind imbundtagirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalajiilor de incalzire - Prescripfii tehnice pentru proiectarea, executia, exploatarea, repararea cazanelor de abur de joasé presiune gi a cazanelor de apa calda _ Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor sanitare _ Normativ privind proiectarea si executarea instalayiilor de gaze naturale _ Normativ privind condigiile de descarcare a apelor uzate in rejelele de canalizare a centralelor populate = Normativ pentru proiectarea si executarea instalapiilor electrice STAS 12574 P16 STAS 10009 STAS 10101/20 STAS 621 STAS 1478 STAS 8591/1 Pus XXX HGR 525/1996 - Aer din zone protejate Conditii de calitate + Instrucyiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic = Acustica in construcii, Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot - Actiuni de constructii. incareari date de vant. - Tluminatul natural al incdperilor la cladiri civile si industrial - Alimentarea cu apa la constructii civile - Amplasarea in localitagi a refelelor edilitare subterane execuie in sapaturd - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcfilor privind protecjia la acyiunea focului ~ Codul de procedura civilé - pentru aprobarea "Regulamentului general de urbanism” 18IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE . LOCUINTE Cele gase ceringe, obligaoriu a fi menfinute pe intreaga duratt de existengé a construcilor de locuinfe, conform prevederilor Leg 10/1995, ‘sunt urmatoarele: IV.1. Rezistent’ gi stabilitate 1V.2, Siguranta in exploatare 1V.3. Siguranté la foe _ 1V4 Igiena, sinatatea oamenilor, refacerea gi protectia mediulut 1V.5. Izolare termic’, hidrofugi si economie de energi 1V.6, Protectie impotriva zgomotului IV.1 Rezistenti gi stabilitate IV.L1. Generalitat ; TV LLL Cladirile de locuit vor fi concepute si realizate astfel incat st satisfacd ceringa de “rezistenfé si stabilitate’. Prin aceasta se ingelege 8 acfiunile susceptible dea se exercita asupra claritin timpul execugie! i exploatarii mu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente: ‘a. prabugirea totald sau parfialé a cladirii, . deformagii de marime inadmisibild, ¢ avarierea unor par{i ale cladirii, sau a instalagitlor, sau echipamentelor rezultatd ca urmare a deformagislor mart ale elementelor portante, 4d avarii reaultind din evenimente accidentale de amploare disproporyionata fafé de cauza lor inigiald on ilor utlisati VL12 sistabilitate” TV.1.1.2.1. Prin” ‘actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii* se infeleg acjiunile gi alte efecte care pot provoca eforturi unitares deformatii 6 sau o degeadare a cladirii in timpul execusiei sau utilizar sale. In prezentul normativ "actiunile gi alte efecte" vor fi denumite ctiuini” IV.1.1.2.2. Prin "prabusire” se ingelege una din diferitele forme de cedare pentru care se definese starile limita ultime, 1V.1.1.2.3. Prin “deformagii de marime inadmisibila” se injelege deformarca sau fisurarea cladirii, sau a unei parti a acesteia, care atrage anularea ipotezelor ficute pentru a determina stabilitatea, rezistenta mecanicd sau aptitudinea de exploatare a cladirii sau a unor pargi ale acesteia sau care antreneaza o reducere importanté a durabilitagii cladiri. 1V.1.1.24. Prin “avarii rezultand din evenimente accidentale de amploare disproporfionat fata de cauza lor initiala’ se ingeleg avariile suferite de clidire, importante in raport cu cauza lor inigiala (provocate de evenimente accidentale cum sunt 0 explozie, un goc puternic, o incarcare excepfionald, sau o consecinja a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate fara ca prin aceasta sé rezulte dificultaji tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile. IV.1.1.3. Ceringa de "rezistenta gi stabilitate’ se referd la toate partile componente ale cladirii precum gi la terenul de fundare, respectiv: ~ infrastructura (fundatii directe, fundafii indirecte, ziduri de sprijin, etc.) - suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale gi orizontale), - elemente nestructurale de inchidere - elemente nestructurale de compartimentare + instalagii diverse aferente cladirii - echipamente electro-mecanice aferente cladirii + terenul de fundare IV.LL4, Ceringa de "rezistenga gi stabilitate” trebuie si fie satisfacutd, cu o probabilitate acceptabilé, in timpul unei durate de exploatare rafionala din punct de vedere economic. aIV.LALS. Satisfacerea cerinjel de “rezistenga i stabilitate’ se poste asigura numai in cazurile in care "hu intervin situafii de solictare eu probabilitate deosebit de mica de producere gi care mu au fost avute in vedere Ia protectar® «nu se produc erori umane grave in fazele de conceptie, Proiect2Fe> realizare gi utilizare ale cladiri. 1V.1.2. Condigi de calitate corespunzatoare ceringei de reaistenga $i stabilitate Cerintei de "szistenga gi stabilitate' i corespund conditii de calitate pentru clidirea in ansamblu si pentru partie sale components referitoare re eabitivate, rezistenga mecanicd, ductilitate, rigiditate, durabiliate IV.1.2.1, Stabilitate Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oriciror averit provenite din: ~ deplasarea de ansamblu (de corp rigid) ceetele de ordinul TI datorate deformabilitayit structurit in ansamblu; “ flambajul sau voalarea unor elemente individuale IV.1.2.2. Rezistenta Reristenfa unei cliri presupune excluderea oriciror aver} provenite din eforturle interioare intr-o secyitne sau intr~un element, aja um acest requlta din proprietagile geometrice gi mecanice respective (inclusiv din fecral degradarii in timp a acestor proprietii) Rezistenta implict ~ rezistenga ultima; «= reziscenga in timps ~ rezistenta la prabusire progresiv’s Revistena ultima se refer la capacitatea de rezistenfé fara aingete sou depagiea stil limit ultme, in condipile unor intensiray de virfale actiunilor. i pezistenga in timp se refer la eapacitatea de rezistenft Ia diferite 8 actiuni mecanice de durat in timp. fard aparitia unor modificiri in sens defavorabil Rezistenta 1a prabugire se referd Ia capacitatea de rezistenta fara extinderea cedaii sau prabusirii pe ansamblul cladirii atunci cdnd se produc cedari locale (distrugeri, deformagii remanente mari, ete.) provenite din diferite cauze (incarcari accidentale, explozii, incendii, gocuri mecanice, incdrcdri repetate sat incarcari prelungite de durata excesiva). 