Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Michelis Estetica Arhitecturii

    Uploaded by

    Irina Paula
    9 views262 pages

    Original Title

    michelis-estetica-arhitecturii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views262 pages

    Michelis Estetica Arhitecturii

    Uploaded by

    Irina Paula

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 262
    poner TTT a ee bp seh, de GHEORGHE 5 soitat al tendinjelor din picturi, pentru ce publicul Spe a shieta 9 at oop a Tele ei, adica spre pleturk 91 seuptargt Mi explicit gi mai categorie, Borksavlieviteh ghee za slabului interes aratatesteticii amhieereat fn faptul cd: ,arhitec}ii nu eunose de obice! nite in afara arte Jor, ei ignori adesea celelalte arte 41 tai ales disciplinele filosofice gi pe cele ale st {iy pe eind profesiunea de estetioian cere eunia- Linge multiple pentru a putea aborda studiun pee Dlemelor estetice inti-un mod universal $i aprofe dat; filosofii si savant, din lipsk de eunoastere & avhitecturii st problemeior et particulare, aga cum Je cunose athitec{i, nu vorbese despre aceasta art decit ca simator, intr-un mod putin diferit de acela al romaneieriloreare descriv impresile individual pe care le resimt fn fafa Parthenoailai, catedra- Jei St. Petru din Roma ete.“!. La aceste observatii Vizind autorii presumplivi af estetiitarhitecturih (Gi care ar pretinde totusi o nuanlare, o atenuare a tonului apodictic), a5 mai adage tine tinind do natura oblectului: athitectura find ex insisi 0 diseipling de sintezi, de mare eomplexitate, orice demersteoretic implied cerinta operarif nel sinteze asupra unel alte sinteze, invingerea deci a unel complexitafi de ordin superior. Asa stind lucrurile, este de presupus e& — dintre arhitecti — acele per sonaliliti care aveaw Inzestrarea necesara sat lsat mal egrabl atrase spre ridicarea pe cele mai inalte eulmi a prostieli profesionalc propriu-rise eh eer oee a mai pujin recompensate material, mai putin ai reolate de glorie (iar evolutia ,patriarhilor* arhi- Aeeturit moderne — Wright, Gropius, Mies van er Rohe, Le Corbusier — 0 dovedesie eu priso- sinfa); pe efnd marii ginditori, pentra care aseme- ea etfommanle nu ar fl constitu 0 problemi, Socotit util sivsi adinceasc& cunostintele in- ‘ean domeniu particular fie el orieit de insemnat, Bie Zev Cum sf telegem arhitectira. Ea, Ten a cum Beco apa | imei pp. Mi—aaa. entra 9 da o exttil speci a ashitectart, Ferind ase edce eu tot efor de fe a {ino sistem filoseie atotewprnsatr. ‘cu alt mat vie este saint inp care ors aja cite unela dint pine bit de aver fri te genta — cum cote canal en tet ari itt tat P. AS Micheli Tnerate pra tone a subth a aanla dinte epresental pre ‘ghost at estticlt eonemporsne Este ese pate fe semaiicati fatale star al tn Cvint iainte n'a douse cari a imei nevola ea, presentindwsi principe estetiee 3b metoda de Eceetare, sisi dlimsteze pola de sbordae ante= ‘leave ae arhitectri heh era inserie fh eal fine ertoiel generale Gant, Hlegel pee Tie ea evau rodul mediate! mor sehteet (Vitra hem yn rae rat te ee Sa eho ere eee ati! pr ts Nerpikoririaa tonsa gama ‘eco abate eta hain th hanna eae te Seis Pees Steg d w aae rahach biahettag tot a ee Still recta ae in Set anette cet Sr che aan eal Shettiean cee Nall pee aia site sac geal, cea et aac ug ies cai a tia a et tie tae Se ec aA EARL sry baad on Sah ae aed Saw oa a ae ge Gass eds frome — 19507 alee arise giana ck a tn crap ie — a cath ee Fa sata fics cet ay ee ati ey ans ih Boy if atch ate et ea a it, ai Me etl Aue he ne er ah eet eo ee ll tt a oe me 1 Ee a gata 3, uti {0717 vo piu. Semper, Viollet-le-Duc, Corbusier), fie opera tinor eugerssctumaehe sigetatort tehnied sau matematicd (Gnade 3 formate vitch, Matila Ghyka, Moessel) yy E&tissavee Carian gue an ty Be a arte printre exemplele probante in fate,°lalte teorl. Teorilesteicenor ~ conga ce Nte chier cind nu au ambitie dogmaticg seattral = caz teorii ale unor filosofi ari orice cari ce eeea fel ef tateast general r= importants (< sea sdeey euonelnd ebro) ky cae letalea comporitiaathtetaa. ee Cana den at nereganaesr th cunose desigur arta, tehniea, stillticg aes Conese ale arhitectrih, dar fe ef se hneg fee exageratantrenatt de ely fee Te liprete on ned de protunztme flosoics sa un sate eo ectarea Ior.