Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Realismul Socialistdocumente Scanate

    Uploaded by

    Viviana Mihuţa
    5 views19 pages

    Original Title

    realismul socialistDocumente scanate

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views19 pages

    Realismul Socialistdocumente Scanate

    Uploaded by

    Viviana Mihuţa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 19
    J. o1¢2 SOCIETATER TATEA DE STIIMTE ISTORICE $1 FILOLOGICE DIN RFR MiNal NOVICOY REALISMUL. SOCIALIST LUPTA PENTRU ADEVAR IN LITERATURA EXTRAS DIN LUCRAREA STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA VOLUMUL It BCU Cluj-Napoca FILOL 1969 02433 REALISMUL SOCIALIST $1 LUPTA PENTRU ADEVAR. IN LITERATURA de MIHAL NOVICOV _A ajuta oamenilor si priceapi viata, a le ajuta sé infeleaga cit mi adinc sensul adevdrat al vietii — 1ata misiunea nobila si de ras- pundere a literaturii Stiinta marxist-leninista a reusit pentru prima data, in istoria dezvoltarii ideilor estetice, si fundamenteze teoretic, pe baze stiintifice, locul si rolul creatiei artistice in societatea omeneasca, dup secole de dibuiri si incertitudini, de ipoteze geniale, dar gi de rataciri gi ocolisuri, dupa indr&zne{e teorii rationaliste sau materialiste care-i apropiau pe oameni de intelegerea problemei, dar si dupa numeroase greseli de ordin idealist sau metafizic. Descoperind legile obiective de dezvoltare a So- cieta{ii omenesti, raporturile esentiale intre baza gi suprastructurd, Marx a incadrat in sfera larga a suprastructurii si creatia artistica'. Ca o forma specific a constiintei sociale, arta se situeaza deci in rindul fe- nomenelor istoriceste determinate, dar care, la rindul lor, exercité o puternicaé inriurire asupra formelor concrete ale dezvoltarii istorice. Inriurirea aceasta se manifesta prin functia gnoseologic’ gi functia educativa a creatiei, functii subliniate adesea de clasicii marxism-leni- nismului. Vorbind despre Balzac, Engels araté cA a inva{at din opera lui, cu privire la societatea franceza a anilor 1816—1848, ,,mai mult deait din tofi istoricii, economistii si statisticienti de profesie ai epocii fuafi laolaltd” *, iar Lenin, in Materialism si empiriocriticism, defineste !K. Marx, Contribufii la critica economiet politice, in Marx-Engels despre arta ji literatura. EPLP., Bucuresti, 1953, pp. 5-6. ® Ibidem, p. 137. Mrhai No‘ creatia artisticd gi literaré ca una din cele dow’ cai fundamentale de cunoagtere a lumii obiective. Teoria leninisté a reflectarit elimina orice echivoc in stabilirea raportului dintre arta gi realitatea obiectiva. Arta flind woglindire™, criteriul principal al aprecierii sale nu poate fi decit coresponden{a (specified, bineinteles) cu adevarul reflectat, care exista independent de subiectul creator, Cuvintele lui Lenin: ,,..ducrurile existe in ajard de noi. Percepfiile si reprezentarile noastre nu sint decit ima- gini ale lor. Verificarea acestor imagini, distincfia ce 0 facem Intre cele adevarate si cele eronate, ne este daté de activitatea practica” 3, sint pe deplin aplicabile gi artei gi e de la sine infeles c& ureprezentirile” create cu ajutorul imaginilor artistice vor fi eu atit mai valoroase, cu cit vor Insuma mai multe elemente ,adevdirate” si mai putine elemente weronate”. Opera lui Lenin confine nenumarate aplicalii stralucite de valori ficare practicd a adevdrului cuprins in creatia artistic’. De exemplu : — invocarea romanelor lui Mamin-Siberiak pentru ilustrarea caracteru- lui ,deosebit" al dezvoltarii intreprinderilor capitaliste tm regiunea min: tilor Urali*, sau referirile 1a Uspenski pentru sublinierea individualis- Mioli gare a devenit temelia economicd nu numai a relattilor dintre cimatar si datornic, dar si dintre .farani in generat” ®. Sint cunoscute cuvintele lui Lenin cu privire 1a poezia lui Maiakovski = Nu stia cum se prezinti aceasté poezie din punct de vedere ar- fistic, dar in privinta politicit va garantez cd ¢ perfect justa”®, dupa cum si aprecierea facutd romanelor Focul si Lumina ale lui H. Barbusse care pot trece drept una din cele mai evidente confirmdri ale fenome- nului de crestere a constiinfei revolufionare in mase care sé observd pretutindeni* In sfirgit, cine mu cunoaste magistrala apreciere a roma- Fului Mama de M. Gorki: ,cartea e necesard, mulfi muncitori au parti- cipat in mod spontan, inconstient la miscarea revotufionard, jar acum citi- rea romanului «Mamas le va fi de mare folos” *. + Despre rolul pe care-l joacd literatura, ajutind oamenilor s& dis- earn tendin{ele noi care se nasc in viafé, chiar si atunci cind ele se /;scund incé ochiului neprevenit, vorbeau cu multé insuflelire si criticii democrat-revolutionari rusi, .Asadar — scria Dobroliubov — importanfa > Lenin despre literatura, Ed, PMR, Bucuresti, 1949, p. 146. 4 thidem, p. 147. ea ee oe § Ibidem, 9. 147. # Ibidem, p. 153, 7 Thidem, p. 160. * Hoidem, p. 242. 