1V.1.2.3. Ductilitatea ‘Ductilitatea unei clidiri implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si subansamblurilor structurale (deformayii specific, rotiti) fard reducerea semnificativa a capacitayii de rezistenta (in cazul actiunilor statice) si fird reducerea semnificativa a capacitafi de absorbyie a energie! (Gn cazul actiunilor dinamice, inclusiv a celor seismice) IV.1.24. Rigiditate Rigiditatea unei cladiri implica: - limitarea deplasarilor gi deformagiile structurii i a elementelor nestructurale - limitarea valorilor rispunsurilor dinamice (amplitudine, aeceleratit) « limitarea fisurarii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat gi de zidarie). IV,1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei cladiri se refera la: ~ satisfacerea exigentelor de performangd de la 1V.1.2.1 -IV.1.24 pe toata durata de viayé a cladirits limitarea deteriorarii premature a materialelor gi partilor de constructie datorita proceselor fizice, chimice si iologice Durata de viaga este perioada in cursul careia performangele cladirii vor fi menginute la un nivel compatibil cu satisfacerea ceringelor Stabilirea duratei de viayé corespunzatoare (rational) din punet de vedere economic se obfine prin luarea in considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt - costurile conceptici, executiei si exploatarii, ~ costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare, 9-riscurile gi consecingele unei diminuar a performanfelor cladirii in timpul duratei de exploatare 4i costul asiguraril corespunzaroare acestor riscuris - renoviri partiale propuse, ~ costul inspectiilor, intretinerii si reparapiilor = costul demolatii ~ costul masurdrilor de protecyie # mediului 1013. Principii gi metode pentru verificarea satsfaceritceringi de “rezistensa si stabilitate” TV 13.1, Neificarea satisfacerii ceringei de sezistengs si stabilitate se face, in general, pe baza conceptului de stari limita 101.32, Stare limita se definese in conformitate eu STAS 10100) si se impart in doud categorii: a stari limita ultime (care se refer’ la exigenyele de performans stabilitate, rezistenyé gi ductilitate) by stiri lita ale exploatarii normale (care se referé la exigents de ade performanté de rigiditate). 1.13.3. Verificarea satisfacerii ceringei de “rezistenga gi stabilitare> pe baza conceptului de stari limita presupune stabilirea nor modele de valcul corespunzatoare, care includ toyi factor susceptibili dea interveO" Modelele de calcul trebuie si fie suficient de precise pentru a estima comportarea cladiri si paryilor sale componente si vor fine seama de: vtalitatea probabilé a execuyiel corespunzatoare unui nivel tehnic minim acceptabil ; ~ gradul de incertivudine al informayilor eare stat la baza proteclant constructiei - lucririle de intreyinere prevazute 1V.1.3-4, in cazul in care metodele de calcul analitice nu sunt plicable intro anummita situafie concreti verificarea satisfacerit cerin{é! de “rezistenta si stabilitate” trebuie realizata prin metode experimentale 20 (incercati pe elemente, subansambluri, sau ansamblul cladirii in situ sau in laborator, la scara naturalé sau pe metode induse). Desfaigurarea incercarilor gi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementirilor tehnice specifice. 1V.1.3.5. Respectarea cerinfei se asigura gi prin masuri specifice referitoare la: ~ concepfia general si de detaliu a cladirii, calitatea execuiei $1 executarea lucrarilor de intreyinere necesare; - proprietitile, performantele, utilizarea gi modul de punere in operd a materialelor gi produselor de constructie. 1V.1.36, Avariile cauzate cladirilor de evenimente accidentale gi care sunt disproportionate in raport cu cauza lor inifiald, pot fi limitate sau evitate prin masuri adecvate privind: = determinarea riscului de aparigie a unor astfel de evenimentes - adoptarea unei configuratii a structurii care nu prezinta sensibilitayi la astfel de evenimente; - asigurarea structurii cu ductilitate corespunzatoare, IV.13.7. Asigurarea durabilitayii implicd masuri de protectie la actiunile agentilor fizici, chimici si biologici din mediul inconjurdtor (natural gi de exploatare) fn cazul cladirilor de locuit cu elemente de beton armat si precomprimat se vor avea in vedere prevederile STAS 10107/0-9 referitoare la valorile minime ale grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturilor. in cazul cladirilor de locuit cu pereti de zidarie se vor avea in vedere prevederile normativelor P2 gi C17 referitoare la tencuieli IV.14, Factori care intervin la verificarea satisfacerii ceringei pe baza conceptului de stdri limita Factorii care intervin Ja verificarea satisfacerii cerinjei pe baza conceptului de stéri limita sunt: 1. actiunile agentilor mecanicis a2, influentele mediului naturals 3, proprietatile materialului; 4. proprietatile terenului de fundares 5, geometria structurii in ansamblu gi geometria elementelor de constructii; 6, metodele de calcul. IV.1.4.1. Actiunile agengilor mecanict TV L411. Clasificarea gi gruparea acfiunilor agentilor mecanict pentru calculul clédirilor de locut se face conform S TAS 10101/0A. Evaluarea incercérilor permanente se face conform STAS 1010/1 Definirea incdrcarilor datoritd procestl conform STAS 10101/2. lui de exploatare se face 1V.14.1.2. Valorile normate ale incaredrilor utile, uniform distribuite pe plangeele cladirilor de locuit sunt date in tabelul A in conformitate