“* Tn fine, esteticienii de formatie tate nick sau matematics, ysocotind ore tate acest fat, obligaia deaf spentiven 24 explicatia estetied a fenomemilul aries 4 anmontel perspectives sau alte Palen tiale Ia legi sau la siteme Recent ‘omplcte sit de faifrent, ict Ir Sc ni, chars ladiile ute pot sé nse peteeaes Aceasta mae de mirare — cemehide sited es tru cd o conceptic unilateral ste ea fovtie poate confine intreg adevSrul." : ‘Exist spadary 0 snd do cxtert fundamen- tate, un ansambla de deriderate eit tents afi acceptats ca stare — area exietieh a athe 1 trebui si Te aspunda. Ete reals fe de 0 Putin Ast da Parte din necentatea cunoasterl aprofudate & obiectuh : t =i (athitectura, in cazul de fafa), iar pe ceerinta stipiniril eorespunzatoare. a metodei (ceca ce presupune solide eunostinte. de estetici general 51 fiosofie). Vom ineerea si ati ‘tim, in cele ce urmeazi, Intemeindu-ne toemal pe asemenea eriterl, masura jatra total remarcabil inveare cartea de fafa izbuteste st depigensek. Me mitarile pe care chiar P. A. Michelis lea sesizab ft atita Indreptatire in opera predecesorilor Se ee ea ae a en pee crsgamcins eee a ee ‘Hore: Tell arhitecturi este. st inal vafa mols were Sidonece eu aetd. (2) Tota. de o@ foruatia eet tr aa funn ft oat ceed pe it ‘aint a Seay cata te ar eae ota aan a dink suite ee oye vitate — si tocmai putini convingere pe autor atu {supra ipostazeiartistice a ah de din Vedere utilitatea, fie ca zeae contradictia dintre ea si ex mind ci cea de a doua nu se poate resi deeit prin anulazea eelei dintit (opera de arta n.n.) apare eliberata de acces Hl urmss arhitecturt tinde 43 ie © poate Tealiza’s iz ble Abia tunes cate Satistace ocazional, pentru ch geen ritual tates) si eeringa spi sese In raporturi de dialect silor. txprima.*” Am fhimai eurlad fell in cal arhitectriy © ceringa bel eo t absolut at ati si credo ait (expresivitate) Cle ame Definirea unui domeniu a anume presuprune tote. dott svete ea is domeniile sertiray lr senniicative, Pave din ast wash tea anitestnt= lat PA, Michels pec care el staf itadinor 3 dieters Este. {ard indojald, un exemplu de concepere nuanats conexiunii fenomenelor; elas Tigide, osi ficate, sint pe drept cuvint respinse, ca scheina ‘ = respinse, ca schematic ind excesiv o realitate de mare eomplexitate, Ne sin pe lar natura, soci ele activitayi infaate aperture artes 2 storia, preci si eu. principe: tistice ~"tn special eu muzice $i ‘wu artele plastice, Ps cua » Prin asemenea confrantiri care Takes Senstant expunerea, chiar dincolo de capi alaritapi sugestiy nate expres nnalizel jel comparate, pat Strivechil profesini itraviene ne sat Comp, ueviluite. Ne este sugerata asticl, de In eupeiasut sin pongene! a prin excelenfa nonim tative, mate blitates convert = intr-adevs ia In parantezi fie spus, aja cum sustine autorul, nipi manifesta opera dintr- intro evolutie In timp":* artelor in diacrone $i sin- '4 In are opeteaza imitatia chiar si ri subiective in coordo- iteetonice, care apar- 0 crore, consecutive si eoneomitente, ale timpult ate spatinlal este osrecum artificial, avind in Ere ea esen{a fenomenului artistic sta In inter fe subiect gf obieet, destgurath 390 aidmit in spatia citi in timp. De altel adath eu ‘ttamarea mecanicit relativiste, timpul absolut st Epajiul absolut sau pierdut mi mumat fundamen: ‘area tiziea, e191 tile flosofic. Pare de asemenes Y aceeplia mai eurind kantiani asupra Spotfalut,.proprie.luerari — ,Spatiul constitule iit fondu invizibil, dar comun gi primar {aly al obiectelor luni exterioare"* — in favoavea Git Ciziunl admifind spatial ea atribut al mate- ef si deci inseparabil de aceasta. Pe linia unei raportari generice ta coordonatx ‘imputbt, unel estetied particular f se cere si dis- cans Tegitatile procesului de ereatie, ale recep thal ca $1 ale evolufietistorice a domeniulus. Toa teiacestea ptin In discutie dialestica relate eomti= ‘forma pe care P. A. Michelis o analizeazl cu Heosebith. profunzime, atit in cartea 1 eapitotal Sip eformalism si reforma", dedicat In sent nage {UW photor stilurt arhitectonice in sinul celor wets Hee LT"in cuprinsul capitolelor eonsacrate prinei- lilor si regulilor compoziiel, ale limbajalul Pilteuural qi ale judecati estetice, care aledtiese puerel cel mai minujios elaborat al tueriri- ‘O iventiune eu totul aparte meritd particularizarea Pi domenful eonsiderat a unor asemenea principit 1 segull, cu Targa cireutatie, de altminters tn elim Pu Soteticti generale, dar care au i arhitecturhy Putnod special, 0 nsemndtate iesith din eomun aa noe te de pilda, cele privind nofiunite de stm, ‘Sietrie, proportit, armonie, masurd, seard, iluzil Si corectitoptice 2. Un loc aparte oeupé 1 Siycturgrea ansambtulai triada ritm-armonie: Sigsurd care, in acceptia autorului, constitule un masa al ymecanismului artei"s witmul, mai ew Suna echivalat prin extensie eu insusl tilwl = sa nit in aceasti Viziune si elaboreze 0 COW SeMlie despre lume care introduce