tha, ALEXANDRU FLORESCU Ing. VASILE IsTODE”™ tng, DIMITRI NICULESCU EXPLOATAREA LUCRARILOR DE ALIMENTARE CU APA SICANALIZARE __ DE CAPACITATE MICA wwecru cumloe pie opr nt ot we siaiilocged derdtoil 3 avaee coat tatiana Pages BEGG Retieal Sern temo ee FES Wino eats sca ae © a Se Oe Peete oe ee adresened, muncitorlar cu snali® eal TESTED AE eacstta locedrnioe em. siimentare “oo & PREFATA Desvottarea armonioasa a tuturor loeutitafilor din fara noastra, trecerea unei senit de comune tao descoteare ure Danistica, impun utilizarea tn numeroase slinetiy a siste- melor de alimestiare cu apa si eanatisare centralfceta Atentin care se ueordd in fara noastria ie oitce Parti si de Stat, problemolor protectiet mediutut incon ator, impiine asioptavea macuriior pontra realizarcapregitrit persouatutul care Iucrensil in acest domeni in rederea axigueatit inet exploatirt vigwuaw a aistemeton de miet eapacitare ca tinicd solujie pentru veducerea cheltuieliior rater, Acinalmente provlemele tehnice care apar in exploa- tarea scatitlor de traiare sf de epurare sint Weosebit te compleze si numat pe bese vinci sistematisiri bine ‘con= cepite si trmind ew strictete cele indicate in Inerare #0 or obiine rozuleate opxime, rchnice si eeonomsce Iucrerca de fend este elgboratd én tumina masturi lor adoptate de conducerea superioard de Partid si de Stat pentose intradicerra tehniti noi, pentru. pregativea personalului si pentru asezarca po daze silntifice a cle Imentelor legate de oxplontaren sistemelor de alimentare ad si canatizare de cepnetiate ried Lucraren de jaja constituie un manual practic pentro specialist sé personalut care Wereasd Sn domeniil con= structillor de alimentave cu apd $l canalizare ie enpacizate Lucraven cuprinde 11 capltate eare trateasi prablemete expluativit sistemelor de alimentare cu. apd si eanalézare de capacitaie mied. Sase capitole se rejeré la sisteme de ‘atimencare ow api, cinei capitole fimul destinate sistemelor de eamalizare de eapacivate mied ks ba ox La te eC) beProblemste care trebuie sotujionate sint de 0 comple. itate deosebita. Pentri: revolvarca lor este nevesard 0 ‘muned asigua si constineioasd, care trebule indeplinita te cadre ew pregdtire corespuncdtoare ‘Sperm ea lucrarea de fala st se inscrie pe linia du~ cerli la indeptinire a politicts Partidutui pl Stotului nostra Gl of ve fide folos muncitorilor si eadrelor eu pregitire Imedie care executa azemenea lucrOrl, avrom SCHEME TEHNOLOGICE $1 PRINCIPE DE FUNCTIONARE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA DE CAPACITATI MICL Gresterea continua a populatiel si a standerdului de viatd, ‘preciim gl dezvoliarea industritlor reclama.canil= {HH de apa din ce tn ce mal sporite, Sotinfaccren contin. Hea #l calisativa a nevollor de aps implics in mod nor thal asigurarea cantitatilor de” apa mecesare, Imounétati- Fea Garacteristiclor el Ja. parameteit calilativl cerutl $i Gisteibuives Ia contwmstort, Totalitates constewcslloe St Instalatillor care {ndeplinese aceste funetit formeaz’sle- empl slimentarlt cu apa a folosingel respective Schema tehnologica a sistemulul de allmeniare cu apa ‘este reproventarea partilor componente ale sistewlil in ordinea succesiunit tor functionals, pentru asigura de~ Bitul ie ‘presianen ceruig de consumater 3 lao caltate indicata de cesta. Jn. situatia coa mal general, un sistem de alimentare ‘cu apa are urmatoarele pir(t componente: 2) Constructille st instalattile de eaptare 2} Sistemele de tratare {lembundedrire) m calisai pel; 53) Sistemul de edwottunes 4) Tamagasinarca; 5) Pomparea: 8) Diseribujta Constructile 31 instalatitie de captare asigura debivul necosar, prin prelevarea (obinerea) apel dlntr-una sau mal fmulte cise (apa de cuprafajt curgateare, Tacur, apa sub- Terand), este evident cd ict © alimentere cu apa pu se poate dispensa de captare, ‘Sistemele de tratare @ apei au drept scop corectarea coracierietislor apel prelevate le sured gi educerea lor Ja alitstea veruts de consumators, Tralares apel apare deck 5Dintutie Poncore § | (Reoroarel earael Fnnogeerore z i Traore a 5 i z a & 3 2 i z i a 1 Fig 12 Sebeina stag oi contort captore 2 hecesaré_numat in situatia =n care tebule adie cores. fii “calitatior ape de SE Nurs “Aductiunite ssigurl trans portul apet"nires obiectele *F Componente ale sistemulal de alimentare si deci nu pot lipsi Sin nie! un sistem de alimen- fare cu aps. ‘Inmagasinarea apet se fa~ ce in'venervoare. tn. scopt fealizarit compensirit, vari = ior de consti, crear Servei de avarie 3 asigurasit rezorvel pentra "combaterea {Reendiilor si ta “consecints, face" parte obligatory din rice sistem de sllimentare cu Spl De aiemenea, Ia stuats 5) amplasdelt lor lao cota supe £ Noara. cistributiet, rezeryoo- ele asigura si présionea’ ce- rt Stapite de pompare a apet apar necesarenumal in ca- pos purlle'de transport 1a distan- a sau Jnalfime, sau” peatra © Halearea presiuinll In veyeaua de distributie. = Refeaua de aistributie eslizeaz transportul apel Ja Gh Hecate “conmumator tn patie FP dect ma ponte lipal din fico schema de alimentare cu sp8, ‘Cea_mat_ simpli schemi " tehnologlea 0 prezinta situa ‘Ga allmentarit dintro sures Ge apa de suprsfats Sau sul ferand ale chee! calitayt natu a ceraare roto, Fig 1, Schema tehaologick a une alinenlii eo apFale 36 SAL in Hamitete admistble cerute de folosinta respec- five, dect nu necositk tratare; atie sursa, «it sf inmagari- area flind situate la © cota superioara distibutiel pre slunca necesara se asigurd gravitajlonal. O astfel de sche poste ft realizats la eaptarca unit fever sau riu de munte Gig) Ta’ cliuatia tn care calltsles ape! din sursa nu este co- respinatitoare cerinjelor #1 necesita tratare, iar sures it Ss inmagazinarea sint situate 1a. cove inferioare, schema fennologica este complex’ (fig. 1,2). Este cazul alimen= ‘arllor cu apd a oragelor din regivnlle de ges ci surse fin spele de suprstata. ‘La alimentarile cu api industriala, pentru economisi- rea apel proaspete captate din sursd, schema tehnologies prevede recuperarea unel parti din apa folosité In spectal In rdcirea agregatelor si dupa ricire si tratare daca este Cieul ~~ reintroducerea el in circuit (ig. 1.2) ‘Din exemplele aratate reslta ca sehiemele tehnologice sale slimentariior cu apa slut diferiie, de la caz la car, ele rebuind sa corespunda necesitatilor gl condifillor lo entra aslgura’finctonarea sistemult 1a pacemetrl capitol 2 ee “SEXPLOATAREA SISTEMELOR DB ALIMENTARE = ‘CU APA DE CAPACITATE MICA 5 21, EXPLOATAREA SURSELOR DE APA 2.1.1. Protectia cantitativa si calitativa a surselor de alimentare cu ap’ S° Odaté ca cregteres cerinelor pentru allmentarea cu apiva contveior populate, industriel sl ageicultary recur ible Ge apd de suprofaya'q subterane disponibile se reduc “sctreptar datonta epaizat lor cantitative qh calitative. Con © gomitent cu reducerea cantitajiion. de. aps disponibile. se SMiresie. si poluases apelor aatorits” cregterti wolumelor 4 Ge ope ulate evacuate tia micqoraril debltelor de alluve |“ otectia.apelor ropresinta activitatea deataquata in fs. vegeren aigurirl condtiior de. dervoltare In ceca ce fee paivepte protecgia cantitativa calitauva a spelor, aces "Tea find Considerate ca resurse lmitaté care trebule pro. | © tejate impotriva epuirani qi degrsdar, ip paralel ca Lon hutaren Toncfiunlior naturale ale apei in cadral schil Drala ecologic, Astel este mecesaré pastrarea anor deoite Tinie pe eursurie de epi, limitares explostarit restr He dolor subterane ete 3 NEeplowinres resurselor de api, care in trecut era nt. mai o problema de cunoaqiere a negimull natural, In pre Tent Gnd a ceescut oumerul folosinjelor (preleviee 4 festisayi), precim 9! al. amonajériion, a devenie 0. Pro Fe Tlema complexa de explostere s unor Hotere de gorpeds p tires apelor. # In wederea' unsi,ckploatiri rationale a ststemelor de Egopodhtire -opcioks pe lings protectia, cantcativi SelRativas so urmiropio: °satisfacerea necesttatior cantisative si calitative a folosinjalon, a diforitelor activitaft wmane; “Si preveninea #1 combaterea imundajitor prin lacurt de acumulare, diguri de protectie, regularizart de abit, ‘aparart de maluri ete: —"combaierea efectelor daundtoare legate de debitele solide Gare pot produce colmatiri, erozitint ete Exploatarea Iueririlor sau sistemelor de gospoditire a apclor este necesar sa se Tealizeze pe baza unor date de bava privind:| = deditele afluente (tn regim modificat de folosinga) in Gijerite secfitint ale sisternulul — caracteristicile de ealitate a apel, i regim modificat ‘tn diferite secftunt ate sistemas — prelevarite de apa si restituirt (evacuate) de aps din cadrid stator —starea lucrdvilor de gospodaire a apetor, volume retinute, in lacurile de acuamulare, debite devivate eve Exploatarea resursclor de apa avind jn vedere protec. fie calltatii apelor se face prin urmérirea calitatil apelor Se Suprafata @l substerane, In scopul cunoagterit efectulul Surselor de impurifieare sl autoepurant. Aceasta, permite usrea masurltor imediate sau in perspectiva pentru pro- tgetia calltaqi apelor, precum si a Veriflearlt eflcientel ma Suoiler Iuate, Gospodiriren calitsti eursurtlor de api trebuie si asi- gure: © necesttafile caliative ale diferttelor activitatt limane; * combaterea efectelor daundtoare datoritd. pO~ Grit epelor: © asigurarea regenerariicalitative — a auto- pura — apetor In explostarea cursurllor de apf avind fn vedere pro- tecfia califahi, spelor se urmareste asigurares condllor de calitate a apelor de suprafata in conformitate cu pre- Vederile STAS 4706-74 in functie de categoria respectiva. ‘Magurile de protectic a calitatfi apelor trebule asttel stabilite, incit calitates ape! din cursurlle de apa sa se Menflag sau s& se imbunatgteasea conform conditilor de Calitate necesare folesintslor in porfiunea respects. 10 eee AS a In acest scop, In exploatarea cursustlor de ap se ur- “mregte: TTimpledicarea patrunderit substantelor potuance in ‘special @ celor care 1 sint biotegraidats a crigurares Gebitelor de ue Ha debitelor minima pentra a realica seurgere salubra (debit de servitute): ‘"asigurarea eapactiafii de autsepurare. In vederes urmirinit calitail apelor si a stabilisit ma surilor necesare, se Lmpune a se efectua wn cit Tal Tie Guros control al calitait atit 1a sursele de inpurificare, Git gl pe cursurlle de aps. Calitatea apelor se urmareste pris deerminarea caracteristielor fisiee, chimice, bolo: flee 4 bacteriologice realizate in snumite puncte gi ca > Snumita frecventa ‘Metodele de laborator, manuale, clasice, necesita un volum important de muncé sl un timp indelungat pentru Objinerea vezultaiclor ceea ce mu permite Iusrea Uno asurl operative. Prin controful automat al calitstii apelor se obtin in mod practic aproape intantaneu Inregistrari grafice salt ‘numerics ale variafiel, in, intervale foarte scurte, ale In ‘icatorilor calltalt apel. ta acest mod este posibil ca Be linga eunossteres in mod continau @ calli apelin cazal unor poluart accidentale, sa se asigure un sistem de alor- mare ficient care ei permith lUsrea nor maul adeo Vate in situatiteritice = temperaturt Glectrice; © DE. ‘nol ete Obiectivele specifice al ‘continua a ealitayi ape sint: ‘aperificares mitmarit tn care indicatorit de catisate se Incadreara in cet prevazufivin standard, la categoria res= ppectiva a riuritor; SMpeabilineg tendingelor de evolupie a ealitit apet; = Derifieata reallatrit tmbundeatins calitay pet, ‘seontate ca turmare aimdsurilor Tuate: Mepeabilinea necestaqilor de suplimentare a debitulul; u dud; « turbiaitajil; © concentratiel in fe ust sistem de supraveghere= eer or it rae ii si 5 ey neers we mntarn on mie EE chee ot rat panne coil a tio 2 ctr (ay aed sie its ieee 25 cur ent pee er cbs en ena & ete see sear Portage i Sei acetates pals Scale es cui ae ets on wil tay ah fide pd aes Spe a ooo SS ASC want a pe yp oe src eee ak seas pra a a faeries ce Sia eet Guess gia eran rat Eefecmate Shc ieee ca we SES Ooh Oc caer SES ie ee are mack a Sitar chee are SRLS hat ee aoe ae eens ied a abet ago ae aie harirea ae tna “a a ine Eas cea a Seance Sate Scat niare la 20.000 a Es te oo tn ve te ups ve ce de ed a , Precum Mona (perimetrul de restrctic cuprinde teritortul care Suprafe(clor de toren. respective. Ia cadrul acestor 20% al oiror perimetru se mareneaz’ cu borne sau cu alte Semne vizioile, amplacarea oriearor constructil se face nue mai cu avigul organelor sanitare. Este oprita folosivea ce Ingragdminte sau pesticide ia cotul cf terenul este folosit pentru ageleultara ‘Peotectia apelor sublerane este necesar a fi asigurati fi in afara acector zone, impurificares se poste produce Sila distanfe marl de captare, cauzele find multiple, iar Drocesele de autoepurare s apelor subterane efiind incl Buficient de bine cunoseute Este rafional ca organul de exploatare sl ceptarli sa ‘urmiveaccd perlodic stares sanitara a intregulst basin de iimentare s stratulul avifer captat 2.1.2. Captiri de api subterand Darea in exploatare a captarilor de api subterand im- ick urmatoarele operat: i Mperificarea Modultl de instituire @ zonelor de pro- tecfie sanitard: = lGbtinerea autortzatiet de la organele de gospoddrive aapaters Pe perificarea dspositivelor de masurare a debitetor, nivelelor, precum st cele de luare a’ prabelor penta ana: liza eatieagt apets, ‘MSpalewea $k dezinfectaren captarst (daca furnizeasa ‘apa potabila) cu doze de clor de 20-30 mgit timp de 24; e obfinerea autorisafiet sanitare Expleatarea rafionala 4 captiriior de api. subterand cuprinde anpimb) misurl care asigura objineres ‘cantata of calftagit de api necesara conform prevederlior projeetulul, concomitent cu protectia ealitativa sf. canti- Tativa a resursel in vedevea mentinerit unul eehifibya tn- atre deital captat sk postbliaton de refacere in timp wit