3 Realismut socialist si tupta pentru adevdr in literatura 9 activitdfit artistice in cadrul celorlalte funcfiuni ale viefii sociale devine cu desdvirsire limpede : imaginile fiurite de artist, concentrind tn ele ca intr-un focar faptele din viafa reali, contribuie in mod considerabil la formearea si rispindirea print tet 3 laure re printre oameni a unor nofiuni juste despr lar in alt parte: »Vdzind importanfa pe care o prezinté literatura in raport cu menirea ei de a ldmuri fenomenele viefii, nu-i cerem decit o singuré calitate, adeviirul, jdrd de care ea nu poate avea nici 0 vatoare” . Adevarata literatura a tuturor timpurilor si-a amplificat necon- tenit aceasta misiune. La cite batalii ideologice n-au participat seriitorii prin eroii lor! are va putea scrie vreodata cineva istoria Spaniei fara a-l aminti pe Cervantes, istoria Anglici fara Shakespeare, cea a Ru- siei fara Tolstoi, cea a luptei revolutionare a proletariatului fara Gorki ? Un rol uriag ii revine astazi literaturii realist-socialiste. Fiecare opera literar’, pentru ca reflecté adevarul cu privire la realitatea socialist, nu este doar un document uman, ci si o chemare, intrucit e o mirturie vie, inedit’ a superioritatii socialismului. Prestigiul de care se bucura scriitorii sovietici si toti scriitorii care si-au pus talentul in slujba pacii si a progresului omenirii se explicd gi prin gradul in care literatura realist ajutd efectiv oamenilor sa inteleagd de partea cui este adevarul ", De aceea nu-i de mirare ‘ei dugmanii socialismului tind s& loveasca tocmai in acest prestigiu al literaturii realist-socialiste. Nu in- timplator revizionistii se straduiese si raspindeascd, prin tot felul de teorii, indoiala asupra adevarului pe care-l afinma literatura pusd tu slujba socialismului. Dupa cum s-a ardtat in diferite materiale aparute in presa maghiara si germana, una din ,,teoriile* revizioniste ale lui * Dobroliubov, Opere alese, Cartea Rusi, Bucuresti, 1950, pp. 198-139, 8 Ibidem, p. 210. 1 Aceastd particularitate a dezvoltirii literaturii contemporane a iesit cu _putere la iveal, intre alte'e, si la conferints ve s-a timit la Taskent in octombrie ale scriitorului egiptean Muhamed Mandur Nk incape indoiald ca, eliberindu-se de sub jugut colonial sa-si croiasca drumul eliberarti de mia capitatului st a ‘om, popoarele arabe, precum si alte popoare ale Asici cu ascufime necesitalea unei noi ideologii, in masura tristefe si pesimism spre bucurie orie noul sdu_umanism, in capacitatea sa de a-si cald now, Scfiitorii progresisti arabi sint convinsi cit @i isi vor putea tnsusi multe lucruri din experienta literaturit realist-socialiste..." 12 Vezi Iosif Sigeti, Incd_o data despre problema Lucacs, in ,Tarsadalmi Szem- pele", noiembrie—decembrie 1957: Hans Koch, Politica, stiinta literaré si pozitia iui lor din {rile Asiei si Africii, conferinta Semnificative sint, de pilda, aceste cuvinte nului si incepind omuliti de cétre nceput sd resimta ile lor de la nom si in asi construi 0 ‘viatdé ndrii_acestei ideologti a absurd’ ca literatura sovieticg o artificial de o perspectivd prea le si greutitile prezentului, tn 14 italien, Lucacs a pretins chig Ja dominanta”. Au mai sustinut ¢ Georg Lucacs consta in afirmati oglindi fidel realitatea, apropiind- partata, trecind astfel peste contradictil discufie cu un grup de oameni de cultu cio atare tendin{a a devenit reat! alfii, aldturi de Lueaes, asemenea enorm hiatorii care se recruteazd direct din rindurile literatilor burghezi, g adept leoriel orenunfaifor, Malraux si Sione, sau de oplciada’ mp dernistilor iugoslavi, foarte activi in denuntarea caracterului ,necon form cu adevarul* al literaturii realiste Asemenea calomnii la adresa literaturil sovietice nu sint, evident, ¢ adescoperire” a revizionistilor. In anit 1930: 1940, presa burghezd a fn. timpinat intr-un mod asemanator romanele cincinalelor (Sia fost lua 4 doua.. si Pe nerdsujlate de 1. Ehrenburg, Sot’ de Leonov, Energia de alificindu-le ca naiv fan. Gladkov, Hidrocentrala de M. Sahighian etc.) ¢ c tastice, imposibile, .purd propaganda” ete. Pind ta urmd istoria a dovedit ca tablourile zugravite in romanele acestor ani au fost cu mult intre. cute de viata. Acum manevra se incearca in Nu mai vorbim de calom alti termeni, dar confinutul ¢ acelagl. Critica literard. si organizatiile scriitoricesti din URS. nu ascund cH, in anii cultului personalitatii, in literatura sovieticd au patruns unele tendin{e idiliste sau, cum sint numite ele de obicei, de poleiala, Aceste tendinfe au alterat nums rile slabe, de la periferia literaturii, ele peau putut influenta insi creafia scritorilor fruntasi, Dar tocma) © atare apreciere diferentiata, Ia obicct, nu vor si faca critieli revizioni Exprimind in fond interesele de clas ale burgheziei, ei continua sa fipe: .intreaga literaturd sovicticd sa indepartat de adevir". Nu ¢ grett de descoperit in aceasta insisten{8 incercarea de a submina Increderea mu numai in literatura sovieti dar in regimul socialist ca atare. Literatura sovietic’, ns legati de nazuintele si viata poporului, reflecta in mod firese marile tnfaptuiri pe care le obtin oame- hii muncii din URS.S. sub conducerea partidului comunist. De bund- si sugestiv, tot ce literat seamd cd in aceast. itate de a reflecta, puterni este nou, inaintat, maret in viata st una din laturile ei superioare. Pen- eutsche Zeits 5 Realismul socialist si lupta pentru adevar in literatura u tru acest moti ¢ atit de urita de dusmani, Burghezia are tot interesul s minimalizeze succesele socialismului, De aceea si proclama drept nea- devarate acele tablouri cari dau masura real a cuceririlor socialiste. Si. dimpotriva, ridiea in