formele eperelor de arti umind intr-o frazg, P. A. Michelis afirma cu legea uniti}it in diver: titate, ansamblt $i unitate devin sinonime, altfet pus, intregul este constituit din membre $1'mu din juni unde domnesc erdinea ritmied, sintesa armo: ioast si mastra, predeterminate atit interioruly ie $1 exteriorului,"!" Cu materialul aflat la inde info oriearti euigetitor, print-un efort construe. tiv intens dar lipsit de erispare, este faurit astfel un sistem estetie original, de mare rafinament si per- eet logic Intrun plan mai general, acela al ident actiunii unor legi $i eategorii ale estetieii in sfera arhitecturii, acest sistem se reazema pe o alti triada, maf cuprinettoare. Iu Cuvtatat tautute at tdigiel a doua, justificindu-si metodologia, autorul, he propune astiel ,um procedew de interpretare care ‘ue simpla ci complex si ale carui_principti fundamentale sint trei: 1) Empatia estetied (Ein fuhlung), 2)prineipiul unitatii in diversitate, i 3) Idealism simabolic."!2 Reeunoastem aici, fra in- doiala, o anume influenta a esteticii hegeliene — influent care, de altfel, transpare si in alte pa- saje ale cirfii: Opera de art simbolizeazi de manieti sensibili ceca ce ne este comun tuturor ca valoare obiectiva: spiritul si formele sale, ideile;** ,Artistul nu mai descopera doar legile naturii, nici nu inventeazi simplu, creind artifi- ‘ii, ci ol sesizeasi logile eintere! spiritmlai si sim ‘olizeasa prin opera sa material’ o idee de templu, de teatru etc." Interpretarea dezvoltati Ins’ pe aceasta: bazit izbuteste si depiseasci incorsetirile ‘unei prea riguroase mecanici si, asumindusi fron- tal realitatea vie, multilaterala si extrem de bogat in nuanfe a fenomenului athitectural, se inalfa ini 1a recunonsterea ninor adevaruri cuprinzitoa- re: Opera arhitecturali, depi servind nevoi prac tice, adicé valori temporare ale viefil, este $i ea - oper de inspirafie; de altfel, toemal de aceea tre site cman octal, pak un oe Pusey fates, Ra serve del tate ate ae Siero, tnuscnsind “ull dopa Slate Bei depteye chiar telnet vanes ame: foal ed deja tn opera sect pi terug oovol be coats tile Oo Gait gt avn el depen ee ee fonwitoie‘o valure te whitcurl del dach feeaslae eapablh punk tn evident, sevied Revol itt un mod perfect onaniat din pence Ae vedere technics feattnin sit integrate to Seas cecgeiel clstios «trantoall laut eome Polak cea costae Masel Pleeeteam eublcion de bun tepals aie sintecturi PertisdcSutant pecie gladlprofunde 9 fea utara edt ou ae mules fella a evluereIntz-n univers face suleent Mol dimpotivdy el disloghessh permabent gh Sia efetis priode contra ae atregete fcmal prla coueventrapertare ere, lo temele estetice preexistente. Indeosebi capitolal prisd armoniaConjine 6 ssanenea tecere Inte BEATS eal mal importante concept atimate es angel inal sll si sf diet eto dea areca eMtg pe care Vanes peer il archenes Scofind ts evden puncele Sempuet lleelee tori asupre armani: azale Js cepa pe ltarprtal matomatiante (propor Hie sieved, trangulaie, cuadraturd et.) pea iiehetis conehides esis prin ware ob Fsnesperessnsarbiula afmonion pe care o chun Siresles conepiie geometries, ef coneeperea unt PuStioie via sau ovanel vill Late, care emis re tmplincaed in ceva conret a amon aa eeipp vail ca lavtiblal- Ea ele fevrul armonie" Evident, al armoniet i ihe ear be ear U1 ateibule autora, dint prin Meporturile care se stabilese intre intreg $i pati, i our Jntve pli, astfel thet sh Jia in eerste (0 ponte ool ull 6CHAbeAL be tne tn eapitoil ftdeent estaba unde aah fh norco eeuce icalige orl Garaebad neti! opt(erfilogles" Tul Botfaactyt Site), le fla 6 Veinne orgnntes mine tind Late replete aetuldl We neuptares Domes enol iite sine doar tijlocit judenyit este surat hetated judectph este de ordin palhotogte qh spiritual” Dur gf fn Limitele todetutu sensorial tantontet wnitaterale fn sera viibllall (veo Indeobste de In wine Tojelenah th ena artectarh Hi eate prefesii 0 ielegere. Inegratoure sD teeanta fomareh gos eonctida: 1 eu fontaniay dri Colaboreaz4 In oomares titel presi, Chia tnglent; 2) ch impresiy ste com pltote de ratte Inomarle, enee celts exporienja. dobtndied prin imopresileeelorlalé simul eare Te feornpie inten sing — ahlinad aulony explih {ind mai ape rola altor canal senzoriae, aden. fe) oglljat tn azn fenomentitarhitetura Sint pritte,9h tn prinelpal él tae ta Haebis evident Inpresl substantiate: plasticta ten, ponies, anita chee ale materiel; ait ale comput (Rinpertiche Eaipfndangen) folaborea pentru 1 cen imp dupa cum ae site, merging, Sa ep, deh mart tote ni a Constituirea unui sistem estetic ampli, armo- nlos yf viabil, vidind