STexervelor de ape subverane. Txplostares capttilor de apa sublerand prezines dic cults datontd poblemslor dittle dicate Ge faptal cl Shcle clemente de consiructie i instasie i ce™ mat ‘save pore sin sngropate in pamint. din care aoele neve Trubibe Grmarines comportdei se face indicece a Tel Se" procedeara yt ln” Urmarives paremetilor stetelor Souler Principals slemente care se urmrese In exploaaren captarionrubterane sim: a rabiirea grafeulut de varifie a debitelor necevare i glaplaren fa pont fecare perteadl de funclonoe eo eNrmirireg nivelurilor apel la srs’ — nivel nic trodinamte ft nietal hrontate tn ara sonet de dopre= Suit Serilomen debislon sf w S\Srillcarea detiicior se face spinal Ta captive unde na nin invaiate dapositins specinte tn pial et {ie functionare, tar apo tuna. La Captive wide exis lagnotive de dsr itrte be fae tte I oot Pentel etomate de cone iwepstrorea valor a= teow se fase tm mend conten —" veriftcarea alta epeion prim anaize fisico-ehi- mice (omperaeurts gust, mires, marert organotypic Tard des) A onaite bacteiotogice (coltmetie a gertuon) Te jace in interoate care se reuilese fn funete de nam Fat popntates severe, rtm carat deseroi oontrelor cw popttatia sub 20.000 iocttort,interoatet fare ve fac onatcnte este Be hand 44 Noierea mentineit nl eclior isce debit cap tat el Ponliitle de velacere-a reserveler de apd sab ferata’'ee recomands ca, cabitee capeate sf He tt mal Siitoripe gl continue, cehinibirlie Sragte aie vitesse ‘llsenta pel spre copeare fe pein fovgaren stats ace ‘itr peste fimth precum si optirea: enchontrd captart Do conc fo isa i explosnre (Snutare, Inne Dare ete) et datoith reducer copactat fie etn t= ‘réutatirea calitatil apei captate. or a 4 Hi _ plano en mene 2.1.8. Captiri orizontale (drenuri gi galery Punerea in functiune a captisiion orizontale implicit <-- efectuarea tuturor operatiilor prellminare, comune ‘cap tinilor de apa subterane referitoare la Institulrea. perime= trelor de protectie sanltars, derinfectare, obtinerea auton Fizatlilor ete ‘Daren in explostare propriu-zisd const in racordares arenului sau‘ galerie! la celelaite obiecte ale sistemulul Ge alimentare cu apa Tespectiv a Instalajullor hidraulice in pupal colector. fp cazul in care de la data receptiei ping 1a punerea in functiune a trecut o perioad de timp mal mare de 12 hunt, este necesar a se Verifica din now caracteristi- Gile Nidraultee ale capiirlt, deoarece este posibil cath Scest interval sa varieze nivelul apei in stat sau si se fi produs innisipari care s&modifice debltul 91 calltates Spel captate, Verificarea se face prin porairea progrest 2'pompelor din stalia de pompare asife) inclt savse ajung Jajebitul de regim — prevazut a H obtinut — dupa oirea 24h. Se considera cd ove ajuns la situatia de regim, atunct find nivelul apelin dren (masurat la camine) s1 tn putul folector sau th strat (macurat in forejele de observatie) Yatised sub lcm Ia dus sititt fScute la intervale de Ja'h. Be lingé veriticaren debitulul, nivelelor si respec- ‘iva gradulut de umpiece a tuburilor, dupa intearea tn Fegim a captirll, este necesar a se verifica prin analize, confinutul de nisip. Dupa 48. de fnctionare la debitele Ge regim, in prom Tyaea din puful colector au trebule SH se gaseases nisip. In cazul in care apa contine ‘nlsip fete necerar a se lua probe din fiecare eamain pentru d ferminarea porifunit Unde este antrenat nisipal st Tale orgea enuna care produce antrenares Exploatarea captarilor orizontale cuprinde efectuarea urmitoarelor operatit: weGinmarivea respectarié, sonelor de protectie sanitara (in casut capttrilor pontrie apd potabila); deaswpracap- ritor tint Intersise culturile care fotosese ingragtiminte, Precum sl plantele qau arboril ale ciror radacint patrund dine fs pmint Mnjunda captarea, conducind Ta ied- Seren debut: 8we 1492-245. spre aval; © s¢ scoate din clireuit galeria; tise tnstaleast tilajele de ridicare a depuneritor tact nine (macarale cu galeyi sau quiovidanjoare); apol se cu- ia perefit pt cumeta cut ajutorut lopeflon de Lamm, Tazuri Imetalice, perii, tar dapunerite sint Inedreate tn atlaft pi transportate ctu edructoare speciale pind 1a. cdminul din aval, unde sine fidtcate ta suprafasa fi evacuate. In cazul captirilor de apd potabilé, este necesar forel fierasteaulus “La aducfiunile din euburi de beton PREMO. Averiile mai dese se datoresc elimingrii garniturll prin refulare Suu aspirafie din cauzele ardiate mal inalnte — sau prin ungerea apel prin locuri de dimensiuni reduse (giurt ne- atrunce im perefit tubulul ca urmare a unul defect de Fnbricafie, lovire etc). Se tale tubul (cu dalta prin clock hire repetata sucsesiva), se nlocuieste cu o bucstd now Sat ct © piess de ote), Imbinarea capetelor drepte ale ta- ulus se face cu mangon special din ojel bine protejat la exterior. Este foarte importanta urmfrirea stent gi functi area corecta fn primi! ani de exploatare, cind ql con Gucta inca nu sia gasit o pozijie de echilibra de durata, far personalul Ue explostare nu conoagle modul real de comportare al acestels, Ulterior explastarea devine ceva ‘mai simpla, eu Sueprize mal miei. Dacé se apreciazd (func fle de calitatea apel trensportate) periodic se poate re urge Is splarea conductel (st eventual» dezinfectarea, daca. procese microbiologice dezvoltate pe conducta con: ‘Sue la deteriorarea callsayh apa). ‘in cazul canalelor deschise, repararea se poste face mai ugar, deoarece depistares se poste face mai repede, {ar accesu la locul respectiv este mal simplu 2 de Probleme doasebite se pun tnsi in perionda de Samad, sind canaiul poate fl obturat in principal i dows moduri (OS Bet sonete ee oltece reuse, zaiul din opt © eramele cu viteze reduse, zatut din ap se poate aglomera forma dopuri cave ingheayi: 1 blocveasa Come Piet secitunca provocind inundasit tn concle vecine (prin Eebordarea api amonte), qt oprired pel ‘to benshean ‘prin inglobarea' de supada tpulberaté care div eatca femperaturtt wazute a apet nit se. poate discos, plating {napa pina cind se concentreasi dsventnd tn Sof; mobll Gu vitead reduct de deplarare care tarayt blocheaad com let secjitnea. Remedteroa acesor deficionje ents grow Ee facut, ‘0° micurs mai eficients este acoporirea provizoric ca panourl de lenin in zomele mal solicitate yi protejares eu Dancuri sau perdele contra sipexit spullerste 'Se poate spine cao execaile ingrijed a prevedertlor unit proieet intocmit este garantia nel Sanctions a [pire q indelungate 8 sductisnilor. 23. EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR ‘St INSTALATILO® PENTRU IMBUNATATIREA CALITATIL APET acPtieloaleleprableme care revin servicio do expo ‘alconstructior si instalation pentru imbunaitivea alist" apeh a refera In aspecte tehnice sf economies rmirind 88 se blind calitatea.ceruta de constimator! Ta acon minim de functions a stlaiion Aceste Dro= 'l) Observatiite permanente asupra calitafii apet natu- role ph a cele! rectitate dup diferise trepte. de. tratare, pe. baza analizelor jlcice, chimice 9 bacioriotogice eee. Fate de laboratocrete state, ‘2, Mentinerea in siare de Duna funcpionare a tuturor construcfilor, instalafior st vuilajetor, prin control st Inerinere prewenteg, curdicen cxpunerion,sfocfuarea la timp a eparapitor, 9) Aviguraren Tnctiondrit instlapilor ta regimul Tor optim, tm raport ct vartaille eat apel la surat trans amlteréa de la surta de apa voritlel brute a unor ca bet LeU 3acteristct catttative din timp permite adoptarea regimii- Eudes fimopionare al seafci la notte condiit, cu asigurarea ‘calftgpt eerute pentru apa tratatd '9) Luarea masurilor pentru igiena si protectia muncit personals de exploatare #1 urmarirea Fespectarit aces torg Ide ezeuniu preventvea tocar cu lor, hidrgen '3) Pregdtirea construcillor sl tnstalajllor de tratare pentru funcfionarea in timput tern 2.3.1. Deznisipatoare Punerea in functiune a deznisipatoarelor nu comport ‘operatil speciale cl ‘numal uncle verificirt zeferizoare Is: debital qf viteza de curgere, orizontalitales deversoare- for, funcfionarea sl eticienta instalafilor sau utilajelor de evicuare’# nisipull ete ‘Sat1. Exploatares’ deenisipatoaretor. In _explostarea deznisipaioarelor se efectucari si se urindreste in prin- ‘pale 3) 6, se reatizese sncarearea niforma a bazinetor (compartimentelor), precum st respectarea vitecet de csr (ores care ni trebiiie s0 fic sub O45 t/a, astel ca nisi Gepus st ni alba continut mare de substente organice, dar ‘nial sd mw depigeqsot 0,90 mia deoarcce tn aoest caz se dntreneact nistput in decentaare ‘SH"Beacuarea depunertior din dsontsipatoarete orizon- tale se Jace manual, mecanie sf hldvauite, tm mod ineer- ‘text sau conti ‘© Curstiren” manuals specitics deenisipatoarelor a debite mici (sub 50 Ws) se face la intervale de 6-10 zile prin scosterea din functiune a “compartimentuul, Sint Floste unelte terasiere: lopeti, cazmate ete, dupa care Uneor! se spela cu un jet de pa. Intervelul la care se face curstirca se stabiléste in functle de caracteristiclle pei ji cantitates de nisip retinuta: @ instalatile ‘mecanice ‘Ge evacuare a nisipulut se folovese la instatagit eu debit mijloclu sf mare §l pot fl cu Tunetionare continua sau intermitenta (In 45-90. b), ca do exemplu pompe pentru nsip, hidroclevetoare seu ‘ele~ “6 vvatoare paoumatice, acestea pot #1 tn pozite thea sau mo= bila care pot ii deplasste im lungul camerelor de dezni— Spare: “© ‘sistemul de curdtire hidraulic Toloseste In. general tuburi de sifonare (tip Sokolov), cave se deschid cenca- ‘tent sau pe ring “Trebule urmarit ca nlvelul apel in camera deznisipa- torulU sf fe cel putin 0,70 m deasupra mivelului axl conductel de evacuare, Un alt sisiem de curgtire hidral- fie, care necesita insa un consum mare de aps Ja spalace, fesie cel Gu pict (palete) Dufour, dispuse deasupra une Figole pe fandul basinal Deznisipatoarele verticale sint prevazute de obleel cu conducte de golire 1a partes inferioara prin care se face evacuarea dopuneriior 1a Intervale de 1-2 ‘alle '3) Curdjivea de frunce # corpurt plutitoare 2.3.2. Decantoare 252.1. Punerea in functiune a decantoarelor. La da- rea in exploatare a decantoarclor se efectueaza urmstoa- Fele operate "e Derificavea distributist uniforme a debiteior ta toate decantoarele yi compartimentele, grecim si @ orisontalt= tajit_deversoareior (lama metaiiea reglabita); viteza de curgere, precum st modul de distribuple a vitezelor care Se pot verifica ew ajutorut unor trasort, flotort etc @ ve Tiftearea ji stalonarea instalafilior de tusurare a 2ebite- Tors © stabilirea eficientel decantirti care treble sd co rerpunad eu cea previeuts in proect; apa decantaré ‘uu frebule st depigeasea 100 mgit dact urmeasa a merge 1a Filtre tonte si 30 mojt dacd merge ta flere rapitey ® ve= Mificarea etansettifit ewvelor 23.2. Explostaren decantoarclor, Problemele explos- turf decantosrelor difera in funcfie de tp ql forma, ined majoriigtea operation sint comune sau asemandtosre ‘La decehtoarele.orivont rispindite este npcesar a se efectua urmAtoarele operat TH) ‘Menjinered in bund stare a stavilelor 3 tanelor de aitmisie st evacuare, 62) Confivotud deditulut care se face din ord tn ord 3) Controlul efictentet decantar care se fase. prin analize de laborator amupra ape brute $1 decantate 2) Curativea gratarelar 9 evacuarea eventualiion plu- tor. 'D) Masurarea indtyimit depuneritor se face siinle cu ojutorud unet vonde sau cu ajutorul unor iscurt ampla- Sate la diferite adincimt, procum si prin probe de apd Gare se lau automat de la diferite nivele si se analizeard Songimueul Lr. 18) Curajirea pertodica a deptmeritor de pe fundut de- ccantoarelor, una din cele mai importante operat; se efec- Sleaza: cind media depunerilor depigeste nivelut indicat fn prolect, sau depagoste 1/4 din ingifimea apel din de- cantor, cind 1a suprataja spel se observa bule de gar ceca fe Indica inceperea fermentaril ‘namolulul. La tempera: furl peste 15°C namolul inoareat cu subsianfe organice ge descompune si da apel un gust i miros neplscut. Pon tru a prevent aparitia acestor fenomene neplacute, ‘pe nga o extragere mal freavents a namotulul ecte necesar ace adopta clorsrea prealabla, tatarea cu caroune activ Sac alte. solutii Curitiresdecantosrelor se paste face intermitent la debite mict si in mod continuu' Ta decan= foare pentru debitele mijloci ‘Curifizea intermitenti efectuata manual comport ur- ‘matoarele operagil: fe te scoate din functiune compartimentul (la 2—6 wtp- tamini); © se goleste pind ta nivelul depuneriior; © se ‘agita cu lopefi de lemn; © se goleste complet; « se curdja Gu lopefile; * ve spaia porett cu jet Ge apa Curd{irea intermltenta se poate:face st prin deschide- le de spalare cu golire directa sau pompare. ‘La cordpirea intermitents, ceasta te face Ja interval de maximum o lund @ jumatate, chiar daca depunerile nu au lajuns la nivelul maxim, pehtea a impiedics petti- Curatirea continua se face prin Tisarea intredeschisi ‘a vanei de golite, decantoarele Bind previgute si cu dis Doritive de stringere a depunerilor (pod raclor) eu lama Ficultoare, care se deplasears In sens invers migeiri spel 48 en xt 0 viteri mick, care si nu deranjeze procesut de sedi- ) mentere. ‘Curitinea se face si cu ajutorul unor pompe elicotdale de namnol, care se deplaseaza In mod continuu de-a longul ecantorulul. Namolul din decantor este evacuat in eu — ind exist Condifit pentru aceasta, pe paturl de uscare, for tn Instalafit de deshidratere sat bnear| sl de ecupe: Fare a coagulantulul — clad resulta ca eficlent. 