slavi orice lucrare negativista, cum s-a intimplat cu romanul Nu doar cu piine al \ui Dudinjev, de pilda. Literatilor si criti- cilor burghezi nu le e pe plac optimismul literaturii sovietice. Ei il numesc ,conformism™, reugind s& influen{eze si sé induci in eroare, din acest punct de vedere, pind gi pe unii oameni de bund-credinta. De pilda, in prima intilnire dintre poetii Italiei si ai Uniunii Sovietice. care a avut loc la Roma in octombrie 1957, unii participanti au_,criticat“ optimismul poe- ziei sovietice, considerindu-l incompatibil cu lirica. Arta nu e fotografie, ci redarea prin imagini a unor aspecte esen- jale ale viefii umane, in msura si scoata la iveald tot ce este mai im- portant pentru oameni in raport cu nevoile si sarcinile unei epoci date. E un adevar atit de banal, incit ar parea ca nu ¢ nevoie sa-l mai repetdm. Si totugi multe din ,,teoriile* si argumentirile revizioniste se bazeazd pe nesocotirea Iui, Cind Georg Lucacs sustine ca literatura realist-socialista trebuie s& se limiteze la reflectarea unet perspective ,mai apropiate” ®, practic el 0 condamna la oficiul simplist de inregistrare. Orice creatie literara presupune nu numai ,zugravirea", dar gi ,selectarea" faptelor, nu arbitrar, pe baza unor preferin{e subiective, adesea capricioase, ci in aga fel incit, prin gruparea gi aprecierea faptelor si caracterelor, opeta in ansamblul ei si oglindeascdé aspectele cele mai importante pen- tru societate ale unor adevaruri obiective. Critica sovietic’ a subliniat nu o datd c& arta este explorare, iar orice creatie e 0 descoperire noua, utila oamenilor, pentru intelegerea cit mai justa a directiei de dezvoltare. Punctele de vedere expuse in aceasta privin{a de clasicii marxism-leni- “nismului arat& c notiunea adevarului in literatura, adic’ a reflect&rii .adevdrate” a vietii. nu se reduce miciodata la stabilirea unei corespon- dente mecanice intre cutare fictiune si cutare fapt intimplat in realitate, ci cuprinde intotdeauna — si in primul rind aprecierii vietii, privita in intrea nul City girl, Engels 1 justefea sau injustetea ei dezvoltare. Astfel, criticind roma- proga scriitoarei Margaret Harkness c& de- scrierea clasej muncitoare (in roman), dacd ,era potrivité pentru 1800 sau 1810, pe vremea lui Sa sau Robert Owen, nu mai poate apa- rea ca atare in anul 187°“ In acclasi sens trebuie interpretate si pare- "3 Vezi Georg Lucacs, Cuvintar RD.G. in ,Viata Romineasci “Marx-Engets, Despre artd si Jea congres al scriitorilor din Bucuresti, 1953, pp. 136—137. 2 Mihai Novicoo rile lui Marx cu privire 1a, drama lui Lassale Franz von Sickingen™ s ne amintim c& ia cunoscuta lui scrisoare Marx arat ci tn cazul in ea Lassale voia sii raspunda prin drama sa conflictului tragic »de care s. izbit si s-a sfarimat, pe bund dreptate, partidul revolufionar di 1848—1849" si nu numai sa reediteze un Gotz von Berlichingen, el tre, buia sa alcdtuiasci din reprezentantii {ardnimii si ai elementelor revo. lutionare de la orage un fundal foarte important si foarte activ”. Cu alte cuvinte, nu pofi da un continut revolutionar creatiei, dack nu re: flecti in ea si prin ca fortele sociale cu adevirat revolufionare la 0 anu- miti etapa istoricé. Este ceea ce observa si Engels, atrigindu-i atentia lui Lassale ci: ,,subaprecierea misedrii fardnesti este ceca ce te-a facut pe de o parte sé prezinfi si migcarea nafionalaé a nobilimii, in ce pr- vesie un anumit aspect al ei, intr-o lumind falsd si totodatd, sd pierzt din vedere ceea ce e realmente tragic in soarta tui Sickingen” \. Agadar, criteriul principal dupa care cutare sau cutare oglindire artistica a vietii e adevarati sau nu, rezidi in masuna tn care tabloul respectiv devaluie in mod adeviral (adicd corespunzitor adevarulul obiectiv) sensul dezvoltarii istorice intr-un anumit sector. In nimicitoa- rea critica ficuté romanului lui Eugen Sue, Misterele Parisului gi admi- ratorilor acestuia, Marx gi Engels au aratat concret cum personaje ca Fleur de Marie, Cutitarul sau chiar Rudolf, care apar pe scena cu chipu- rile lor firesti si adevirate, se schematizeaza si se artificializeaza trep- tat pe masurd ce aulorul, in loc sii-i lase s& se migte in conformitate cu firea lor, ii obliga s& implineasca tot felul de functii, mecesare pentru a face apologia socictiitii burgheze, cu alte cuvinte pentru a idealiza in mod fals o realitate condamnata de istorie. OS Aceeasi conceptic asupra adevarului vietii in crealia literara o ga- ucririle lui Lenin, In articolele despre Tolstoi, marele geniu al pentru ci in ea s-au oglindit gim si in tevolutiei aprecia opera scriitorului, unele laturi esenfiale ale revolutiei, pentru ci Tolstoi a exprimat extra- ordinar de viu in ce consté impasul istoriei ruse“ in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pentru cd datorité genialei sale interpretari iri revolufiei intr-una din fdrile asuprite de feudali s-a pre- ,epoca pregd zentat ca un pas inainte in dezvoltarea artistica a intregii omeniri™ Adevarul vietii in literatura e de neconceput far capacitatea seriito- rii, perspectiva viitorului, rului de a lumina cit de cit tendinta dezvolta 45 Ibidem, pp. 145—147. 