perfecta cunonstere a dome hull considerat glo profussiine remaresbith-n Cugetri, aetndneand ev elegant fora deat surat de ebtye P. A. Michels deen lunge! regi Ess, Garicterizt printisan nev inf at dale Drodomine Hatin. peretelul este ‘ici prin Tora sutfutit Hlosotie 9 peinteee adn fabtitplasietaten expuneli, inpunslon edie sFesteticll urhitectiril” fascinear® chiar mr “ de tn pein pains 94 menting esi tere ial in tot tae pe Hoste, un oureate elt 6 ‘iy gene eaten se iV yonerate sere este Tato denne mal ans tnghtoate,aoly tapi Ata ‘1 coectif, epi pare supredaenaoe ht weoninln genarata'a text tip dalinist categorie hasbe ablectales 9h imotedel iene cuventt eventual un poe de path Hide atenie: tn tne eaten TV hehe ane tempornnd, celevanis penta saul, 1080 ed» font elaborath tn prime redoetare 9 fheh 9 nef pavinat Tikes Iinp, pare telagl com sumac Ecmparnte ete mln ent cuprinaIn pe ole rel cri, pe eae te exerpiiic, elt 9 eu renlitatea de astiai, extrem de hogath 9 ‘varinti, a nehiteetueh) proprin-nise, Observatit Perfect Indvepatie. Ia ata piel labor I extuta a fst sof fonate pein Intyhevot a Uiteroarh nemo == dup eum multe ta patent mit nla Pe at pte, uncle tewdine ale aeitetuei conten ane grupate generle aa jer. aten fi inenpreate ite slate, pretind eritice, penta a Tint sistem estetie att de eluborat, Dincoto ins fle asennenen aspect IMeraren dintre Hbrate ereafil moderne din elmpul mi teem {al al esteLiis arhitecturii — repreainta operd de teferln{d, n chrel publicare In yeesiune rami hieased, In tilindciren esteticianalui Dumitru Mae tol, teebuie silutath drept aa binevenit eveniment ‘editorial Hse ct se poate de tne fap eb, penta wat usta vialunes teoreles, B.A, Michels pot= nitde le stial ialos at wor expodopere ae intent univers, rma ed ele Apattinind aritectari rect case, pe cate Snoptau nt de bine. Dae. conteibutia ected ts najient Io pattimonia cultural al umanita} it aloes da ota iat pease frumosul, fard a fi mal pujin originale. pag din. timpuri strivechi si pink in cele tanent’® mille de monumente zidite de poporit a testi astfelidentitatea si continuftatea unos nt tari pline de forla ereatoare, a unel existent cae sture tn spain timp content sitet ain eee Se eae Seograficé. In mod analog, in ereabiile arhitec. iat ae eae bi Site canta ee ee ae ee ‘odes penonallein Aer ae bern are Infante ofce compart, ps ‘igi monument dele Denson ae ego Giana NLL), tense sg eee (ota) Haneda (pane Ea eae Amey ath Neos Batt Glan £1 se A dimatta Dagenee! pee oe i coats tn at a ar iy), be ehat at ds mostra aay Ou Fine cpt a Stefan et ere ca ar tid corr ee Cetilile rane atic de fluvte le Sramsivancel (plansa LVD; somptuoasele etitorii brincovenesti Barer svt bce marae steed ld ee aad ae Soatmomat la, Uliana lle imunesonverg ‘ape ngchipece, cual eis parte al arhitecturit noastre. De pil, tmermnis the ltr mura vaca ces ean ale ge plsamentolu, in companees 4 oventares spa Bier prcepeer ormuiri nophate 9 rez Hi ode» fusions coerenta stretch core Pondenta dive sletniren ates 9 natarea Peeronas flores nent a meteillor ae fSeelor ccnstractive, sublines pink Ge ma fetrte scfecelor plete st decorative sl tease fp contoninren cu-natra "de unde 9 poe fia, acordatprspe, cerca, peidvratl folforatu, logit momtimentaltaten relist Citind prin satel set uname 1 prin radars SobUIE 2 couposiil, deci prin dimension eple toe: acuta hopin, spiater be jutu, obrictaten expel $a. TEvident 0 asemenesingiraire mu oe pretnfla ns (in ge de elie spertcnataeiectOt Heddnest operatic de mare inlet complexe Tate cry, de me bine den vexeocups wa Toe fmortant in eadrul dzbateror terete de fe toP aaepra fenmentl abiectoral.tnteadevar Ties igepndcarenaresilele studi ale hut Dame {eu Berieins 9 comtivaind spot cu activates Wiiceted a pleladel de profestonbtt cares 1h Fate Ton Mine, su dat vst os alone i nhiectrkspreocuparea pentru dfinien Snot unt al riety geverae a mers fo fn 08 aa ort dea aiserae st forala cu times tMultitecorecterastice ale aritectai rama tua Evie attel seminiieatng. pest. Tom AUR, atearateres nia wt th opers conte MA" (plame: UX)y elt gh in sever amorable Ae elena arta ela idea ca din BI, in age aceasta Sinai, apr pdf — de unde putt continua in le otradibinne st a eli srAfebitecturs oviiual, care sf fie expresonea SulShusion, timely trenton i_sintuilor seetre a alctuito adunaturt bizar i bib sare ole ru copite sl arhitectorel di toate firile si din toate climele<"** = Lite: 7 A afncu: Seolee moat darts fmmonse 497 roturd etd roman, anal 1 1895, p- 28 Ideca de specific. national a consti perioada interbelic&, ehisr pivotul tn fe articula inversunata infruntare i tradifionalismului si sustinatorit my = acestia dia urm& avind drept tr poral. yPuterea de cteatie a Seria Mareel Taneu in focull polemic, i tnt, frat ett intr sep odernisma bunt Comat achitectutt inarta nou fi i. frumoass cu prisosinta."