4) Curatirea vegetayiel jormate eventual in timput funcfiondsit, precum sf Indepirtaren apumel sla Pluie tori, mn ') Urmirivea realizérit net distributit uniforme st.) impiedicarea de formare de curenji preferentialt datorisa ~ Dlacdris nar defiectoare, a unor donivolant a dever= soare etc. In timpul iernil, tomperaturile seazute micgoreazs efi- cienfa decantoarelor. Uneort 1a unele tpurt de decantoa- te, la care este posibil, in vederea protejérit de variate faust de temperatura se formeasi un strat de gheatt de S040 cm deasupra nivellad normal de” Zunctionare Pentra Site sisteme se sparge ghesta {1 jurul perevior Secantorulal. uneor! eu podul raclor cees ce nia este Indi= eat saul se impledios formaren ghetii prin barbotare sata Jet de abur fa zona unde circuit Brafele de sustinere a Tatmelor razuitoare, Decantoarele radiale comport aceleayi operatii de explontare. Evactarea depunerilor din camera. central — ‘face periodle prin deschiderea vanel de golire @ cana Tatut de’némol, far eolectarea se face mecanizat, In mod continun, cu ajutorul bumelor razultoare tieate de Un pod faclor care se invirteste cu 3-4 rot/h, ow o witens de ‘crea 2 cm/s. La decantoarele radiale, in generel evacuarea nimo- | tuluf se face prin eddere Libera sau prin pampe elicoidale — ‘sau cu ejector dnd terenul nu asigura dferensa de nivel necesarh ‘Datorits tendinjei de a se intirt depunerile de | ‘amol, im camera conic a decantorulus vertical este ne! ‘cesar ca twacuarea namolulti si se daca la intervale dese, Decantoarele suspensionale filnd se tipurl diferite ca sistem constructiv $1 mod de funetlonare opera(iile de ex a aplastare sint specifice fieciruia, fiind necesar a fi preva ‘ite instructiunt speciale in regulamentele de, exploatare. fh general Insd indiferent de forma 3 tpl decantorului ote necesar ca Vitezs ascensionald @ apel a fie mal mick Gecit viteza de cidere a flocoanelor de suspensil. De axe menea grosimes stratului de apa de protectie —- limpede SMirebule 24 fie de mininvum 1,60 tm. Se urmireyte co Viera de lesire @ apel pe deversor sa fie uniforma si cu prined intre 8 si 10 m/hom. _/,_ 2323, Tntretinerea decantoarelor. Inspectarea preven ‘ava se exccut ziinie de clitre maistrul de schimb, urma- [ rindu-se verificarea funcfionarit tuturor instalatiilor (ta- | bile, vane, poduri racloare etc) si a partilor constructive \ nals a etangeitait pein controlul terenuiat fm jurul de- ‘Reviria preventivs se face ental inainten perioadei de inghe| si se urméreste: © detectarea pierderitor de apd la vane si'stdvilare; ® starea conductelor de legdiurd; # sta Tea constructiet bazinelor (perefi, tenculett); © starea cllt Ge rulare, a rolelor si a podubut ractor tn ansamblu, efec- tuinduese remedierile necesare. eparatille curente se efectuenz Ia intervale de ¢ ant si constau in principal din: * refacerea tencuielitor #8 ‘stongarilor: © repararea fisurilor: © reparorea saw intocui- req vanclor #1 stavilarclor, a instalagislor mecanice st elec- rice ta podurile ractoare; © vopsirea pieselor metalice ete. 2 Instalatii de tratare cu coagulant a instalafiilor de tratare cu coagulant 2.9.21. Punerea in funetiune, Operatille nocesare pu- nerit tn fonetiune a instalatillor de coagulant, sint urmii~ toarelet WY Seabitirea preliminardé a dazet de coagulant tn fune- He de oaracteristictle fiico-chimice ale apel brute (turbi- ‘itate, Temperatura, pH etc.) sf cog fizata in project care ‘poate varia tntre 10-40 ma/t in condifit obignuite $f 50— {50 mgit tm perioada vuicurilor. ta timpul punerit te func une, faberstorul va stabil doca optimd dies dora ri- 4a ima la care se reslizea2d eficienja maximé, respectiv Indicatoril prevazuli in proieet. 2) Dozarea coagulantulus brut pentre objinerea sotu- Het" tomeentrate, respectio a cantitift de coagulant pen fru o preparare. In cazul sulfatulut de aluminis se intro Guce Coagulantal brut in cuva de dizolvare in eanttayt eterminate, astfel inett prin amestecece eu apa din cuva Sf se obfing o solutie cu 9 concentrajie de 20-~30%/, culfat Ge aluminiu, Cunascindurse provental de coagulant pur, reutatea volumetrica st volumtl de spe din cava de di= Zolvare se determina #1 se afizeasd. cantitarea de coagi- lant necesard pentru flccare dose, stabitindu.-se i Himpl yecesar poniru dizolvarea unel sarfe 3) Se stabileste variatia dozelor de coagulant in func- fie de turbiditate, temperatura, pH ete, eventual seabi- indusse factorit de corecpte '4) Calibrarca pt etalonarea ducelor sau a pompetor do- satoare pentru reglarea debitelor solutiel de coagulant. 23.3.2, Explotarea instalatillor de tratare cu cong Jant. In. exploatarea instala{illor de tratare. cu congulant ‘90 urmirese In principal urmitoarele operat 1) Prepararea eolutiet de congulant; esta necosar a se face in dou bateril complete de preparare si dozare esre functioneaza alternativ. Tn depocitul de coagulant este necesar a fl o rezervé de 90 sile de functionare calculats Ia o doza mecie, Dupa Incdrearee cuvel de dizolvare si umplere cu apé filtrata, se indfed a se face o agitare cu aer comprimat pentru lerabi_procesul de dizolvsre care continua pind clnd nu fal rAmin bulgiri, Se recomands o temperatura de 15— 20°C. Dupa golires euvel de dizolvare se face cursjirea epunerilor rezultate din impuritajile confinute de coa~ Gulent cu o lopata de lemn, dup care se spald. Pentra Smogenizarea olutiel In bazinul de dlluare se agiti cu ‘Ser comprimat st) amestecstoare de lem. Dupiatinge- rea concentratiel stabilite In general de 5¥/, barbotarea fu ar se fhce intermitent 25 min la flecare ora. Depu nerile evacuate vor fl neubellzate tnainte de indeparta- ea din statie = peters meter at nets a2) Punctionarea basinelor de amestec cu sicane sau cu fagitare trebule s0 asigure a viterd cuprinsd intre 0,0 98 Of10'm/s, deoarece ‘viteze mat mict de 010 mjs conduc ix Sedimentare ty bazinul de amestea, far viteze mai mari de 0,800,80 m/s tmpledica flocoancte. 2a se dezvotte. Este necesar’a se urmari Zactorit prineipalt are influenfeaza Coagularea,intensitatea agitéril, Umpul de reten{le. i bbazinele de reactie poate fi de 1030 fin gi temperatura Apel, sedderea ef necesitind cregterea dozelor, 3) Corstareaimperjectlunitor coagularit se poate face prin marirea dozei de coagulant care se determind in ta Borator prin metoda Jar-test sau prin metode automate ‘etoda Sgr-test conta din introducerea inte-o. bateric prevazuta cu gase agitatoure cu palete pe axul vertical cu furajie variabila Intre 20.41 500 rot/min antrenate siroule fan de un electromotor comun cu volume egale de apa Druta gl volume crescinde de coagulent. Proba ineepe prin 8 pune in functiune agitatoarele, prima turetie la eace 20 Jnceared find de 300 rot/min, tmp cuprins intre 30. ¢t 2 min, dupa care se snicyoreaza ‘turaia la 30 rot/min $i Se continua ogitarea la cuirata. prevaeuti pentru cazvl nstalatiel exisiente, Dupd scsea oe las in repaus 13— 60 min pentru sedimentare, facindu-se in acest Umnp Ob- Servatil Visusle pentru a se Stabill care este prim pata, In ordinea dozelor crescinde, In care a avut loc 0 agloe rmorare a cuspenciilor fin dispersate fn flocoane reletiv rari care putese intr-o masa de apa limpede #1 care Ia Gecantare dau un volum minim de sediment. Daca let luna dia prebe ‘nu prezinta earacteristicl convenabile, se felau experimentirile cu o alté gama de doze de coagee Tant De asemenea se fae incereatt 1 cu alte traf st timpl de agitare. in afara de variajia dozelor, timpilor si intensitat de agitare, pentru corectarea imperfectiunilor cosgular Adauga reactivi neutrallzan{i pentru corectarea pH-ull (Ge exemplu solutie de lapte de var) sau alfi adjuvanti a silice activa, policrilamida ete, sau se incearea alii coagulant sau un amestec ce diferi! coagulant 2.3.3.3, Intretineren constructillor si insiala(itlor de congulare. Inspectia preventivk se efectuessk permanent 50 de citce matstral de schimb care: # verifiea imbinarile {e conductete de plumb su materat plastte: verifict laren sanelor gia plesclor spariale; © verified starea cp fuselitor anticorosive (antiacide), preeum st a rezernoare: Ior'de coagulanfi:'* ss va verijita sarec de funchionare 1 uitlajetor fotosite, TRevisla prevent ze face de obiea! ininte de periomda do fnghet verficinducse de cétne maistrul principal ime Dread cu maistrulde schimb: © starea constructilor i Mistlaiior:'* efectuindu-se remedierele necesure ‘Separate curente se fac 1a sktarvale de 4 aa ia par~ teaide clad #1 construct sl anual la instal Masur speciale de protectic x munclt Ia exploatares instalation de. coagulant. I lucrid cu coagulant este Recesat a ze Tus tasurt speciale de precautie ia transport A mpanipulare deoarece ‘ajortatea subatantelor chimice Lutte presinta"poricol pentru cinstates ‘munetorion Golreguia general fle ca transportul substanfelor se fooe fm vrac, sacl sau preumetie, ele nu teebute ef ttre in contect ou supratata piel lucratorl trebule sa dle exhi~ pall eu stmusl,elomesaldpete, sortar! de cauclucr umeri Hi ocheleri de protectie De exempls, clorura ferict tse ule manipulath cu precaufie pentru's prevent atingerea Piel sau ochilor care prevoucd arsuri soda eaustled (ate Eroxidul de rodtu) trebute mantpulats jumal-ca msnusl St sorturt de cauchvc, deoareor produce arsust graves in Gaz de atingere accidentals este necesar a se face spall fort eu canta! mart de apa. Acidul sulfuste se foloveste hhumat prin tusarea Tut fe apa, in caz contsar din cauze ildurit mart ce ee deya{é la contact cu ape oceasta se {evapora $i acidul este improseat 91 provoscl ersuri grave i2"atlngerea compulul, fn caz de ‘acclaent, se sterge mal Intt pielea eu 0 cirp 41 spot se spala ci un curent de spa. orld se verifictrusele de prim ajutor gi instruc- tajul oamgailor pyatru folosirea reaction. ‘ia folosirea ehorulut se va utiliza masea de protecte Persoanele srsine a acces numal insoite si Iuind rmasuri de protect. . on bejerifiearea.orisontalitayi de iseribujiet-debitulut 1a di- Jerite cuve, esalonindurse mirele si celelalte aparate de fuigurare a debitelor; © spdlarea suprafefet perefilor #8 a plicilor drenante dupa care se stropese cir sotupie de elo urd de var; © introducerea nisipulut sortat gt spatat veri= ficindu-se daca a fost respectata compozitia granulome- {vied stabiltta; pol se strepeste ¢t suprafara mistpulul cu Clorurd de var 0,50 ko/m's « umpleren filtmulus de for ft sus ex opa fitrata pind ajunge ta 1019 om deasupra ni- elutut nisipulut, apot se da drumul la apd pe ta: partea fuperioard pind ia nivelul normal de exploatare; © pune tea tn funcfiune propriu-sist se face dupa trecerea apel ‘bruce tim de 1-3 sile in care timp se formeash mom= Brana Biologied, dupa care se verifice calitatea apet st dact corespunde, se Solita avteul organelor sanitare, fn dceastd ertonda se efectueaza si probele tehnotogice care au ct Seep verificarea princtpalilor paremetrl de. funcfionare: devitul fiecaret cave, efictenta filerdri, durata tntre dout fcurajirt(curba de cotmatare) otc. Exploatarca propriu-zici a filtrelor lente cuprinde uw ‘miatoarele opera{it principale: 1) Verifiearea dabivelor. 2) Masurarea plerderilor de sarcina la trecerea. prin filsra la intervale de 4h eu aparate saw prin tnregistrae Fea nivelulut apet deasupra. stratulti de misip, '3) Verificarea efictonfer de jitrare prin analize de la- orator. “2) Curdfirea stratulut filtrant este necesar a se face ind: viteza apei prin poril membrane! ‘blologica este aya Ge mare inclt se rup parfi din aoeasta membrana care Inedreate cu bacterii les impreund cu apa fltrata — deci SMnecorespunastor, plerderea de sarcina (nivelul spel) a ‘juns Ta 0,50--1,00' m sow debitul Sltrat a ajuns Ia. 500 Ta fitrele cu nivel constant, precum si dupa trecerea unet 52 Betloade de timp de maximum 60 xe de Is euratien pre- Curtfirea fltrelor tente constd in indepértarea stratt- tui de nisip in grosime de 2-3 cm — membrana biolo- fled care se fece In modul urmétor: se sconte Sltrul din functiune si se goleste apa pint la 10-19 cm sub nivelul aisipulul, dupa core de indeparteasa manual oa ajutorsl opejiior, muneitorit find echipags cu clzme sl salopete Getinfectate. Apot se Issa #8\ce aetiseasct flteul 2-9 ale dupa care se stropeste cu clorurd de var (0,50 kg/m) sau Inipermanganat de potasia, dupa care ve umple din nou de Jot in sus pind Ja 10-15 om deasupra nivelulat nisipulti ‘Hise last in repaus timp de 25 h pentru dezinfectare ‘poi se dd drumul din now le apa ‘fiiteata de jos in sus fm seopul evacuarit clorurt de var, dupa care se smeared feu apa bruta pina In 0.40 m deaeupra tisipulll gi 20 lass S8 functioneze astfel timp de 2 aile pina la formarea membrane! blologice, apa evacuindu-se { canal. Apal se Fidiea apa ls nivelul normal de functionare (1,00—1,00 r) Geasupra nisipults, se fac anslizele si ae da din now in Functiune cind apa corespunde calltativ. 5) Inlocuirea misipulul atunci cind grosimen stratulut 9 ajuns la 0,60 m de la 101,25 eit @ fost inifial, prin Sciderea lui, spalarea gi amestscarea cu nisip now, veel ficindu-se respectarea compocitiel granulometrice. Aceasta Gparstla se face de objec! 1a intervale de 1-2 ami ') Spargeres ghefit im jurul pereftlor sm kimprul fernts b Intretinerea flltrelor lente comports urmitoarele: Inspectia i revisia preventivas co fac odath cx curi- firea gf constau din verificares grosimil stratulul Ge nl- Sip, verificarea etanseltafl stivilarelor si vanelor, veriti- caren aparatelor de masuré #1 control, precum i veri area etangeitiji cuvelor prin detectarea unor eventuale fisuni 1a pereti ‘Reparaqilie curente se fac Ia intervale de 4 ani si con- stau din indepirtarea nisipulut st stratulul de pletris, de susfinere, cprifires cu peril si spilares perejilor gi plé~ Cllor porgase, repararea “isurilor #1 tencuielilor, precum $1 44 clminelor, jgheaburllor sl conductelor. 