18 Toidem, p. 150, 1” Lenin despre Iiteraturé, Ed. P.M.R. Bucuresti, 1949, p. 91 a7 soe APT PRS PPL Realismut socialist si tupta pentru adevdr tn titeralurt 13 Lenin vedea in amplificarea acestei calitaji principala traséturd care Va asigura superioritatea si libertatea literaturii legata direct de proletariat, glorificind literatura viitorului care ,va fecunda ultimul cuvint al gindi- ri revolufionare prin experienja si munca vie a proletariatului so- cialist” 18, Realismul socialist ca fenomen artistic obiectiv confirma geniala previziune leninista. Una din principalele, dac& nu chiar principala tri- Satur distinctiva a realismului socialist, 0 constiluie claritatea si amploarea perspectivei, capacitatea de a zugravi faplele prezentului in aga fel, incit din ele (gi mu in afara lor) si se desprinda probabilitatea dezvoltirii viitoare gi necesitatea desfgurdirii unei anume activitifi revo- lujionare in masurd si apropie aceasté probabilitate. Este de fapt principalul pas inainte fcut fat de metodele anterioare — realismul critic si romantismul abstract. Deplasind accentul pe afirmarea perspectivei revolutionare, seriitorii din experien{a cdrora se plmadea noua metoda de creafie raspundeau comandamentulu estetic al noii epoci revolutio- nare, al acelei epoci in care sarcina revolutiei proletare nu se mai proiecta doar ca o posibilitate viitoare, ei se punea cao sarcind con- creta de implinit, Necesitatea organica a primenirii realismului critic se simte, de pilda, foarte pregnant in cit&rile Iui Gorki. ,Daci rami doar la nivelul viefti, — scria el in 1895 in schita Cititorul, — dacd jotosind jorfa imaginafiei tale nu pofi sd creezi imagini care nu se gisesc tn viafd dar care sint necesare pentru rumarea ei, — ce folos de munca ta (a scriitorului — M. N.)-sé cu ce vei justijica misiunea ta? Imbicsind memoria si atentia oamentlor cu murdaria cliseelor fotografice din viafa lor atit de sdracd in evenimenie, gindeste-te, nu ddunezi oare oameni- lor 2" 8, In 1899, intr-o scrisoare catre Cehov, el se exprima si mai cate- goric: ,..Timpul ne cere ceva eroic, tofi dorese st citeascé despre japte avintate, puternice..." Se stie c& marele seriitor rus a ajuns si ras- punda cerintelor pe care tot el le formula, in primul rind prin faurirea celebrilor eroi revolutionari din Dusma Mama, Vara etc, Ramine mereu actuala polemica iscata la un moment dat intre Gorki si Vorovski, in legitura cu chipul Mame’. In piesa Ciudafii, unul din eroii pozitivi — scriitorul Mastakov se refer rea direct Ja afirmafia lui Vorovski ™ Dbidem, p. 11 "* Gotki, ‘Opere, vol. 20, cd, nu Sc De ban’ seamd_n € vorbs aici de viais tn general, cide ‘vi tinci 's Rusie, de" viala poporuia ‘final 3ub Girma aulocrafe: sub. apisatea exploatan,burphsao-mogierest % Tbidert, vol, 2, p13. te Mihai Novicew a (.mu existd asemenea mame") exclamind : »Astdzi nu sint, dar miing fe", concluzie intarité foarte sugestiv de sofia vizionarului: Daf ajygg sd jie si or sd existe!” Dupa cum se vede deci, ined de la inceputuritg sale, realismul socialist se caracteriza prin trasaturi noi, care-i perm, teau s& oglindeascd mai complet si mai adine adevarul vietii. Revizionistj opunind celor maj incearca astazi 64 conteste aceasta realitate istoried op 7 bune lucrari realist-socialiste, 0 maculaturd negativisté de genul scpj. telor si auvelelor scrise de prozatorii Tibor Dery si Marck Hlasko. se impun citeva precizari : combaterea hotaritd a negativismului de catre scriitorii si criticii ataga{i cauzei socialiste, scoaterea Ia iveala a incom. patibiliti{ii dintre realismul socialist si negativism, nu presupune de loc — cum insinueazi in mod fatarnic revizionislii — excluderca clemen. tului critic. Realismul socialist, avind la baza principiu! partinitatii coma. niste, prin fidelitatea {a{4 de acest principiu, include si atitudinea cri- este vechi, negaliv, putred, tied, viguroasd, necrujatoare fat de tot ce ; fafi de tot ce se opune progresului constructiei socialiste. Elementul critic este tot atit de organic inclus in realismul socialist ea si elementul afir- mator. Caci nu poli afirma esteticeste superioritatea socialismului, daca nu denunti tot ce-i este contrar. Despre aceasta trasituri caracteristica 4 realismului socialist, ca metoda de creatie, vorbese elocyent si opercle clasice ale realismului socialist. Oare ocoleste Gorki in romanele Mama si Vara greutatile si sldbiciunile miscarii revolutionare, trece el peste insuecesele vremelnice ale eroilor ? In romanele perioadei eroice — To- rentul de fier de Seralimovici, Ceapaev de Furmanoy, Cimentul de Glad kov nu sint reliefate, alaturi de avinturile luptitorilor conseeventi, $i ma- hevrele oportuniste ale unor carieristi gen Badin? Nu se arata in Cimentul cit de greu ii este la incepul lui Gleb sa-i antreneze pe mun- citori 12 munea de constructie ? $i nu sint reliefate uncle trasaturi nega- tive chiar la Gleb ? E de prisos sd continudm enumerarea. In fiecare opera croica a literaturii sovietice intilnim, dezvaluite cu curaj, lipsurile si greselile inerente oricdrei mari risturndri, mai ales dacé se infaptuieste pentru prima data in istorie. Pe de alta parte, si satira sovietica, satira realist-socialista, atit de violent critic’, confine un mesaj inflcirat de afirmare a superioritafii socialismului, Sa ne gindim la pamfletele in versuri ale lui Maiakovski, la piesele sale Baia si Ployni{a, la romanele lui Tif $i Petrov, Ja