= Si tn’ ait So Fe ite eel fe el i vizionar, el afirma in 1934: ,Vazuta ae sacle Set is Sete cee hemp ite % Interior —Continporanul, nr. 979529. M Amicctura. de plant ~ Idem, O10, 4g 1a obicia utiui, a constrictivatah gf dei telat Em neste in contradict eu Hv ah eter nastre,e desehide moma on larg registra ae pesbiiat ot. (. Or, problema pent no tu ete dea reduce Ivo estetie regionals erent {rneraie, ci, dimpoties, de a valorica veces onstrate regional sdacindo Tam interes ener pe marele plan ima operon nepiere fare Siow delocinimplitor faptl ed aceleay {es nbhaart anoutona dina ele ist Iilenae experienje de «constr 9 potenti Tonefional,tehnie ft expresiv contenporan I ink Tatocate isthe ett a cea ESE a Sthitectitor ste (planele LXU—TXVD, La easitle lor, article tovetice au adv 4 pot Ace fn entiare conti sani merit a fi menfionat spore pe aceasta Tile {i Suir plete na cst in 10215 ani, in paginile evistel Aritectura, ca ff mural In eeytere al Unor sever originale de hha mare amploare tneredintate tparatut™ I eelgi sens, cltarea in verse romanessed a thor herr) de estetied a aritectur cu larg reulatie.interaaffonale? ipl_areTsturile et incontestable. Gt Tin fein = i Rocetraaaatcas tae < trae nome erkecard Ea, shite mie o gs ahes et aaa See eh tag Ell aire et ley Mh et eb ots ect es i Foci ad iy se hat cats dae iia ce — Se elo ME ante HD. vac Dey tea indi Sasa e Se hasta ass cong” Beetle saci ath i et se setae iS gc sia ata Cartea Ini P. A. Michelis se. adreseay achtction, stndenlon te arhitecunee eat eee cree teee Eee edililor, cefitenilor de orice ‘protesie ier ee ery enc ca ae gee Pee ec scAemeill Plier pae one a ee eeee secre tot Clu flegses selon ocak ps eEReeEe eS ear eee ea Vast igre dauial ne atte ine eee anes ee eee ac ee eae? toare. Intirzierea scadenjei nu poate fi insi o false de Gutter as Blasi ree, ta sens pleaar ah Tapa pee avhitectars igi sporeyte ‘exponential. presi Are nate eee ape Cae Stentzarea problematic stele @arhitctar Pentru pobie cit mai mimeres ponte mare ut pes. oportan in sensul une evalu poritive, TE tptrnca Inet de fae mpeetat lea > contrbaie rela taemai Ino svemened onesie, GHEORGHE SASARMAN CUVINT INAINTE LA EDITIA FRANCEZA. ‘Traducerea acestei cdrti in limba francezi a ince: put in timpul vieyii autorului, dar a fost incheiats ‘pa moartea Tui. Cu siguranta cf aceasti absent s-a risfrint asupra tradueerii. ‘Dorese si exprim mulfumirile mele eminentu- lui estetician, domaului Etienne Souriaw, care a inevoit si serie prefata la aceasta edie. Muljumese, de asemenea, tradueatorula, dom- nului Jean Xydias, savantului elenist, domautai R. P. Jean Darrouses si doomnei Eurydice Com doléon care, cu Tabdare $i devotament, au revizut ftraducerea si au ajutat eu sfaturile lor prefioase lt redarea pe eit posibil mai fidela a gindirii auto- rahi futjunnesc, in sfirstt, editusit Kincksieel care prezinta aceasta carte publicului francez, EFFIE P. MICHELIS Alena, 1078 INTRODUCERE I cd incereaim o mare bucut atuncl efnd, detchizind 9 carts piso tees autor, ci un om, Aeeasta bucutie, sint sigur o. avea ‘orieine eiteste Ierarea lui P. A. Michels despre estetica arhitecturil, ce ea SSMEAMLA eh, mirtwesind acest Aver, su widez prictenia pe’ care am purtateo.autorslul Gitindu, regisess acea cildars a inimil 91 aces licatele de gind, acea imaginalie poctica. st cea infelepeiuue practied pe care alit de mull le-am pre(uit ined! pe vremea eind colaboram la realizatea nor Iucrari coraune, Existé inst aici siun alt Iuera, mai putin ad hominem, mult inal Sesizabil cititorului care na cunoseutomul. Ceca ts frepeasd in pettstaHrohinate a. tenets li 51 practiciantlui, « omului de gind $i artis. tului, acea inteligenté a inimit pust in servietul sctiitatil ereatoare care, in absenfa primel, ar patos Sh se confunde eu munca inginerului, ale eusar fopere mu Sint, totus, frumoase dectt dach le anti Un sulla de’ inspiratie. vitala Arhitectura este printre arte — asa cum spunea Michelis ew un fel de umilinga — una care stacita ‘mai pujin admiratia si entuziasmul. Putine inet iu sh vibreze tn fath nel rengite arhltecuny $1, totus, ca gi o statute sau ca un tablow asm de! un maestru, operele arhitecturale. stat tents pentru a ficontemplate. In ciuda talmoaset fore ‘mule contemporane, care face din edifieiu 0 mas 22 Ser fun, reomintindued e& judeata esttich trebule ati te cena eee ocean 