cu prevederile STAS 10101/2A1 Valorile normate se refera la incar valori maxime in conditii normale de explostare. Valorile normate nu tin seama de: - efectele dinamice produse in timpul exploatarit ‘nearedrile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe case de carile utile curente gi reprezinté bani, etc.) compartimentare neportantis 1V.1.4.1.3. incarcarile date de peretii de c derare ca incarcéri uniform cu greutate de cel mult 3 KNim se iau in consi distribuite pe plangeu dupa cum urmeaza: ~ perefi cu greutatea pand la 1,5 KN/m..055 KNim* ~ pereti cu greutatea intre: 1,5-3,0 KN/m...1,0 KN, im Pentru peretit cu greutai mai mari, inearcarile se vor calcula conform datelor reale (ca intensitate si poviie) 2 Tabel A pM Destinatia suprafeyei inearcate Valoarea norma 3 incdrearii KN/m* 1 |Incaperi in interiorul apartamentelor (inclusiv coridoare gi dependinye) 7 [Spay de acces in exterioral apartamentelor [30 (coridoare, vestibule, scari, podeste) Balcoane gi logii - cea mai defavorabila dintre ipoteze: a, incdrcare distribuitd pe o banda de lagime —|4,0 0,8 min lungul balustradei : , b. incdrcare distribuita pe toad suprafaja 2,0 feaiconulut 4 [Poduri a. necirculabile 0,75 b. circulabile + in incaperi 1,75 ~ in spagiile de acces 3,0 c. utilizate ca etaje tehnice - in incaperi 20 pe caile de acces 230 5 |Acoperiguri si acoperiguri terasa necirculabile jou panta: ja. > 1:20 5 fb. 1:20 0.75 6 | Terase circulabile a. utilizate pentru odihna fra posibilitatea —_|2,0 uunor aglomerari mari + pe cle de acces 3,0 b. cu posibilitatea unor aglomerari mari 4,0 (inclusiv caile de acces) 2OBSERVATH: 1. fncarcarile de la pot 5 si 6 inlocuiese incdrearea din zipada numai dacd sunt mai defavorabile decat aceasta 2. incarcarile de 1a pet.5 sunt raportate la proiectia orizontala a suprafeyei acoperigulti 2. Conditiile in care podurile i acoperigurile sunt considerate necirculabile sunt date in STAS 10101/2A1 1V.14.1.4. Acoperigurie, terasele, plangeele, searile $+ balcoanele se verificd suplimentar la 0 incarcare concentrata vertical aplicata pe elemente, in pozitia cea mai defavorabild, si in absensa altor incarcri verticale utile sau din vant. {ncarcarea concentrata, considerata aplicata pe © suprafaya de 10X10 cm se ia dupa cum urmeaza: = plangee gi scati 1,5 KN - acoperiguri, terase, balcoane 1,0 KN - acoperiguri pe care se circuld numai pe podine 0,5 KN 1.1.41. Pereyii de compartimentare neportanyi vor verificagi la cea mai defavorabild dintre iporezcle: s. inearcare orizontald,liniara gi uniform distribuité de 0,5 KN aplicata la o inalyime de 0,9 m de la cota pardoselit b. greutatea unor obiecte sanitare suspendate (forja vertical) > 1 KN ¢ greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) -forka verticald > 2 KN/m’ de suprafata verticala de perete 1.14.16. Volorile normate ale incarcarilor utile, verticale gi orizontale pe balustrade, parapeti si atice fa cladiri de locnit se sa conform STAS 10101/1A1 dupa cum urmeaza jn incaperi din interiorul apartamentelor, 1a poduri circulabile gi la ‘crave circulable fara posibilitate de aglomerari mari... 05 KNim - pentru balcoane, coridoare, seari si podeste eee 1,0 KNim rile servese pentru calculul elementelor balustrade, 4 parapetului sau aticului gi se considera aplicate pe mana curenté a acestuia. ‘Actiunea orizontalé nu se va considera simultan cu cea verticali IV.14.L7. Reducerea incarcarilor utile pe elemente portante orizontale principale, pe elementele portante verticale si pe fundatiile acestora se stabilegte conform prevederilor STAS 10101/2A1 : 1V.L.4.1.8. Valorile coeficienjilor de incarcare (n) gi cele ale fracyiunii de lunga durata (n‘) se stabilesc conform STAS 10101/0A dupa cum urmeai 4, pentru incirearile uniform distribuite pe plangee date in tabelul A se iau valorile: Valoarea incarcarii nor mate a a pana la 2 KN/m* 14 intre 2-5 KN/m’ 13 o4 peste 5 KN/m” 1,2 &. pentru incarcdri distribuite in lungul unei linii la balustrade, peretii despartitori, etc. orientate pe directie verticala sau orizontala se iau valorile: n=12 n'=0 OBSERVATIE: 1. Coeficientul incdrcarii (n) se foloseste pentru gruparile de incarcari fundamentale in cazul verificdrii la starea limita ultima de rezistenga si stabilitate. 2. Coeficientul fracyiunii de lunga durata a incarcarilor temporare variabile (n') se foloseste dupa cum urmeaza: - in gruparile de incdrcéri fundamentale: @ pentru verificarea la starea limita exploatrii normale sub efectul fracyiunii de lunga durata a incércarilor, -in gruparile de incarcari speciale: @ pentru verificarea la starea limita ultima de rezistenga si stabilitate 25© pentru verificarea la starea limita a exploatarit normale: + in cazul actiunii seismice in orice alte cazuri precizate cna 'n nu includ efectele dinamice eventuale prin tema de proiectare 3, Coeficie IV.1.4.2, Influengele mediului natural W142. reed fortelor seismice conventionale de caleul pentru cladiri de Tocuit se face in conformirate cu prevederile Normauivulut P10. 11.422. Valrile normate ale incirearilor din van cocci partial de siguranta care multiplica valorile inearearilor nosmate pent pptinerea incarcirilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/20. 1.10.23. Valorile normate ale incdrcarilor din 2ipad si coeficientii parjiali de siguranga care multiplica in catile normate pentru obtinerea Frearearilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/21. 