Invidia lui Olea, la schifele umoristice ale lui Ka- aev, Kolfov, Vera Inber. Nu sint toate adevarate imnuri inchinate so- cialismului ? oe Realisriul socialist si lupla pentru adevar tn titeraturd & Ce vor atone flenmultumifii“ din tabara revizionistitor ? El vOr ya ters pe ot de simplu pe aft de imposibil: ea elemental ert in Ma realism Socialist s lie indreptat impotriva socialismulti, $1 ‘mpotriva dusmanilor socialismului, Aceasts dorin(a, renegatul 1803 a ns i go Silone @ exprimat-o foarte sincer in faimoasele tntrebari puse Se” torilo? sovietici, de fapt cerindu-le cu impertinen{a socotealé de ce nu scot 1a Weald, cu precddere, laturile negative, riminerile in wrma, g1e0- tajile care mal Persist’ in unele sectoare ale vietii socialiste; acela wens if are $i teoria praului imanent*, (a riului ce ar decurge, chipurile, ain rdmasifele lumii vechi, ci din socialismul insugi), teorie tnlre: uta la timpul sau de Jan Kott, ca si pretentia de a se promova fel de realism critic in cadrul realismului socialist, pretentie ce S° fneemeiazd pe utele Therdri ale Tuy Lucacs.2" Dar aga ceva — eind nu e demagogie — e o absurditate. Realis- mul eritic mu este acelagi lucru cu literatura critic’, ci este un anumit Matis aparut In arumite condifijstorice. Este realismul care S C4Tat- terizeazi prin patos demascator, prin reflectarea ou predilectie @ Jatue rilor negative ale existenjei umane, unilateralitatea lui find istoriceste ‘ystifieatd in special de ascensiune a capitalismului, eind arta sim{ea chemarea sa nege un sistem ce nu-si epuizase incd aparentele de sta State gi nflorie. E foarte important de subliniat o& unilateralitates atitudinit critice la seritorit realisti eritici nu se explicd printr-o mai patemicd respingere a capitlismului (ca la seritorii realist socialisti. fe pilda), ci prin lipsa unei perspective revolufionare, nu € un semnn de Geosebiti intransigent&, ci de limitare a viaiunii artistice. ‘Atunei despre ce fel de realism critie poate fi vorba in societatea socialist’, in care forjele dinamice ale societajii nu se mat ‘muljumese ‘ca critica sistemulut capitalist, ci conduc activitatea practic’ a mase- for la distrugerea tuturor vestigiilor Ini gi la construirea unei societiti noi, socialiste, diamelral opuse capitalismului ? Toti acei care palavra- ese despre posibilitatea si chiar oportunitatea unel ndirectii critice’ in cadrul realismului socialist sau nu pot, sau nu vor si infeleag’ cA im de dovinte de a_ajute socialism prin, wcrtied®, ci de a dovedito ei vie 91 indesat, zarva stimitd de reacfiune Dasternsle Doctoral Sedge. Doar este clar ef acolo mu ¢ vorba mi caldcai aspect negaliv aparut ca tutmare a cultului per fevolufiei ea stare, de deldimnacea socialismului, de calom- 16 Mites Nowcoo realismul socialist nu se reduce doar 1a oglindirea pasiva a Iypy tru socialism gi a sealila{ii socialiste, ci o 9 sient totodats, mind astiel nazuintele maselor de a consolida multilateral Pater prosperitatea lor. Realismul critic era un produs firese al wing; {ati in care omul se indbusea din cauza atmosferii corupte c¢ Jn Jumea burghezd, sovietate care acummula continuw mizeria mora! un pol si cea materiald la celilalt pol al séu. Realismul dimpotriva, e expresia artisticé a increderii gi a optimismmuluj ma. Populare intr-o societate care a scpat de exploatatori $i asupritoy care poporul a devenit stapin al destinului sau gi este, in sfirsit, S4-$i fdureasci viitorul, Iaté de ce in creatia realist-socialista, jy tot atit de firese si de necesar, forjelor negative, antiumane, ostile Sresului, li se opun intotdeauna forte superioare ale omenirii desea sate, Idea aceasta, a legaturii indisolubile intre tréséturile realism,” lui socialist gi legile obiective de dezvoltare a societa{ii in etapa noyy | care I-a generat, a fost subliniata si la Congresul al IV-lea al slayig filor (Moscova, 1958). ,Lémurind particularitafile realismului sociatisy in comparasie cu etapele anterioare de dezvoltare a realismului — spuneg, de pil criticul si teoreticianul. sovietic V. R. Scerbina, — trebyie s@ pornim de ta teza stiinfified indiscutabild potrivit cdreta realismy socialist are o bazd sociald noud, deoarece el reflecti o perioadé noug in istoria poporului, jormarea si maturizarea unui erou de tip nou" Si mai departe: ,Nasterea si dezvoltarea unor forfe sociale revolufionare crescinde, triumjul marxismului, dezvoltarea partidelor comuniste deter. ‘minaw si noile rezolvdri ale problemetor de creafie, ridicau artisti de Jecturé noua" 3, Tata de ce a reduce azi zugrivirea realitifii socialiste doar Ia acu: mularea unei culori sumbre, la ingrimadirea unor greuté{i gi lipsuri mai mult sau mai putin vremelnice, fara a le contrapune perspectiva infrin- gerii lor in viitor prin forte interne ale socialismului, inseamna practic a nega aceste fore, inseamna a submina esen{a insigi a realismului socialist si — fie ed scriitorii respectivi.o vor sau nu — a propaga tot © yperspectiva", dar perspectiva restaurarii capitalismului Legea obiectiva a bataliei ideologice confirma cu prisosin{& aceast’ tendin{a politica a ,reformatorilor“ realismului socialist, amintit mai fs 2 V. Scerbina, Problemele dezvolidrii realismulué socialist in literatura, sov fied (rasa si ucraineand), in Materiatele celui de