3 ficiului in forma de ansamblu nu sint metafore STU eerie eebain ee eer eaetarar ities eel ee eee Sole aaa cian Se Re eo Ee eee te hee Sieg nee tine Wie ena eet te Ce ee cee a Nae eel eee Se ree eur katana are edleitay — aceasta migcare in intxgiae See aes ee ea sel iPS leita ate lente scan ral sist pup in evidenfacaprespe ee a carlii. Spicitul pat spirit. Sint atatitea formule sas een tae wi a a a al rin sooo alc, fr Tadaal afleafa i Hewes Dar trebule sh recunoagtem si experienta. unui arhitect practiclan, care a ealinente, fn attele sale de ereafie,experienla traita a dinar ‘miei ereatoare pe care 0 poarth eu sine ideea, ‘Acest fapt se ghiceste cu deosebire in reflechile patrunzatoare pe care autorul le consacri aspec- felot contemporane cele mai moderne ale arhites turii, El nu sa preocupat, bineingeles, si le conteste valoarea §1 necesitatea. Dimpotriva, insist asi ‘pra importanfel, pentru o stare sociala si econo- Ried nod, @ uel nol arhitecturi. El tinde m: Curind sa blameze pe constructorii moderni de a fon fi avut o imaginafic destul de inventiva: in Iulte privinge Im loc 98 conceapa un edifichy in fntregite ‘nou si totodata armonios implinit in aceasta nottate, ei relutrebuinjeaz’ forme care ‘ou Mai au nici’o rafiune de a fi. Motiv pentru fare Michelis examineazi posibilitatile pe care Je adue artei noile materiale, cum ar fi ofelul, sticla, placajul, betonul. Critica sa lucida refine, de asemenea, ineouvenientele. Astel, intrebuin- area stielei ca material de coustruchie genereaz excesul de lumind, deci disparijia elarobscuralui tit de util si de viu, ca si disparifia ferestrei ea tun cada pentru o imagine a naturii. Placajuly material indiferent si mort, a pierdut suplejea 5i aracterul vin al lemnului. Chiar betonul, ‘ales pentru c& permite coustruirea unor elemente Tara sustinere direct, inoita arhitoctul sh enltive outatea de dragul noutafii, Hird ea formele pro- use sa aiba profunde rafiuai de a fi. In general fl respinge obiceiul de a utiliza noile posibilitaji pe care le oferi tehnica, {ari integrarea acestora fn armonia de ansamblu, sau fri si li se gisease’t justificarea in idea pe care ansamblul arhitec- {ural trebuie s-o manifeste. Cea mai diunatoare fnsil este preocuparea de a construi conform pro- gramelor sau legislatiilor a edror singura baz fste grija pentru interesele materiale; ceca ce ge Dereazi, dup expresia sarcastich a autorulli, raja lui Hegel. 24 25 pathitectura regulamentara. cg de oe acesten sit tok ttn, etltabie Inthe oe Sota pe care le fer InterVenta ret aatatea constrict inset tes pal ute ale acestl loci de Van nome eal de @ mu face Me Ty indeepcnne en sei asec deplina 3 arabs of 4 cee pe care Ml ecesl, ope. salary mediate 9h Rata: 3 indi ee ntectit edie Ie Pn ditt generate, far aceasta Ta In saemstatee unt tet £TIENNE SOURTAU 24 dimbte 108 ‘iit valumlut (Sat), in cuprnsal text ta trite capl- 1 CUVINT INAINTE LA PRIMA EDITIE Acest studiu este teoretic i mu are pretentia si fumizeze cunostinje practice. Abordeazi ins problema arhitecturii intro modalitate mai larg In scopul de ao examina din punct de’ vedere cestetic in eadrul viefii sociale, al artel 41 frumo- sului, Nu ne-am propus si elabora aici un sistem do esteties, ci o teorie a arhitecturi Prin teoria arhitecturi se infelege, in general, ‘onaliza stilnjified a acestet arte: — sub raportnl confimitului: cum s8 se org nizeze fiecare clidire sau aglomeratie urban pentru a contribui in chip eficient la funetionarea organismului social caruia ii esto destinati; de exemplu, o scoald, o pisld, un veatru? Aceasta prima chestiune aparfine compozitiel arhitecturale si urbanismula — sub raportul formed: eum si dim unei com= pozifii forma adeevata in functie de scopul sau, de Imijloacele tehnice si de stilul flecarei epoci? ‘Aceastii chestiune apartine morfologiei si ritmolo- gic sub raport istorie: eum evolueaza formele ilurile 1 cum se succed ele In funclie de con- le de timp si de loe? Dar in acest fel, forma si conpinutul sint sepa rate, iar azhitectul contemporan ised sau si copie~ ‘ze schemele perimate si formulele sterile ale mor Tologiei si ritmologiei, sau si se limiteze la or ‘ay nizarea practicd a operelor sale, ignorind lee} trecutului, ca si cum compozitia artisties sar fj Intemefat doar pe ignorant, pe talentul indy dual, pe finalitaten deeurgind din necesitatie ope: felsaus in slrgity pe ittegritatea tehnici a con- struc Este insi evident e& analiza stiintied aor hiteeturi vizeazs, mai ales, jn care opercle arhitecturale au Or, istoristhitecturit tebuie Si uemareased si si Sudieve, cu sim critic, toemai evolitia. atestui