1.1424: inciredrile din temperatura exterioara sunt stabilite prin: _STAS 10101/23 - definirea incarcarilor = STAS 10101/23 A - valorile normate, valorile de calcul ale incarcirilor cocficientii incarcarilor si 1V.1.4.3. Proprietagile materialelor IV1434. Proprietatile de rezistenya $1 naterialelor se definese conform prevederilor ST 4 gi de deformabilitate ale ‘AS 10101/0 1.1432. Valorile caracteristice, coeficiengit de sigurants pelt! materialele gi valorile de caleul ale rezistentelor raterialelor se Vor stabili von conformitate cu reglementarile tehnice corespunzitoare principalelor materiale de constructie: ~ beton STAS 10107; STAS 10108/0/1/2 - ote - zidarie STAS 10104. -lemn STAS 856. TAS 856 - stabilestereistenele admisibile ale lemnulut de constructie 6 b. in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in cazul altor materiale de constructie traditionale (sticl4, piatrd, materiale plastice, ete.) c. in conformitate cu agrementele tehnice respective pentru materialele de constructie netradigionale. 1V.1.4.4, Proprietigile terenurilor de fundare IV.1.4.4.1. Proprietatile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologica-tehnica gi geotehnicd in conformitate cu STAS 1242/1 gi cu celelalte reglementiri tehnice specifice care se refera la metodele de determinare a acestora. 1V.14.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale piménturilor se stabilese conform STAS 1243. 1V.1.4.4.3. Valorile normate gi valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilese conform STAS 3300/1/2. IV.14.5. Geometria structurii in ansamblu si a elementelor de constructie 1V.1.45.1. Parametrii geometrici ai structurii in ansamblul ei gi cei ai elementelor de structura se considerd a se incadra in sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600 (clasele de precizie gi valorile toleranjelor) in funcyie de dimensiunile respective. 1V.1.4.5.2. Blementele nestructurale de constructie care trebuie si satisfaca cerinfa de "rezistenja gi stabilitate’ se considerd a se incadra in sistemele de toleranje prevazute prin reglementarile corespunzitoare. IV.1.4.5.3. Elementele de structura gi nestructurale netradisionale se vor incadra in sistemul de toleranje prevazut in agrementele tehnice respective. at1V.1.4.6, Metodele de calcul 1V1.46., Pentru cladirile de locuit se fol caleul ca gi pentru toate celelalte cladirt civile gi industriale. josese aceleagi metode de 1V.146.2. Pentru elementele de structurd din beton armat, beton precomprimat, ofl si 7idarie precum si pent terenul de fundare, metodele rr caleul sunt Bazate pe conceptul de stare limita Principiile de bazi ale metodelor de calcul sunt date in: ~ STAS 10107/0 - pentru beton armat gi beton P: = STAS 10108/0 - pentru ofels - STAS 10104 - pentru zidaries “STAS 8316 - pentru terenul de fundare. yrecomprimats fe calcul bazate pe conceptul de stare 1.4.6.3. Pentru metodele ds ae jlite prin STAS 10101/0. timita, grupirile de incercari sunt stabi 1V.1.464, Pentru elementele de structurd din lemn, metoda de calcul este bazata pe conceptul de rezistenje admisibile Principiile de baza ale metodei de calcul sunt stabilite prin STAS 856. 1.1465. Pentru elementele de structurd din lemn, gruparca incércérilor se face conform STAS 763/1, cu exceP}it clementelor garpantei pentru care gruparea incarc&rilor se face conform STAS 856. IV.1.4.6.6. Pentru calculul cladirilor cu pereti ees ae principiilor generale incluse in standardele mengionate la IV. es 1.2. SC Vi fine seama gi de prevederiteurmatoareior replementiritehnice: sae onpatiprivind alcaturea, calculul yi execuraresstructisT0r de zidaries P 85 - Instructiuni tebni structura din diafragme de beton. ce pentru projectarea constructilor cu 1.1467, Pentru calculul seismic al cladirilor de locuit metodele prevdzute in Normativul P 100 vor fi wilizate dupa cum urmeazd: 28 a. pentru cladirile de locuit incadrate in clasele de importanga III $i IV este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curenta (metoda A). b. pentru cladirile de mare repetabilitate gi pentru cladirile inalte cu structura din beton armat sau ziddrie portanta precum si pentru cladirile incadrate in clasa de importanyé III care nu respect in totalitate prevederile referitoare la alcatuirea de ansamblu din normativul P 100 se recomands folosirea metodei de proiectare bazaté pe considerarea proprietaqilor de deformare n (metoda B). ¢. aplicarea metodei B este obligatorie in cazul cladirilor foarte inalte. inearé a suucturii 1V.1.4.68. Determinarea incarcarilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de rezistenta se va face conform prevederilor Normativului P 100. Verificarea satisfacerii cerinyei de rezistent’ gi stabilitate se va face pe baza metodelor stabilite prin reglementarile specifice, pentru elementele de constructie si materiale tradigionale sau agrementele tehnice pentru elementele de consteuctie gi materialele netraditionale. 1V.1.4.69. Proiectarea antiseismicd a instalapiilor si echipamentelor din cladirile de locuit se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100. IV.LS. Criterii, parametri $i nivele de performanga corespunzatoare ceringei de rezistenga si stabilitate IV.LS.L. Pentru cladirile de locuit, verificarea satisfacerii ceringei de rezistenfd gi stabilitate se face cu citeriile sau parametrii de performangé folosigi pentru toate cladirile civile gi industriale precum gi cu eriteriile specifice din prezenta reglementare. IV.155.2. Nivelurile de performanya asociate satisfacerii cerinjei de rezistengé si stabilitate sunt cele corespunzitoare constructiilor din clasa de importanya III, conform STAS 101000/0. 29| cladirilor de locuit se 4 in conformitate cu IV 15.3. Nivelurile de performanga seismica srabileste prin, incadrarea in clasa de important Normativul P 100 dupa cum urmeaza: Clasade | Coeficient de Ir. | Funcyionarea importanga [importants («| rt. 1 |ctadiri de locuit (cu exceptia celor de ut «= 1,00 a pet.2) > | ciadiri de tocuit parter sau parter $1 Vv a= 08 un eta OBSERVATI: 1. incadrarea in clase de importants §t valorile coeficientilor « din tabelul fe mai sus sunt minime, Beneficiarul poate solicita, prin tema de proiectare, incadrarea cldiri le niveluri msi ridicate de performanta seismic’. 