25.4.2, Filtre rapide (cu nivel liber) 53Panerea in functiane « filtrelor rapide consti din ure wuatoarele 1) Verficarea apectrit la nivel a pltcilor eu, crepine ‘mn care scop se nile cu opt pind tats crn deasipra Stesora, werficindne athe oconatisen 3) Probarea permesbiiti erepineton prin wrplere ct api pint peste 1°72 om deaeupra'tor, opal se Ga drumat iPaer conprimat gi se repent prin’ txpurubore so de= Furubare”uniormilatee eienoutilt aeata 3) Cariferen sparen 4 detnfectaren cuvet ftraat dupa care te introduce nip sitet aorta td compo” Sit gromulomstiotpretdsuia ise sropeyee ou eri ae ode S)Umpleres ferulus de fos in_sus eu opi fier int ta nioead jpheaburior dup Gare se desehite edie Ei epet orate SV Verifearea etmpeitatit cuvetor, orizontntitaten de veraoarsior #6 joheaburtor de spl, functiomeree Va- neler pclapestion, precum i attribufen kmiforma feta) a aebleior 1) Regliren instlatitor de debit sa nivel constant dupa fpat itr, prec. si 0 dsporitiveior de pe ete de sarang iy Bjectuarea. prodelor cehnologce cu care ootsie se stabiiegte efcient2 fitrabut cobs fietret cue, varia: fia plenderitor de presune (curbste de eolmacore)pierde- FST secina Tike traseree rin ft, ineeromate pune de fncionrs nie Sou Spi, scum fm is spalare optim (ebe gor, ap timp, inolere eo) xplataren treat rapide const dint 1) Urmarirea ent apel firate, precim si a opat care int tn fttee care ou trebute oh SBE meal mute Se 200" malt Buepenct 3) Werlfearea din ors fn ord a debitelor ta. conducte te pd fttroed Sota aparatal te! debit content 3} Venifcarea piordeton de sarcind ta fiecere 4 ore, precum sia oitesdior de Herre ') Venfieea gf relares nlbeidut opel tn fru oxt~ et 8 waripia makings ie de 3 en 5) Sputorea fitrtor ve face ein 54 4 anulizele indica schimbsre @ caracteristicilor fizi- | co-chimice 4i bacteriologice; 2 ‘* pierderea de sarcina ‘a ajuns 1a 1,60—2,00 m sau ‘a depasit pe cea prevazuta In proiect; debitul seade (la filtre fra debit constant sub 400/); eonpatts Heeut mat moult Ge 72h de la cursiiren prece- In mod obignuit operatia de efectuare a spatarit ju- (4 treior ropide cuprinde: * inchiderea conductet de aps fil- Ut trata 1 de admisie a apel decantate; © golirea filtrului pin§ 1a cirea 10 cm sub nivelul rigolelor, examinindu-se daca se observa crdpaturi sau pilmi la suprafafa nisipy- lui; # apol se deschide wana de cer comprimat: © timp de 2—3 min se spalé cu aer dupa care se permite si at ‘cesul apei de spalare functionind sstfel simultan apa cv ¢| aerul timp de §—10 min, iar apoi numai cu apa timp de 2 5 min. Puneres din now in funcjlune a filtralui se face prin introducerea apel decsmtate, apa filtraté filnd eva- cust la canal timp de citeva ore pind corespunde cali tatit, Tn timpul spaldrit filtrulul este meceser si 3¢_t mareasci ca infolerea nisipului si nu depageasca 44—50%/4 fatd de inéltimea stratuhii de nisip; infolerea optima se Fecomanda a fi de 40%/, De asemenea, este necesar a 32 efectua observares, vizualé a suprafejel nisipului; daca Sau produs ,pilnii acestea indie in general locul unde ‘crepinele sin’ deteriorate, Tn locul unde spar erupt ca (| Ja bn vulean inseamna cd fie crepina a fost smulsé, fie ] ie car ‘apa, se scoate ‘nisipul din zona Fespectiva i se repard sau se inioculeste crepina defecta. py Verificares tpiressor te masurd 3 control gt fun: Hionarit filtretor. 7 7) Optimizarea functionarit fittrelor prin stabitires el} clurilor de functionare tire dowd. spalart, a intensitait. tor'si duratet de spatare pentru a se objing eftcenfa ma ‘Fima respectio o eantiate elt mai mare de apa decal tate corespunziitoare la un consum minim de energie, Intretinerea fitrelor rapide: ~ Inspectia. pYeventiva se face Tuner de cftre matstrul principal #1 cel de schimb sf consta din masurarea gro- | 35 teaslimil stratului de nisip, veriticerea atavilerelor, vanelor, ‘aparatelor de masura gf control, a compresorulul $1 pom= lor, peecumm st delectarea eventualelor fisuri In pereli ‘istalayille mal micl onaliza granulometrica a nisipus Tol pentru a se determina pletderea unor anurnite gra~ hule eare face ca nisipul sinu mal corespunda cu pre~ Yederlle prolectulul, se face la interVale de tet unt Neviela preventiva const dia goliea Gltulul de epi, completarea cu nisip sortat, curdjicea peretilor #iltrulul cu peria si jet de apé si desinfectarea cu clorura de var Site lata’ apot ca apa filtrata sa se seurga le canal timp Gel hy In azul od se consiata cA nieipul are un conti ‘nut ridleat de materit ongentee, argils, microorganisme st Flocoane gelatinosse eare nl se cursta' la spalare, esta De- ‘cesar a ge efectua o tratare chimica nisipulul, care se Sfectueaza In modul urmator: dupa spalare ve las 20 cm apa peste nlvalul nisipulul tn care se edaugs 510 ke ‘oda ‘caustics 1a 1 m® suprafaté 4) se Tosi astiel @—12 h @aps care se deschide vana de golire, iar apot se, spalé Sisipul Ta celasl scop Se poste Utilizg gl clorul sub for~ ind de ep de clor cub coneentratie de 10—~20 mg/l. Reparatille curente ta fltrele rapide dup ce-nisipul fa fost evacuat constau din: examinares, repararea even fualelor figurl sau deformatil ale pldcllor cu crepine $l a tencuielii dups care se face controlul flecarel creping, In Jocuindu-se cele defecte, recur sla instalatiel de dis- ‘ribulte a apel si aeruiul, se retace etangeitatea plécilor Grenante dupa care se spali cu poria sl Jet de apd. Dups faceea se intioduoe nisipbl sorta #1 spalat cu respectarea Granulometriel preserise gl se spala cu vitexd crescinds Pentru a se realiza stratifioatia pe werticala, 2.3.5, Instalafii de dezinfectie ‘In general desinfectarea apelor se face, 1a not tn tard, cu clor gazos pentru edministrarea. caruia se folosese in Stalatit (aparate) de dozare automata. De asemenea, se mal foloseyle clorurs de var in special pentru instalafit Ge capacieate mic sau instalafli kmprovizate 56 235.1, Puneres tn functiome, nainte de puneren in funditine a aparetallt ‘cor ae face ‘vericres ines {ified "pondnaetcraren tno eventusle plerdert SValonren to fn Gu ayuuoral wat Eastogny tn vise fui arta thagnr oping mbit cy omni Ty Presenia cori fe formtadi un nor alb' de elu Enon Gudea leben unce Spar de gee Punetea te fineione peopieeadae face Grin nchl- cioven ventilate golieral iataatie a, Ssthide rob SSish Seta gl venta bute de Clon’ pet ppt cet ce Fepbre al acre pind ta atingeres gases Fnseran pe Sparatal Ge Tohru, soreepunahtor isel es tile deere Taboratr, ‘faa: Exploniaresinsalalel de clorare. tn_ general ste indicat a existe dou. aparate de clorisare din care Sas casero amumosies exe necene'n ave at mar de butell de reserva care ak negure canttates de ‘lr nesesard pen Sos, i inespetea tn eae a els Eigalate de Gorere teoute af se maugngs Gi ial cone ant, @ tomperstard coprines tnice 18 28, io nlc us Go sub oe : ‘Se urinirete reglarea debitulut apacbtulut ca at se aigate Joce fecomsdith satel Incl a enn note SeSntncs de cin 20min ssh veslzese snestaol com Pt fi onidsrea materioroganice 4 Sacterlon or ta Fefen'la congumatort ta rimin o dots dc: 0-02 mgt Su edad Ratecce Gate tat tna pane 63mg Set Spel potblls in gust ua cree nepiicut Control lo~ FEL W'Stlerindst cs resi ae face prin exa- inen bactercloge, 0 ejotorul onotoldinel sau ampero- Reinet {in cazul constafel unui exces de clor,rezltat une- cont cin cousa_preciondll an eliming. prin tratare cu SSetiae acon Ge /o-A72 dis dona Se lor soot Bouts hae Verifcares cantithiior de clor din butelie se veritick ce ator inl pe cate‘eete agent er prestnea Gt mmanorndtul ty caval scart presunit te butlle sub TP cei cuits! nmemetta regia hulu de prasime tiebule af indice presunt de Rundio= bare inte ht 18 at 37ici de asemenea nivelurile in tubul gradat al aparatalu de misurat, in functle de dosa de clor. ‘Verificarea etangeltatil Instalatilior este una din pro- blemele cele mai importante de urmarit in timpul expioa fort deoarcee clorul este un gaz iritant mal grew dectt Aerulde 28 or, lar scapérile necon{rolate pot conduce 1a ‘seoldente grave, 72.33:3. Intretinerea instalatiel de clorare. Intretinerea aparatului de clorare se face conform indicatilor tabricll DProdusstoare 4 cazul in care se detecteaza seapari de dor se nx chide vertilul buteliey pind ce presiunea la. manometrul Duteliel ajunge 1a zero. Se inchide ventilul de reglare al Glorulut $1 cal al spel sl se deschide ventilul de golire al instolatiel, dupa care Se repara defectele constatate. fo azul unor segpari mal importante se lucreuza cu masca de gaze, Ih cazul in care sticla amestecitorulu; dup& o enumnita| perlond de functionare se acopera eu depuneri datorita Hlerulul sau mangenulul din apd, se foloseste tnstalatia si vacul se spald cu o solutle dluata de acid clorhidric ‘Intructt clorul ca spa creaza un mediu acid (acid hipo- ‘lorot st acid slorhidele) coromiv este necesar a\se proteja ‘Si repara lolarea anticorosiva a Instalatiel, fle cu aju= oral vopselelor, fle cu- vaselins Misuri de protectic a mune. In exploatares gi intre- {inerea Instalatitlor de ‘clorare este ‘necesar ase lus 0 ‘de protectio a muneil datorits bbe care-l'prezinta clorul, dintre care #'manipularea butelitlor séu a ellindritor se face cu griia Aeosebita fara o se Tov! sou tring mumat Or utilaje de Fidiont sou ctrucioare speciale; © ‘buteliile poate s.vor astra separat de cele pline; © personalul care Tucreazd 1a Stajia de clorare va ff tnstruit tm mod. special pentru a perlcolele. sf modut de intervenfie in ca de in cazul undr avetdento pentru inchidsrea. gaz lui in tnetperea respectied se intra cu mascd de gos sa Se refine respirafla 12 5, reparatia se efectueazh dupa ‘erisirea tnetpert. 30 24, CONSTRUCTIE PENTRU INMAGAZINAREA APEL (REZERVOARE) ES 2.4.1. Darea in exploatare Le punerea tn funcfiune a seservoarelor, se face in pelmul rind verlficares etangeitatir prin umplare sob Servarea nivelului apet dupa inchiderea prealabila a acce- Sului si plecirit apel din cava reepectivas Ca limita admis —! siblla de plerderi se recomanda 0,29 i/2i-m® euprafata uda- ta; la terenurt macroporice nu se admit nicl un fel de plerderl. La rezervoarele cireulare se poste considera co- Fespuneatoare etangeltaten dc in iop de 10 ale nivel ‘bu scade sub valoarea' an28 2 jom/t0 se a A = seaderea nivelulul dupa 10 zile, ia mm; Ht = inalyimea do apa tn rezervor, th mz D = diameteui Interior at rezervorulu, im, < Spalarea si curdtirea sint de asemenea operatiunt obli- gator la punerea in funcyiune a recervoarelor 4 2.4.2, Exploatarea rezervoarelor In explontarea constructiilor gi instalatiilor de inma- gazinare se vor efectua In principal urmitoarele opera Hun 1) Urmuirtrea nivelulut apet ta mir sau limntgraf,2il- ‘ee sau din ord in ord, in pertoadete de conswm mains, Ta cele cu functie de compenvare '2) Urmdrirea asigurarit primenirii apei, pentru a se evita aiterarea calitafil apel prin stagnave,” care se #2co- manda a nu depasi 7 site la rezervoarele Ingropate i 4 Z i : es '9) Asigurarca manevriiri corecte a vanelor, mentine- rea rezervet de tncendiu, vana respectivd find’ sigiaed, 4) Cuntsirea, spalarea’ gt desinfectaren care se fac cal ufin odata pe an dupa fiecare reparajie sau constatare a 59 biteimpurifietrit apet. Se curd cuvele, camera vanelor st conductele de depuneri, se spald st poi se dezinjecteaza Drin ‘implore ek pl’ potabild ‘cloratd in-exaes (20 9 Eior/m) prin tratare cu dior gazos, cloraminad sow clovurd evar, care se. montine timp de 24 h, se goleste, dupa are se spall inainte de @ se umple din now, 5) Verifiearea etangeitasit se poate face comcomitent ou operatiunite de curarire-spatare 7 8) Asigurarea masuritor de exploatare tn simput {er- ait tare Sonata Gi teolaretconsirucfiir ft metalapl- Tor care pot ft supuse inghefulul 2.4.3. Intrefinerea rezervoarelor Inspectia proventivs consti din verificarea pirtilor comporente ale constructilor si Instalatilor, tn 'specal a tenculeltior, etangeltatt pleselor de trecere, a coradaell Pleselor metalice ete., precum si a tereaului In jurul re- Zervorulul, La terendrile macroporice sensibile Ja inmu- fere se verifies pierderile de apa la fiecare inspect La revisia preventiva ce. verifies pirtile componente ale constructor 41 instalatiilor, efectuindu-se unele mick Femedierl necesare ca: etanyarl, ungerea inecanismelor ete Reparatiile curente planificate cuprind acela reparayi ‘care prin natura lor nu duc Is introruperes imediats functiondeli sl constau din: vopsirea pirtilor metalice, re- vinuires si repararea mecaniemelor in scopul prelungi' ‘duratet de functionare ete. Operaitile de intretinere se recomands 53 se faci Ia urmatearele interval: rosatatia | anor ‘Oamt pean | 0 dat a a8 ant cy 4% La rezervoarele pentru alimentare cu api potabila este neccsar a se face © supraveghere sanitara atenta elec tuindu-se analizele fizleo-chimice si bacteriologice in fune- {ig de mitimea'centrulul populet, In urmétoarele tnter- Yale: 1) Centrete populate sub 20000 tocuitort o dati pe 4 cms pds are 300 St ond Sys es caer aterm eee Reece at rm «meet in mete are Peet rae ge eerie aie Sales oe See iced eben as Bio Se ee ae eh Pie ae Bie oe eae a iy fog cau en ow ae ‘shh swe 25, EXPLOATAREA RETELEL DE DISTRIBUTIE ‘St A CONSTRUCTHLOR ACCESORI Explostarea gi intresinorea retelet de distribute, care reprezints aproximativ 600% din cadrul unul sletem de Glimentare cu apa, prezinta dificultati datorita suprafetet marl pe cafe esie raspindith reteaua sia numeroaselor puncte care trebuie controlate si intreyinute, 2.5.1. Operafii curente de exploatare si intrefinere Scopul exploatérll tehnice a relelelor de distributie este dea cBigura in orice punct debitul, presiunen dl Servicia neces prectin 918 apel de calltate conespan= etIn vedorea realizdvit acestar functit, in cadrul explos- tiril se. ofectueazi urmatoarele operatit principale: ')) Contvolul debitelor i a presiunilor, -Debitele se amidoara fae Inregitcet ci afvtrul debitmetreor ain Fetes fi a apometzelor 1a beneliclari. Presiunile se micoara in punctele caracteristice ur- mirinducee ca a8 fle aslgurata prestunea nocecara, astfel fea sf nts se depaqeaces 85-60 m