al IV-tea Congres al slavistilor, ~ Ed. Academiei de Stinfe a U.RSS, Moscova, 1958, p. IA Realismul socialist ML tuple venir adevde in tier Lica lor artisti ca 8h prec! artisticd. Tra adinja (nedeclarata situra cy orieste culabilitatee evident) de Pee i et ce cerea Engels Vesnicd a situagie @ inevitabila indoiala in Ste Ea otal Sct eee ie et ¢ epoca de a jjsmulut socialist inseamng ceva te porientarii ‘ities’ Ino anit fas adeesat SF Htrior Tun secret ceva Se reduce ta invitatia erie; atitudine pe care o aveau seriitori; Mayne late te Soria seta, Mai {rumos nici mw sua Horii tite indreptau (atragind si pe alin’, He yaurpind cuvintul ,adevar" jn ce consti azi adevarul gent in retlestaren Justa luni a lucrarilor ,criticiste” aie Seurap tuturor revolutionarilor! of 7 8 adevarului viet. lea? El nu poate const ai rind i. victoria socialismului asi i, lar aceasta rezida in pri im gates socialist se consolideara Supra capitalismully tn faptul cf cor ymoteste tot mai adine in nmol eu, in timp ce capitalissmal se In zilele noastre, patosul adeviralul te erect sale contradicfii. cy patosul afirmarit ered nestrémutate graeuaut tare eer . socialism tn alae agestei realititi mu aaa a wichoria. deyitt nici partial. Arta © totdeauna s adevar — nici in ge i Lerten al sah staal a ABtoate indoiclile st sovalelile lor, sé nu 1 sur agent SH ee crea for write, toate pornirile stihinice, primitive, pa se ie i rindurile Ihor mase chemate brusc de explozia revolutiei sé conduc destinel® Dar prin aceasta nu s-a denatural de loc adevarul_revoltiti, a timpul su, abia Ta citeva luni dup Revolutia din Octombrie poetul Fastocrat Aleksandr Blok sim{ea cu tot fiorul talentului si marca drep tate a bolgevicilor punindu-| pe Isus Cristos sé conduci margul victories UM gelor doisprezece”. Si ‘ald c& astizi — dupa 42 de ani de rasund- vietorii_ ale puterii sovietice, cind lagarul socialist a devenit cea tear puternicd realitale a zilelor noastre, — se gisese oament care infeleg, sau se prefaces nu infeleg, ceea ce injelesese atunci Blok, Oare we poate afirma c& tomanele rizboiulwi — Tindra Gardd de Fadeev. Tovarisi de drum de V. Panova, Povestea unui om adevdrat de Polevoi. Departe de Moscova de Ajaev, sint neadevarate numai pentru cA eroit pozitivi al acestor {i nu comit nimic infamant in contradictie cu principiile lor ? Sau poate tocmai in integritatea nealteraté a caracte- Miior lor std marele adevdir al epocit noastre ? toare SeaeN TN ag sates ——— j marturia wor sf 18. jnvoca jem HOS aL meadevarati Mit, My rea Cu aceeasi indre! fe din cara minunate 4 raturit noastre de JUPB, crits vi c sau Lazir de 1a Rusa tals! je Anton Filip din .Baray ui Resparbu? Say ty — fnpotriva caracterylyy "(gt rsonale cu acel carg nal a sufletului tui “evar Tumut 1) ar fi mal Mee ne sfuiell PO s-ar scobort piné us j neastimparul lu} Minette si oman a din vinta ‘ o nea? E_ artificial relia et Davidogla zbuciural nate itor nea wviste; pentru ae hy, ania I firma superioritateg moralei gi ideologi cialis! gy reprod ty, Ste mar ft ipst de er oarle soil unui critic sovietic, C& ne - sll probleme legate de 0 tl irae 12 0 perioadé fa att “Hotarul dintre bine § rit, dere ntete. de cotltura ‘a, intotdeauna extrem de ci iar in Meme te Deosebil de ale iy esparie. printr-o prapast ing in sr, hPa set oat preree rr ne ipisnaifi” tn Caractere, eatosi, ci numal oamen sie si “eroul’ si nficdlosul". Pe rele os vain punct de vedere igen te le ‘a ear impina tn. proport bina fin Pr : ate ror "Gad floficd™ erese C00 OPT ge 3 aaa Tier gi opere on foul UE . ; ma Fs ceam cB aprecieren 4 a ce fone sa varat tntr-o operd literard. OY i Geapartita de Intreaga congst®® poveiee, de cobs Ce comsiderd el cp fe i rit. Tar toate aceste cai a ui Mi petre juce cu acest riley ts pentru clarificas ee, tng supra vie(ii a celui care {a Tan gl ce e ri, ceveste, (ramus gice eu 1 sint prin excelent sociale, au UM continut istoriceste determin, “Ror; imfinat de clasd, Revizionist sn oemai faptulacesta: nu vee tt cortpased. Tntreaga tor soistcarie egreste golirea nofiunilor pate | Si estetice de confinulul lot ieperet, de clas mlocuirea nate 5 este le vagi, abstracte, generar Unie fa imbsark si taaee Gieeutic eoncret-istorca intr-un ocean iionerve gi CChIVOCUTT. Re nistilor nu le este pe plac acterul militant al literaturij real evi pac oreo, nsinaind el fealitatea ar fi sh, tae liste, Ei il numese cof fata de padevarurile” contrare ale 21 B Vt, Nikoroo, Hotaru dine bine si os », Motard i lelor noastre si cd poti si cd poti so ese Literalurmaia gazeta", nr, 70 (3881) Realismul socic so ich 8+ i brats adic S-O deserii pum, je a i ipreconcepu lai pe = + daca ny 2, doa 4 oe. wal . te Situe- T daca te des, . e fe tet ici 8 reflect Tealitatea waea ctl de partea nin (tues e Mita win tot adevaruy gu “494 cum este + (atunes mati OMT mul rind 5-0. tnfotogy “ME 0 reflec? oot H3eh vel 4 cehuie eet este criteriul eee 298 shi sue cht cum este ea, acea at ch tm te tevarulad, ay ea tenants. Tar mn lume gp ete St al binelui, si al fru- care sear invinth in note © utealitate neutrs” i albinelor. in sealitate exista o anaes ei ca trintorii in jurul geet 1), vitale ale umanitatii it tendinta care al Stilo Ve prima tendintatS! alte tendinte care ts, “ate corespunde acest east P 18 reprecintg