2. in cazul cladirilor cu funcyumt multiple, important’ diferite, ansamblul cladirit coeficientul de import corespunzitoare acestuia ocupa cel P\ clad. incadrarea in clase de se va proiecta pentru rangi cel mai_mare dacl funciiune! ragin 15% din suprafayaintregit 1V.154. Pentru perefii interiori neportant! S¢ stabilesc urmatoarele criterii gi nivele de performanya «. deformagile normale pe planul peretelui VEL S, by nu trebuie i depagease” valoarea de 5 mm sau 1b incarcarile de exploatare prevazute la IV. 11/500, in care H este indlgimn ty deformarea instantanee normald pe planul pere Ae centrul unui element de perete, datorita reze trebuie sd depageasca 5 mm; ¢, deformatia remanent provor pet. IV.LALS a, na trebuie Fastantanee normald pe planul peretlor ea peretelui in mm; celui, intr-un punet situat marii unei persoane, nu ata de incarcarile de exploatare, prevazute 12 j fie mai mare de 10% din deformaya 30 om IV.15.5. Accelerajia vibragiilor cladirii sau a uneia din partile sale componente se limiteazi, in funcyie de frecvenyé, dupa cum urmeazi acceleratia verticald (a) in mis* in functie de freeventa (f) =4HZ a=10"°- 10° f i 8 Hz a=Sxl0? =8+100 Hz a=6,25x6x10" baer verticala (a) in fanctie de frecvenys (£) cu conditia ca vite julard de torsiune a cladirii sa fie mai m: ae uni ae are de 0,0012 adis f=1+2 He 2=3,6x10° £=2+100 He a=1,8xfxl0" IV.15.6. Variatia vitezei de migcare , r le migcare a ascensorului nu va depagi ~ acceleratia < 1,2 m/s* - deceleratia < 9,81 mis* IV.1.6. Reguli de proiectare sever it ee Pentru cladirile de locuit, regulile de proiectare sunt cele al valabile pentru clidirile civile gi indi industriale similare, | c adauga prevederile re isi adaugt prevederile din prezentul capitol referitoare la protectia antiseismics a clementelor nestructurale gi a instalatiilor. set ua ie 2, Procictateaantiseismicd a elementelor de compartimentare side inchidere se va face, dupa caz, in una din urmatoarele ipoteze: a. ca ficénd parte integranta din sistemul structural; os b. cu legaturi care sa permita deplasari relative libere in raport cu structura; ¢. solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel incat fisurile ede migcarea seismica sa fie imitate moses 17.163, Element sagt Bement neta entree ean inpane Je fam, elemente decorativ tructurd giv 4s fa, eset dsr , parapefi) vor fi ancorate de structura gi vor fi imensionate astfel incat sub actiunea incarcaril ‘ ‘ ririlor seismice conve definite fa art, IV1.46.8.5 sa inet stm si mentina integritatea fizicd astfel incit si nu mna e i sau rniti provoace, prin cadere totald sau parila, pierderi de vey omenest at de persoane in exteriorul cladirt 1.1.6.4. Verificarea la acyiunea seismicd a elementelor de constructi¢ parte din structura de rezistenga gi pentru SOF nu se mur, are ca obiect principal 4 de rezistenji pentru interioare care nu fac ’ pistrarea integritajii dupa cutre clementului de structur urmareg asigurarea ancorarii menginerea stabilitayis IV.165. Pentru a se sigura evacuarea in siguranga a chidirii in cazul .dea urmatoarele masuri e vor preve unui cutremur sever, 8¢ Vor PF‘ s . a. usile apartamentelor si cele de evacuate din cladire vor fi proiectate fi rile astfel incat si se evite pericolul de blocare 2 acestora (in functie de valo deplasirilor relative de nivel probabile)s 'b. pardoselile gi finisajele de pe calle de gstfel incat avarierea lor s4 nu impiedice circulayia persoanelo: evacuare vor fi proiectate de ii gi 1V.1.66. incadrarea in categorii seismice & sistemelor de instalagi § : onformitate cu Normativul cchipamente din clidirile de locuit se face in 100 astfel: categoria seismica A @ sisteme de ascensoare (in @ sisteme de protectie impotriva incendiilors @ sisteme de iluminat b, categoria seismica B © sistemele de ventilare / com @ sisteme de tavane suspendate @ retele de conducte cazul cladirilor cu mai multe niveluri); ditionare a aerisirii, OBSERVATIE: ; in cladirile multifuncyionale incadrarea diferentiat daca conditiile de aleatuire functionarea separata 1a categorii seismice se poate face ale sistemelor respective Permit 32 1V.1.6.7. Clasificarea seismica a instalagiilor gi echipamentelor in categorii seismice se face conform reglementarilor in vigoare; 1V.L68. Punctele termice, centralele termice, posturile de cansformare gi stagiile de pompare ce deservese cladirile de locuit vor fi amplasate, de reguld, grupat, in cladire independenta. ‘Atunci cand se amplaseaz in interiorul clidirii de locuit, posturile de transformare se vor echipa cu transformatoare $i intrerupatoare uscate sau cu ulei sintetic incombustibil; 1V.1.6.9. Centralele de ventilayie si de conditionare a aerului se vor amplasa, de regula in subsolul sau la parterul cladirilor. 1V,1.6.10, Rezervoarele pentru alimentarea cu apa se vor monta, de regula, in exteriorul cladirilor. 1V.16.11, Traseele conductelor de alimentare cu apa rece gi apa calda, de canalizare, de incalzire, de ventilare gi de alimentare cu energie electri se vor stabili astfel incdt si se reducd la strictul necesar numarul $i dimensiunile golurilor necesare, traversarii acestor conducte prin elementele de structura ale cladirii Prevederea de goluri si slituri in elementele nestructurale se va face numsi in pozijiile gi eu dimensiunile prevézute in reglementarile tehnice in vigoare, 1V.1.6.12, Legaturile (ancorajele) instalatiilor / echipamentelor cu elementele de constructie de care sunt fixate, vor fi astfel proiectate incat ele sa nu constituie puncte slabe. Legaturile (ancorajele) trebuie s@ reziste in eventualele situayii speciale de solicitare care pot apare in timpul exploatarii normale sau in timpul seismuluis - deplasarea relativa a reazemuluis - résturnarea, alunecarea si/sau résucirea instaagiilor sau echipamentelor. {n acest scop se recomanda adoptarea unor detalii verificate in practic: 1V.L6.13. Traversitile conductelor peste rosturile antiseismice se vor face numai la subsol sau la etajele inferioare unde deplasarile relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici, 33ANEXE IV.1. DOCUMENTE CONEXE STAS 10101/0A - Acyiuni in constructt Clasificarea si eruparea aciiunilor pentru constructit civile gi industriale. STAS 10101/2 ‘Actiuni in constructii. Incercari datorare procesului de exploatare. cjiuni in construcyi. Incercart tehnologice din xpleatare pentru construciii civile, industriale agrozootehnice. STAS 10101/2A, STAS 10101/20 - Acyiuni in constructit incercari date de vant. STAS 10101/21 — - Actiuni in constructit incercari date de zapada. STAS 10101/23 - Actiuni in construcfit incercari date de temperatura exterioara, STAS 10101/23A~ Actiuni in constructii. Inceredri date de temperaturi ceterioare in constructiicivile gi industriale. STAS 101000 - Principii generale de verificare a siguranyel constructiilor. STAS 10107/0 _- Construcpiicivile si industriale Calculul si aleatuirea ciementelor structurale de beton, beton armat $i beton precomprimat, STAS 10108/0,1,2 + Construcji civile industriale si agricole. Constructii din ofel, STAS 101091 - Lucrai de zidarie, Caleulul gi aledtuirea elementelor. STAS 10104 - Constructii de zidarie, Prevederi fundamen ale pentru calculul elementelor structurale. STAS 856 STAS 1242 STAS 1243 STAS 3300/1 STAS 3300/2 STAS 8600 P10 P2 P85 P10 P7 P70 P02 = Construcfii de lemn. Prescriptii pentru proiectare - Teren de fundare. principii generale de cercetare. = Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. - Teren de fundare. Principii generale de caleul - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in caaul fundarii directe. = Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de toleranye. - Normativ pentru. proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinge, _social-culturale, agrozootehnice i industriale. - Normativ privind alcatuirea, calculul gi executarea structurilor din zidarie. - Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructilor cu structura din diafragme de beton. - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundayiidirecte la construct - Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (PSU) - instrucyiuni tehnice pentru proiectarea gi executarca construcfiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi $t contracyii mari (PUCM). ~ Norme tehnice privind proiectarea gi executarea adaposturilor de aparare civila, in subsolurile cladirilor noi. - Insteueyiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie gi tencuiala 351V.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE Ceringa de siguranyd in exploatare se referd Ia protecfia ecupantilor in timpul utilizarii locuingei, respectiv la: A, Siguranta circulatiei pedestre B. Siguranta circulatiei cu mijloace mecanice C. Siguranta cu privire la riscuri provenite din instalati D. Siguranta cu privire la lucrarile de intreyinere E, Siguranta la intruziune i efractie. IV.2.A. CRITERHL, PARAMETRI $I NIVELURI DE PERFORMANTA, corespunzatoare ‘Sigurantei circulatiei pedestre 1V.2(A)1__ Siguranfa cu privire la eirculatia exterioara ‘a, traseul pietonal -carosabil trebuie si fie clar, vizibil si bine diferentiat prin rezolvare in profil transversal, prin material sau prin culoare; b. intre cladire si carosabil trebuie sa existe trotuar © Jagime libera min. 1.20 m c, caile carosabile (inclusiv iegirile din garaje sau passie) trebuie bine marcate gi semnalizate, astiel incit st fie vizibile in orice conditii atmosferices 4. trotuarele adiacente cdilor carosabile cu trafic intens trebuie sa fie asigurate cu bariere de protectie sau spagiu verde de sigurangas «strat de uzura a cdilor pietonale se va sezolva din materiale sntiderapante (nu trebuie si fie alunecos nici in condi de umiditate). @ cocficientul de frecare - min.0.4. £. panta trotuar: @ in profil longitudinal - max. 5% @ in profil transversal - max. 2% 36 g denivelari admise - max. 2.5% em h, rosturi intre dale pavaj sau orificii la gratare - max.1.5 cm (pentru a nu se infepeni varful bastonagului sau roata caruciorului) i. pe parcursul cdilor pietonale, in spajii deschise se prevad puncte de sprijin (grilaje joase sau balustrade) inclusiv pentru copii (pl.2ffe.1) @h=06 j. 1a acoperigurile cu panta mai mare de 30° se vor prevedea opritoare de zapada pentru a se evita accidentarea pietonilor. 1V.X(A).2. Siguranta cu privire la imprejmuiri (cazul locuintelor individuale cu curte) a. gardurile se vor rezolva astfel incat sd nu existe posibilitatea de accidentare prin cdtdrare sau escaladare © faci elemente orizontale intre h = 0,3 - 1,00 m © inalgime gard - min. 1,20 m . gardurile cu h < 1,80 m nu se vor rezolva cu elemente ascugite la partea superioara c. distanga intre elemente verticale sau diametru orificii - max. 10 cm. 1V.X(A)3. Siguranfa cu privire la accesul in clidire a. accesul in cldire trebuie retras din circulasia stradala (cazul clidirilor adiacente cailor de circulaie); b, este necesard platforma de acces avand: @ min. 1,2 mx 1.2 m liber; (1,50 m x 1,50 m pentru rotagie completa cdrucior handicapat) @h=min.0,15m ¢. accesul pe platforma de acces se va face inclusiv prin intermediul unei rampe pentru persoane handicapate, cu panta: @ max. 8% (pentru denivelari > 20 em) @ max. 15% (pentru deniveléri < 20cm) . layime rampé gi scard de acces: @ min. 1,2 m (condigionat de necesitati persoane handicapate) cu dificultati de mers a7e. pant seard: @ max. 57% f, rampele, sedrile gi platforma de acces fh > 0,30 m vor avea palustrade de protectie @ b= min. 0,80 m ig. stracul de wzurd al scirilor, rampelors platformelor de acces vor fi asifel realizate incat si nu permita alunecares (inclusiv in condipii de umezeal) hh Liyimea liberd gol uss '@ sin. 1,00 m - intrare principala - locuinge colective €@ rnin, 0.90 m - intrare principala -locuinse unifamiliale @ min, 0,80 m - intrare secundaré j. pragul usiih = max. 2,5. em , ik. deschiderea uyilor, 1 cladiri cu mat mult de P + 4, se va face in sensul evacuatii 1. grdvarul pentru curdjat incdlyimintea V2 avea ochiuri de max. 1,5 om. OBSERVATIE: , ; ; Se recomanda ca deasupra platformei de acces! cladire sf se prevads co copertina de protectie. 