HyO, deourece. presi fille prea ‘mart pe doo parte marerc’ plerdarlle spot Conduce le defeciarea instalatiilor interloare din. clédiri 2) Pastvarea calitaft apet. In exploatarea rejelelor de listrbutle apar sumeroace cauze care 24 condued la ale ferea calli apel tncopind de ia apa introdust care Beate contine diferit! sporl sau microarganiame, nereti- bute eau introduse la tratare, care se pot gasl in medial prieinie de dezvoltare. ‘Alte cauize care pot conduce Ia impurificare tnt: ‘¢ extinderila pi reparapitey » materiatul de constructle Sou de imbinare! © lapaturlle ‘accidentale cu alte refele ou opa do calitaie inferioard; ® curgarea inversa a apet in teremud tnvecinat, care poate avea loc prin neetan- Seltafile conductetor $i tmbindyilor, tn cazulunor presi- Ml reduse, in cazul pocurilor hidrautice. ‘Misuri de prevedere si combsteres impurificirit apel in timpul distrbutiels © un control riguros al opel; * in- tersiceren “logituriior ‘necoreepunsitoare; ® prevederca tunor clapeti da retinere specialé pe legiturile la retetele interioare i de ‘stropit pentru a tmpledioa curgerea in ered; ® alimentared continud pentru evitared stagndrit ‘apet; # utilisarea la deeinfectore tm situatit. speciale. a lunar doze mai mart de clor ajungtidu-se pind 1a 100— 200 mot, lind masurl ca apa sd mu ajungd la beneficlar {in acea perioada, _ '3) Curdtirea, spalorea gi dezinfectarea sint_opefatti importante ale exploataril care se efectueaz’ la intervale de'3—5 ani eau atoncl cind se constata ca s.au produs Gepuneri in interiorul conductel, precum ql intotdeauna ‘Gupa efectiarea Unor Iuerati de reparstii sau de extin~ ‘deri; lunar este necesara spilarea si devingectarea remifi- 62 calor, 4 capetelor terminus sle refelel, prin, punerea hte Thltcnde are area fi comboterea plerderilor de opt. Ples- dere e"apa din’ eojenum de aisebutie Conta tn afe> fente dintse canicnton de api trish gt con lives ca Felce, Ia consumatort Aces, piordert Save pot ajinge Pind la 2007 ain aps aistnbuith sepresiailo bunks ee Femnata grevind pe de o paris costal apes tar'pé de aba ‘ound pelblltee de amentare Normals ou apa Blederile se pot produce fle 1a neetanseittile imbi- parlor gl venelor fie'prin fant eau spanges al ubur= Tor conductelon ” o* PF oper Faciori care infiuenteaet plerderle de api sint fm ge- nepal repteren provi ip sefens'© Sropteran relsas Reese solu gf intonsitate; © vachinen conductes © t= bindrte riglies © perturbarea eehilirutal tessnatul prin ‘executoren or Hicrietsubrerane tn vecintate. Tntretinren rotelot de dstibutie se realizeazs. prin “urmitontele operat principster 1) Inepectit preventive, sfectuate lunar prin parcurge- tenn 126 okt de oatte 0 echipa‘compust Go obiel Gin 2 cement verifcsndacae toate pcfte componente de Consirof ft tnatalagt visible ale Pofeefor de ve tras, termérindbe tact sine tnaicafit ale Unor pierder? dep 2) Revisit preventive sfoctuate de doua or! pe on Ta conserucitie sl Intateite recto, verificintace pe Tint Stove aeestora gi modal de junchionare, respecte tuck dere fetcchidera wancorhranfor, ectaindate Femedierile necenare ‘en: Ciongelatf ingerea ese, Siomelor seen Snavre 5) Reparajt curente. planificate ta intervale de. 4— 5 ani, necenitind intreruterca functional. contucet ‘pe agent geioaa, I toal copaalionrurente, act Sup ectuarba curr constata @ merive & upon der fered oroshin Yodo Gopunevior care n't ps f etecite’ complet, nou este necesord convolllares fondu: teise recurge la captusiren et incerioard 4) Reparatt cients pentrainlaturarea. sor defoc- tient convatate “Avesta Feparayl trebuie efcchuate tne. o te Reyiat ce au fost somnalate. Deplasarea echipei de inter- vensie se va face in cel mai seurt timp eu o autoutilizard dotati eu toate aparatele, wilajele $s materiaiele nece sare efectuarii reparatiel. By BMdsurt apeclale pentru pregitivea exploatart in in. cursul exploatisii tehnice se pot distinge urmiiton- rele perioade eare difera Intre eler 1) Receptia refelet #1 darea ei in exploatare, 2) Promil ant de functionare, 3) Exploaterea tehnied normala Unitatea care va exploata reteaua de disteibusie tre- bule si intre In functlune inainte de receptia refeies, care ‘se eallzea2d cantitaliv. qf calitatiy prin verificare ‘visu: Gla i hidraullcd conform prolectelor si modificarilor ul- lericare. Odatf cu receptis se verifies dimensiunile, po zifia in plan iin’ elevajle 2 conductet qi. luarictor accesorij,. menfionaréa altor Torani eubterene iatilnite, modificatile aduse acestora, precam $1 alte dotalil care ot interess in exploatarea conductel” de apa" (Cundatsi ech pe care se reazema, izvoate determinate daca a fost hecesard desfacerea canductel sf caveele acestel stuali, Umplufurl efeetuate ca urmare a diferitelor accidente pe retea). In primit ani de functionare a retelei se constata ade- seorl numeroase defectiuni. In uncle de modul in care Se Intervine pentru reparares lor, perioada ge. poate Ie ita la 12 an}, sau, In cazul tunel exploatast defect Suse ea ce extinde peo duraia mult mat mare, Principalele defecte care pot apare in aceasta perioads dopindo de materialele folostte, fle calitaten exeenticl, de ‘modul de exploatare 91 se pot grup astfels ya conductete de font poate ft acritta din mast umpluturay din causa ed stemutrea si mituires nu cw fost bine executate, din causa diferenfet de compactare a ium- piudurit si fundatiitor, din cauce loviturilor de berbec; uncle futuirt se pot mupe din causa wor sprijinir! Ge: fectuoase pe fundatie saw din lipea uncr ancorajes © diss fributia opet so. face defcctuas din causa unor corpuri Strdine (buctti de lemn, pllmint saw agregate rimase pe ot conduct» defeat ross dn tps anu pee Smplasare sus calitatea necorespunzioare @ nor Wert cer SE conduc de acocinent telnini epetic veh et Shera te ae ent: Bee tate Sica, emg tg Fel ect te Pe ie He tent ates at, Peete pte Ses Se ere ices Zo eta ade ee to ere ea UH, Paste iene pl tts deci ta Pash te man ee Eee Fe a cal cee tle ee ae lnc esa ett ie ae ce sea: AWTS Beara age ge cS Ra en Nea abe ee a plore ttniehnormala iréule .corespunds oats, let noms crvtlgat ren ace elec nga os Sonic Rg Sagat leita tare Pee Terhs Sor Lora Ses me A ee empl ent cu a mal mak oe ee SS aa a eas Sait neat ies Steet ABEL SS saga Snare ge ce a Snjeneds pone apones fines refal rr ora eee sad Gage 1 can male 2 ere eparenplertror tao ae Ate Sts coromunatoo are det Steiner thin rund ceo tbras cael edna Snel Pee sta au cena Soak Eigtes an SE Hegre "baci Tn pente deplares_plendenor, int uc it Ss nie emia, Mamta Bk 15 — Rrolontern heir winantare 5utilaje gi aparate de masura sf control nu este de conse put din punct de vedere tehnie gi economic. in punct de vedere tehnic ele asiguré functionarea retelei prin posibilitatea delimiteris secforulul in care se produc "plerderile, permitind astfel scuctames. timpull Recesar depistaril lor qi implicit reduceres plenderlior 9i 2 efoctelor nefavorabile in disteibutie, far din punce Ge ‘etre ‘economic introductrea lor ia rejea apare favor rabis, ‘Aparatale de micurd necesita © supraveghere atenté i revisll periodice. Supravegherea se efectuea2a Im tm= ul exploatari, adica odata cu eitirile pentru controlul ‘nis sau lune. Inspectarea aparatelor de control tre Dule ficuta cel putin oaste pe lund, Utilajele nececare reparatiilor se pot grapa tn dovd categoril: de transport si de constructie. Utilajele de Hansport, trebule sd cuprinda Unitas! rapide, uscare 3 mobile. Utilajele de constructie sint de tp ugor, unelte ferasiere manuale, unelte pentra repararea conductelor de tip mijiociu (Pompe de norel, compresoare ete) Materiaiele pentru reparavil ‘rebule sA se géseaich fn canlitith stabilite conform normativelor oficiale $i co- Tespunzatoare celor din care cate constraita Teteala de Sletsbutie, 2.5.2. Remedierea defectiunilor gi avariilor de pe refelele de distributia apei Rejelele de distributie sint upuse unor solicitael cave vyariaed in limite foarte largl, Tnsast natura. colieltariior Ja care sint supuse tuburile st armature din. care sint alcdtutte retelele find de mate diversitate Ca urmare = acestor, multiple conditii in care sint ob- gate s& lucreze retelele, cle sufera numercase” dofee- fit, care atunct cind se amplifica pot devent adevarate Bxperienta arata c& nw exlstdl retea in funcfiune Ja care Sh muse constate defectiunt si implicit plerdert de Sa 68 Ar fl 9 grepeala si se considere ins ca orice pierdere de apa trebule pusd pe seama tuner deticiente de execu fie, dupa cum de ascmenca nu ce poate sustine cf plei~ UGute Ge apa constitule fateltate tanposrivs cavela ru Gcista masirl. Cercetarde facute au reusit sf descopere SSmeroace caure ale defectiunilor; mésurite uate sv Per fis ligntavea plenderior de apa ‘Miuile ‘chre tebule Tuate:privese intreaga perioada de existenfa « foteietor da distelbutie, de la fara de Dro fctare wrecind prim faa de executie 9 apsl_o. densehita atentie In Umptl exploatith retslelor care consitve pe loads lor cea mat iunga de existent. ‘Stier et mporangs deoaece 09 te: buie sa permit juste ineadrare a defectlunli si prin Sctesta aBoplaren mmisurlior celor mal corespunaatoare oe Femediere, ind totodsta posibittatea unet analize at CSmplexe ‘pentru ‘cazurlle ‘Gnd defectiunes ar fi rezul- tataP suprepunerit mai mltor cause ‘Urnare necstor conditit, se alege 0 clasficare care si fin sear des Mea FoMateriavele din care sint construite conductele 8) Bhp de lesen cle contctetor fgrtetre, cons" Fenomencle de ‘durata independente de explot- tare’ —alimentare 1 ap = cave intervin im mod. deo Sobit to" defecturedrefeleior {eorosiwne,” ence biolo- fen ete 2 Fohomene aceidentale (cutremure, suprotncarciri locals ete . Se snulizeaxs catsele care produc defectiaile $f 2va- rile din conducts dups urmitoarea schema: ") Defecte cousate de greyeli de. protectare. 3} Brecufia necorespuncdtoare, equsn celor mat ni~ ergase defortiunt dle refeleior te apd, {neerait asupra Conductor. ek 5) Corosiunen conductetor 2 pesiele durite looituritor de berbes st a aerutul conducts BRestoren sonar de amano a comictto 8) Alte cause, de dofecrunt sonar ale reteelor. 5) Bupistares plerdertor pe repeile de distribute or iPr J d on2 pag Sein eg geome sci cle eg rare ase Ie Celare o dting dot te de dente cdc ti See cn mit oy rot or arte Ramee aa Sy t,t seein mets eae an ae te Sent tee ae cae Se ew cree tates Rion mucins gs ieee drole Goes SERGI science wats ies ea ents haiti et Paar ata ig hl ea Gre a Sem a la magi ett Seats Pa, ee ae eis ibincde! ter itin ie tena igceeet Ss “ed ate ie ha eee creer Meme faa a ge So a ees Sc apenas Soe Era ea Stina Se Soe ata ce Pie oi sie HGRA" nae, gear, dn opens das ne at fs rh Sate sotee: See nae ee RES Sc chan a Mae ed Boot rea ae asa ome Brcuet ltt cadinees tcitont Beat Stet cteathaee ane aun 2 AE utr deter itv c m oi Plenum se crt ttle att Bt ie ee & er fa maa ata ener a ae SRST aS Baha ocala oo 2) Usilajul pentru depistarea defectelor si utajut pentra desjaceroa pavajelor sta oltor stdarit, pentru sm Paturi st sputemenite de tipurite cele mat ‘corespunci- foare constructisi rotelelon si condifilor in care acestea trebule of lucrese cu productivttate cit mat mare, astfel heie durata mecesord pentru repararea dejectelor sa fie cit mai seurth, in scopid reducerit timpul de intrerupere G'purgtedsit apet, a prevderiior de apa st a interdictiel de Giveulafe causotd de twordrile de reparah Personalul. tehnic de exploatare (muncitori, tehni- cient, inginert) care sa cunoasot bine ‘refenia, punctele fi mal siabe, consumatorit mat importanft a ctror fune~ Hlonare daw gocurl mat puternice in refea, mijioacele de Uepisture rapids a defocttunitor fe 4) O bund evidenta a defectiunilor constatate in de- curoul exploatarsi tehnice refelel, cu precisarea Toctrlor, a causelor care le-a produs si a masurilor de remedicre. 