mle €2%e se opun acestor ne- ces cea creatic care 0 va spri ru} si ova impinge inain- ulté deci cai adevarul Gcterul ei militant. In dent ale lui Pavel Korceaghin co Pit, Fa ajulat sd invinga : care 0 a lui Ostrov: (ei Poy aceluiasi autor Nascufi in jurtuna ; at 2 intr-o casa de o compani: + Wn grup de comsomolisti, eediati ee se gindeasea Te dusman’, la somatia de a se preda, Fee eee g seen simbelicg tipi &4rG, spurcdeiunilor ! Traias- g comune * ica? Poate! Dar exista artd nesimboli- 2 gi care me mm asemenea scene simbolice se adun’, ca in focare, 2 rut vielii? Adevarul! cu A mare! eva In lumea capitalist de azi, tendinta unor artisti legati de burghe- zie de? se izola de curentele Politice $i ideologice ale vremii si de a se jimita |@ descrierea alm pasiby a vietii este explicabil’. Mai mult spiar ; €2 poate Ti Intrucitva justificata. Aceasta se intimpla cind scriito- fal e prea legat de lumea burghezi ca sa 51 . ¢ alature proletariatului, dar “ate in acelasi timp adesea si prea artist pentru a nu se simfi scirbit de aspectul deplorabil al ,,civilizatiei* capitaliste. De aceca cauté sé se spieze, iat cautarea aceasta se coloreaz’ uneori eu o nuanla progresis- 4g, atuncl cind se indreapta impotriva solicitarilor de a adera la ceea ce se elogia ch ad! in cercurile burgheze. Dar in acelasi moment o atare wolare devine in fapt o tendin{a antiburghez’ limitata, timid’, necom- pativ Si imvers, atunei cind patosul ,,descrierii obiective" este indrep- tat in directia desolidarizarii de tot ce este ostil capitalismului, cu toata i Wooo nen 7 tg Tn lumea sociatisté insi, nici ce! pull ses tc ee Ottis Meutralismului nu poate fi vorba, Tendemiozitatea Ne. tT ke obj, 8 Livé, inexorabita M solicit pe serittor sau Imte-0 AVEC ST lta, 4 (s Serie adevirat biitiia pentru socialist Fire TS cealismulul soe’ tn onsen! Nu tntimplitor eroli cei mai adevacat cat Sint aceia care tupti cel mai bine pentt™ SOc ica ae ogi, Se tie cé tipizarea, ca modalitate SPECHT A i tlre Fealitiit obiective, cere pe de 0 parte, concemirarer | Nit alt my) Mare de semnificatii generale, iar pe de alti Per iy i critic aceste cering 4 ee de Mului critic aceste ceringe alizare a personajelor, In literatura realism mai nimic. Doar rea},, PY ‘eau fi implinite si atunci eind eroul ‘i i tipul Mt critic a ereat gi ‘ipa isatorului ideal” (manitor) malt pete ideal" (Obtemov) gi atitia ungtteili dealt PIN Toicrre Bezuhoy, P°E livi, ca, de pildd cei trei preferati ai tui ToUstOl TT si ht Kon, stantin Levin gi Nehliudov) se afirma 4 Pers ts Jor, prin feq tee ce realizeaza, cit prin rezistenta pe Cate 2 Pen tes oti yinadan tarile care te rascolese sulletele. In literalurl Me iar admiratig Pt Dilii*, de la Dam pind la Ladima trezese simpatia S170 Nc Tals city loritor mu prin eeea ee fac. ci prin ceca ce TOINEA Te gi ese. bire de el, eroit realismulul socialist se impun c® PHTaue TN I flstigy dmiratia'cititorilor ea oament de actiune, €& OBTEN Cee Bbveniy Pentru prima data cu adev (din Pier destin. In focul in Pentru c& sint realmente stipini ai propriultl Od iss in Pigg {ati iluzorii sau a Uibertaqii-nilucd (atit de plastic Cvs” Ot Teen lui Puskin sau in poemul Mfiri al Iwi M. Lermacr ove co realis. Mului socialist. cucereste adevérata libertate izvoriid Win Mlilegercg depling » necesitatii gi a datoriei, Astfel intrupea?s estetie . 4 -oblectivitatea ho mine poate burgheziei, seriitorul nu 0 al epocii sociali a tn ji i socialiste i n itiva in urma fn jurul aga-p, In discutiile ce s-au purtat cu cifiva ani i; i i - imitulut yeroutdeal™, lature aceasta a creatiel reallst-eoclelisie ‘a fg, ” dreplate, impotriva .erouly, Intructtva incefogata. Ridicindu-se, pe bund dre ii i 7 ideal croc ca suma tuturor perfectiunilor, unit eee fa discufie au neglijat cealalta Iaturd a problemel : cu & PIit T° lillloace eroii realismului socialist devin realmente pentru citi ie : rt BE Pen. tru cei tineri, modele de comportare ia vial’, adie dealer’ Pleding pentru complexitatea erolui pozitiv, ca 0 conditie a realizarii artisticg, Realismul socialist si 5 Ht sk Wuple pentru adevar in literatura 2 1! ; particips la discutie re Poe {jpurilor contd fen sit tea juptatorilor integri, ca; plerilte, lovindu-se de greutati, sutt © eroului ideal” invocau fi rif ort arii se refereau tot | (eneane deosebirea intre comple- Neo loievskieni mai ales) si com- $i imbogiitese individualitatea pe m4 Se cilesc, invingindu-le. De obicei apa- iy ce lui Pavel Korceaghin, in timp ce adver" Astazi, in lumina actiunii de demacene 5 ven uae vevinion oe gurl urd, ne apare limpede j emascare a tendin{elor revizioniste literature ta cd eroul ede insuficienfa ambelor puncte de vedere. pe puna aaa ‘tin ce Principal al romanului Asa s-a cdlit ofelul nu But oe ns intotd ‘oment ce viata il supune mereu la grele incer- Rast, ebrore BY Tntotdeanna stie s& le facd fafa dintr-o data, far aju- forul altora. Dar nici nu este un simplu ,baiat cu calitati si lipsuri’s mul care @ Deval moartea” dupa o apreciere a lui Romain Rolland. Oricite gresell face Pavel Korceaghin, ele nu izvoriise niciodati din vreo aba- fere de 1a linia directoare a caracterului siu — fidelitate de neclintit fata de slujirea cauzei comuniste, Mai mult: aceasti fidelitate ¢ trasatura principal de caracter, acea trasatura