1v2(A)4. Siguranya cu privire a eireulasia interioara a, stratul de uzurd al pardoselilor trebuie “astfe] realizat incdt sa nu permité alunecarea: —— Oo ‘@ incaperile cu umiditate gi murdarie idicatd (bai, bucttarii, spaldtorii, etc.) treduie sf fle prevazune cu materiale antiderapante, @ coeficient de frecare = min. 0,4 bbe in camera de baie se vor prevedea element® de susinere incastrate in peretele lateral al cAzii de baie, pentre evitarea cAderii prin alunecare @h = max. 0.9m ; ce. denivelare admis (in drepeul uyilor sat deschiderilor in perete) - max. 2,5 em i inalyime liberd de trecere - min. 2,00 m 38 e. suprafaya perejilor nu trebuie si prezinte proeminenfe ascusite, muchii tiioase, sau alte surse de ranire. £.usile i pereyi vitrapi vor fi astfel rezolvati incit si nu provoace accidente (vezi pl.7) g. lajime liber flux circulayie in interiorul apartamentelor © min, 0,60 m - intre mobilier si perete (pentru persoane normale) ‘@ min. 0,80 m-- pentru persoane normale si pentru persoane handicapate cu baston sau in scaun rulant @ min. 0,90 m - pentru persoane cu carje hh. lagime liberé coridor in fara apartamentelor (locuinfe multifamiliale) @ min. 1,00 m i. pe parcursul cailor de circulagie comune se va prevedes un spajit de manevra pentru persoane handicapate in scaun rulant @ min. 1,50 x 1,50.m 5. circulayia va fi rezolvata astfel incat si existe posibilitatea de manevra a targilor, sicrielor, mobilelor voluminoase k, latimea libera a usilor incdperilor: @ sin. 0,80 m - in interiorul apartamentelor @ min. 0,90 m - accesul in apartament 1 amplasarea gi sensul de deschidere al ugilor trebuie rezolvat astfel inci @ si nu se loveased intre ele Ia deschiderea consecutiv’ @ cd nu se lovensca persoane ce igi desfagoara activitatea (PLS 3% 1V.2(A)5. Siguranta cu privire la schimbarea de nivel fla denivelari mai mari de 0,30 m se prevad balustrade (parapete) de siguranya avand indlyimea: @ min. 0,80 m - pentru deniveldri pana la 4,00 m @ min. 0,90 m - pentru denivelari peste 4,00 m b. parapetele ferestrelor, balcoanelor, logiilor, gaeriilor deschise spre exterior vor avea inalimea de siguran{s: 39‘@ min, 0,80 m - pentru denivelari pané la 4,00 m ‘© nin, 0.90 m - pentru denivelati intre 4,00 - 15,00 m @ rnin, 1,00 m - penteu denivelari intre 15,00 - 40,00 m @ min. 1,10 m- pentru denivelari peste 40,00 m 1V2(A).6. Siguranta cu privire la deplasarea pe seari a. relatia intee trepte gi contratrepte treble sa fie: @ 2h +1 =62 = 64cm b. scirile vor fi prevazute pe laturile neprotejate cu parapets (balustrade) avand inalyimea: © 1 = min, 0,80 m - pentru denivelari mai mici de 400 m @ fh = min, 0,90 m- pentru denivelari mai mari de 4,00 m OBSERVATIE: Pentru persoane varstnice sau persoane cu dificultayi de mers, recomanda prevederea unei balustrade sau a unei maini curent© ¢ la perete, pentru orice lajime de scard (pl.12 fig.2) «cand sara este distanjaté de perete se va prevedea Dalustraga de protectie si etre perete pentru a se evita alunecarea ip gol (pl.10 fig.3) ve alustrada (parapetul) va fi prevazuté cu mand curentis astfel conformata incat si poata fi cuprinsa cu mana. wa seri cu Lafimea mai mare de 1,60_m se prevéd maini curente Sou dupa caz balustrade, pe ambele laturi ale searit palustrada va fi astel aldtuitd inc&t s8 mu permits e@aratul sau trecerea copiilor dintr-o parte intr-alta © cu spat intreelementele balustradei de max.10 em (pl) g:finisajul scrilor se va realiza din materiale antiderapanté , terestrele din dreprul palierelor trebuie 8 alba parapet palusteada de protectie cu h = 0,90 m (pentru a evita accidentarea Pein spargerea gearnului, in caz de alunecare gi cdere) - plil3 fig.2 i inayimealiberd inte rampe, masurata de la nasul tei Pe linia de flux, pe verticala va fi @ b= min. 2,00 m- scari principale @ ts = min. 1,90 m-- scr secundare gi acces Ia pod sau subsol j. inalyimea liberd de circulatie sub scara © idem aliniat anterior k, lajimea rampelor gi podestelor @ Ja scari principale: - min. 0,95 m - cladiri cu max. 2 nivele ~ min. 1,05 m - cladiri cu 3-5 nivele ~ min. 1,20 m - cladiri cu 6 - 8 nivele ~ miu 1,25 m- cladiri cu min, 9 nivele @ Ja scari secundare: - min. 0,90 m - in general - min, 0,85 m - cazul apartamentelor grupate la scara @ pentru persoane cu dificultati de mers = min. 1,20 m - 1, latimea podestelor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai lata scard cu care se intersecteaza 1m, lungimea rampei pind la zona de odihnd (pentru persoane cu dificultati la mers) @ max. 300m n. scarile trebuie sd fie corespunzator si uniform luminate, fara rise de producere a fenomenului de strilucire orbitoare. 1V.2(A).7. Siguranta cu privire la iluminarea artificiala a. iluminare medie pentru iluminat de sigurany’ @ min, 0,3 1x . b. iluminare medie pentru iluminat normal pe caile de cireulayie @ holuri, coridoare 75 - 100 1x : @ scari 50-75 Ix 1V.2(B). Criterii, parametri si niveluri de performanta corespuncitoare cerintei "“Siguranja circulafei cu mijloace de transport mecanizate" ° 1V.2(B).1. Siguranta cu privire la deplasarea cu ascensorul a, cladirile etajate se vor dota cu: = Lascensor - la cladiri cu mai mult de P + 3 etaie, = Zascensoare - la cladiri cu mai mult de P + 5 etaje, astfel conformate incat sa permita gi transportul mobilierului de dimensiuni mari aa b.una din cabinele bateriei de lifturi 100°C) accesibile utlizatorior, se vor prote)s cu clemente de protectie corespunzatoare conf. Normativ 17 © iin cazul echipamentelor pentru incdlzire (corpuri sau onduete de incilzire) protecfa se va face conf. normativ 113 1V.2(C)3. Siguranta cu privire 1a riseul de aecidentare prin explozie: oe a. concentrafia de gaz metan patruns accidental in incdPeri: @ max. 1500 mg/m’ aer b. conductele de alimentare interioard a instalayitlor vor fi asfel executate gi amplasate incit si nu provoace accidente. de gaze naturale 1V.2(0)4. Siguranta cu privire Ia contactul cu elemente de inetalatié defectuos executate, montate sau intrefinute . a. suprafeele accesible uilizatorilor nu trebuie s& prezinte muchi saioase sau proeminenfe periculoase cu potential de ranire eoeseutarea, exploatarea, intreginerea gi repararca instaayilor se va face nemai de citee personal calificat, in conformitate cu prevedert standard gi normative speifie (conf, anexa TV.2 ‘Documents conexe ) 1v.2(0)5. Siguranta cu privie la riscul de accidentare ca urmare a descdrcirilor atmosferice (trisnet) a. protectia unei cladiri impotriva conformitate cu prevederile normativului I 20 riznetului se va face in IV.2.