2.5.3. Depistarea pierderilor din refele de distribufie a apet Depistarea pienderilor de apa din retelele de disti- Dbutle ate seotsara im. vederss. separ -defecttuniior Cate cauzeass aceste Plender!, Cind pierdertle de aps au Sjuns viaiblle eau se manifesia sonor, Ince pot f.Perce Bite tara aparste, existenta lor este dovedila. Stabilives Existentel plerderllor este cu atit mal necesard cind ele fin ‘sin’ ined aseunse 1 mal ales tn periceda cind int nea miei, Incipiente; pentra aceasta ce folosese diferive Inijigace de reparare. ‘pentru stabiives plerderilor ascunso se folasese metode volumetrice, hidrvutiee, acustice, eleetronice WMetoda polumstricd este cea mal simpia si consta in stablliren cantitatiior de apa scurse care depigesc con- Simul normal, AceastA metoda se poate aplica’in.cazul fxietenfel unl reservor de compenaare sau Inmagazinare frin cate se alimenteazé reteaua de distrbutle (rezervor HeTeocere)- Operatia. consta in stabilires consumult de pain timpul opts compsrarea aceciuia cw consuml ovmal dia tnpul zilel, Metoda ere un caracier aprox! eyRuy gh este apltcabne mum ‘MetodsAidrautioa const sn stabilirea conductei pe care se produc plerderi co. ajutorul dhagraime! de con Stm pentru fleca¥e dim conductele de disteibutievcare fac Parte sin sectoral supus controlutu. ‘Pentra ‘aceasta se folosese.contor! autolaregistratert sau" eu. inregistrares ‘manual a cititlor. Se opreste mai Jotil prin Sane ine fregul constim pe sectoral controlat, apol fe resiablleste consumul tepiat pe fiecare conductd componenta, Trans mitind citime pe dlagrama (eau citind dlagrama’autelns Fegistrata) oe poate depista cu uguringa conducta in tare Se produce pierderea prin. compararea ea consuimurile Prevedente sau cu conductele invecinate ‘Metoda se aplica la cercctarea periodict, preventiv’ 4 retelel sau pentru stabiliren unot plerderl ‘mat 20s dentale. Nu’ se Intrebuinteazd in’ sectoare unde exists bbrangamente care impun livrares costiaua 4 apei (eon: amplasamentul exact al defectiunit; ‘precearea ‘acestula se determing prin procedee acustice, hMetodele acustiee au fost folosite din / ( Sensibilitsiea auditiva a lucrstoniior cate Yin de plerderi sf folosese 0 aparatir’ simpla. tniviat se Toloseaus vergele, cu an pig, aa. ste. 2g0motelor prodtse Ge vehicule si de com Gkegge! fsa Stmul macit al apei ain tmpa ‘vilel as- Smipifcare'ere cultarea se putea face aplicind vergelele Un. progres eva reslicat prin folosirea.stetoscoapelor mecanice (fig. 217) care conta. dintrsun comet acaste Prelingit cu o tla, pentru stabities Pierderiior se spre suman industrial). ‘Prin ambele procedee indicate nu se poate obtine dect primate perlonde ale ‘Inflinir vetleioe Ee istibutle a opel, Ele se bastest’ pe Saplt se sprilinea pe pimint far cellalt Se" aplica ‘la aneches ascultatorulul, Gperatia trebute cfectisea mal ales in timpal‘neptlapre a se evita “inflvects ‘Sats “le sparatGrte vibe ae reyelet (ee Thele de carte, gurite hldrantos ete)” Hina! pe condtcta cau pe ammatunie ‘visible: Corabtal 70 ‘acustic poate fi format dintr-o pilnle simplé sau prevae ; Sota cu'nervuri eau alte dispositive entre concentrarea | Guipliicares 2gomotaiul,produs de. plerderea a2. ape ‘3 Gilenior sea introdus cercetarea prin ascultaren al zentiala’ cu ajutorul geofoanelor: acestea int alctulte ance Gage ‘acualch tm tb acute care ayazd sol, avind gee ca dora sh ia contact ci terenul pe Inucata suprafata de basa, Geofoanele trebuie aeplacate ip directia unde se ascultd zgomotul mat puternie, pint} Gnd sgemotele aueite simuitan prin cele dou aparate Hint egale, dovads ca defactlunea a fost incadrats ‘Dezavintajele metodelor acustice constau in necesite- / tea ca le si die aplicate mat cles in timpul opti si [imitares postblltatior de depictare a plerderiior 1 pe~ Sibiiiafie fzice ale muncitoralti, impllcind totodatl 41 0 Indeiungata speciallzare ‘Metodele electronics lau 9 réspindire tot mai mare; baginducse pe saptul c& membrana aparatulut trebule 4 Be foarte senstbllg, iar_pe de alts parte banda frecvente- Tor ‘vind 0 lagime destul de restrinsé, corespuncétoare | Zgomotulut opel, aparatole prezintd 0 Sensibilitate mult falegorata fark de agomotele perturbatosre ca irecvente mai joase, cum sint agomotele vehiculelor Fig. 218, Ureche electronica Apacitflgate i temice moder, axons | rejelelor de distributie cint de o mare varielate. Urechea elevtronica (ig. 2.18) constitule un stetoscop perfectionat, provazut ct in amplifisater cu wanzistorl, nnoel alimentat de o baterie si poate amplit ‘ira 7 000 or ‘Reglajul de ton sl de volum permite a ge deosebt cu usuringa sunetele datorita defectiuniler pe reyele, de cele datorita cargerii ‘normale, Aparatul permie stabilires aproximativa@ loculul defectiuni, “reepectiv porgianes (onsonul) din condueta pe care acests #-a prods, aatfel Inat desl nu se poate preci locul exact al plerderii de ps, se upureacé determinarea acestula (cu ajitoral ator sunetele de Fig, 239, Detectarea pieterlor de api cu ajstorol aparatult apsrate). Aparatul este folosit pentru cercetarea preven- ha sistomatica fi periodic’ a Fetelel de distributle, pre ‘cum si pentru stabillrea aproximativa « trensoanelor a plerdert depistate tn alt rmod, ‘Aparatul de precizie electronic (tig. 2.19) pentru deter- minatea exact a defectiunilor de pe conducte de ‘ip Hi drolux are o precizle mal mare destt Urechea electronicé, Permitind o amplificare a 2gomotdlor de circa $2500 ori, Aparatal co foloseyte pentru determinarea exacts © loca lui defectiunii; tn modul acesta se ellming cea mal mare parte operajillor de tatonare a loculul respectiv, init Interventia se poate face mult mat rapid, “Aparatul electronic pentru deiectares plerdesilor din conducte de ‘up Ferrolux este olosit pentru stabilizes pozitiei tn plan corizontal gi vertical a conductelor a c&ror hustle exact im profilul strszilor nu este cunoactta a on Chiac eu aceste perfectionarl, depistarea defectelor mt ‘este intotdeauna ugoard, Astfel, uneort se Tormeazé unde {de reflexie si de rezonanta care induc tn eroare pe lucré- onlt care datecteaza defectiunile. ‘De mare importanté In detectare este s1 natura solulut (Gig. 2.20) In pletig sunetele sint mal puternice decit in Fig, 220, tnd ero in causa caralaitclor variate nisip, de azemenea intensitatea cunetelor se mareste Stundl Gad tm jurul defectiunit s-a format un gol ca ur- mare a spilérii pimintulul de etre apa 2.5.4. Exploatarea tehnied defectuoasa si intrefinerea insuficients, eauuzA principala a defectiunilor refelei de distributie, Explogtarea jghnica cuprinde totalitatea operatitlor conform hevollor consumatorilor pe care Webule sot de- | Serveascs, mente 2d asigure functionazea retelei eu pier ‘Ger de apé ca mai mic in conditit sanitare conforme cu 73prevederilé norinate gin condi economice avantajoase Bare af conducd la realizares beneficilor planifieate ‘Exploatares tehnica a retelelor de distributie actio- eas practic asupra fetregil el dueate de exictentd, Ast. fel, 1a conductele de fontd trebule si ce considere © du fath de constructie de 3—# lunl, in timp ce accea de existenta este de 80100 ani La retelele de distributie, mai mult ca Ia alte con- struct, calitateaexploatirit tehnice este determinanta, pentru existenta el; aceasta situatie se datoreste faptulul a reteaua este nevisitabils, eforturile 1a care int supuse matertalele cress pe masura cregteris sarcinilor exterioare, Ierdglle care executi in subeolul etraail se gisesc adese orl In vecindtatea imediata a rejelelor, iar unele defex hint ale re(elei apirute din cause oarecare inflventeasa Insigi existenta acesteia; defectiunile st avartile aparste im cladirile invecinate se reflects adeseori #1 la retelele de distribute De aceea, acolo unde exploatarea tehnici oe face ra- tonal, adiea in mod permanent, preventiv, operatiy si cu fespectareanormelor tehnice, feyeaus functioneszs in Bune conditit tehnice qh economice Un mare numir de ani. Cind Insd Jucrarile de exploatare iehnlca sint insufl- Glonte sau se fac In mod defectues, durata de existent a retele! se scurteaza, defectrunile care apar pe rejea sint din ce in ce mei deve, si mat ample, eftetele defectiunilor frese ridigind costal de livrare spel $i periclitind Une orl numal existenta retelel propriu-aise, alteort sl pe acvea 8 constructilor invesinate sau pe care le deservesc Practica dovedeste ct unele rejele de disteibuie au plerdert mari, Zunctioneaza cu dese intrerupen, dau une Or #1 aceldente grave cu efecte importante asupra con Structilor invecinate. Retelele construite in peloade 4 Condit similare, asiguré © bund dietributie st in cones feconomice avantajoase, procent de plerdert inregisate pe retea s{ la contumatod reds, procente micl de Tena Fatil Ia aftere, conducts, vane, bransamente si cheltuleli te reparatit micl, raportate la volurnul de apa distrbults, 4 2.5.5. Luertrile care se executh pentru g intrefinerea si repararea defectiunilor refelet ‘Aces Were conta in ened normal dn 2) Repararea tubuilor brongamentelor sparta dim Sonia datorta nor defectiunt de eonstruti: © biiut cu Deft altor inva subterans = taste ingots, font Furi de berbecr« curenf telurc (oogabonct) ee turarea 2 fo execute dpa oprirea ape st tales poriunt dejecte |) Gu ajucorat wat mamjon (pleat MI ex Goud tue) core finbina 9 bucotd ds tu not cu tubal mae : 2) Reporaren tuburlr brangomenttor de font rete- || ate sin casurt rare care se datorereterlor nepal cle ‘uburlor de undafe, procedeal Gs Feparate fund cajla ‘ourle parte 3} Reparorea maufelor de fontd care plerd apd oe face dug mien aefecrunt, fe numat prin matarea plum- udu, fe prin scoaterca tntregit umpluturt pt efacerea trabinan, Tucrarea ae" eaecuid’ sub Presa” sas upd pres ape ‘) Reporaren conductslor de ashocimant poate ne cesar atorith nor defecte de construct: © feb oe- i} ldentole; © constructs dafecuoosy © tos eles» reme- Gieraa te ace numal prin inacaires completa o tbaior defect tntre: mangoancte respectfees ® pentru wsuraren Operafet de tloctie, suburite defacto sl mangoandle fe- | SBile'te eporg cu aajiey © tubute ff mangaanete de pe orgiunite cove rarin buna me se deeig 4 3) Repararea conductelor de plumb de la brongamente | a face prin lpi cu ale} de costor sau prin ochimbares fous tft ee tate tabu wach: « se Lrgeste capt fu tubulud romat” pentru incipea buccta, Wout; © te fiseats capotul nldrgt In cel'mol tarit: © v0 toilets ESlnaran ee tgmpa de entingy © porglanen respect fe fecal ci stuartnt\ pentru se dicted murder de Be Feood pla prindeeooioal; Se Sellzeasdliptura 78 ealiaj de cositor: © Uirgirea tubului (misfa nous) trebuie 6 fie indrepeata (mpotriva eurentulul de apa 6) Repararea armiturilor (save, hidranti, robineti) se face in general pe Toc, prin inlocuirea pievel dafecte 2.5.6. Spiilarea conductelor Conductele, armatuctle si plesele accescelt trebuie te meine spilate de murdivlile rimase din tmpul ler ‘ut, Pregatind dezinfecrarea lor, In acessth operatle, con ductele pot ft impirjite In. sectoare: conductele se spall ‘cu apa curatd, operatie continuata pind cind apa ese fen Conductele care transporta api potabilé se dezinge teaza cu apa continind 20°—30 mgt? clor timp de 24h, dupa care conducta se spalé din neu cu apt curals, Dez” Infectares Fejelel este 0 operatie obligatorle inainte de da zea avesteia in folesing. TReteaua se dezinfecteacé prin introducerea_solutiei In punctele ei de allmentare, respectiv In rezervoral de Inmagazinare (sau de presiume) satin stata de pompare, In cazul in care trebuie dezingectats numa o parte din rejea, solujta se introduce intr-un hidcant prin injectare Sub presiune, lasing curgerea libera prin alti hidran 41 robimete de serviciu situste pe portiunea de rejea supusa dezinfectarit, Dupa dezinfectare, conducla trebule spalati ‘cu apd curati (este cazul In care se exscuta repararea de fectluni de pe un fromson ai rejelet de dictsbutie). {La coborirea gl Jucrul in imine este obligatoria pur- tarea centuril de slgurantd legata ca fringhle de lungimne corespunzatoare distantel dintre doua cianine, pentru ca {in car de accident, de exemplu prin ssfiiere Hacrstorut ‘i He tras afara qi ca 1 se acorde prizmul ajutor. In acest ‘Scop toate santierele si sectoarele Ge intretinere sl repa- alll trebuie 2a asigure dotarea posturllor de prim ajutor cu truse medicale, tamgl, peturi etc, iar oamenlt $8 fle Instrultt asupra folosiril lor eficiente, Pentru lucrari importante este rationalé folosirea de aparate mobile de comunseatie (adic), 16 © otentie deosebité trebuie acordatd pericolulul de electrocatare prin prezenta cablurilor electrice ingropate fa vecinatatea retelelor de canalizare, precam st a insta [atllor de iitminat care trebule previzure cu lampt elec- Gilee izolate cu 3224 V. 26, EXPLOATAREA STATILOR DE POMPARE, 2.6.1. Punerea in funefiune a stafiilor de pompare Inainte de punerea in functiune a slalilor de pom- pare, acestea trebule receptionate, Aceasta’consté tn ve Biieires executlel_ conform proiectului i, a functionarit Lilcciclo® part componente ale slatiel”de_pormpare in Simitele patametsilor din prolecte, Bupa. incheierea, re teptiel se face proba generald de functionare timp de 48 b fn’care timp na treble sé apsca defecitunt tn instalail {a darea in exploatare se verifica pornirea pompelor, sensi for de rotate 4 oprires, . “Pomirea pompelor centrifuge are lec cu vana de re- ‘fulare Inchisds Gupi obtineres turatiet de Tesla la Motor, Se deschide treptat vena a ‘Pornirea pompelor elicoldale are Toc cu vana de refur tare Sootheds gf eu 0 inecare suflelenté a rotorulul, Fes+ ‘postiy a nivel de aspirate. ‘Verificirie care se efeetueazS inainte de pornirea pom ppotor ints se controledsd daca Diile de ulet st cusetele de, ral- ‘moni sint tm perfect stare de curdjenta si se controleasa Uncd aconted ou fore provdsute cu tubrifientul necesar azul pompel te Toteste ‘manual, pentru a vedea acl se roteste sor! or ens ame amorseasd poripe (In cazw pompel netnscate se porneste pompa cx vid) 7 se evacueast aerul; este inter Ze porndroa uel pompe dct wu este unmplad eu 092s “Pdupt pointes pompelor se verifies sensul de rotatie. nups pornirea primulut agregat la statiile nesutomati- gata se pornese succeslv celelalte agregate, respectin- duce regullle ardeate ‘Oprirea pompelor se-efectueaza nchizind in prealabil ‘ana. Oprirea statiilor de pompare previeute cu Install Ge vacuttin se efectueazs astfel wee inonid vanele pe conduct de refulare; izotind astfel conducta de arpirafie; e — se verificd posifia robinetetor la rezervorul de va- ge verifies nivelul apei in rezervorul de vacuum si indieapia vacuumetrulut ‘Bupa urmplerea cu apd a intregil conducte de aspira- tie, pompelee 26 poate por pompa tnind sama de Indleatile aratate. 