Spirit, ior aceasta pentru a realizasinteza tutnror Rtegrresultate din studi conexe. Da {eaat Inst la datele stuiilor partiale, analiza eck tick evoloietarhitectarale nu va reugi ects deserie in ce fel $1 in-ce condi{it se exprima arhi- tsctra, Isave de solulionat ehestiunes capital fe exprimd aritectura? Aceasta au depinds $i simp de elementele strict necesare operel Sat Scopulli pe care il serveste. Pe de alti parte, numnaieireumstantelesoeiale 51 istorice, prin care se obisauiete si se explice a prsleriori creat, stat cele care fi determing forma. si still: aceasta depinde, mai als, de confinutalestete al fieetret per, gratie ceruia opera arhitecturali. ish dobi deste valoarea sa artistic, provocind, astfel, emo> fis core nefaces-o gisim frumoast ca oper de arta, deabs fabs ereahin atistickuneste in chip indes- Arvctibil conta si forma si trece dincolo de saracterele sale formale si tebnice,astel incit opera avitecturalé sine intereeze independent chiat de destinatia sa prastiog side still pe care rclevay semeni une lumi esteticeste autonome, une! lumi frvmoas_ 9 orginale, Caraterisindu't secolu, pera de ate ca atare sl aprciata 4a alara impala su enti depayeste cert tek tie in care‘a luat nastere, De unde necesitatea de a studio arhitectura ca arth 91 din perspectiva esetich, Acest tip de ata, se lig priniplile ne judcitestetce sin Gesivistertica sensululevolutiei arhi- zat de intoria ace arte: Din pune do estetic, modul in care se exprina arkitectura H fudecat sub 0 souk lumind, aceea a artel. 28 yen tn prac arte simul eee at artist opeensainconstent, Comporiie tt iecturaleofer scents ocazie mat alee ta Herat era uct Tn ‘ean su lanuritor— prin orien norsnvante jade de Estetica aplicataschimbate constant inte esta Sielevit si Prevent stadia Mf propuse af peo. Sede lao clasitcae sinilich a nestor jet teoretice: este varba de eesti aplicata a ach tecturit entra a ajnge, totnyh ta o conceptie mai profunds supra arkitetari! ea arty studi hcesteln teebite Integra in atela al artel fn gene- al, pentr ci sehiectura nu este dec on tne de Caprerie pritre lke modu de expres, al til Singuee st uniee poetic (poetics tn sens etimelogie, crestoare) cml, cave creas cferitele ar fra Vretina dire ele st incteze sie conn pe cclelalte, asmilate in Timbaje eh 3 metamore fonste. Orie ata expr froma fe ok reetnge la pisird sa In sunety Ia caloare sat Ia cavintes opera deset8 anda Lumina rei fvoraqte tot dleauna dintestn sentiment eset Fick si neg fnfluents natura climatal si matevalelor i fart xt neliatn coe pat Sllage ale aritectrt even ce prveste neces tile pe care le serveste $i tele sa subectele pe care ea le poste trata mai bine prin tehnie, am fat priritate elements lat spiritusl. Vom eerceta, fader. prineipie si legit eae a fost, sat st or imine Valabile pentra spictl arises no fect, pentru opera de ared 1m genera. Prin ile estetice, eum spune Lipps, ma istrie (De entra a defini aceste princi Jeash en stint a frumosolut sa arte 1) Experienfele subiective ale frumosufui din pot de ede bisoge, fxooseH psilo 2) Monifestirile objective ale framosal, eva Inind,cemparind 9 juesindoperele death 9] artele uncle in raport cu allele. : 3) Valonrea Frumosulai (6 hatin) in sine ay siprinraport ev Adevirul si Binele, ea si conde fille de dervoltarea artelor din unghiul socfotogies Uitovogiel si istriet efilizatet in generals” ‘Metndele pe care estetien Te uilizesra sti, 1m principin, genotive g specific gi din stint dex: Eriptiva gi explicativa, a slirgeste prima devent 5 Stilntd normativa, dar, eu sigurantS, mW pentru 4 Stabilireglile de producere a operetor de art8, cf enti a defi principiilesicondiile necesare ce: ick une opere de arti. Se dsting, tn acest sens, {colt sau tendinfe principale: aceea a esttie Continmtutst si aceca a. esteticli formel. Pring ridied in prim plan continutul opetel de arta i tonsidra forma ca mijloc de expresie al unei ide! cealalt adue i prim plan forma consideraté drepi fauzi a emofiel estetice, independent de semnifi- nia ch. Nu poate M1 exchisa, desigur, 0 conceplic a forma si confiautul nu sintdect cele doudaspecte ale uni tot indivizibi Inceea ce privesteexperienta FramosulUy din cele dlemai sus decurge cl, potrivitunor conceptiiacesta ste considerat ca un fel de cunoastere (estetica intelectualist), potrivitaltora, este considerat ca ‘un sentiment (steticn sentimentalista). Insfirit, exist alte diverse teoii ce se disting dup cum punctal de plecare al sistemului este Biologie, fiiologic sau psthologic, asa cum sint, de pilda, teorile joculut, imitatici sau empatiel sstetice (EinfOhung) ete, (i). Rent f estetica este