(D). CRITERI, PARAMETRI $I NIVELURI De PERFORMANTA corespunzitoare “Siguranget eu prose 1a lucrarile de intresinere” 1V.2.(D).1. Siguranta cu privire la intrefinerea vitrajelor a. parapetul Ia ferestre trebuie si aibe inalyimen de siguranya corespunzatoare conforin prevederi STAS 6131 OBSERVATIE: Nu se recomanda wilizarea feretrelor cu deschidere exterioard (in caz ca se tuilizeacd, trebuie prevdeutio balama special pentru curdtire comod) - plansa 19, b. pentru intretinerea ferestrelor fixe, la partea exterioard, vor fi prevazute elemente de sustinere in timul curdpirii (pl. 20/1) ¢. ferestrele ce nu pot fi intreginute prin exterior, vor fi astfel alcatuite incdt s& poat’ fi curitate in conditiile de siguranga din interior © conturul partii fixe a ferestrei, si depageascd gabaritul parpii mobile cu max. 50 cm (pl. 17 fig.1 B) d, pentru intrefinerea suprafeyelor mari vitrate (pere}i cortin’, luminatoare) vor fi prevazute pe fajade, utilaje speciale, permanente, de intreginere (pl. 20 fig. 2) IV.2.(D).2. Siguranta cu privire la intretinerea casei scirilor a. scitile vor fi astfel rezolvate incit si faciliteze executarea lucrarilor de intrejinere gi decorare a elementelor adiacente (pereti, ferestre) - pl.21 © podeste conformate si dimensionate corespunzitor @ balustrade (parapete) rezistente si corespunzitor dimensionate © ferestrele, de pe casa scarii, astfel amplasate incat si fie accesibile intrefineri 1V.2.(D)3. Siguranfa cu privire la intretinerea acoperigurilor a. la acoperigurile terasi se va prevedea o balustrada de protectie perimetrald avand: @ b = 0,90 ma cladiri cu inalgime de max. 15.00 m @ b= 1,00 mla cladiri cu inalyime intre 15,00 = 40,00 m @ b= 1,10 mla cladiri cu inalyimi peste 40,00 m », la acoperiguri in pant’, cu invelitoarea din elemente casante se vor prevedea platforme de circulatie avand balustrada de siguranta @ b= 0,90 m + 110m c. pentru accesul pe acoperig (prin exterior) se vor utiliza scari speciale (fixe) montate pe fatada, conformate astfel incat sd excluda riscul accidentarii. 45IV.2.). Criterii, parametri si niveluri de _Performanta syeapunzatoare "Siguranet la intruziuni si efracie 1V.2.(E).1. Sigurana cu privire la impreimuiry a. impiedicarea escaladarit - indlyime gard © securitate obignuit - min. 1,80 m © securitate puternicd - min. 2,10 m @ securitate maxima - min. 2,40 m OBSERVAT Funcfie de prevedea elemente gradul de securitate dort, la partea superioard a gardului se vor cascugite sau sar ghimpatd (P1.22) impiedicarea penetraii bam eneiuni orficit in gard max. 10 6m ~ pentru securitate maxima - gard opac 1v2.)2. Siguranta cu privire Ia ineinta lids (cazul locuintelor unifamiliale) 4. masuri de prevenire a intr @ accesele in incintd, si intreaga suprafaya a inci din interiorul cladirii @ amensjarile exterioare t faciliteze ascunderea raft cuziunilor : ccaile de circulate c&tre cladice precum intei trebuie sa fie ugor vizualizatd rebuie astfel rezolvate incat s4 nu torilor OBSERVATIE: — Vieualisareacailor de cirewagi spre sin cadre se vr unui sistem de televisivune cu circuit inchs. poate realiza si prin prevedere \1V.2.(E)3. Siguranta cu privire la inchiderile perimetrale ale clidirii ; ain 4. impiedicarea ciérdrii gi patrunderii prin efractie in cladire @ fayadele trebuie astfel concepute $i realizate neat ofl ma jpermitd patrunderea infractorilor in interiorleadisitor prin caarare, escaladare sau distrugeree elementelor de fayada (PI 23,24). © srilajele de protectie vor avea spatiul dintre elementele componente de max. 10 em: jedicarea intruziunii animalelor sau insectelor daunatoare @ clementele de fatada realizate din materiale ugoare vor fi astfel rezolvate incat sa impiedice patrunderea rozatoarelor in interiorul panourilor © golurile din fajade (ochiuri mobile de ferestre, guri la cevacuare aer viciat, prize de aer proaspat) vor fi astfel rezolvate incat si permita prevederea, pe timp de var’, a unor panouri de protectie impotriva insectelor @ reqeaua de evacuare a apelor uzate va fi astfel conceputa gi realizata incét si nu permit pitrunderea rozatoarelor in interiorul cladirii. 1V.2.(E).4. Siguranta cu privire la acoperiguri a, masuri de prevenire a intruziunilor - accesul pe acoperis se va asigura pe cit posibili din interiorul cladirii - luminatoarele gi chepengurile trebuie astfel alcatuite gi rezolvate incat sa nu permita patrunderea in interiorul cladirii - sf fie previzute cu mecanisme speciale de inchidere, avand actionare din interior 1V.2.(E).5. Siguranta cu privire la compartimentari interioare a. masuri de prevenire a intruziunilor - perejii de compartimentare intre apartamente trebuie sa fie astfel concepuji $i realizayi incat si nu permit’ patrunderea infractorilor dintr-un apartament intr-altul: @ si reziste la impact @ si nu poatd fi demontate OBSERVATI Pentru solugiiorientative privind sistemele pentru securitate, a se vedew ‘Normatio privind proiectarea clidirilor civile din punct de vedere al ceringei de siguranga in exploatare” indicativ CE 1-95 (B.C.11/95). 47