2.6.2. Exploatarea stafiilor de pompare Corecta explostare statied poate fi vembtits dach se fing tin soutnu de exploatare Im care so tote fcc = santitaten total de op pempatd, care se cteste pe aparatsie te manird din sets iiimdral de. ore de funcionare pentru ficare agragat in pare; sti Presiuned manometrului si vacuumetrulul; = Exmnumnl coll de enone elected pe sehimb, pre- cum i tenstonea 9 amperipalreciea, "elandral degree in juncfiune resides din grfient de caploctare auf Concur naeeqor” el na fob ad SE depajenscd mumaral prewicut tm Proiect pent fence Honare simatant “Rgregatele trebuie folosite prin rotate, atfel_ nett numirat'ae ove de funcionnse 2a se repertzere Unio Snipes tonuwoe agregoeiee instalation Bonu protejares pompelor de materiale abrasive 3 sbjccele care nr putc® progice svar se tau wratoneek ison “erlpompele se cmplaseash dup o tnetaltie de dese ssipare, a : 1 i i i } i — se verifies daca sorbul este curasit gt se poate ast- gura vefincren frunsalon, leranelor, cirpelor alle res Sar azine de aspirate a pompelortrebule eurtiee de nisip; trebute tndeparcate grastmite, Pi ncdlsirea Lagdrelor sa. palierelor nu trebuie si depageasea temperatura de 60°C: mipentra fecare tip ge electrometer tatule ose Hd PM oefica nibelul normal al wetted Sn 1a- ack in urma controalelor efectuste se constats anu- mite Sefervun! se determing cats probebila st s6 120 Inasurile de inlaturare nevesare (abelal 21) ‘rapetut 2.1 Dete letectiunor $4 mivurte do ‘haul expioattt staiior rape oe Feces | ‘Se "anpittie au Sint ‘Se comploaaa ou apa + [aedavessauroateie [3 paiara plea Tea ‘Se ralace tegarare 0 ey amt ba ce ee aTabetut 21 (contimsare) folannd de'Toe | "huters'ens lochs’ “| Se Sexemice noe Pons a Pipseupele int ssi [Se stbove Diu fupetionensa onto | Se verica icemul ae oul de rach ace Pompe wie Gascon | Se conreasd Tce ae unsere sot |e, sigbeve sow oe flo tent | rundetit adimons ‘Rotor desechsbrat | Se eshitbreaad Figaren de, fumdatie | Sp foeaat corerpunsd- 2.6.3. Intrefinerea stafiilor de pompare Tipecre #f revisia pre ventiod; reparatiie curenter ® reparciile medi ® re Dararte Sapte nas Tn cadrul inspectit 9f revisiel preventive se wrmirese de eitre mecanicul de servic n flecare ori, urmaoarcle: o*ckangeitated' presetupetor yi a flangelor, © weomperocunt 20 i i tagdrelor pompelor, a electromotoaretor; @ se detecteasa Imamite zgomote, ® se urmarese indicafiite aparatelor de Qiirol, manomeire, debitmetre: « dact se comstara ant- nite novegult, pompa este opritd si eventual inlocuitd. cu Pompa de rezered. "Tot ea Iuerkrt de intretinere + ungerea, ta fiecare Juni se achimbé wleil Ia careta de. rulmenti {dget firma furnizcare nu prevede altfel)) aceasta opera Glevnu se exenuta cind sint In rolire (miycare); © Popst fa cave se exerts anual, ® stringerea presetupelor, Ope Tatie care se face de cite orl este nevole Tntretinerea jnstalatilor hidraulice consti din: ® curd- tired’ st vopsirea"pertodicd a gratarelor; «© verificared $i fmocuirea garmiturilor la vane; © verificarea etansettant pleselor de trecere prin perefi; @ werificarea ecanpettrit Ke‘toate armature, flansele st tmbindril. Tnspectia i revizia.preventiva @ instalatilor electrice si de mutomalicded se fae la preluarea serviclun de tura, Se Veritica functionares *uturor insialatiflor facndu-se 6 proba a functionaril agrogatelor de rezerva. ‘La tabloul dispecer se verifich filamentele tuturor lsmpllor de semnailzare, a releclor de semanalizare cu cla~ Pete a sGnctonarea semalizatt ustice preventive a In afara veriticirilor arstate se controleazt instalatile de Ventilare st de inedlvire, se inspecteazs luararile de onstructit decd bu gu apirut four, tasdrh ete Repara(iile curente sist reparaiii de scurti | durat’ (-AH0'hy eae pot fh executate de personalul statel Reparatiile medii sint cole care necesita 30-90 h de ucru fi ae afectueara de eitre personalul de servielu aji= eat de personsl din afar, Hoparatiile capitale so executi in ateliere specializate dupa demontsres completa a agregetulul respectiv, dupa Gave reparatia este supus probelor. ‘Verificyrea si revizulrea instalatillor elecirice, de forta si de autdmatisars so oxeoutd. slmultan cu reperatile Sgregatelor respective stl et gu fe necestrl opri- rea acestors deat la termenc}2.6.4. Organizarea exploatérii si intrefinerii stafillor de pompare Numfrul_personatulut de exploatare se stabileste in funetie dena" gradud de automate)» de uncionares Continua sau intermitenta a. staieis ® de importante sh ‘arimea stot. e Schema personafulut unei sta(it de pompare:e wn se a staples » in macante ds fiecare schtm da buchos © por, Sonattd de baat (abel 22). 4 bead i 0 satte de pompare Persona a mecgnle, cu, eunoye ‘snje de eecictaie” | | Seiee Wedel 4 Shur mecdne Seful statiel trebuie s8 cunoascd toute instalaitle sta- lei, tunctionarea, intretinerea, reparares, normele PS, ormele sanitare si de protectie a muncl Mecanicii de turd predau-preiau serviciul in timpul functional sie wench stares UUlajeor EL tebule jotati cu echipament de protectie: salopete, manusi, sore Hiri, clome de cawclue, ochelart de protectie et ‘Misuri de protectie st securitate a muncii, Pentru exploatarea sialon de pompare se. vor res- pecta 'prevederile legislatiei in vigoare. privind regu Igienico-sonitare ide protectle a muncisy sttel: 2 Se va plsira curdfente ta gruput sanitar 2 Se vor folost satopete tn tmpul tuerutua 3) Se um pita cardia In sla mapinlor 1 tm cor purile aneze ate clair, 'd) Se va asigura tntretineréa st folorirea corespunzt- tour a instalapitor de vontittie, me 8) olonres natlait de! Mind ta tensunt reduse verifcarea izolaitor, @ legtturilor ta pumint rectum st @ Inisurilor epectate ie prevenire @ accidenteior prin elece Frooutare 1a statis de. pompare subterane unde jrecvent se poate produce inundarea camere! pompetor. aa seca © Folovires,servomotoareor sa. a mecantsmelor de demultipticare 1a acjlonarea vanelor de diametre mar ate ta statille de pompare, plesele tn mipeare (rotori, ‘euplaje ete), trebuie sa fie prevasute cu plase sou cuit “Gel provectis, pentru a apdra personalul de ezploatare tr Gea wnut accident produs de exeripiia prin ruperea une fot ae transmisie, ‘ty Pontre prevenirea leslunilor ficice, este necesar oa 1a efectuaroa reparatilor, piesele grete care se manipu~ Tease manual trebule ridicate cu ajutorul’ musehilor de la wre, cova ce ba evita. fracturile f lestunile cologne! Dereebrate 9} Pentru evitarea eforturitor fisice este rational a se pasira tn bune conditil de functionare instalafile meca- ice de ridieat, 27, EXPLOATAREA CONSTRUCTILOR SL INSTAUATIILOR DE RACIRE ST RECIRCULARE "A 'APEL Groutati iite In explostare. fn apa folosit# pentru ra ive se pot gisi toate impurititile din epele naturale, 8! Gnume Sub “forma de cdispersit grosiere, coloidale au moleculare Dispersiile grostere ain indoparsate in orice ca2, chiar daca apa nu este tratat Apsoape toate celelalte impurltat cle apel aue ingluenta aetavorabila asupea exploatart In timpul exploatarit ee disting: @ neajumsurt prove cate direct de impuritatite presente care fac ca apt fle agresiva fora de metale, beton si mortar, © neajunsurt provgeate prin tnealzirea apet tn ursut. folocini Bticienta unui sistem de racive depinde in primyl rind de men{ineres tn stare curatia suprafetelor Ge ta fire, Murdariile si nammolul mlcsoreazasehimbul de cal- ‘urd 51 prin aceasta randamentul instalatel Depunctite provocate de aps, fara influenta fenomene~ tor datorite incslziri, su UrmBtoarele eave: ® surpensile in apa depunindu-se Jormeazd aglomerart de. impuriia Mnimot; © impuricajite de natura biotogied, vegetald sau | * a pele de suprafata trebule | j d i toa ee ed Ge eae yetaay emia cleat anu nasere Lo depunert milagre, SE Conducdtoare de edlaura: « cind apa vine tn contact bu asrul, precipita compust at fierulut 91 at manganulta, absorbing ff alte tmpuritdf; © compusit flerutut staf man- anulvd fevorizeasd cresterca $t tnmultirea. microorgante: inelor, care proveacd apot depuneri in conducte ‘Substant2 organied a microorganismelor — alge, clu- perch, bacterii “= atacd, metajul si betonul, dlnd Joe 1 Quisnumitele corosiuni blologice: ‘acestea apar ‘mal aloe in zonele cu temperatura mijiocie. Substantele organice din apa pot accelera sau fring, dupa fg, corgplonia in general. Plantle, alge, cluper” ‘ale si spelor de suprafaté contin, pe lings hi- Greg ge carbon, qf subetanje alumincige; dupa meartea Vietdtlor sf in ipsa oxigenulul, aceste substante putrezese Gu dezvoltare de hidrogen sulfurat. © parte dln compugll Herulul din apa ge transforma in sulfurs de fleer feral metalic al jnstalatilor formeacd cu sulfura de fier ele mente locale, care accelereaza coroviunile, chiar la us ‘Continue redss de oxigen, ‘Pe do alta parte, cubstantele organice depuse cao po- cals) mucilaginoass impiediea.trecerea sonilor Fe™ din apt, deosrece pelicla are 0 permeabilitate diferta Gi difertiele substante dizolvate in apa. Dack. pelicula fete formats din bacterit care se fixessi de. preferints Inga suprafata metalulul unde exist® Tler bivalent, meta lul'poate ff atecat de catre oxigen, dar efectul corosiunil cnu apare local, deoarece produsele de oxidare mu se pot Separa, fiind tmpiedicate de pelicula de bacterit. ‘Apele chiar libere de impurititi provoacd neafunsori prin cororlune, gl anume prin dizolvarea flerulul, ca efect AL actaitau, i prim ruginire, care este un proves com- plex, de naturd electroctiimict ai chile Gind se iiereazd in alstem inchis de ricire, in. api are loc o concentrare continua 2 substantelor dizolvate ‘Tara huarea uncr masurl potrivite, pot avea loc precipreari, care provoscs depunerd pe suprafetele de ricite rau ac! ‘un ehimiee Neajunsurile provocate de apa de ricive sub efectul inedlzii et se datorese modificariior de natura chimica a8 pe care le sufers uncle substante digolvate, Bicarbonstit Be deccompun portal, se degajs bioxid de carbon st aloe Peach chimice ete., cave toate determing un now echil- Era “chimic in apa, ‘Gn meayuns, mare. 1 provoscs mai fies “depuncrile tani, "aderento (@ruste), de pe cupra- fetele de echimb de ‘cildurd: aceste depuneri ari, doc Sint poroase, au un covficient ‘de conductivitate térmica foarte mic, provocind stagnari locale ale tuxulut Vermic, care tedue efectul de racire Yn sistemele de racire ale motoarelor cu andere in- terad, de exemplu, se ating tempersturi de ordinu a 50> S5°C;'Ia réclioarele de suprafsts (condensatoare de abun) temperaturile ating 40—49°C; local Insa, im contact cu peretit cals, pot apsrea temperaturi mat mart In aceste Condit, fenoment chimic principal este o descompunere fermica’ a bicacbonatilor, mal ales a celor de caleiu $1 de © magneziu. ‘Din motivele indicate, nu se recomands a se folosi, tard. alegere, ape potabile, pentru cireuitele de. racire. ‘Aesstea au fost obtinute prin operstii de teatare in weds yea acestul scop, gi numal im amumite Impeejurarl favo- abile se pot folos! 1a indusivie fara a provoca neajunsvrl datorite mal ales depuneriior tar). ‘Pentru scopuri de mécire we va prefera o apa bogata in Dicarbanat de magni unea tn care predoming bearbo- natal de caleiu, Prin incdlsirea.apel se formeaza Batol de sagneaiu, eare are 9 solubditele destal de mae, Spre deocebire de carbonatul de caleit: precipitaren carbo: Aatulul de magneziu este deel redusa. In colute acesta Sufera o hldvollza, treciad in hidroxid de magneriv, foarte Bulla solubil; hidvoliza ecte ines Inceata ai mu este com peta decit la fierbere intenss si nu Joacd rol important In zonela de temperatura care apar in cincuitele de racire In tmod practic, in apil va ff present bleaebonatsl de mage ‘neziu, atit timp cit tot carbonatul de magnesia format ne Sheed in hdioaid si S's seperat etree hidolza er foe, cum s-a ariat in capitolele precedente, cu ahutorul fonuiat HCO, ‘Bicarbonatul i eliv, prezent destosi in apele na turale, maceyte prin descompuneres Tul termied concen ‘tratia ‘in lon! OO}, deoarece bioxidul de carboncare sa 8Format se poate degaja, in general, in mod Uber, Im sis= femele de Facire 2NaHCO,-+Na,CO, +CO: +40, Prin aceasta, solubilitatea carbonatilor de calciu st da, eagnsin ste ticpratay fav conten cave recipies este munstay dec! se mareste 4 gradu de Gescompunere fermici a bicarbonatilor respect, In sistemal de raciee, Sceasta are dreps unmare formares unoc canati mat mark Se depunen pe tuprafetele de reche Caleiaite grupuri de ion! ale substanfelor dizolwate pu sufecd 0) descompuncte termlca; concentra Tot crete ‘Brn evaporarea pe! Ga ststemul inchs de "ici dep Espigines produsulul de colubiitae, precipita combineat thimice sub forma de némmol aut depunen. fn condi nov male de explostare, folosind ape ca caracteriotch chimice tmedily scent proces poate aves"loc penta sulfatul Ge calt Gh. Gu" ape bogate Ip struri 9 in scten inchie de cre depunerle-de’ultat de caletd sin foarte probable Ea temperatura. ape enlde din circuit, solubitatea sulfatutul de calcia cvespunde Is apresimativ 70% act Felide concentratil pet apires in ape ain circuit, cnd te {Sloeese ape cu ductate petmanentd mare gi cing circaitul Seeeseiee se pusienct Imutcent, in ipa de ape oe Slicats din aps, pot reactiona mal ales cu: magneriul dina Un slicat hideatae, amor, neaderent; acesta se depaine fedata cu cerbonstit st 'formessh depunent porease, coun Goeticient de conducrvitate termica mic H puted re, ‘ea neajuneust in exploatare Controlul cireutuluy de ricirey In {nuts} sirece in apt, ‘capacitatea instalation “Ge forts ‘vermica poste Lfnitsta'de dispontbital apet de nicire: In aeest cad trebute prevaruca 0 instalatie de tratare @ pei de racre, chiar deca. caracteritcile el chimice. ar ‘permite’ menjincrea in cewuie'a indigiioe de oslitate prescrg ontroful tatregulul ‘lrcult de sAce stabieste con- aiuiie'de explonsare cate tebuie liste pentru's oles depunerie de pe suprafetele de racie, care frinoara ehbmoul de ealdurd Conteola Se extinds supra ea ‘eristillor chimice ale apel brute, ale apel de adace $1 *6 ale ape din circuit; asupra adaosurilor de resctivi a HeedESios de apa prin evaporare, anivenare # Port, Repen nator “aepurerilns atime ta eae = fo meuzi, precum $12 influentel factorlor specif ‘eeRdovfea apelin sistem inchis are lot prin evapora zea,in tarnuni de stcire sau in instsiati Se strive, Sra Cantliat dln aceasta apd, Races prin convectis 320 ESnductiltace are loc mumel atunel clad apa are tem” fSeraturt mai mary far intervalal de icire mu este de Toucistc, a de ordinal a S0°C sau mal mult Tn eircultul de réciretrebuie addugeta contin 0 cane titate de apa, pentru tnlocuirea plenderiior pricinlte de {nfluente extedoare qi de masurl de exploaicre ‘Pierderile prin influente exterionre tint: © evoporarea fn burmurite: de récires ig rurtle tien) natural gh Is o temperatura ae intrare s spel de 30—-39:C. evapora