o dscipling so con fie filosoticd ce are ca obiect Frumosnl9f artar ei ek exercifinl ei presupune formularea unor jder Citi generale. Dimpotriva, arta crecazd forme frie ‘oase gi concrete, ceea ce -a facut pe un Schopes hauer si afirme ef: Filosofia este legati de operele ‘$c att, asa precum vinul se leagd de strugurt” (I), laa le gonentere, pe fth rem arta este ne (praxis). In consecin(s, analiza esteice arhitecturli completeand teoria acester 2 qhitecturl completeas teoria acest ate sh i arr enprit cia ot apts ~ totul superfic ‘firi teorle acliunea este oarbih, “bare nous miscare artistick Janseazt manifeste si aise on eee Jismului sau al noil arhitecturi functionale etc. (ITN). ee ees ee eee Fae st intrucit cauza primordia- pes acy mans nee bone li i on eon maine ale ieee iat nee, aged ca el cee seein, ee Aue ie stances en ae ae ed ' inate ee de oi pd cena set re te aes rienele anor leg astfel inet, ctmoscIndu-le pe aces. A meee Sceedt anaes. cali eee eae Sanat Gevtfcct ermine: Seceetiopinper ceatees” Benign ile iciesc in clmente multiple ncesits canostnge speciale Es studied, dct, sobistaluman, ngeaitete sale, misedrile populaties si nccesitaile avesteia faniatae cane” pnt aa preach: ia lor. Ea stipineste, astlel, coudlifile de tim $1.8 ce pin ei, ayn etn Grptal, Lara iu, doming, prin lege, viata privats si sociala. In acest scop arhitectura organizeaza 31 smenajeaza $patii si depoaite regrupeaziclementele, viet ‘$1 le canalizeazd eu tnjelepeiune, dar 3i inti-o mie agent propre ate in timp ce scopul practical arhitectarii snares et Revol sociale, a ate, de asemenca, dal de + ‘spirtulepocii5i chiar inaintea tuturor lor pentru ei ea este mama aeestora cartea deschisi a fiecirei civil ‘zai, Prin civiizaie nu tateegem doar eucerinie enc ae secoltui, ty eutvua spiritual a one iy amen cave fourueara eee mal mart ex je athitecurit Tofeteasa ea ar. Astfl, opera je arta ni este doar in fispuns, chi expres meet exigete, Seupllarkitecturit este, dec, sesta de ant ‘viola omului st conjinutni seestei, incepind en Jpevoile vitae $i pind Ia imateriatitatea viztulor Gale, dea Te servi eu stint 9h prin mijloitea tee Inside le ordona eu simul srt. Abia atdneh ‘ceeazi Tove adevarate $i frummoase, © fats pentru es fmotia arhitectlat tebule fie largt si universal si ea o consecintS, sist gie ease unitaten tn gtinta tater, filowaa, in Grizontil carefa teria solifia problemelor ite. fice (V). Este suliient ca el st neo imbrajiyeze fntron spirit de sifieenta teoretica sat de able tate politics, clea peo tori aexperientel. Penta 21 nwa ister, ove expereft ath supine frimuselea. La riadul siu, experienta Errien na este eniaata cit atuni end ene fdevarata st salutari. ‘Namai atunel arhiectul exereit daral diving fovin al aristlut, El ghiceste, am putea spune, Fitinulepoctt sae, pentru ch are intuit a cea ce fete ined difur tn amnbianf. Arhitestulcrecz forme frumoase 44 generoase cith vreme urmeazdy fa pe un visal propre! sale viet, solujia probleme for aproapetui sau. El progreseara, estfel, fo creas fic, cn sim spay si timp; anima cu suri stu precursor imaginileartei sale, ereind forme plas- fice, Seopul noste este, asadar,acela de a inainta fiat en acest mary creator, do ari analiza compo- Sifia, de a trezi 31 pune in lumina prin judeestt feea ce mnagicianul a putt fixa 51 imortsliza prin forma. ‘Problema apliciti prineipilor generale de ete- tod Ia o arid exacta cum este athitectura, care Hes a porte chestone orignal ae Vegi profunde cu socitates si cu tehnics, tite dcsebit de ren, penta ch etal creas jy 38forma und © cate Gingunte tn afar, f0 timp ce noi intenfionim si intreprindem 0 analiza cay 2 i Sacer ee Se ee eee pera isi evitam, ca 9 artist, disoclerea forma, ‘e conpimut,| Dit find insd faptul ck artistal aparfine une; societs}i Vor neepe prin a cerceta tebuinjee Sinodurile de vita, care condifioneaz’ omul ules {rele ansam blu 5 scestor raporturi, Subjectul primei parfi va fi dect, ‘Frumosul si arhitectura, ne “ta ye ene ei all ae pled sre mien co pce eke agri Par pair "tani cont ils Sig cle ea Ba Ftd eit gn a saa ate ie | datoria seriitorului; unde ene 1 ce anume hraneste si formesza 4 et cca ce I este necxat es mit ete, wade Prafe virtuten 9i unde eroarea” (VI). “ciesres sett rafionanent rex, de altmine test fap eh chconduee la punctl oad Ineebe ver ae ary este sullen ea acest fort le saontalh dagiste penta ota gh ca atla cate fo Ho er judeent 52 aint igpnibtate eset, ala ehiibrl dine spirit st sentiment sk et ilescl prec o masta fecnda decompo Sey acti ssemseatore spar tmpreand ar “isi se ati, Gum apune Poti

    You might also like