prin care se afirma in simul rind individualitatea sa. lata de ce a si devenit Pavel Korcea- jin ,idealul tineretului sovietic. Figura lui exprima in mare masura principale tendinté estelic’ a vremii_noastre Exemplele de mai sus ne ajuta si vedem cu toaté claritatea de ce tendentiozitatea militanta a realismului socialist constituie chezsia principal a reflectarii adevarului si a realizarii artistice. Negativismu! Fr condamna pe scriitor’la sterilitate, 1a platitudine. Cele mai de seama opere create de-a lungul secolelor de dezvol- tare artistica a umanita{ii confirma ci marea literatura a fost intotdeau- na aceea, in care viata a pulsat viguros. Viata zilelor noastre © constructia socialismului, Lucrarile negativiste ne par meschine, lipsite de orice semnificatie estetica, in primul rind, pentru ca nu transmit ni- mic din clocotul adevarat al viefii. De asemenea gi lucrarile schematice, chiar foarte riguros ,,aranjate“, nu pot transmite fiorul epocii, pentru ca le lipseste suflul vietii. Atunci cind de vina nu e lipsa de talent, ~ schematismul rezulta gi el in cele mai dese cazuri din necunoasterca vietii, din raminerea in urma a scriitorului. Experienta creatiei literare in {arile lagarului socialist a dovedit fara putin de tagad’ cd, numai mer- gind in pas cu vremea, scriitorul igi valorificd in plin talentul. In ultimii doi ani, de pildd, in Uniunea Sovietic’ au apdrut numeroase romane gi po- vestiri care au si cistigat adeziunea cititorilor, Avem in vedere in pri- i Johoy, Di Ne tnd luerdri ca Soarta unui om de M. Solohov. Din dong, ella de Tvardovski, Batdlie Se eee ole ee ne as cea grea de Vanda Vasilevskl. Frat rs » Departs, in ; i ete. ; 1 Heate sett Be rereint deo incontestabila valoare artistieg a 4 prin forta de convingere cu care transmit adevarurile majore ale imu ls nostru. Acclasi Iucru se poate spune $# MG i eagle Producti; inti tare noi ale scriitorilor din R.P.R. Critica a fat pe larg {te cesu! obtinut de tindrul prozator Titus Popovici cu oman Seteg . tea aceasta are multe calitati. Dar pe toal le le i je ican am load) A are autorul a ficut s& creascd din insirarea faptelor adeviryy y.'* noi — transformarea revolutionara a realitafii, care se concretizea, 0 etapa de cotiturd in existenja aproape @ fiecdrui_personaj. gj tov torul, Teodorescu, si taranul sérac Mitru Mot, si chiaburul cing” Gavrilé, gi profesorul Sustinescu, si batrina Ana, si ined multi ay, vor vedea asigurate locuri de seama in istoria tipologic! noastre 4° Mee ta nigte tipuri noi, ceca ce se intimpla, printre altele, st pent motivul e& autorul a reusit si-i individualizeze in raport cu realitate, esenfiala si si urmareasca astfel, prin fiecare destin personal, adeys,,1 principal al epocii — invincibilitatea revolutiei socialiste, imptinine, marilor idealuri de libertate si bunastare ale poporului sub conduceres comunistilor. Sub acest unghi trebuie privité si izbinda scriitorului Aurey Mihale cu volumul Nopfi infrigurate. Dupa recunoasterea unanima criticii, meritul principal al volumului consta in intensitatea cy Care autorul ne ajuté sa retraim clipele in care se naste eroismul. Eroii |yj Mihale, povestind diferite episoade de razboi, se definese si prin vorhs i prin faptele lor ca nigte oameni simpli, modesti, neavind, in aparen nimic deosebit. Devin eroi din momentul-in care se daruiesc unei cauze mari. Autorul urmareste acest proces de devenire cind mai izbutit din punct de vedere artistic, cind mai superficial, dar intotdeauna in string legitura cu noua realitate a {arii, cu realitatea transformarii poporuly revolufionare ajun. in stpin al destinelor sale. Ecourile transform gind pind-n transee, fi umplu pe oameni de o noua demnitate, care fo creeaza posibilitati nebinuite de implinire umana Pe un alt plan, acelasi adevair st si la temelia unei créatii foarte referim la Surisul Hirosimei de Eugen deosebite si ca gen si ca stil. N Jebeleanu. Patetismul grandios al poemului nu contrazice cu nimic aS ate a versurilor ; el izvord: va SimMiuit sia transfigurat artist “etiul 2 Wrsitor al zilelor noastre oF gr CO" ar jului_ atomic prin uni alee riva razbo P ste nemijlocit «i ic, in imagini vii gi Pregnante, un hotarirea neclintita de lupta activa Fea tuturor oamenilor « in forta cu care Ialanpit-ca, voi, brate arset Voi face din inimite — impletite nodurt de fier $i poduri o sd jac din’ strigatele voastre de durere Pe care o sd le-ntind peste oceane,*4 cercetarea literaturii din ultimii ani ne dovedeste cu prisosinta ca { inliuntrul aceleiasi Inerari, Feusitele artistice le descoperim de lo unde autorul se apropie de adevirurile mari, in st opicel oie si dimpotriva, nereusitele in ml depune un zel deosebit pen seri gar wate Te Restitt mie-burghez in descrier Ja Crucea de piatra. e de de miez frimintirile oamenil Pitti noi, dar nesfirsitele schimonoseli psihologiste sie oamenilor de viel nie par niste clisee de mult uzate Daci aceste romane, ca si Sub de ee de Letitia Papu sau alte lucrari ale unor seriitori mai tineri, arsilé ve lipsurile partiale st unele stingacii se inscriu totusi ca succese ale cu tote Osta datoreste, in primul rind, capacititii pe care o au literate volumul adevdrulsi cunbore despre viata cea now’, socialist, de a. Liming, ‘stich elt, de-eit-

    You might also like