Fea vepresinta circa 04%, din canttates de apa crenlard Pont cite 1°C sacire, la temperatura as lotrare 9 spel Be 40—45°C, ea este de cinea 0.43% ponte clie FC Fae fey © ta turmurile cu tive) forfat, pierderile prin. evepo- Sate pot'tt socotte fa cines Glin. pentre lie TC rice La aveste pierdesi so isl adaygd cele prin pulveri- act, care se pot nidica pica la O,tihy din constatea spel Feckreulate. fa regiunile cu vintwri puternice si constante, Brocuin qi ia intslatitie de sbopite, par. plerdest prt Enecenarg, ease pot fi de ordinvl a 0304 din canitsies Spel recircaiate. Pierderile prin mésuri de exploatare sint deterlnate de purjele cictultulul. Acestea slot necessre puntcu ¢ ‘Seuanl in apa din circuit vslorile lonita adsnsiile poe Sind concentra in cavart, duritatea eau alt indict ca Tati. Purjle sint necesare chiar cind apa de adaos te Eata, in acest ease sin® inal mat reduse Plendovile pria_purjare depind de conditile de ex- plostares ele pot fi de ondimil & lia 91 mnat mult dln cx lisates de spi recisculata, ‘Dintre iuenfele exierioare, care pot modifies soa- sibil valoarea ‘purjelor necesate, ints plerderde. prin pulverienre. Odatd cu pleasure’ ine care" peach fv Por din sirnul de giclee, sit eliminate din circu cane aoe itati-apreciabile de strurl. Din aceasté cauzd, vepoclt tur ‘pulls de racine pot avea un continut de seul de 410% Gln ontinutal de saruri al apel din circuit, ‘Pentru un interval de temperatura de récire de 10°, totalul plendecilor de apa ale ciroultulll de récire este de Srdinul'a 347, din cantitatea de apa feclreulats, ‘Pierderile prin evaporare determina ‘cresterea _con~ centratiel de sdruri dizotvate in apa din circuit; apa ada gata. pentru compensarea tutucor plenderilor are.0.con~ Genteatie maf micd ia sirurt deeit ape din circuit, in Simp fe stropit fink aflati in vaporii turmuriler de saclre att Sceeasl compositie chimica cu apa din elecult gi repre Zinta ,purja naturala a clreuitulu . Pentru mentinerea unor valori limita in clrcuttul Ze ricire este deci nevole de tn echilipra intre cantitates de Sirvei introdusa si aceea eliminata ain cireuit, Rela: a acestul eetilibra’ permite deverminsrea ‘cantitagii de PeGh schema clreuitulul do Hicire aritetS tn figura 221 notatiile reprezints: Q —cantitates de apa reciroulata, tn ifn; . Soierderile prin evaporare, in'watfns %, = pierderile prin pulverizaze, in mh; @p = pierderile prin purje, im m/h- Cantitatea de plerdesi totale de api din circuit este dati de suma @.4-QatOn care represings i cantitates fe apa de edocs’ nectsara! dec! aportul de sirusi tn cr cuit ester Qe Qt QI, ‘unde b este concentratla maxisha admisi. in séruri, al= fall, dusitate ete. in apa de adaos Continutul ia séruri al vaporilor turmului de rAcire poste fl lust drept zero, jar al stropilor fint gf al purjelor, S32 ou acela'al ape din circuit; dec! plerdenile de saruri in circuit tints (2 +@2)0, unde a roprecinta concentratia maxima admisi in struri, aleaili, duritate ete. in apa dia clreult 88 ‘Starea de echillbru mentionata mai sus impune ca! Qt Qe +VIOM (Gu +8 Cantitatea de pierdert prin purjare est Ope Os [mh Tn procente din apa recirculats, accasti cantitate est Pe BP, oveme, rai apes SAE, Cantitatea totala de apa de adaos Ia circuit este: Ret Qt Qp=e(@ur +7) Inlocuind valorile pentrs @, se exprimd necesarul de ‘api de'adaos tn taport ca piererle prin evaporare: + QQem Oe: 55 su din a rected [et Oat Op Se 1000%) Cantitarea @ gh mAsoar, far pierderile Qu 51 OQ. pot Mt determinate pein cabal séu din experienta‘exploaia °Daca apa de adaos are duritate mace, epurarea ef tre- ule sf fie intensa pentru a putea monfine in elrcult con sitile limita preserise: in caz contrar va fl nevoie de can elu! mari de apt de ‘adacs sau se vor produce ‘depuner] pe suprateyele de racire Pentru a nu avea depuneri pricinuite de duritate in circuit, (ebuie sa Tle satlsticuts inegalitateat QH Qe) $QWNT Qn +9,)0 In caz contrar vor precipita tn circuit 0 parte din si rurile gave formeaza duritatea; etntitatea Tor's din durita= ten apei de adaon eater (u:09 « 1— 12222 & 1.100 jo D> ahetsahs] 20 0 Aici a st b reprezinta duritatea Daca sat plait pentru ‘exploaare. data, valorle optime pentru duritates apel din circuit gl ua reglat cie= ehitul de racire, controtul chimic.curent se poate exe cute in felul urmitor (presupunind insa ef apa de adacs Su bredints voriatl brigte af dese ale caracterisiior «t Notaitle a sib se referd ta duritatea apel din cir- cuit, respeciiv de adaos: be noteaes apol c Cly SO? S102, $f Chai SO, SO continutul in clorurt, sulfatl st bloxld de siliciw din opa din circuit, respectiv din apa de adaos, constatate. prin, Snalioa conteolulal chimie, In eazul in cate: respectiv: CUS $ “Cis; S06 F -SOu% Si < 4-Si0x, pu au loc depuneri in circuit, cororiuni sau degradist ale smateralelor de constructie. ack cu £ S09 8 S1On> #504, $ Cin: $0, oo “Soe spizea neajunsurt in circuit. Dupa conditile locel Comnpositia spel, dotares laboravorulvi chime, eaificazes nalulyl ~~ "se va folosl, pentru costrolul chimic co Rint una dintwe caracceristicie apel indicate mal ous, Numdrul puriarilor circuits se va mentine, din mo- ive economfce, la valorile limita care sf evite.tocmal eajunsurile In exploatare. Im gensral tratareaapel de dacs cuprinde reducerea. sau allminares dura tem= porare, mal var sl a durltitll permanente, Apele bogate fn'clorurl por provoea corosiunt in circuit, iar cele bosate fm Sulfall pot ataca materialele de constructie, in astiel Se cazurl, raterea epel va treba Sf reduca qi concenteatis eestor substante fm apa de adaos Dact apa de adaos este trataté cu hexametatosfat, de- terminarea darititil cu. solutie de sapun nefiind. posibla, Ir celelalte metode analitice prea greoale pentru un oon trol curent, se necusge Ia determinarea alcalinitatiy Fat de metilordnj m (pentru ape normale valoarea m_cores- Punds duritaui’ temporare), Relatile date mai tnalnte Mimin Valabile, Inlocuind ini pe'a cu m, sl pe cu my ‘Dac apa de adaos este o aps alcalind naturala sau o apd tratath cu reactivi alcalini, se va executa ppartea de jos 4 condensatorulus (©. fg 222); directia cl Fontulus de solutle nu trebule sf fle paralela cu tevile, ai'sd {acd un unghie acesteay fesioea,sofutiel abe loc imal ous decit ultimul ind de tevi. in conducia de ieyire 4S apel de récire se prevede un racord penisu evacuares gavtlor care isu nagtere in procesul de curative, in Feactia dintre acid gi depuneri (mai alot bioxid de carbon} ‘Duata operstiel trebule cA fie cit mal seartar actiunes ‘aciduluf mu este dusd pind Ia completa dizoivare a dep hetiior aderente pe suprafetele de racire, penira a Ru se xpune metalul ataculal acldulul. Depuneriie trebute dose Gezagregate, Jar curatirea se termina cit ajutorul perilor SL avapei sub presiune, Operatia ‘trebute supraveghesta Drintr-un control chimic, pentru a opri tratarea in mo- ental open. sfectul ab urmareae pein determinatea Varlatiet concentvatie! acidulut ni prin’ apatitia primilor Indicl de dizolvare a metalulut. Adeasia este houieltoare ‘ind este vorba de materiale mai prefioase, cum sint allay fele de cupr ‘Prin rpactia cu depunerile se consums © parte dia acid, iar concentratia. Tul se micjoreard. Spre’ sfiegtul operatiel, ‘seaderda concentraticl acidalui este mai in= teata; pentru siguranta se opreste tratazes cind dowd de- 9%temmingei suctesive, efectuate Ja intervale de cite 30° min, prezinta diferente imicl, de exempla de 0,08%, Deter Rarea conceniratiel acidulal se {ace prin’ titrare eb bio- Eid ge sodia in prezanta metiloren julul Dack “depuneeile sint grease, ‘concentratia acidulul seade la theeput repede ol fsie-nevole de a adiugn acid prosepst la solutia din cizeult, pentru a permite dizolvares In continuare depunerilor. Concentratia acidului nt Bule 2 ccada sub 8%, chiar Ie sftrsitul operates ‘Deoarece acidul ataca mal ugor peretit metalicl decit reatul de depunert nedezagrogate, controlul chimic ce ex Unde asupea precentel metalulul (din suprafetele de ca clre) in solutia de acid. In preslabll se determing pre- Genta eventuals m acid a melalelor respective ‘Cuprul se identifies pria operatia in proba de acid, vynel coloratit albastre, la adaos de amoniae concentrat, far flercl se identified’ prin coloratia bruna sau rosie, 10 fasaos de toctanat de amoniu Dact se constaté prezenta acestor metele, operatia ‘zebule oprita, pentru a evita corodarea locald a tevilor Ge alamd gi a cuprafejelor de racire, Acidul se evacueazi, Spo! el se decanteazd, pentra a elimina impuritatie ql © Sepositeasa pentru sefolosire, Se reclrcula apoio solute alcalina de concentratie 1—3¥/ pentru neutrallzarea Yes- furilor de acid. Pentra aceasta se pot folosi: soda, soda eaustlea, amoniac, Lesll de potasiu tc. La urma se’ spala bine cu apa limpede. ‘Dacé ricitorul 36 pune imediat in fonctiune, se poate reounta Ja spainrea cu solutie alcalina s1 se spsla spatiul de apa numai co apa limpede, Solutia alcalind se decanteazs si se depositeass, recl- uurite de Ja acid gi de Ia Tesie se cilueazd puternic #1 56 fevacueasd Ia canal. ‘De obicei, fevile condensatoarelor tratate cu acid, pre- zing resturt de depuner! In pirtile superloare; bloxidul de ‘carbon degeiat din reactiile chimice se fixeaza acolo i Impiedica ‘aecesul acidulai si dizolverea completé a de- inert. Aceste restart sint dure s1 se dislocd greu cu mij- Togce mecanice. In acest az, dupa tratarea cu acid, 36 ‘ace o spalare cu lesie calda (la temperatura de 60—70°C): 96 sub efectul temperaturll se produc dilatéct in sens opus + acelora din timpul fonctionsril iar straturile de depareri = se desprind st pot fi indepartate cu peril tart say ex Set de apa. Depunerile de natura organics, provocate de micro fauna sau de substanto cololdate nu sint in general atit ‘de supardtoare pentru exploatare ca depunerile de natura anorganies. La novole se ndeparteaza qf ele prin mijloace Ghimlee; pentru aceasta se folosese eoluti de dorura de ‘var, cloramina, clor gezes, permanganat de potaslu, sullat dle poteslu sau chiar sod caution. Se foloseyte eval ales Slorura’de var, in concentratit copespunsind la 1520 mg/l lor liber. ‘Solutis se mentine im circulatie si le sfirsitol trataril se ‘efectueana 0 spalare cu apa limpede. ‘Dac exist depuneri de maturd organics in epatiul de bur al racitorulul, produs de aburul impurificat, ele #© UUsucs Introducind apa flerbinte in spatiu) de abur si se Indepirteazd apel cu un Jet de aps saw de ser eub preNORMATIVE DE RECEPTIE SI INTRETINERE In continuare se va face o enumerare succinth a teh- nologiei de receptie a lucracilor, urmind ca pentru receptia eiectiva # fieciroi objet al scheme: de allmentare 68 Se revedd capitalul respeat. ups terminarea tuturor Iucrarilor de constructie pe ‘un amplasament urmesza receptionarea catre beneficlar cconstructie! instalatilor rezultate “Recapiia Iucrarilor se face in conformitate cu H.CM, ar. 900/1070 de citre o comisie formata din: consiructor, Deneflelar (neaparat st divigintele Tuerarit), protectant 3} tan delegat al une) Institut) de invavimint superior de Speclalitate, Pentra iueraci mari, presedintele comisiet ‘ene un vieepresedinte al conaliulut popslar al Jocalati entra buna desfayurare a Iveratilor comisiet trebuic Dprogitita din timp (de eitre boneficior st constructor) ur riitoaren documentatie: = prolectul de execute complet (note de calcut, planse cou dasene de execusie, documentatle economia): —notele de comand’ si alte documente din care si rezuite modul cum ai fost rezolvate unele probleme de econcordanta Intre proiectul predat si situatia reala de pe gantier: —'procesele-verbale ale receptiel pe parcurs a acelor pirfi din constructie care nu se mai pot vedea; — notele cu observatiile beneficiarului, executantulut equ profectantului privind calitatea unor matertale folo- site Eau calitatea constructiel realloate; = certficatele de calitate privind materialele qi utile: jele folosite la vealizarea Iucratil 9 Obiectete generale ale receptiessint: «Or Nerificarea executari Inevarilor in conformitate ou prevederiie proiectelor avizate sf 8 prescription tehnirs In vinoare realizarea procesulu tehnologic preconizat in. pro- fect in vederea obtinerli Unei ape de cscavea cenute Ge Dbeneficisrs SMfunctionarea corecté a tuturor constructilor, dise pozitivele mecanice #1 uilajele prevavute tn protect; ‘efectuarea curateniel genecale pe santior Hi Gistru- gorea {uturor deyeurlior care ar putea influente funetio™ fares inetalalor eau pe alti benetctar SS asigurarea lucrarilor necessre” pentru protectia ‘munell in mpul explostarli constcuctilor reapective “Ciasigurarea ulllajelor gf matecialelor de reserva previaute in proiect: ““Yusigurarea zonelor de protectie sanitaré previzule fn normete Tegale Constructiie st instalatifle executate vor fi urmacite 1m toialitate pentru a se vedea decd au dimersiunile 9 cotsle cerute in project, deck executia este de calftae {Gel putin) soceptabils, daca sint elamente de reperare a Sonsiructilor adine ete ‘Utilajele 9 cspozitivele mecanice vor fi incercate prin manevrare in. gol, daca. functionea:é in sensul necesa® Slew sigurantanecesars Daca exiots siguranta cA toate Iucrdcile sint bine ex: ‘eatate, se trece la proba tehnologica de 3 eile: in caz con ‘ran, se consemneacé deficientale si, dupa remedierea lor, Yerificats, "se trece mai departe. ‘Sistemtl se pune in Kanefiune’ i ecte menginut. in fonchiune 3 ile in care Limp se vetifica PScapacitetea de transport a sistemulul (conducts, canale, stl de pompare ee), we erangeltaten coustructilors fodul de functionare si utilajelor st dispositivelor mesanice, ‘Toate copstetarile, inclusiv parametrit tehnologtcl rea- zat sine ‘insoriee in Gocumente care vor sta la, ba2a definitivarit regulamentului de explostare a fiecaret con= stroct o 9